P.A.T.Z. DELTA DUNĂRII -...

1

I N S T I T U T U L N A Ţ I O N A L D E C E R C E T A R E - D E Z V O L T A R E P E N T R U U R B A N I S M Ş I A M E N A J A R E A T E R I T O R I U L U I

U R B A N P R O I E C T - B U C U R E Ş T I str. Nicolae Filipescu 53-55, 020961 Bucureşti 2, ROMÂNIA; tel. 021-316 7842, 021-316 7843, 021-316 7850, fax: 021-316 4906; e-mail: [email protected]

PROIECT NR:

308 / 2007

DATA: IULIE 2008 Exemplar

TITLU: Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal Delta Dunării

VOLUMUL II: Strategia de amenajare a teritoriului – revizuire conform Proces Verbal

de Avizare nr. 44 din 16-12-2008 al CTS 3. Reavizare conform Proces – Verbal de Avizare Nr. 13 din 14-05-2008

Beneficiar: Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţei

P.A.T.Z.

DELTA DUNĂRII

Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal ,,Delta Dunării”

2

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE PENTRU URBANISM ŞI AMENAJAREA TERITORIULUI

URBANPROIECT - BUCUREŞTI

str. Nicolae Filipescu 53-55, 020961 Bucureşti 2, ROMÂNIA; tel. 021-316 7842, 021-316 7843, 021-316 7850, fax: 021-316 4906; e-mail: [email protected]

SECŢIA : AMENAJAREA TERITORIULUI

PROIECT NR. : 308 / 2007

FAZA : STUDIU - Revizuire conform Proces Verbal de Avizare

nr. 44 din 16-12- 2008 al CTS3.

TITLUL : Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal Delta Dunării

VOLUMUL II: Strategia de amenajare a teritoriului

BENEFICIAR : Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei PROIECTANT : INCD-URBANPROIECT - BUCUREŞTI DIRECTOR GENERAL : arh. Valentina Dumitru ŞEF SECŢIE : arh. Ion Peleanu ŞEF PROIECT : arh. Constantin Chifelea

Ianuarie 2008

3

COLECTIV DE ELABORARE

Arh Ion PELEANU

Arh. Constantin CHIFELEA

Ec. Cristina BURTEA

Soc. Raluca PETRE

Arh. Cosmin OLTEANU

Ing. Viorica NICULESCU

Ing. Elena STANCU

Ing. Mariana DOROBANŢU

Ing. Florin CHIPERI

Ing. Luiza MINCULESCU

Dr. Ecolog Alexandru PETRIŞOR

Ec. Monica TACHE

TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATĂ

Dactilograf Veronica CRĂCIUN

Tehnician Ancuţa GHEOLDEA

CARTOGRAFIE – DESEN

Tehnician Mărioara DUMITRU

Tehnician Cristina IVANA

Tehnician Ancuţa GHEOLDEA

4

CUPRINS

INTRODUCERE......................................................................................................................................... 5 DATE GENERALE .................................................................................................................................... 6 1. Metodologia lucrării................................................................................................................................ 6 VIZIUNEA STRATEGIEI de amenajare a Teritoriului......................................................................11 ANALIZA SWOT ......................................................................................................................................12 STRATEGIA DE AMENAJARE A TERITORIULUI ZONAL ..........................................................14 Obiectivul general de amenajare a teritoriului .......................................................................................14 Obiective specifice şi direcţii de dezvoltare.............................................................................................15

Structura teritoriului.............................................................................................................................15

Structura socio‐demografică................................................................................................................17

Structura activităților............................................................................................................................17

Contextul suprateritorial .....................................................................................................................19

PROGRAM DE MĂSURI.........................................................................................................................20 CONCEPTUL GENERAL AL STRATEGIEI........................................................................................79

Structura teritoriului.............................................................................................................................79

1. Mediul .........................................................................................................................................79

2. Rețeaua de localități ..................................................................................................................85

3. Infrastructuri tehnice.................................................................................................................87

4. Zonificarea teritoriului............................................................................................................103

Structura demografică...........................................................................................................................108

Structura activităților economice....................................................................................................113

Contextul suprateritorial ........................................................................................................................131

ANEXE ..........................................................................................................................................................136

Planşe

1.1 Mediul – dezvoltare

1.2 Reţeaua de localităţi şi populaţia – dezvoltare

1.3.1 Infrastructura tehnică - Gospodărirea apelor a deşeurilor şi alimentarea cu gaze naturale – dezvoltare

1.3.2 Infrastructura tehnică - Reţele de transport, energie şi telecomunicaţii – dezvoltare

1.4 Zonificarea şi activităţile economice – dezvoltare

1.5 Contextul suprateritorial – dezvoltare

http://www.mdrl.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patz_delta_dunarii/CD_Predare2_1/planse/mediul_dezv.jpg

http://www.mdrl.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patz_delta_dunarii/CD_Predare2_1/planse/retea_localitati_dezv.jpg

http://www.mdrl.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patz_delta_dunarii/CD_Predare2_1/planse/infrastructuri_gosp ape_dezv.jpg

http://www.mdrl.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patz_delta_dunarii/CD_Predare2_1/planse/infrastructuri_transport_dezv.jpg

http://www.mdrl.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patz_delta_dunarii/CD_Predare2_1/planse/zonificare_dezv.jpg

http://www.mdrl.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patz_delta_dunarii/CD_Predare2_1/planse/context_supraterit_dez.jpg

5

INTRODUCERE După parcurgerea etapei de analiză a situaţiei existente, au fost identificate principalele categorii de disfuncţionalităţi care afectează teritoriul Deltei Dunării, care constau în principal în dezechilibre produse în mediul natural de intervenţiile umane şi de rămânerea în urmă a dezvoltării localităţilor din Deltă ca urmare a izolării acestora. S-au identificat deasemenea principalele atuuri, oportunităţi şi riscuri care afectează zona, caracteristici din care pot rerzulta în viitor procese cu efecte diferite in plan social şi economic.

Predominanţa mediului natural asupra celui antropic, stabilită şi prin declararea sa ca Rezervaţie a Biosferei în 1993, influenţează puternic conceptul general de dezvoltare şi amenajare a zonei.

În prima etapă a studiului s-au evidenţiat deasmenea principalele atuuri, oportunităţi şi riscuri ale zonei, care vor fi luste în considerare la formularea strategiei de amenajare a teritoriului.

Direcţiile strategice şi măsurile de amenajare a teritoriului propuse în această etapă a PATZ sunt concepute să acţioneze asupra complexului de relaţii din cadrul dualităţii mediu natural – mediu antropic, încercând să restabilească echilibre şi să redimensioneze dinamica unor procese cu relevanţă spaţială.

Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal, prin viziunea sa, stabileşte principalele opţiuni pentru o mai bună organizare a zonei, în raport cu principalele cerinţe stabilite prin tema lucrării şi în raport cu principiile unei dezvoltări spaţiale durabile şi coerente.

Principale cerinţe ale temei planului de amenajare zonal au fost:

- îmbunătăţirea accesibilităţii în zonă

- dezvoltarea infrastructurii şi suprastructurii portuare şi a infrastructurii de căi navigabile.

- dezvoltarea infrastructurilor teritoriului şi localităţilor

- sprijinirea dezvoltării economico-sociale,

- conservarea şi reabilitarea patrimoniului natural

- păstrarea identităţii şi promovarea patrimoniului cultural;

- sprijinirea acţiunilor de dezvoltare rurală şi de reconversie profesională;

Ţelul comun al strategiilor de amenajare a teritoriului este realizarea unei dezvoltări economice şi sociale durabile a teritoriului vizat, care ţine cont de următoarele principii:

- refacerea, ameliorarea, conservarea biodiversităţii ecosistemelor naturale, protecţia, şi consevarea patrimoniului natural şi construit, păstrarea şi accentuarea identităţii zonei;

- echilibrul dezvoltării socio-economice care să asigure condiţii de viaţă îmbunătăţite;

- valorificarea superioară a resurselor naturale;

- creşterea competitivităţii zonei în cadrul economiei judeţene şi regionale;

- conservarea suprafeţelor funciare şi acvatice, combaterea riscurilor naturale;

- dezvoltarea infrastructurilor tehnice corelată cu cerinţele reţelei de localităţi şi în limitele impuse de

6

mediu.

Dată fiind complexitatea problemelor desprinse din analiza situaţiei existente, pentru jalonarea principalelor direcţii şi nivele de dezvoltare economico-social a teritoriului zonal, au fost reţinute următoarele opţiuni prioritare:

- valorificarea durabilă a resurselor naturale existente, în special a celor piscicole, agricole, silvice, turistice şi acvatice;

- conservarea, reabilitarea şi protecţia patrimoniului natural şi construit;

- restructurarea şi modernizarea infrastructurilor tehnice, în special din localităţile rurale;

- dezvoltarea echilibrată a reţelei de localităţi existente, în corelare cu reţeaua regională de localităţi, pentru asigurarea unor condiţii mai bune de viaţă, dirijarea procesului de extindere a localităţilor în acord cu interesele colectivităţilor locale;

- dezvoltarea economico-socială egală în profil teritorial, prin intervenţii publice sau public/private, în zonele defavorizate.

În raport cu aceste condiţii iniţiale şi cu pe baza concluziilor etapei de analiză a situaţiei existente, s-a stabilit, prin derularea fazelor metodologiei adoptate, strategiei de amenajare a teritoriului zonal şi a programului de măsuri.

DATE GENERALE

1. METODOLOGIA LUCRĂRII

Etapa a II-a a proiectului formulează strategia de amenajare a teritoriului şi programul de măsuri pentru amenajarea zonei Deltei Dunării. Aceasta se desfăşoară prin parcurgerea următoarelor faze:

Formularea strategiei

• Formularea viziunii de dezvoltare a planului pe baza consultărilor avute cu factorii responsabili din teritoriu şi a rezultatelor anchetei efectuate în faza II a planului de amenajare.

• Analiza SWOT va descrie succint principalele disfuncţii, atuuri, riscuri şi oportunităţi ale teritoriului zonal care vor sta la baza formulării obiectivelor de amenajare.

• Formularea obiectivelor strategice ale PATZ se va face în concordanţă cu starea generală constatată şi cu cea de perspectivă, care se doreşte a fi atinsă pe termen mediu şi lung.

• Obiectivul strategic general este corelat cu viziunea de dezvoltare a planului şi cu prevederile de bază ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului de nivel superior, precum şi cu obiectivele principale ale politicilor şi programelor de dezvoltare ale unităţilor administrativ-teritoriale şi organismelor şi organizaţiilor interesate ăn dezvoltarea teritoriului zonal.

• Obiectivele specifice ale PATZ se formulează pe domeniile planului şi în concordanţă cu obiectivele strategice existente ce vizează dezvoltarea unor domenii cu relevanţă spaţială.

7

Obiectivele specifice vor oferi o soluţie generală la principalele probleme relevate pe domeniile planului.

• Forrmularea direcţiilor stratregice. Stările propuse prin obiectivele specifice vor fi realizate prin direcţii de dezvoltare care indică succint modalităţile principale de acţiune pentru atingerea fiecărui obiectiv. Direcţiile stratregice determină seturile de măsuri de amenajare din fiecare din subdomeniile specifice.

Formularea programului de măsuri

Strategia de amenajare a teritoriului zonal cuprinde un program de măsuri, alcătuit pe domenii, subdomenii şi etape de realizare. Măsurile de amenajare a teritoriului sunt soluţii de remediere a disfuncţiilor sau de conservare a elementelor pozitive constatate, ce rezultă din analizele planului sau din programele şi planurile aplicate în teritoriul acestuia.

Pe domenii şi subdomenii ale planului, măsurile de amenajare aplicate în teritoriul zonal sunt în conformitate cu următoarele documente în vigoare:

a Mediul

Protecţia mediului natural şi patrimoniul natural: Master Plan pentru Rezervaţia biosferei Delta Dunării – 2005; Plan de Dezvoltare Regională 2007-2013-Regiunea Sud-Est; Planul Local de Acţiune pentru Mediu Regiunea Sud-Est, 2006 - matricea PLAM judeţul Tulcea, 2007; Programul Operaţional Sectorial de Mediu, aprilie 2006; Programul de Guvernare pentru perioada 2005-2008; Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare; Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional Secţiunea a III-a, Zone protejate aprobat prin Legea nr. 5/2000; Ordonanţa de urgenţă nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice

Patrimoniul construit: Master Plan pentru Rezervaţia biosferei Delta Dunării – 2005, Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional - Secţiunea a III-a, Zone protejate aprobat prin Legea nr. 5/2000; Strategia Patrimoniului Cultural a Ministerului Culturii şi Cultelor 2008-2013; O.M.C.C. 2682/2003 privind aprobarea Normelor metodologice de clasare şi evidenţă a monumentelor istorice, a Listei monumentelor istorice; Lista monumentelor istorice, potrivit art. 27 alin. (3). din legea 422 (r1) din 2001, republicată în 2006, HG nr. 1516/2008, Regulamentul de urbanism pentru Rezervaţia Biosferei Delta Dunări.

Riscuri naturale: legea 575/2001- PATN Secţiunea V- Zone de risc natural, PLAM Tulcea-2005, Programul de dezvoltare economico-socială a jud. Tulcea-2005)

HG 1857/2005 Strategia Naţională de Management al Riscului la Inundaţii

b. Reţeaua de localităţi: PATN Secţiunea IV - Reţeaua de localităţi, Master Plan pentru Rezervaţia biosferei Delta Dunării – 2005, Planul de Dezvoltare Regională 2007-2013

Agenda Locală 21-jud. Tulcea, Studiu privind fundamentarea strategiei de amenajarea teritoriului şi de management al RBDD, pr. nr. 155/226/1995.

c. Infrastructuri tehnice:

Reţele de transport: Master Planul-suport de dezvoltare durabilă în Rezervaţia Deltei Dunării-2004; Planul Local de Dezvoltarea Durabilă a judeţului Tulcea; Strategia de Reabilitare a Drumurilor Naţionale a M.T. şi Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale şi conform Legii 203/2003 cu completări; Strategia de Dezvoltare a Infrastructurii Feroviare din România – perioada 2001 – 2010, a Companiei Naţionale de Căi Ferate S.A;

8

Planul Strategic de Actiune pentru Reabilitarea si Protectia Mării Negre Impotriva Poluării;

Programul Operaţional Sectorial de transport 2007-2013.

Gospodărirea apelor: PLAM Tulcea-2005-matricile Poluarea apelor de suprafaţă,

Calitatea şi cantitatea apei potabile, Poluarea solului şi apei subterane.

Amenajari de Imbunatatiri Funciare: Strategia de Dezvoltare Durabilă a Agriculturii - 2004 (Priorităţi strategice – Orizont 2025) - Societatea Nationala de Imbunatatiri Funciare.

Gospodărirea deşeurilor: Master Plan Delta Dunarii; PLAM pt jud. Tulcea; Sistemul Integrat pentru Gestionarea Deşeurilor in Localităţile Deltei Dunării, Planul National de Gestiunea Deşeurilor (PNGD) – 2004, Planul Regional de Management al Deseurilor - Regiunea 2 Sud Est– Galati – 2006, PLAM Tulcea 2005, Master Planul pentru deşeuri solide pentru judeţul Tulcea, Planul de gestiune a deseurilor din RBDD –MMGA, Administratia Biosferei Delta Dunarii- Tulcea 2006

Alimentarea cu gaze naturale şi energie termică: Master Plan Delta Dunarii,

H.G. 1535/18.12.2003 privind aprobarea Strategiei de valorificare a surselor regenerabile de energie, Ordonanţa Guvernului României nr. 29 din 30 ianuarie 2000, aprobată prin Legea nr. 325/2002, privind reabilitarea termică a fondului construit existent şi stimularea

Echiparea energetică: Master Planul – suport de dezvoltare durabila in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii-2004; StrategiaNaţionala de Valorificare a Surselor Regenerabile de Energie

Strategia de investitii a SC Electrica SA in domeniul automatizarii sistemelor de distributie – SAD.

d. Zonificarea teritoriului: Master Plan pentru Rezervaţia biosferei Delta Dunării – 2005, , Planul de Dezvoltare Regională 2007-2013

Structura socio demografică: Master Plan pentru Rezervaţia biosferei Delta Dunării – 2005,

Structura activităţilor: Master Plan pentru Rezervaţia biosferei Delta Dunării – 2005, strategii sectoriale, studiu INCD Turism.

e. Contextul suprateritorial: PATN Secţiunea I – Căi de transport, Plan de Dezvoltare Regională 2007-2013-Regiunea Sud-Est; Planul Local de Acţiune pentru Mediu Regiunea Sud-Est, 2006,

Programul Operaţional Sectorial de transport 2007-2013.

2. Stabilirea responsabilităţilor pentru cadrul instituţional

Strategia de dezvoltare spaţială a zonei cuprinde în programul de măsuri propuneri privind responsabilităţile ce revin cadrului instituţional de implementare, monitorizare a obiectivelor prevăzute, cât şi de evaluare a rezultatelor şi de actualizare periodică a documentaţiei.

3. Stabilirea etapelor de implementare

Măsuririle de amenajare a teritoriului zonal au fost propuse pentru următoarele etape:

9

Etapa I prioritară, până în anul 2015 (EI) pentru care s-a avut în vedere faptul că în activitatea de amenajare a teritoriului vor predomina opţiunile legate de:

• continuarea modernizării economiei, implementarea formelor de activitate şi a mecanismelor de funcţionare care să ducă la o economie durabilă a zonei;

• reabilitarea, conservarea şi protejarea mediului natural şi construit.

• restructurarea şi modernizarea infrastructurilor tehnice.

Etapa II, de perspectivă, până în 2020 (EII) pentru care obiectivele de amenajare şi dezvoltare au în vedere:

• acţiuni care să contribuie la creşterea economică şi a nivelului de trai al populaţiei;

• investiţii în domeniul infrastructurii majore şi a industriei, pentru valorificarea complexă a potenţialului teritoriului zonal;

• restructurarea şi eficientizarea reţelei de localităţi prin realizarea centrelor de polarizare intercomunală, îmbunătăţirea calităţii vieţii în localităţile zonei.

4. Corelarea cu documentaţii cu acţiune asupra planului zonal

Planurile de amenajare a teritoriului în vigoare cu acţiune asupra planului zonal sunt PATN Secţiunile: I Căi de transport – legea 363 / 2006, II Zone protejate – legea 5/ 2000, III Apa - legea 171 / 1997, IV Reţeaua de localităţi – legea 351 / 2001, V Riscuri naturale – legea 575 / 2001, PATJ Tulcea – pr. nr 152 /226/ 1995, PATJ Tulcea – pr. nr 152 /226/ 1995, PATJ Constanţa – pr. nr. 153/II/ 1994.

Planul de amenajare al judeţului Tulcea, care cuprinde suprafaţa cea mai mare a zonei RBDD, trasează următoarele opţiuni strategice de amenajare:

- Realizarea unei infrastructuri locale moderne de căi de transport şi telecomunicaţii

- O reţea modernă şi rapidă de căi rutiere şi feroviare cu poduri peste Dunăre în zona Galaţi-Brăila, cu BAC şi Ro-Ro în zona Tulcea-Isaccea-Orlovca-Izmail.

- Amenajarea şi dezvoltarea diferenţiată, pe zone caracteristice: rezervaţia biosferei Delta Dunării, zona continentală; zona de interferenţă a R.B.D.D. cu spaţiul continental.

- Configuraea reţelei de localităţi în raport cu rolul şi funcţiunile lor în teritoriu.

În acest plan se delimitează 3 zone funcţionale principale în care se aplică politici publice specifice de dezvoltare şi amenajarei:

Rezervaţia Biosferei Delta Dunării

Dezvoltarea şi amenajarea zonei are ca obiective prioritare specifice:

- Gestionarea responsabilă şi eficientă a resurselor naturale pe baze ecologice;

- Programe de lucrări hidrotehnice corelate.

10

- Alinierea la convenţiile internaţionale în ceea ce priveşte protecţia şi reconstrucţia mediului şi exploatarea căilor navigabile ale Dunării şi sectorului maritim aferent rezervaţiei.

- Dezvoltarea cercetării ştiinţifice şi de monitoring privind evoluţia ecosistemelor naturale acvatice şi terestre.

- Asigurarea unor condiţii îmbunătăţite de viaţă şi muncă pentru populaţia locală în vederea stopării fenomenului de depopulare, a normalizării fenomenelor demografice.

Aria continentală a zonei deltei are ca obiective generale ale dezvoltării şi amenajării teritoriului următoarele:

- Promovarea unor structuri funcţional-spaţiale pentru relansarea şi dezvoltarea activităţilor economico-sociale tradiţionale (agricultura, economia forestieră, industria, turism etc.).

- Realizarea infrastructurii majore de circulaţie şi transport rutier şi feroviar, de mare capacitate şi viteză.

- Restructurarea activităţilor economice industriale, agricole şi servicii.

- Adaptarea tehnologiilor din agricultură la fermele de dimensiuni mici şi reactivarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare (irigaţii, desecări).

- Promovarea unei reţele de „centre de dezvoltare” armonios şi echilibrat repartizată în teritoriu spre care să fie orientate cu prioritate investiţiile publice.

- Protecţia şi conservarea mediului în zonele naturale valoroase (zona Munţilor Măcin).

Zona de interferenţă a RBDD cu spaţiul continental al judeţului

- Corelarea programelor de dezvoltare a activităţilor economico-sociale din unităţile administrativ - teriutoriale limitrofe RBDD trebuiesc cu obiectivele strategiei de mediu:

In ceea ce priveşte strategia de amenajare şi dezvoltare a zonei de N din jud.Constanţa (zona Sinoie), delimitată de plan ca U.T.S. 3, se prevăd următoarele politici publice specifice :

- Promovarea funcţiunilor agro-piscicole şi rezidenţiale;

- Dezvoltarea turismului în raport cu resursele existente, în special cel cultural şi itinerant evitându-se atingerea unor praguri ce pot afecta mediul.

- Măsuri riguroase de protecţie a mediului natural şi construit şi asigurarea în acest scop a unei echipări hidro-edilitare şi energetice moderne, nepoluante

- Politica locuirii va urmări păstrarea caracterului tradiţional şi încurajarea populaţiei de a se stabiliza.

„Studiul privind fundamentarea strategiei de amenajare a teritoriului şi de management al RBDD” – din cadrul pr. nr 152 /226/ 1995 punea în evidenţă următoarele direcţii generale pentru colaborarea actorilor cu răspunderi din zonă:

- Structurarea fondului funciar pe forme de proprietate cu modalităţi diferenţiate de exploatare, gestionare şi administrare a resurselor.

- Administrarea raţională a resurselor naturale în scopul protecţiei şi conservării acestora, adezvoltării aşezărilor şi organizarea activităţilor economice, în corelare cu capacitatea de suport a mediului deltaic.

11

Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, cu atribuţii de gestionare ecologică a Rezervaţiei, va furniza date şi va aviza pentru propunerile de amenajare.

Consiliile judeţene autorizează, pe baza acordului şi autorizaţiei de mediu eliberate de ARBDD, desfăşurarea activităţilor economice pe teritoriul Rezervaţiei.

Relaţia Master Planului pentru Rezervaţia Deltei Dunării cu PATZ este una de subsidiaritate, primul fiind un plan de management pentru protecţia şi conservarea mediului natural pe aria rezervaţiei, cel de-al doilea fiind un plan de coordonare a amenajării teritoriului.

- Master planul este, în general, instrumentul de planificare al unei organizaţii, cu acţiune într-un domeniu distinct, propriu organizaţiei care îl administrează, avănd măsuri concrete de îndeplinit, care se înscriu în resurse şi termene prestabilite.

Prin comparaţie cu acesta:

- Planul de amenajare teritorială este conceput ca instrument de planificare servind interesele mai multor organizaţii (consilii locale), Strategia de amenajare teritorială stabileşte direcţii şi măsuri de grad diferit de generalitate, care nu se înscriu în resurse şi termene fixe, având ca scop principal ameliorarea mediului construit (localităţilor).

Master Planul nu acţionează numai prin intervenţiile în mediul natural, ţinând sub observaţie şi celelalte elemente care au influenţă asupra mediului, incluzând dezvoltarea comunitară, economică, culturală, în acord cu conceptul dezvoltării durabile.

VIZIUNEA STRATEGIEI DE AMENAJARE A TERITORIULUI

Viziunea zonei stimuleză dezvoltarea a două direcţii majore de intervenţie. Prima se

referă la re-definirea zonei ca spaţiu cu o identitate puternică, caracterizată prin prosperitatea unui mediu natural de o mare diversitate şi bogăţie, având trăsături culturale unice.

A doua direcţie se referă la o schimbare în panul dezvoltării socio economice, pornind de la resurse locale. Consolidarea unor comunităţi orientate către cunoaştere şi performanţă reprezintă condiţia necesară pentru dezvoltarea viitoare a zonei prin diminuarea dependenţei totale de resursele naturale.

O zonă cu o identitate proprie, care se impune prin potențialului de resurse şi calitatea mediului exprimată prin:

‐ creştera calității apelor pentru asigurarea unor ecosisteme acvatice sănătoase,

‐ creşterea biodiversității în zonele naturale şi seminaturale,

‐ creşterea şi diversificarea capitalului de resurse naturale şi antropice,

Dezvoltarea potențialului mediului natural va contribui la dezvoltarea socio‐economică a zonei, la

12

ANALIZA SWOT

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Mediul

- Patrimoniul natural al zonei Delta Dunării constituie o importantă rezervă de biodiversitate de o inestimabilă valoare, ce acoperă cea mai mare parte a teritoriului administrativ considerat.

- Existenţa unor structuri instituţionale) cu aatribuţii în conservarea şi protecţia mediului (APM, ANDIPRZM, Garda Ecologică).

- Specificitatea şi valoarea peisajului zonei şi mare număr de situri, monumente şi ansambluri de patrimoniu.

Reţeaua de localităţi

- Zonă deservită de o structură administrativ - teritorială ce conţine 2 ranguri de localităţi urbane

-1 municipiu, 4 oraşe şi 32 centre comunale; predomină satele medii cu 1.000-2.000 de locuitori.

- Procese antropice ce pun în pericol integritataa mediului natural: activităţi nespecifice Deltei, supradimensionarea exploatărilor specifice, lucrări hidrotehnice ce produc modificări în mediul natural, poluarea apelor.

- Localităţi care nu sunt, sau sunt superficial apărate împotriva inundaţiilor cu diguri neîntreţinute.

- Starea de uzură fizică a patrimoniului construit şi degradarea specificului zonei datorită neîncadrării noilor construcţii în caracteristicile peisajelor.

- Izolarea localităţilor Deltei şi populaţia redusă a acestor aşezări face dificil accesul locuitorilor la dotari de bază şi la locuri de muncă.

- Zone lipsite de aşezări urbane pe o rază de 25-30 km - Chilia Veche, Pardina, Maliuc, Mahmudia, Sf. Gheorghe.

- Dotările teritoriale, şcolare, de sănătate, comerciale, sunt concentrate în localităţi urbane, făcând dificil accesul locuitorilor Deltei la aceste servicii.

- Specificul localităţilor este periclitat de construcţiile noi, fapt ce impune un regulament de urbanism pentru întreaga zonă.

- Reţeaua de drumuri comunale nu este modernizartă, transportul pe lina c.f. nu permite viteze mai mari de 60 - 80 km/h.

- Unele localităţi componente ale comunelor

13

Infrastructuri tehnice

- Existenţa drumurilor naţionale şi judeţene, a unei linii de cale ferată a unui aeroport şi a unor porturi fluviale, constituie o echipare variată şi un atu pentru dezvoltarea zonei.

- Existenţa echipărilor pentru alimentarea cu apă în toate unităţile administrativ teritoriale cuprinse în zonă, cu excepţia comunei I.C. Brătianu.

- Teritoriul zonal dispune de o reţea de transport gaze naturale.

Zonificarea teritoriului

- Zonă cu mari suprafeţe agricole, acvatice (stufo-piscicole) şi silvice, ce posedă o mare varietate de resurse primare.

- Resurse turistice variate distribuite în toate zonele caracteristice ale rezervaţiei.

- Existenţa unor zone industriale şi pentru servicii constituie un avantaj în dezvoltarea activităţilor secundare şi terţiare.

alimentate cu apă nu au reţele de alimentare cu apă.

- Canalizarea apelor uzate este realizată întru-un număr foarte mic de comune

- Lipsa staţiilor de epurare a apelor uzate în localităţi importante (Tulcea şi Măcin).

- Necesitatea utilizării potenţialul eolian şi fotovoltaic pentru echiparea energetică a localităţilor zonei.

- Dificultatea extinderii reţelei de transport şi distribuţie gaze naturale spre localităţi din zonă.

- 2 zone cu un profil predominant agrar ineficient sau insuficient utilizate – zona deltaică Chilia –Pardina cu mari exploatări, ce intră în conflict cu procesele de mediu; zona continentală insuficient utilizată pentru culturi complementare.

- Exploatări piscicole ineficiente economic sau nefuncţionale care necesită renaturare.

- Exploatări silvice dăunătoare echilibrului ecologic ce produc sărăcirea potenţialului biodiversităţii Deltei Dunării.

- Insuficienţa şi diversitatea scăzută a dotării în zonele turistice nu face posibilă valorificarea deplină a resurselor turistice.

- Declinul unor ramuri industriale şi a serviciilor pune probleme în asigurarea locurilor de muncă şi în dezvoltarea oraşelor.

OPORTUNITĂŢI RISCURI

14

- Teritoriul RBDD ocupă o poziţie relativ izolată, constituită în mare parte dintr-o zonă inundabilă, care restricţionează presiunea dezvoltării, fîcând-o propice conservării mediului natural.

- Vecinătatea RBDD Delta Dunării cu 2 ţări şi specificitatea zonei o face atractivă dezvoltarea relaţiilor transfrontaliere şi internaţionale, pentru proiecte în economie, cercetare şi protecţia mediului.

- Existenţa aglomerării Galaţi – Brăila, la limita vestică a zonei, municipii cu rol principal în dinamica regională.

- Dificultatea modernizării axelor de infrastructuri ale extremităţilor de N şi E ale zonei Deltei Dunării, întârzie dezvoltarea zonei şi a rolului mun. Tulcea în plan regional.

- Dezvoltarea necontrolată a zonei, sub presiunea factorilor externi, poate avea un efect negativ în conservarea mediului şi echilibrul dezvoltării localităţilor.

- Cele mai importante ameninţări – poluare, inundaţii – îşi au sursele în afara zonei RBDD.

STRATEGIA DE AMENAJARE A TERITORIULUI ZONAL

OBIECTIVUL GENERAL DE AMENAJARE A TERITORIULUI În raport cu problemele şi disfuncţiile structurii teritoriului zonal relevate în prima fază a planului, se pot sintetiza trăsăturile generale care vor determina formularea obiectivul general de amenajare a teritoriului zonal în conformitate şi cu prevederile rezultate din documentaţiile de amenajare a teritoriului judeţean, naţional şi regional. Obiectivul strategic general este formulat în concordanţă şi cu principii majore, care guvernează amenajarea teritoriului, indicând direcţiile clare de dezvoltare ale domeniilor ţintă ale planului, prin valorificarea potenţialului material şi uman propriu şi prin care să asigure eliminarea/reducerea decalajelor dintre situaţia actuală şi cea dorită.

Strategia de amenajarea zonei Deltei Dunării este construită în concordanţă cu structura teitorială a acestei arii, delimitată şi caracterizată prin analiza situaţiei existente, în raport cu cerinţele generale de dezvoltare ale comunităţilor locale precum şi cu principiile ce stau la baza planificării teritoriului.

Structura teritorială zonală cuprinde următoarele categorii de elemente spaţiale:

- caracteristicile calitative ale mediului natural şi construit – elementele teritoriale considerate din punct de vedere al biodiversităţi, prezenţei şi densităţii elementelor culturale, precum şi al prezenţei riscului de degradarea acestora – cap. mediu

- armătura de centre şi zonele economice aferente acestora, precum şi infrastructurile ce le deservesc – cap. reţeaua de localităţi, infrastructuri tehnice, zonificarea teritoriului;

- cadrul suprateritorial – cuprinzând elemente spaţiale la scară regională care influenţează dezvoltarea zonei –cap. structura suprateritorială.

Conservarea şi protecția mediului realizată în armonie cu dezvoltarea economico‐socialădurabilă şi echilibrată, bazată pe utilizarea superioară a resurselor locale, modernizarealocalităților şi infrastructurilor, care să aibă ca efect îmbunătățirea calității vieții în zonă.

15

OBIECTIVE SPECIFICE ŞI DIRECŢII DE DEZVOLTARE DOMENIUL:

STRUCTURA TERITORIULUI 1 Mediul - obiectiv specific:

Intensificarea eforturilor de protecţie şi conservare a mediului natural, reconstrucţia ecologică şi prevenirea degradării mediului ca urmare a activităţilor umane nespecifice, poluante, supradimensionate sau a riscurilor naturale.

Direcţii de dezvoltare:

1.1 Calitatea mediului natural

1.1-1 Protecţia şi îmbunătăţirea calitatăţii mediului natural, prin acţiunea asupra factorilor naturali perturbatori care afectează procesele biotice şi elementele suport ale acestora.

1.1-2 Îmbunătăţirea şi conservarea mediului natural prin gestionarea responsabilă a resurselor naturale utilizate în activităţi durabile, nepoluante, dimensionate în raport cu necesităţile zonei.

1.2 Patrimoniul natural şi construit

1.2-1 Îmbunătăţirea generală a calităţii mediului prin dezvoltarea patrimoniului natural/ambiental, protecţia biodiversităţii, păstrarea şi extinderea zonelor împădurite, gestiunea responsabilă şi prudentă a resurselor naturale.

1.2-2 Studierea, evaluarea şi reabilitarea patrimoniului construit în vederea realizării protecţiei, conservarii şi valorificarii acestuia, precum şi includerea de noi obiective în lista monumentelor şi ansamblurilor protejate.

1.2-3 Armonizarea dezvoltării localităţilor cu caracteristicile distinctive ale zonei Delta Dunării pentru păstrarea şi refacerea specificităţii zonelor cu valoare peisagistică.

1.3 Riscuri naturale

1.3 Prevenirea riscurilor naturale; diminuarea sau anihilarea efectelor fenomenelor distructive ce afectează comunităţile umane şi/sau mediul natural.

2 Reţeaua de localităţi - obiectiv specific:

Dezvoltarea reţelei de localităţi a zonei ca sistem policentric, cu o structură flexibilă şi dinamică, care să permită dispunerea echilibrată în teritoriu şi să faciliteze accesul populaţiei la dotări de bază şi la locurile de muncă.


2.1 Dezvoltarea unei reţele de centre de polarizare într-o ierarhie coerentă, care să ducă la îmbunătăţirea accesului populaţiei la o gamă cât mai largă de servicii şi de locuri de muncă.

16

2.2 Asigurarea serviciilor pentru populaţie prin dotări adecvate rangului localităţilor şi aserviciilor de transport pentru mărirea mobilităţii între localităţile izolate şi centrele de polarizare.

2.3 Modernizarea, extinderea şi mărirea diversităţii fondului de locuinţe în raport cu nevoile gospodăriilor, rolul teritorial al localităţilor, urmărindu-se creşterea gradului de comfort.

2.4 Stabilirea unor parteneriate între localităţi de tip urban – rural sau rural – rural, ca suport în coordonarea şi realizarea măsurilor de amenajare a teritoriului

2.5 Dezvoltarea spaţială a reţelei de localităţi prin reglementarea dezvoltării urbanistice se referă în principal la prevenirea extinderilor necontrolate ale localităţilor şi la deteriorarea imaginii aşezărilor.

3. Infrastructuri tehnice - obiectiv specific:

Dezvoltarea şi modernizarea reţelelor de infrastructuri teritoriale şi de distribuţie, în concordanţă cu necesităţile localităţilor şi cu cerinţele de protecţie şi conservare a mediului.


3.1 Reţele de transport

3.1 Ameliorarea accesibilităţii localităţilor spre centrele de polarizare, sporirea vitezelor şi capacităţilor de trafic realizate prin dezvoltarea şi modernizarea căilor de transport locale.

3.2 Gospodărirea apelor

3.2 Gospodărirea durabilă a apelor în scopul asigurării (cantitativ şi calitativ) resurselor necesare dezvoltării durabile a zonei precum şi pentru apărarea împotriva acţiunilor distructive ale apelor, în acord cu directivele europene.

3.3 Gospodărirea deşeurilor

3.3 Implementarea în zonă a politicii judeţene în vederea realizării unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor, pentru ameliorarea condiţiilor de viaţă şi a calităţii mediului natural.

3.4 Alimentarea cu gaze naturale şi energie termică

3.4 Extinderea alimentării cu gaze naturale şi energie termică a utilizatorilor din zonă prin tehnologii moderne, mai eficiente.

3.5 Echiparea energetică

3.5 Crearea unor reţele de producţie, transport şi distribuţie a energiei electrice care să utilizeze potenţialul de energii regenerabile ale zonei.

3.6 Telecomunicaţii

3.6 Crearea unor reţele moderne de telecomunicaţii care să sprijine dezvoltarea durabilă a zonei

1.4. Zonificarea teritoriului - Obiectivul specific:

O utilizare a solului eficientă şi adaptată necesităţilor economiei zonei, care să determine o întrebuinţare superioară a resurselor naturale şi o protecţie mai eficientă a mediului.


17

4.1 Zone pentru activităţi primare

4.1 Eficientizarea si ecologizarea activităţilor din sectorul primar – agricultură, piscicultură, silvicultură – prin utilizarea şi dezvoltarea celor mai adecvate terenuri pentru aceste funcţii.

4.2 Zone pentru activităţi secundare

4.2 Asigurarea suprafeţelor pentru activităţi secundare prin extinderea intravilanelor şi/sau reconversia zonelor neperformante, în principal în localităţile cu rol de polarizare teritorială şi concentrare a forţei de muncă.

4.3 Zone pentru activităţi terţiare şi locuire

4.3-1 Dezvoltarea, dimensionarea şi organizarea optimă a zonelor destinate activităţilor terţiare şi a locuirii în raport cu necesităţile şi rolul teritorial al localităţilor.

4.4 Zone turistice

4.4-1 Dotarea şi amenajarea zonelor turistice în scopul eficientizării activităţii şi valorificării resurselor zonei, care să ducă la îmbunătăţirea ofertei de muncă şi protecţiei mediului

4.4-2 Amenajarea zonelor turistice în strânsă relaţie cu ariile cu valoare peisagistică şi cu arealele de protecţie a mediului odată cu extinderea, diversificarea şi modernizarea dotării turistice.

4.4-3 Dezvoltarea zonelor turistice limitrofe Deltei Dunării în vederea diversificării ofertei turistice şi protecţiei spaţiului deltaic.

DOMENIUL:

STRUCTURA SOCIO‐DEMOGRAFICĂ Obiectiv specific:

Stoparea tendinţei de declin demografic şi creşterea nivelului de trai şi a calităţii vieţii populaţiei prin dezvoltarea socio-economică durabilă a zonei


• Stoparea fenomenului de scădere a populaţiei din zona Deltei şi din cele adiacente acesteia

• (Mahmudia, Babadag, Isaccea).

• Creşterea accesibilităţii populaţiei la servicii medicale şi de asistenţă socială

• Dezvoltarea sistemului educaţional in scopul creşteriii calitatăţii resurselor umane.

DOMENIUL:

STRUCTURA ACTIVITĂȚILOR

18

Agricultura - obiectiv specific

Dezvoltarea unei agriculturi competitive bazate pe cunoaştere şi iniţiativă privată, adoptând decizii strategice prin care să se asigure un echilibru între potenţialul identificat şi necesităţile consumului intern


• Eficientizarea activităţilor agricole

• Modernizarea exploataţiilor agricole

• Creşterea investiţiilor în exploataţiile agricole

Piscicultura- obiectiv specific:

Dezvoltarea competitivităţii şi a durabilităţii sectorului piscicol

Direcţie de dezvoltare:

• Eficientizarea şi modernizarea activităţilor piscicole, bazate pe dezvoltarea durabilă a pescuitului comercial şi acvacultură.

Industria - obiectiv specific:

Revitalizarea economică a zonei prin eficientizarea, diversificarea şi creşterea productivităţii activităţilor industriale, atragerea de capital intern şi extern necesar iniţierii unei dezvoltări durabile pe termen mediu şi lung.


• Creşterea competitivităţii activităţilor din industrie prin utilizarea corespunzătoare a factorilor de producţie implicaţi

• Crearea unei infrastructuri de afaceri propice dezvoltării economice competitive, prin:

• Dezvoltarea sectorului IMM-urilor

Servicii - obiectiv specific:

Dezvoltarea serviciilor în domeniul cercetării/inovării în scopul creşterii competitivităţii

economice

Direcţie de dezvoltare:

• Sprijinirea inovării tehnologice şi cercetării aplicate, a transferului tehnologic de la universităţi la administraţia publică şi întreprinderi, precum şi promovarea introducerii

inovării în sectorul productiv

19

Turism- obiectiv specific:

Crearea unei destinaţii turistice competitive pe plan internaţional, la nivelul valorii resurselor turistice de care dispune zona şi care să impună acest domeniu ca activitate economică prioritară în cadrul sistemului economic


• Promovarea unui turism durabil.

• Îmbunătăţirea calităţii infrastructurii turistice de cazare şi agrement.

DOMENIUL:

CONTEXTUL SUPRATERITORIAL

Obiectiv specific:

Integrarea armonioasă a zonei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării în spaţiul regional şi (trans)naţional realizată prin infrastructuri majore şi dezvoltarea funcţiilor regionale.

Direcții de dezvoltare:

• Realizarea infrastructurilor majore în concordanţă cu traseele coridoarelor de transport naţionale şi regionale, în vederea racordării zonei la principalele arii metropolitane.

• Dezvoltarea funcţiilor regionale în municipiul Tulcea; modernizarea şi integrarea dotărilor specifice care să sprijine crearea şi activitatea parteneriatelor la nivel regional.

20

PROGRAM DE MĂSURI

21

Domenii ţintă ale srtucturii teritoriului

Obiective specifice Direcţii de dezvoltare Măsuri de amenajare a teritoriului Etapa

Propu-nere respon-sabilităţi

1 2 3 4 5

1 DOMENIUL: STRUCTURA TERITORIULUI

22

1.1 MEDIUL

Intensificarea eforturilor de protecţie şi conservare a mediului natural, reconstrucţia ecologică şi prevenirea degradării mediului ca urmare a activităţilor umane nespecifice, poluante, supradimensionate sau a riscurilor naturale.

Calitatea mediului natural

Protecţia şi îmbunătăţirea calitatăţii mediului natural, prin acţiunea asupra factorilor naturali perturbatori care afectează procesele biotice şi elementele suport ale acestora

● Măsuri contra eroziunii şi deşertificării, în zonele cu substrat nisipos şi/sau ape freatice mineralizate -Letea, Caraorman, Sărăturile, Chituc, Ivancea, Crasnicol, Perişor, Lupilor, Istria.

(conform rezultatelor analizei şi PATJ anterior)

● Instituirea de zone tampon în jurul zonelor de risc identificate

● Reamenajarea îndiguirilor Letea, Caraorman, Dranov

● Modificarea circulaţiei apei conform planurilor elaborate de Grigore Antipa

(conform măsuri Master Plan RBDDi, PDR, POS)

● Măsuri locale specifice poluarea solurilor şi apei cu deşeuri, controlul poluării generate de trafic (Municipiul Tulcea)

(conform matrice PLAM jud. TL

● Reabilitarea suprafeţelor poluate cu pesticide, implementarea bunelor practici agricole - Babina, Cernovca, Fortuna

● Reconstrucţia ecologică a lacurilor eutrofizate, colmatate - Uzlina, Isac, Gorgova, Puiu, Roşu, Holbina, Dunavăţ

(conform Master Plan Rezervaţia biosferei Delta Dunării).

II

II

I

II

II

II

Autorităţi locale, APM, ARPM, Direcţii agricole

23

Îîmbunătăţirea şi conservarea mediului natural prin gestionarea responsabilă a resurselor naturale utrilizate în activităţi durabile, nepoluante, dimensionate în raport cu necesităţile zonei.

● Reamenajarea incintelor agricole Pardina, Obretin II, Stipoc, Sireasa, Sulina, Carasuhat, Chilia I şi II

● Redimensionarea amenajărilor piscicole Popina, Chilia Veche-Hreblea, Ceamurlia I, Chilia, Murighiol, Dunavat I, Dunavat II

● (conform Master Plan Rezervaţia biosferei Delta Dunării, PATJ anterior, subproiectări).

● Realizarea unui studiu al suportului ecologic al fiecărei zone carcteristice din Deltă în scopul fundamentării strategiilor de dezvoltare.

II APM, ARPM, autorităţi locale, Direcţii agricole

● Reabilitarea căilor de acces către şi în interiorul ariilor protejate

● Menţinerea şi îmbunătăţirea stării de conservare a habitatelor şi speciilor în ariile protejate

(conform Master Plan Rezervaţia biosferei Delta Dunării, PLAM)

II APM, ARPM, MMGA, autorităţi locale

Patrimoniul natural

Îmbunătăţirea generală a calităţii mediului prin dezvoltarea patrimoniului natural/ambiental, protecţia biodiversităţii, păstrarea şi extinderea zonelor împădurite, gestiunea responsabilă şi prudentă a resurselor naturale.

● Realizarea unei perdele forestiere de 25 ha - sud Sulina

● Împăduriri pentru consolidări de maluri - 200 ha, mal Sulina

● Lucrări de refacere a fondului forestier natural - Pardina

(conform Master Plan Rezervaţia biosferei Delta Dunării, PATJ anterior, subproiectări)

II APM, autorităţi locale

24

● Implementarea şi controlul implementării măsurilor de protecţie conform legislaţiei în vigoare în zonele protejate (RBDD, alte rezervaţii şi monumente ale naturii, situri Natura 2000, Parcul Naţional Munţii Măcinului)

(conform OUG 57/2007, OUG 195/2005, PLAM, PDR, Program guvernare)

I APM, ARPM, RBDD, Garda de Mediu

25

Patrimoniul construit

Studierea, evaluarea şi reabilitarea patrimoniului construit în vederea realizării protecţiei, conservarii şi valorificarii acestuia, precum şi includerea de noi obiective în lista monumentelor şi ansamblurilor protejate

• Protecţia cu prioritate a monumentelor de valoare naţională cuprinse în lista anexă a Legii 5 -2000, din localităţile:

Tulcea, Babadag, Baia, Beştepe, Isaccea, Istria, Jijila, Mahmudia, Măcin, Murighiol, Niculiţel, Slava Cercheză, Valea Nucarilor (24 obiective).

(conform Legii 5 -2000)

• Protecţia monumentelor şi siturilor din

lista MCC-2004, precum şi propuneri pentru desemnarea de noi obiective ce trebuie incluse în categoria monumentelor cu valoare de patrimoniu - 480 obiective, din care 208 sunt situri şi ansambluri arheologice sau de arhitectură, 113 dintre acestea sunt în categoria A. (mun. Tulcea or. Sulina, com Frecăţei, com Jurilovca, com Mahmudia, com Corbu, com Istria, com M Bravu, com Murighiol, com Nufăru, com Sarichioi, com Vl. Nucarilor or. Babadag, or. Isaccea, com Ceamurlia, com Luncaviţa, com Niculiţel oraş Măcin, com Baia, com Chilia Veche, com Jijila , com Mihai Viteazu, com Săcele, com Smârdan, com Somova).

(conform anexă la llegea 422- rep 2006 şi Strategia Patrimoniului Cultural a MCC 2008-2013)

• Renovarea şi conservarea cu prioritate a fondului construit valoros cu durabilitate scăzută sau în stare de degradare. (aflate în programul MCC: Cetatea Halmyiris, Cetatea medievalã Enisala, Cetetatea Dinogetia Garvan, Cetatea antica Argamum, Biserica "Sf. Nicolae" Sulina, Catedrala ortodoxa Tulcea, Catedrala ortodoxa, Biserica catolica Sulina, sau altele.).

(conform cu Strategia Patrimoniului Cultural a MCC 2008-2013)

I

I – II

I – II

Direcţiile judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional

Consiliile judeţene şi Consiliile locale


Oficiul Naţional al Monumentelor Istorice,

Direcţiile judeţene pentru Cultură,

l i

26

• Realizarea de proiecte şi planuri de urbanism pentru zone şi obiective cu valoare de patrimoniu local în vederea valorificării şi conservării acestora. Acestea se vor realiza preponderent în unităţile administrative cu mare concentrare a patrimoniului construit de interes naţional: mun. Tulcea, or. Babadag, or. Isaccea, or. Măcin, or. Sulina, com. Baia, com. Ceamurlia, com. Crişan, com. Frecăţei, com. Istria, com. Jijila, com. Jurilovca, com. Mahmudia, com. Mihai Bravu, com. Mihai Kogălniceanu, com. Murighiol, com. Niculiţel, com. Nufăru, com. Sarichioi, com. Slava Cercheză, com. Valea Nucarilor.


• Restaurarea, reabilitarea şi conservarea a monumentelor cu deficienţe majore sau într-o stare avansată de degradare. Reconversia funcţională a unor monumente în vederea valorificării prin introducerea acestora în circuitul economic.

• Exercitarea dreptului de preemţiune al Statului Român în vederea restaurării, reabilitării şi conservării unor monumentelor cu deficienţe sau în stare de degradare.

I – II

I

I


Institutul Naţional al Monumentelor Istorice,


27

• Conservarea şi renovarea a ansamblurilor şi construcţiilor cu valoare ambientaă din zonele de vecinătate sau de protecţie a obiectivelor valoroase clasificate.

• Studierea fondului construit existent în vederea includerii de noi obiective valoroase (de interes local) în listele de patrimoniu construit. Această măsură se referă la ansamblurile urbane sau rurale cu arhitectură tradiţională specifică populaţiei lipoveneşti sau orientale (or Babadag, Isaccea, com. Jurilovca, Murighiol, Sfântu Gheorghe, Slava Cercheză, Valea Nucarilor).

(conform subproiectare Inst. Cercetări Eco - muzeale Tulcea)

• Derularea de studii şi proiecte pentru revitalizarea unor ansambluri conţinând obiective de patrimoniu pentru valorificarea durabilă a monumentelor existente.

(conform subproiectare Inst. Cercetări Eco- muzeale Tulcea şi Strategiei Patrimoniului Cultural a MCC 2008-2013)

• Realizarea unei reţele culturale de localităţi care să includă monumentele clasificate în lista MCC/ 2004, şi dotări publice culturale şi educaţionale.


II

I

I – II

II


Institutul Naţional al Monumen telor Istorice

Direcţiile judeţene pentru Cultură, Culte şi PatrimoniuCultural Naţional

28

Zone cu valoare peisagistică

Armonizarea dezvoltării localităţilor cu caracteristicile distinctive ale zonei Delta Dunării pentru păstrarea şi refacerea specificităţii zonelor cu valoare peisagistică.

• Adaptarea regulamentelor de urbanism la caracteristicile zonelor cu valoare peisagistică delimitate, după cum urmează:

1. Zona deltaică marină, cu subzonele:

- Grinduri cu păduri

- zona litorală

2. Zona deltaică fluvială

3. Zona lagunară, cu subzonele:

- zona depresionară

- zona de podiş cu păduri

- zona de podiş cu pajişti stepice

4. Podiş cu terenuri agricole, cu subzonele:

- zona adiacentă Deltei Dunării

- zona adiacentă luncii Dunării

• Realizarea unui studiu al peisajului zonal în vederea fundamentării măsurilor de dezvoltare şi amenajare.

I – II

I

Direcţiile judeţene pentru Cultură, Culte şi PatrimoniuCultural Naţional

Consilile judeţene

Consilile judeţene

29

Riscuri naturale - inundaţii

Prevenirea riscurilor naturale şi diminuarea sau anihilarea efectelor fenomenelor distructive, ce afectează comunităţile umane, sau mediul natural..

• Realizarea hărţilor de risc natural.

(în conformitate cu legea 575/2001- PATN Secţiunea V Zone de risc natural)

• Întocmirea proiectelor tehnice în vederea stabilirii soluţiilor de realizare a lucrărilor hidrotehnice specifice.

(în conformitate cu PLAM Tulcea-2005)

• Identificarea surselor de finanţare şi întocmirea documentaţiilor în vederea obţinerii finanţărilor.

(în conformitate cu PLAM Tulcea-2005)

• Realizarea lucrărilor de:

- apărare împotriva inundaţiilor a localităţii Crişan (c. Maliuc), zona aval, c. Maliuc, localităţile Ilgani-Băltenii de Jos;

- repararea digului avariat în localitate

Nufăru;

- consolidare mal drept braţ Chilia , tronson

Ceatalchioi - Pardina;

- întreţinere a lucrărilor existente de apărare a

localităţilor: Tulcea, Isaccea, Beştepe,

Ceatalchioi, Crişan, CA Rosetti, Mahmudia,

Maliuc, Pardina, Sf. Gheorghe, Murighiol.

(în conformitate cu Programul de dezvoltare economico-socială a jud. Tulcea-2005)

I

I-II

I-II

I-II

Consiliile Locale,

Consiliul Judeţean

Sistemul de Gospodărire a Apelor Tulcea,

Inspecţia de Protecţie Civilă Tulcea

30

• Stabilirea priorităţilor în ceea ce priveşte simularea dezastrelor.

• Asigurarea coordonării între toţi factorii implicaţi.

• Realizarea propriu-zisă a simulărilor.

(în conformitate cu PLAM Tulcea-2005 şi

HG 1857/2005 Strategia Naţională de Management al Riscului la Inundaţii)

I

I

I

Consiliile Locale,

Inspecţia de Protecţie Civilă Tulcea

1.2 REŢEAUA DE LOCALITĂŢI

Dezvoltarea reţelei de localităţi a zonei ca sistem policentric, cu o structură flexibilă şi dinamică, care să permită dispunerea echilibrată în teritoriu şi să faciliteze accesul populaţiei la dotări, echipări şi la locurille de muncă.

Dezvoltarea unei reţele de centre de polarizare într-o ierarhie coerentă, care să ducă la îmbunătăţirea accesului populaţiei la o gamă cât mai largă de servicii şi de locuri de muncă.

• Diversificarea funcţională prin rezervarea de terenuri pentru dezvoltarea unor activităţi diferite de cele agricole: mică industrie de prelucrare a produselor agricole şi piscicole, realizarea de parcuri industriale, tehnologice, de afaceri, la Tulcea, Sulina, Babadag, Isaccea, Măcin, sporirea rolului de coordonare a activităţiilor turistice.

• Sprijin material şi informaţional din partea Consiliului judeţean pentru localităţiile rurale cu rol de polarizare Mahmudia, sau cele izolate C.A.Rosetti, Sf. Gheorghe.

I-II

Consiliul judeţean

Consiliile locale

31

Asigurarea serviciilor pentru populaţie prin dotări adecvate rangului localităţilor şi aserviciilor de transport pentru mărirea mobilităţii între localităţile izolate şi centrele de polarizare.

Dotări şi servicii pentru ocrotirea sănătăţii:

- modernizare centru de sănătate din o. Sulina

- reabilitarea, modernizarea celor 4 spitale existente în zonă: Spitalul Judeţean de Urgenţă Tulcea, spitalele orăşeneşti Babadag, Isaccea şi Măcin;

(în conformitate cu Agenda Locală 21-jud. Tulcea)

- asistenţa medicală de urgenţă pre-spitalicească şi dispensare medicale în centrele urbane Babadag, Isaccea şi Măcin precum şi în centrul de polarizare intercomunală, Mahmudia.

- dezvoltarea centrelor de diagnostic si de prevenire a bolilor profesionale în Isaccea, Măcin,Babadag, Sulina şi Tulcea

- dezvoltarea serviciilor sociale pentru persoane cu dizabilitati, precum şi a centrelor de recuperare si de integrare în societate şi în muncă a acestora în Isaccea, Măcin,Babadag, Sulina şi Tulcea

Dotări şi servicii în învăţământ:

- extinderea capacităţilor în unităţile de învăţământ din zonele cu un număr ridicat de elevi pe sală de clasă (peste 30 elevi), (Sulina, C.A.Rosetti, Mahmudia, Tulcea, Somova, Niculiţel, Luncaviţa, Văcăreni, Jijila, Măcin, Babdag, Jurilovca, Săcele, Corbu)

- reorganizarea învăţământului în zonele cu un număr redus de elevi pe cadru didactic ( sub 10 elevi/ cadru didactic), în comunele Crişan, Maliuc, Murighiol, Nufărul, Istria, Slava Cercheza, Frecăţei, Mihail Kogălniceanu, având în vedere capacitatea dotărilor şi accesibilitatea utilizatorilor din sate apropiate;

I-II

Autori-tatea de Sănătate Publică,

Consiliul Judeţean,

Consiliile locale

32

Modernizarea, extinderea şi mărirea diversităţii fondului de locuinţe în raport cu nevoile gospodăriilor rolul teritorial al localităţilor şi creşterea gradului de comfort.

• Modernizarea fondului de locuinţe existent, îndeosebi din zonele de locuinţe colective ce necesită îmbunătăţirea confortului;

• Dezvoltarea zonelor de locuit în limitele actualelor intravilane ale localităţilor urbane şi rurale, prin ocuparea unor terenuri aflate în folosinţă agricolă, sau prin demolări;

• Creşterea siguranţei structurale şi a fiabilităţii, numeroase locuinţe fiind construite din materiale perisabile – în special în zonele rurale – care nu oferă durabilitatea construcţiilor şi confortul locuirii;

I-II

Consiliul judeţean

Consiliile locale

33

Stabilirea unor parteneriate de tip urban – rural şi, sau rural – rural, ca suport în coordonarea şi realizarea măsurilor de amenajare a teritoriului

• Zonele de cooperare între oraşele mici Măcin, Issacea, Sulina, Babadag şi zonele rurale pe care le polarizează;

• Măsuri pentru revitalizarea zonelor profund rurale din partea estică şi sudică a deltei prin centre polarizatoare com. Mahmudia şi or. Năvodari; rezolvarea în comun a problemelor legate de echipare tehnică, dotări teritoriale, protecţia mediului etc. (conformi cu Legea 351/2001)

• Dezvoltarea şi diversificarea relaţiilor dintre localităţi prin formarea unor axe de dezvoltare în relaţie cu reţelele de transport, respectiv:

• Dezvoltarea mobilităţii pe axele :

- majore nord/vest-sud, corespunzătoare traseului drumului european E87, axa Măcin-Tulcea-Babadag-Năvodari.

- locale terestre pe drumurile judeţene şi comunale, pe direcţia nord-est: Tulcea-Pardina-Chilia Veche şi Tulcea-Mahmudia-Murighiol

- locală navală-terstră pe direcţia est, corespunzătoare traseului braţului Sulina, axa Tulcea-Sulina. (conform Master Planul pt.Rezervaţia Deltei Dunării-2004)

I-II

I-II

Ministerul Transporturilor

MDLPL

Autorităţile locale cu atribuţii în domeniu


MDLPL

Autorităţile locale cu atribuţii în domeniu

34

Dezvoltarea spaţială a reţelei de localităţi prin reglementarea dezvoltării urbanistice se referă în principal la prevenirea extinderilor necontrolate ale localităţilor şi la deteriorarea imaginii aşezărilor.

• finalizarea Regulamentului de urbanism pentru Rezervaţia Biosferei Delta Dunării.

• finalizarea/actualizarea şi armonizarea planurilor urbanistice generale (PUG) cu Regulamentul de urbanism pentru RBDD;

• întocmirea unor planuri zonale în arealele cu

potenţial turistic ridicat (PUZ), pentru a

preîntâmpina dezvoltările haotice ale structurilor de

cazare şi a identifica zonele pentru dezvoltarea

activităţilor turistice;

• introducerea în regulamentele PUG a unor prevederi

clare referitoare la tipologia constructivă şi forma arhitectural-urbanistică a zonelor construite pentru con-servarea caracterului tradiţional şi a identităţii culturale a localităţilor;

• introducerea în regulamentele PUG-urilor a unor

restricţii severe privind dezvoltările urbanistice în zone de risc natural (inundaţii);

(conform cu Regulamentul de urbanism pt. R BDD – 2008, Master Plan – suport de dezvoltare durabilă în RBDD-2004)

I

I

I – II

I – II

I – II


MDLPL

Consiliul Judeţean

Consiliile locale

ONG-uri

35

1.3 INFRASTRUCTURI TEHNICE

Dezvoltarea şi modernizarea reţelelor de infrastructuri teritoriale şi de distribuţie, în concordanţă cu necesităţile localităţilor şi cu cerinţele de protecţie şi conservare a mediului.

1. Reţele de transport

Ameliorarea accesibilităţii localităţilor spre centrele de polarizare, sporirea vitezelor şi capacităţilor de trafic realizate prin dezvoltarea şi modernizarea căilor de transport locale.

• Reabilitarea reţelei rutiere

- modernizare/reabilitare/consolidare drumuri judeţene: DJ 222M Grindu, DJ 222A Nifon- Luncaviţa, DJ 222A Gârliciu-Dăeni, DJ 222C Agighiol-Murighiol, DJ 222 Tulcea-Sarichioi-Jurilovca-Două Cantoane

(conform Plan Local de Dezvoltare Durabilă a judeţului Tulcea-2007)

-modernizare drum comunal între Caraorman şi Crişan, în satul Ilganii de Jos, între C.A.Rosetti şi Periprava , Murighiol şi Uzlina, în satul Băltenii de Jos, comuna Maliuc comuna Ceatalchioi, sat Pătlăgeanca, sat Plaur, sat Sălceni

(conform Master Planul -suport de dezvoltare durabilă în Rezervaţia Deltei Dunării-2004)

- modernizare drum Sulina-C.A.Rosetti, care să realizeze legătura cu cele mai izolate localităţii din Deltă: Cardon, Sfistofca, C.A.Rosetti şi Letea

(conform Master Planul - suport de dezvoltare durabilă în Rezervaţia Deltei Dunării-2004)

- modernizare străzi în: comuna Sfântu Gheorghe, sat Băltenii de Sus, sat Caraorman, sat Uzlina, comuna Ceatalchioi, sat Pardina, sat Letea, comuna Maliuc, sat Partizani şi sat Vulturu

(conform Master Planul - suport de dezvoltare durabilă în Rezervaţia Deltei Dunării-2004)

- asigurarea mijloacelor de transport spre plaja marină a oraşului Sulina

(conform Master Planul - suport de dezvoltare durabilă

I

I

I

Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Constanţa -Secţia Brăila

36

Reţeaua de căi navigabile • Reabilitarea, întreţinerea şi dezvoltarea infrastructurii de căi navigabile

- lucrări de modernizare în punctele de traversare cu bacul şi de acostare nave de pasageri în porturile : Tulcea, Isaccea, Periprava, Sulina, Chilia Veche, Sf. Gheorghe

(conform PATN-Secţiunea I - Reţele de Transport-2006)

- puncte de trafic RO-RO noi în porturile Tulcea, Isaccea

- lucrări de modernizare în porturi existente pentru nave pasageri în porturile: Tulcea, Isaccea, Sulina, Chilia Veche, Mahmudia

(conform PATN-Secţiunea I Reţele de Transport-2006)

- porturi turistice şi debarcadere la Tulcea, Chilia Veche, Sf. Gheorghe

(conform PATN-Secţiunea I Reţele de Transport-2006)

-modernizarea infrastructurii portuare pentru turism în Sulina


-amenajare mini-porturi turistice la Sf. Gheorghe, Murighiol, Sarichioi


- debarcader pentru călători şi marfă în comuna Pardina şi satul Sălceni

(conform Master Planul-suport de dezvoltare durabilă în Rezervaţia Deltei Dunării-2004)

j / d i t l d t

I

I

I

I

I

Direcţia Generală de Transport Naval

37

Reţeaua de căi aeriene

• Amenajarea unui heliport la Sulina

(conform Master Planul-suport de dezvoltare durabilă în Rezervaţia Deltei Dunării-2004)

• Modernizare aerogară şi separare fluxuri pasageri Aeroport – Delta Dunării -Tulcea

(conform cu Plan Local de Dezvoltare Durabilă a judeţului Tulcea-2007

II

I

Direcţia Generală de Transport Aerian

Puncte de control şi trecere a frontierei • Modernizarea punctelor de control şi trecere a frontierei în:

- puncte portuare pentru trecere simplificată: Isaccea, Plaur, Chilia Veche şi Periprava.

- puncte portuare de trecere deschise traficului internaţional situate în interiorul ţării :Tulcea şi Sulina.

(conform cu Master Planul - suport de dezvoltare durabilă în Rezervaţia Deltei Dunării-2004)

I - II

I - II

Biroul Regional pentru Coope-rare Transfron-talieră

38

• Elaborarea studiului de fezabilitate şi a cererilor de finanţare pentru realizarea investiţiilor de reabilitare a reţelei de canalizare şi realizarea staţiei de epurare în municipiul Tulcea.

• Elaborarea studiului de prefezabilitate şi a cererilor de finanţare pentru realizarea investiţiilor de reabilitare a reţelei de canalizare şi realizarea staţiei de epurare în oraşul Măcin.

• Reabilitarea reţelei de canalizare şi modernizarea staţiei de epurare din oraşul Isaccea.

(în conformitate cu PLAM Tulcea-2005-matricea Poluarea apelor de suprafaţă)

I – II

I – II

II

Consiliul Local Tulcea

Consiliul Local Măcin

Consiliul Local Isaccea

2. Gospodărirea apelor

Gospodărirea durabilă a apelor în scopul asigurării (cantitativ şi calitativ) resurselor necesare dezvoltării durabile a zonei precum şi pentru apărarea împotriva acţiunilor distructive ale apelor, în acord cu directivele europene.

• Impunerea de prevederi contractuale privind evacuarea apelor uzate, altele decât cele uzate menajere, în reţeaua orăşenească.

• Modernizarea staţiilor de epurare existente deţinute de agenţii economici.

• Reducerea cantităţilor de ape uzate evacuate de agenţii economici în reţeaua orăşenească de canalizare

(conform cu PLAM Tulcea-2005-matricea Calitatea şi cantitatea apei potabile)

II

II - III

II - III

Consiliile Locale,

Regiile

de apă şi canalizare

39

• Studii privind debitele disponibile, sursele de apă brută, calitatea apei, numărul de consumatori şi corelarea acestora cu alte studii conexe.

(conform cu PLAM Tulcea-2005- matricea Calitatea şi cantitatea apei potabile )

I - II Consiliul Judeţean Tulcea,

Societăţi Comer-ciale Apa

• Implementarea unui sistem de monitorizare a acviferului freatic.

• Redarea în circuitul agricol şi realizarea de lucrări de reabilitare pe suprafeţele afectate.

• Implementarea bunelor practici de utilizare a îngrăşămintelor în agricultură

(conform cu PLAM Tulcea-2005- matricea Poluarea solului şi apei subterane)

II

I – II

II

Sistem de Gospo- dărie a Apelor Tulcea,

Direcţia Agricolă şi Dezvol-tare Rurală Tulcea

Consiliile Locale

• Extinderea/reabilitarea reţelelor de canalizare a apelor uzate în mediul urban.

• Realizarea reţelelor de canalizare şi a staţiilor de epurare în localităţile rurale.


II

II - III

Consiliile Locale

40

• Realizarea de amenajări pentru depozitarea ecologică a deşeurilor industriale.

• Elaborarea studiilor de evaluare a riscului, inclusiv studii hidrogeologice pentru depozitele de deşeuri industriale.

• Monitorizarea calităţii apelor subterane din zonele adiacente depozitelor de deşeuri industriale.

• Introducerea, în programele de conformare ale agenţilor economici, a acţiunilor pentru reducerea şi valorificarea acestor deşeuri.


I

II

I-II

I-II

Agenţi economici

41

• Studii privind situaţia actuală a sistemelor de alimentare cu apă în oraşele Tulcea, Măcin, Babadag, Isaccea, Sulina.

• Elaborarea documentaţiilor tehnice pentru realizarea investiţiilor de reabilitare a sistemelor de apă.

• Realizarea lucrărilor propriu-zise de reabilitare

• Studii privind situaţia actuală a gradului de asigurare cu apă potabilă a localităţilor rurale.

• Elaborarea documentaţiilor tehnice pentru realizarea /extinderea sistemului centralizat de apă potabilă.

(conform cu PLAM Tulcea-2005- matricea Calitatea şi cantitatea apei potabile)

I

I

II

I

I

Direcţia de Sănătate Publică Tulcea,

Consiliile Locale

42

• Realizarea documentaţiilor necesare obţinerii finanţărilor.

• Identificarea surselor de finanţare.

• Executarea lucrărilor propuse în localităţile: m. Tulcea, o. Babadag, Sulina, Isaccea, Măcin şi com. Chilia Veche, Maliuc (sat Maliuc), Pardina, Sf. Gheorghe, M. Kogălniceanu, Niculiţel, Grindu, Jijila, Luncaviţa, Văcăreni, Baia (sat Baia), Ceamurlia de Jos (sat Lunca), Jurilovca (sat Vişina), M. Bravu (satele Mihai Bravu, Satu Nou), Sarichioi, Slava Cercheză, Beştepe (sat Beştepe), Murighiol (satele Colina, Dunavăţul de Jos), Nufărul, Valea Nucarilor, Mihai Viteazu (sat M. Viteazu).

(comform cu PLAM Tulcea, 2005 şi CJ Tulcea-

Direcţia Lucrări Publice,2008)

I

I

II

Direcţia de Sănătate Publică Tulcea,

Consiliile Locale,

Societăţile comercia-le de Apă

43

Infrastructura de alimentare cu apă şi canalizare ape uzate



• Executarea lucrărilor propuse în localităţile: Crişan (sat Caraorman), Maliuc (satele Gorgova, Partizani, Vulturu, Ilganii de Sus), I C Brătianu, Baia (sat Caugagia), M. Bravu (sat Turda), Beştepe (satele Băltenii de Jos, Băltenii de Sus), Mihai Viteazu - sat Sinoe. (în comformitate cu PLAM Tulcea, 2005 şi CJ Tulcea-Direcţia Lucrări Publice,2008)



• Executarea lucrărilor propuse în localităţile: m. Tulcea, cartier T. Vladimirescu, Babadag, Măcin, Sulina, Isaccea, Chilia Veche, Maliuc (sat Maliuc), Sf. Gheorghe, Niculiţel.

(comform cu PLAM Tulcea, 2005 şi CJ Tulcea-

Direcţia Lucrări Publice,2008)



• Executarea lucrărilor propuse în localităţile: Ceatalchioi, C.A.Rosetti, Crişan, Maliuc, Pardina, M. Kogălniceanu, Frecăţei, Somova, I.C.Brătianu, Grindu, Jijila, Luncaviţa, Smârdan, Văcăreni, Baia, Ceamurlia de Jos, Jurilovca, M. Bravu, Sarichioi, Slava Cercheză, Beştepe, Murighiol, Nufărul, Valea Nucarilor, Corbu, Istria, Mihai Viteaz,Săcele.

(comform cu PLAM Tulcea, 2005 şi CJ Tulcea-Direcţia L ă i P bli 2008)

I

I

II -III

I

I

II

Consiliile Locale

Consiliile Locale

44

- Modernizarea şi reabilitarea sistemelor hidroameliorative.

- lucrări de extindere, reabilitare şi modernizare a amenajarilor existente pe suprafeţele amenajate cu lucrări de irigaţii în sistemele Sinoe, Sud – Razim, Sarichioi, Sarinasuf, Dunavăţ, Sud – Tulcea, Sud – Babadag

- reconstrucţie ecologică în amenajările agricole Murighiol-Dunavăţ şi Carasuhat,

- reconstrucţie ecologică în amenajările piscicole Ceamurlia şi Murighiol

- lucrări de întreţinere şi reparaţii (decolmatări, curăţire vegetaţie, impermeabilizări ale canalelor) precum şi lucrări de extindere pe suprafeţe amenajate cu lucrări de desecare –Sarinasuf, Murighiol – Dunavăţ, Carasuhat, Pardina, Sireasa

- lucrări de extindere, reabilitare şi întreţinere pe suprafeţe amenajate cu lucrări de combatere a eroziunii solului -Măcin, Sarichioi, Sud - Razim

- lucrări de întreţinere şi reabilitare pe suprafeţe amenajate cu lucrări complexe de irigaţii şi desecare care funcţionează alternativ în scopul ameliorării procesului de sărăturare a solului în amenajările: Măcin – 23 August, 23 August (Zaclău) – Isaccea, Ostrovu - Tătaru

- lucrări de întreţinere şi reabilitare pe suprafeţe amenajate cu lucrări complexe de irigaţii şi combatere a eroziunii solului – Babadag, Isaccea

- lucrări de întreţinere şi reabilitare pe suprafeţe amenajate cu amenajări complexe de irigaţi, desecări şi combaterea eroziunii solului - Tulcea – Nufărul

- împăduriri pentru consolidări de maluri.

- creşterea gradului de utilizare a amenajărilor de irigaţii

- Promovarea documentaţiilor privind privatizarea amenajărilor de irigaţii prin transferul de la Societatea

I-II

I-II

I-II

I-II

Societatea Naţională de Îmbunătă-ţiri Funciare – sucursala Tulcea,

Autorită-ţile locale.

Consiliul Judeţean Tulcea

Consiliile locale

Societatea Naţională de Îmbunătă-ţiri Funciare – sucursala Tulcea,

Autorităţi locale.

45

Lucrări de îmbunătăţiri funciare - amenajări pentru agricultura

● Adoptarea la nivel zonal a prevederilor ”Sistemul Integrat pentru Gestionarea Deseurilor in Localitatile Deltei Dunarii”

- organizarea unui depozit ecologic zonal la Tulcea (in conformitate cu SIGD DD)

- realizarea staţiilor de transfer în localitățile Babdag, Isaccea, Măcin, Mahmudia, Topolog. (in conformitate cu SIGD DD)

- Realizarea punctelor de colectare temporara la: Ceatalchioi, Pardina, Sf. Gheorghe, Sulina, Crisan, CA Rosetti, Maliuc, Chilia Veche, Murighiol in (conformitate cu Master Planul dezvoltarii durabile a RBDD)

- sistarea activităţii şi închiderea etapizată a depozitelor de deşeuri menajere neconforme existente: Agighiol-Tulcea -2015, Vărărie- Tulcea – 2007, Babadag – 2009, Isaccea – 2009

(în conformitate cu Master Planul dezvoltarii durabile a RBDD)

- Închiderea etapizatã a haldelor improvizate, neautorizate, existente în localitãţile din mediul rural (in conformitate cu Master Planul dezvoltarii durabile a RBDD)

(conform cu Sistemul Integrat pentru Gestionarea Deseurilor in Localitatile Deltei Dunarii)

• Reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile la depozitare

- prelucrarea deşeurilor biodegradabile provenite de la populaţie prin implementarea sistemului de colectare selectivă

- încurajarea compostării în gospodării în zona rurală.

(i f i PLAM T l i Si l I

I-II

I-II

Consliile locale:

Consiliul Judeţean;

Parteneriat public privat;

Operatorii de depozite.

Consilii locale;

Consiliul J d ţ

46

3 Amenajări pentru gestionarea deşeurilor menajere şi industriale

Implementarea în zonă a politicii judeţene în vederea realizării unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor, pentru ameliorarea condiţiilor de viaţă şi a calităţii

mediului natural.

• Extinderea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale (Tulcea, Isaccea, Jijila, Măcin), în paralel cu înlocuirea conductelor cu durata normală de viaţă expirată.

• Înfiinţarea distribuţiilor de gaze naturale şi montarea conductelor şi instalaţiilor de consum pe baza unor studii de fezabilitate în funcţie de planurile de dezvoltare prezumate de către investitorii strategici în localităţile:

- Smârdan, I.C. Bratianu, Frecătei, Luncaviţa, sat Garvăn si sat Văcăreni, aparţinătoare comunei Jijila, Grindu, Niculitel, Somova, Mihail Kogalnicenu, Mihai Bravu, Babadag, Slava Cercheza, Ceamurlia de Jos, Mihai Viteazu, Istria, Săcele.

I

II

DISTRI-GAZ SUD S.A. Direcţia Reg. Distribuţie Vest

Firmele autorizate

-Reţelele de transport gaze naturale

• Extinderea reţelelor în funcţie de necesitatea de realizare a distribuţiilor de gaze naturale

I - II

SATGN Transgaz SA

Distrigaz Sud S.A.

4. Alimentarea cu gaze naturale şi energie termica

Extinderea alimentării cu gaze naturale şi energie termică a utilizatorilor din zonă prin tehnologii moderne, mai eficiente.

• Respectarea distanţelor de siguranţă a conductelor de transport gaze naturale şi întreţinerea lor corespunzătoare pentru evitarea accidentelor

I Consiliile Locale

SATGN Trans-Gaz S.A.

47

• Implementarea energiei solare pentru prepararea apei calde menajere şi pentru încălzire în toate localităţile zonei

I - II

Consiliile locale

• Dezvoltarea sistemelor de utilizare a biomasei, în toate localităţile, cu accentul pe producerea şi arderea peleţilor de lemn.

I

II

Consiliile locale

• Reabilitarea şi modernizarea sistemului centralizat de alimentare cu energie termică în municipiul Tulcea(SACET) la nivelul instalaţiilor de producere şi distribuţie a căldurii şi a apei calde, al punctelor termice şi al reţelelor secundare

• Montarea de module termice de nivel de bloc, scara de bloc sau apartament la construcţiile noi care se racordează la SACET

• Montarea de module termice la nivel de bloc, scara de bloc sau apartament la construcţiile existente care sunt racordate în prezent la SACET

I

I - II

Consiliul local municipal

Consiliul municipal

• Montarea de centrale termice de bloc sau scară de bloc funcţionând pe gaze naturale, în paralel cu reabilitarea clădirilor deservite Alimentarea cu energie termică în localităţile cu distribuţii de gaze, cu centrale termice de cuartal care au fost desfiinţate (Isaccea, Măcin)

I - II

Consiliile locale

Asociaţiile de proprietari

48

• Montarea de centrale termice de bloc sau scară de bloc funcţionând pe combustibil lichid, GPL, lemne (sau peleţi) pentru eliminarea sistemelor improvizate de încălzire a apartamentelor. Alimentarea cu energie termică în localităţile fără distribuţii de gaze, cu centrale termice de cuartal care au fost desfiinţate (Sulina, Babadag)

II Consiliile locale

Asociaţiile de proprietari

Investito-ri privaţi

• Montarea de centrale termice moderne care funcţionează cu combustibil lichid, GPL, peleţi de lemn, centrale care pot utiliza energii regenerabile (în principal solară) Alimentarea cu energie termică în localităţile fără distribuţie gaze, la clădirile nu au fost racordate la centrale de cuartal.

I - II

Investi-tori privaţi

Firmele autorizate

• Reabilitarea termică şi, dacă este cazul, funcţională a clădirilor de locuit condominiale.

II MDLPL, Cons. locale; Asoc. de proprietari

49

5. Alimentarea cu energie electrică

Crearea unor reţele de producţie, transport şi distribuţie a energiei electrice care să utilizeze potenţialul de energii regenerabile ale zonei.

Energia eoliană

• Implementarea de proiecte pilot şi

demonstrative care sa asigure valorificarea

potentialului eolian, in conditii de eficienta

energetica ridicata

• Concesionarea unor firme privat

suprafeţele necesare de teren pentru instalarea de parcuri eoliene pe baza unor studii legate atât de potenţialul energetic al zonei cât şi de impactul asupra mediului înconjurător (culoare de migraţie a păsărilor, habitatul acvatic şi efectul vizual) in localitatile Deltei Dunarii Sulina, Sfanntul Gheorghe, Plaur – Cetalchioi, Caraorman, Letea (in conformitate cu Master Planul – suport de dezvoltare durabila in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii-2004) si a zonei continentale.

(in conformitate cu StrategiaNaţionala de Valorificare a Surselor Regenerabile de Energie).

• Instalarea de noi linii de transport si staţii de transformare pentru evacuarea puterii produse în parcurile eoliene. (Transelectrica a avizat racordarea la retelele de transport a energiei a unor capacitati de 600 MW).

I

I

II

Consiliile locale,

Cons. Judeţean

Consiliile locale,

Cons. Judeţean

CN Trans- electrica

50

Energia voltaică

• Dotarea unor clădiri de interes public sau turistic aflate în zone izolate cu sisteme fotovoltaice integrate în construcţii (hotel Sulina, punctul turistic Rosu, hotel Lebada, popasul Crisan , amenajarea Portita) ([n conformitate cu Master Planul – suport de dezvoltare durabila in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii-2004)

• Alimentarea unor consumatori izolaţi de mică putere, din domenii precum telecomunicaţii, balizaj, irigaţii, etc.

I-II

I -II

Consiliile locale,

Cons. Judeţean

Consiliile locale,

Cons.Judetean

51

Reabilitarea reţelelor de distribuţie.

• Reabilitarea staţiilor electrice existente

• Reabilitarea liniilor electrice aeriene de 110 kV (izolarea din cauciuc siliconiu, descărcătoare cu ZnO}.

• Modernizarea/retehnologizarea reţelelor de medie tensiune).

• Extinderea retelelor de medie tensiune prin apropierea de consumatori.

• Dezvoltarea sistemului de automatizare a distribuţiei. (In conformitate cu Strategia de investitii a SC Electrica SA in domeniul automatizarii sistemelor de distributie – SAD)

I – II

II

II

II

I- II

Enel Distributie

Dobrogea

• Modernizarea reţelelor în scopul aducerii lor la parametrii tehnici necesari.

• Extinderi de reţele şi instalări de unităţi centrale distante

I – II Rom-telecom

52

6. Telecomunicaţii

Crearea unor reţele moderne de telecomunicaţii care să sprijine dezvoltarea durabilă a zonei

Servicii de telefonie mobilă

• Extinderi de reţele 3D Broadband în cat mai multe localităţi pentru a mări numărul de utilizatori de servicii de Internet şi date.

• Înfiinţarea de telecentre pentru accesul populaţiei rurale din localităţi îndepărtate la servicii de telecomunicaţii.(ANRC – Introducerea Serviciului UniversalÎnfiinţarea de telecentre pentru accesul populaţiei rurale din localităţi îndepărtate la servicii de telecomunicaţii.

I – II

I

Voda-one

Rom-telecom, Orange, Vodafone, SN Radio –comu-nicaţii, Acces-

Net Int, Euroweb, Rartel

1.4 ZONIFICAREA TERITORIULUI

O utilizare a solului eficientă şi adaptată necesităţilor economiei zonei, care să determine o întrebuinţare superioară a resurselor naturale şi o protecţie mai eficientă a mediului.

Zone pentru activităţi primare

Eficientizarea si ecologizarea activităţilor din sectorul primar – agricultură, piscicultură, silvicultură – prin utilizarea şi dezvoltarea celor mai adecvate terenuri pentru aceste funcţii.

Măsuri specifice zonei RBDD

• Reducerea suprafeţei amenajărilor piscicole nefuncţionale, în suprafaţă de peste 12 500 ha (cca. 90%) din zona cu profil predominant piscicol şi de producţie a biomasei, a cca. 20 500 ha (cca. 80%) din zona cu profil agricol, piscicol, silvic, precum şi trecerea celor în stare funcţională în cadrul zonelor tampon.

• Reducerea suprafeţei incintelor agricole, în special a celor ce necesită costuri mari pentru reabilitare, iar cele existente se vor orienta spre o agricultură intensivă, ecologică (legumi-cultură), în zona cu profil predominant piscicol şi de producţie a biomasei, cât şi în zona cu profil agricol, piscicol, silvic,

• Măsuri de creştere a zonelor tampon pentru asigurarea unei protecţii mai eficiente a zonelor strict protejate în zona cu profil predominant piscicol şi de producţie a bi i fil i l i i l il i i î

I – II

I – II

Cons. locale,

Cons. Judeţean.

ARBDD

Cons. locale,

Cons. Judeţean.

53

biomasei, zona cu profil agricol, piscicol, silvic şi în zona cu profil predominant agricol

• Creşterea suprafeţelor împădurite şi creearea unor coridoare verzi între zonele tampon, zona Sulina – Crişan, plantarea terenurilor neproductive şi a unor portiuni din incintele agricole (incinta Pardina, Carsuhat), precum şi împădurirea unor zone (Babdag, Slava Cercheză) pentru exploatare agrement şi protecţie sau pentru fixarea terenurilor ameninţate de alunecări de teren zona Măcin.

(în conformitate cu Master Plan – suport de dezvoltare durabilă în RBDD-2004)

• Mărirea suprafeţelor şi îmbunătăţirea tehnicilor de colectare a stufului dar în măsura păstrării biodiversităţii zonei.

Măsuri comune atât pentru zona RBDD cât şi în zona continentală

• Încurajarea apariţiei unor microferme zootehnice pe suprafaţa ocupată de paşuni şi fâneţe în zonele C.A. Rosetti, Sfântu Gheorghe, Crişan, Mahmudia, Beştepe, Nufăru, precum şi modernizarea şi realizarea de noi complexe zootehnice conforme normelor europene în localităţiile ce deţin importante suprafeţe de păşuni şi fâneţe Mihail Kogălniceanu, Mihai Bravu, Baia, Ceamurlia de Jos, Jijila, Luncaviţa, Niculiţel, Somova,

Măsuri comune pentru zona adiacentă RBDD

• Realizarea unor exploataţii agricole axate pe practicarea unei agriculturi intensive, mecanizate orientată spre

d ţi li ă î l di t RBDD

I

I – II

ARBDD

Consilii locale,

Cons. Judeţean.

ARBDD

Consilii locale,

Cons. Judeţean.

ARBDD

Direcţiile silvice

Agenţi economici

Consiliile locale,

54

producţia cerealieră în zonele adiacente RBDD,

• Realizare a de noi plantaţii de pomi fructiferi şi podgorii de viţă de vie atât pentru fixarea terenului cât şi pentru diversificarea producţiei agricole în zona colinară cu profil agricol ( pomicol, viticol, zootehnic) şi silvic

• Posibilitatea de a se realiza noi explotaţii piscicole precum şi sporirea eficienţei amenajărilor piscicole existente învecinate cu zona RBDD.

• Punerea în funcţiune a sistemului de irigaţii şi extinderea acestuia pentru toate terenurile agricole care necesită astfel de îmbunătăţiri funciare în zonele adiacente RBDD,

I – II

I – II

I – II

Cons. Judeţean.

ARBDD

Consiliile locale,

Cons. Judeţean.

Direcţiile judeţene de agri-cultură

Consilii locale,

Consiliul Judeţean.

Dir.jude-ţene de Agri-cultură

Direcţii

îmbu-nătăţiri

55

I – II

funciare

Zone pentru activităţi secundare Asigurarea suprafeţelor pentru activităţi secundare prin extinderea intravilanelor şi/sau reconversia zonelor neperformante, în principal în localităţile cu rol de polarizare teritorială şi concentrare a forţei de muncă.

• Restructurarea, convresia, retehnologizarea zonelor destinate activităţilor industriale şi de construcţii existente în cadrul localităţilor.

• Înfiinţarea de activităţi secundare care să creeze un număr mare de locuri de muncă, în principal în centrele zonale desemnate. Astfel se propune realizarea de parcuri industriale, tehnologice, de afaceri la – Tulcea, Babadag, Măcin, Isaccea, Sulina precum si revitalizarea zonelor rurale izolate prin consultanţă în afaceri în localităţile – C A R tti i Sf Gh h

I – II

Consilii locale,


Consilii l l

56

C.A. Rosetti şi Sf. Gheorghe

• Realizarea unor centre de precolectare, prelucrare primară, depozitare a producţiei agricole, de preferinţă în centrele polarizatoare desemnate.

• Posibilitatea dezvoltării intravilanelor prin extinderi cu cca. 10-15% din suprafaţa actuală, ce nu trebuie să ducă la realizarea de noi incinte îndiguite - în zona Rezervaţiei, şi cu cca. 20-25% din suprafaţa actuală în zona continentală, de regulă compact, nelinear de-a lungul drumurilor.

• Extinderea şi dezvoltarea aşezărilor umane se va face astfel încât să nu afecteze mediul natural şi peisajele culturale, delimitate prin studii de specialitate.

II

I – II

locale,

Consiliul Judeţean.,

Camera de Comerţ

Agenţi economici

Consilii locale,

Consiliul Judeţean.,

57

Zone pentru activităţi terţiare şi locuire

Dezvoltarea, dimensionarea şi organizarea optimă a zonelor destinate activităţilor terţiare şi a locuirii în raport cu necesităţile şi rolul teritorial al localităţilor.

• Intesificarea şi realizarea de parteneriate de cooperare între localităţi, atât în domeniul dotăriilor, al infrastructurii tehnico-edilitare cât şi al turismului, serviciilor, şi al ocupării forţei de muncă.Înfiinţarea de noi dotări în zonele cu accesibilitate sporită, unde există un necesar - Mahmudia

• Restructurarea, modernizarea, şi adaptarea la necesităţiile actuale a dotăriilor cu rol teritorial (spitale, policlinici, licee, şcoli, comerţ) – Tulcea, Isaccea, Măcin, Babadag, Sulina.

• Realizarea de dotări pentru servicii conexe turismului în centrele de dezvoltare cât şi în localităţiile cu potenţial turistic natural sau cultural (Corbu, Istria, Mihai Viteazu, Ceamurlia de Jos, Jurilocva, Sarichioi, Murighiol, Sfantu Gheorghe, C A Rosetti, Chilia Veche, Somova, Niculiţel, Luncaviţa)

• Modernizarea reţelelor de transport în special zona Sulina-Tulcea, Chilia Veche-Tulcea, Mahmudia-Tulcea, Istria, Corbu prin rezervarea de terenuri pentru aceste funcţiuni.

I – II

I – II

Consilii locale,


Consilii locale,


58

Zone turistice

Dotarea şi amenajarea zonelor turistice în scopul eficientizării activităţii şi valorificării resurselor zonei, care să ducă la îmbunătăţirea ofertei de muncă şi protecţiei mediului.

• Amenajarea porturilor turistice: modernizarea şi amenajarea porturilor existente în Tulcea şi Sulina, realizarea unui port turistic în Sfântu Gheorghe, amenajări de mai mică anvergură la Crişan, Maliuc şi Murighiol pentru 20-30 ambarcaţiuni de agrement cu racordare la punctele de plecare pe cele 19 trasee acvatice aprobate de ARBDD, 7 trasee pietonale şi 5 trasee de observare a coloniilor de păsări.

• “Fixarea în teritoriu” a fluxurilor turistice individuale, evitându-se astfel deteriorarea mediului şi oferind protecţie fizică şi igienico-sanitară a turiştilor. Amenajarea de campinguri pe platforme existente pe traseele turistice acvatice cele mai solicitate: Şontea, Băclăneşti, Olguţa, Baba Rada, Lopatna, Dovnica, Caraorman, Cuibul cu Lebede, Crişan, Dunavăţ, Maliuc.

• Modernizarea şi diversificarea activităţilor turistice în localităţile cu importanţă turistică din Deltă:

- Sat de vacanţă şi club nautic Crişan cu 200 locuri cazare, 100 locuri campare, 300 locuri în structuri de alimentaţie.

- Centru pentru turismul ecologic Murighiol.

• Valorificarea resurselor litoralului deltaic prin crearea a 4 noi staţiuni de litoral pe teritoriul R.B.D.D. făra a afecta

I – II

I

Consilii locale,

Consiliul Judeţean.ARBDD

Consilii locale,

Consiliul Judeţean., ARBDD

Autorităţi de turism

Consilii locale,

Consiliul Judeţean.A

59

zonele strict protejate.

• Staţiunea Sulina capacitate totală de cazare 1000 locuri, structuri de alimentaţie 1600 locuri.

• Microstaţiunea Sf. Gheorghe - 500 locuri noi de cazare, 400 locuri în structuri de alimentaţie.

• Microstaţiunea Portiţa - 300 de locuri noi de cazare, 400 locuri în structuri de alimentaţie.

• Staţiunea Vadu-Grindul Chituc - cap. maximă 5.000 locuri de cazare, 7.000 locuri în structuri de alimentaţie.

(în conformitate cu Studiu de turism pentru elaborarea PATZI Rezervaţia Biosferei Delta Dunării-2008)

1. Zona pentru ecoturismul de sejur (uval, agrement, cură heliomarină) şi turismul specializat ( ştiinţific, cultural ) şi intinerant (CA Rosetti, Crişan, ):

- limitarea treptată a turismului de masă şi stabilirea unor fluxuri turistice în corelaţie cu capacitatea de suport ecologic a fiecărei zone, precum şi orientarea fluxuriilor turistice spre zonele mai puţin frecventate la sud de braţul Sulina.

- diversificarea şi extinderea tipurilor de turism pentru cură heliomarină în Sf. Gheorghe şi Sulina, programe mare – Deltă şi dezvoltarea turismulului de agrement, sportiv – nautic.

I - II

Judeţean.ARBDD

60

Amenajarea zonelor turistice în strânsă relaţie cu ariile cu valoare peisagistică şi cu arealele de protecţie a mediului odată cu extinderea, diversificarea şi modernizarea dotării turistice.

- amenajarea de campinguri pe platforme existente pe traseele turistice acvatice cele mai solicitat pentru concentrarea fluxurilor de turişti.

- modernizarea şi amenajarea portului existent din Sulina, şi propuneri pentru realizarea unor porturi turistice şi de agrement

- racordarea porturilor la punctele de plecare spre traseele turistice aprobate de ARBDD,

2. Zona pentru turismul intinerant, de sejur (uval, agrement) şi turismul specializat (ştiinţific, cultural ) - Chilia Veche, Pardina, Ceatalchioi, Maliuc.

- centru pentru turismul ecologic Murighiol

- integrarea în circuitul turistic şi stimularea dezvoltării localităţilor situate în R.B.D.D. însă puţin atractive pentru turişti în localităţi ca: Nufăru, Pardina, Chilia Veche.

- amenajarea porturilor turistice de mai mică anvergură la Maliuc şi Murighiol pentru racordarea la traseele turistice.

- Amenajarea prioritară a traseelor turistice Deltei în raport cu zonele cu valoare peisagistică şi cele de protecţie a mediului

(în conformitate cu Studiu de turism pentru elaborarea PATZ Rezervaţia Biosferei Delta Dunării-2008)

I – II

Consilii locale,

Consiliul Judeţean., ARBDD

61

I – II

Consiliile locale,

Cons. Judeţean, ARBDD


62

I

Dezvoltarea zonelor turistice limitrofe Deltei Dunării în vederea diversificării ofertei turistice şi protecţiei spaţiului deltaic.

• Zona pentru turismul de sejur (agroturism, agrement, cură heliomarină) - Mihai Viteazu, Istria, Săcele, Corbu, Babadag, Jurilovca, Ceamurlia de Jos, M. Bravu, Slava Cercheză, Baia:

- amenajarea unor dotări de agrement nautic şi sportiv în locurile de concentrare turistică (Jurilocva, Corbu)

- integrarea în circuitul turistic şi stimularea dezvoltării localităţilor situate la periferia R.B.D.D, prin amenajarea şi omologarea unor pensiuni turistice, realizarea de structuri de alimentaţie şi agrement în localităţi ca: Istria, Ceamurlia de Jos, Jurilovca, Sarichioi, Valea Nucarilor.

- dezvoltarea turismului cultural în zona Valea Nucarilor, Slava Cercheză, Sarichioi, Babadag, Istria

- restaurarea şi asigurarea spaţiilor de cazare, agrement în zona cetăţiilor antice şi introducerea acestora intr-un traseu turistic „Drumul cetăţilor antice”

• Zona pentru turismul de sejur (agroturism, agrement, uval) şi intinerant terestru - Somova, Isaccea, Luncaviţa, Văcăreni, I.C. Brătianu, Măcin, Jijila, Grindu, Smârdan, Tulcea, Beştepe, Nufăru, Mahmudia, Frecăţei, M. Kogălnceanu).

I - I I

Cons. locale,

Cons. Judeţene, ARBDD


Cons. locale,

Cons. Judeţean,

63

Dezvoltarea zonelor turistice limitrofe Deltei Dunării în vederea diversificării ofertei turistice şi protecţiei spaţiului deltaic.

- dezvoltarea agroturismului şi a turismului uval: Isaccea, Mahmudia, Murighiol, Niculiţel.

- dezvoltarea traseelor turistice şi a sporturilor extreme (parapantă, căţărări) în zona masivului Măcin.

- dezvoltarea turismului cultural în zona Tulcea, Măcin, Isaccea, Jijila, Niculiţel

- restaurarea şi asigurarea spaţiilor de cazare, agrement în zona cetăţiilor antice şi introducerea acestora intr-un traseu turistic „Drumul cetăţilor antice”’ şi „Drumul bisericilor” - Niculiţel

- integrarea în circuitul turistic şi stimularea dezvoltării localităţilor situate la periferia R.B.D.D., prin amenajarea şi omologarea unor pensiuni turistice, realizarea de structuri de alimentaţie şi agrement în localităţi ca: Luncaviţa, Niculiţel, Isaccea, Măcin, Somova, Nufăru

- dezvoltarea turismului pentru afaceri: în Tulcea, Măcin cât şi ca centre de distribuţie şi informare a turiştilor în zona Deltei

I - I I

I - I I

I - I I

Consilii locale,


Consiliile locale,

Cons. Judeţean,


64

2 DOMENIUL: STRUCTURA SOCIO-DEMOGRAFICĂ

Stoparea tendinţei de declin demografic şi creşterea nivelului de trai şi a calităţii vieţii populaţiei prin dezvoltarea socio-economică durabilă a zonei

Stoparea fenomenului de scădere apopulaţiei din zona Deltei şi din cele adiacente acesteia (Mahmudia, Babadag, Isaccea).

• Oportunităţi diversificate de angajare, atât pentru populaţia urbană, cât şi rurală

• Crearea unor servicii integrate de informare, orientare şi consiliere privind piaţa muncii şi asigurarea calităţii şi accesului locuitorilor din rural la aceste servicii

• Dezvoltarea unor programe de formare şi reconversie profesională în domenii căutate pe piaţa muncii.

• Facilităţi pentru atragerea populaţiei pensionate în desfăşurarea unei activităţi economice şi după intrarea legală în inactivitate, mai ales în zonele cu îmbătrânire

I-II

I-II

I-II

Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă

Consiliul Judeţean

Primării

65

demografică (Valea Nucarilor, Ceatalchioi, Frecăţei, Nufăru, Beştepe, Sfântu Gheorghe, C.A. Rosetti, Văcăreni, Crişan, Maliuc Sarichioi, Somova, Jurilovca, Murighiol)

• Accesul la infrastructuri de utilităţi (apa potabila, canalizare, gaze)

• Creşterea cantitativă şi calitativă a serviciilor educaţionale oferite familiilor tinere (mai ales pentru instituţionalizarea copiilor de până la 7 ani)

• Realizarea/modernizarea unor centre pentru activităţi de timp liber, sport şi întreţinere a sănătăţii

• Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii spitaliceşti de bază, respectiv a spitalelor şi dispensarelor, mai ales a celor din rural

• Asigurarea asistenţei medicale calificate prin atragerea medicilor (în special generalişti) în mediu rural rural (de ex. în comunele Ceatalchioi şi Pardina, unde nu sunt medici de familie)

• Crearea unor unităţi mobile echipate pentru intervenţii de urgenţă, nu numai terestre, ci şi aeriene, în special în zona Deltei

• Reabilitarea şcolilor, liceelor şi a centrelor universitare şi dotarea acestora cu tehnică de calcul competitiv şi de tehnologie corespunzătoare pentru a ţine pasul cu progresul ştiinţific şi tehnic, în special în rural

• Dezvoltarea unor programe de formare profesională în domenii căutate pe piaţa muncii

I-II

I

I-II

I-II

Inspectoratul Şcolar Judeţean


Inspecto-ratul Sanitar Judeţean

66

Creşterea accesibilităţii populaţiei la servicii medicale şi de asistenţă socială

Dezvoltarea sistemului educaţional in scopul obţinerii unor resurse umane de calitate

domenii căutate pe piaţa muncii

• Implementarea unor mecanisme de monitorizare a inserţiei absolvenţilor pe piaţa muncii în vederea ajustării ofertei educaţionale în concordanţă cu evoluţiile de pe piaţa muncii

• Crearea unor servicii integrate de informare, orientare şi consiliere a forţei de muncă şi asigurarea accesului la aceste servicii, în special în localităţile cu rată a şomajului foarte mare –M. Kogălniceanu, Isaccea, Mihai Bravu, Crişan, Baia, Smârdan, Chilia Veche, Grindu, Mahmudia, Maliuc.

I-II

II

I-II

I-II

I-II

Inspecto-ratul Şcolar Judeţean


3 DOMENIUL: STRUCTURA ACTIVITĂŢILOR

67

Agricultura

Dezvoltarea unei agriculturi competitive bazate pe cunoaştere şi iniţiativă privată, adoptând decizii strategice prin care să se asigure un echilibru între potenţialul identificat şi necesităţile consumului intern

Eficientizarea activităţilor agricole

Modernizarea exploataţiilor agricole

• Urmărirea creşterii eficienţei activităţilor prestate în agricultură prin:

‐ creşterea productivităţii agriculturii prin promovarea progresului tehnic şi asigurarea dezvoltării raţionale a producţiei agricole;

‐ utilizarea optimă a factorilor de producţie: capital, pământ şi forţă de muncă în agricultură;

‐ asigurarea utilizării continue şi durabile a terenurilor agricole;

‐ comasarea exploataţiilor agricole prin asocierea producătorilor individuali sau prin sistemul arendei terenurilor;

‐ evaluarea şi reabilitarea fondului funciar prin măsuri de repunere a terenurilor degradate în circuitul productiv.

• Sprijinirea modernizării activităţilor agricole prin:

‐ implementarea tehnologiilor moderne de cultivare a plantelor şi creşterea animalelor;

‐ promovarea agriculturii ecologice ca premisă a dezvoltării durabile;

‐ susţinerea asocierii producătorilor agricoli;

I-II

I-II

Direcţia Agricolă Tulcea

Direcţia Agricolă Tulcea

68

Piscicultura

Dezvoltarea competitivităţii şi a durabilităţii sectorului piscicol

Creşterea investiţiilor în exploataţiile agricole

Eficientizarea şi modernizarea activităţilor piscicole, bazate pe activităţi durabile de pescuit şi acvacultură

‐ adaptarea fermelor la normele europene impuse prin politica agricolă comună în privinţa numărului de animale şi dimensiunile adăposturilor pentru acestea;

• Atragerea de fonduri nerambursabile pentru îmbunătăţirea parcului de utilaje agricole (echipare tehnică să se realizeze astfel încât să existe cel puţin un tractor la 50 de ha).

• Eficientizarea activităţilor piscicole prin:

‐ promovarea metodelor de pescuit si de producţie care să respecte mediul;

‐ respectarea perioadelor de prohibiţie;

‐ respectarea obiectivelor contractuale de către administratorii amenajărilor piscicole;

‐ realizarea periodică a lucrărilor ameliorative în cadrul exploataţiilor piscicole;

‐ înlăturarea fenomenului de braconaj în pescuit;

‐ dezvoltarea canalelor de distribuţie a produselor piscicole

- valorificarea raţională a speciilor de peşte de pe urma cărora se poate obţine o valoare adăugată mare (ex: sturioni);

- implicarea autorităţilor publice în atragerea de investiţii către zonele dependente de pescuit şi a

I

I - II

Tulcea

Ministerul Agricultu-rii Pădurilor şi Dezvoltă-rii Rurale

Ministerul IMM-urilor Comerţu-lui şi Mediului de Afaceri

Ministerul Mediului;

APM Tulcea;

Consiliul Judeţean

69

Gestionarea durabilă a resurselor exploatabile bazate pe reglementări şi evaluări reglementate ştiinţific

finanţărilor accesibile prin Fondul European pentru Pescuit

• Modernizarea activităţilor piscicole prin:

‐ implementare a tehnologiilor moderne în acvacultură, pescuit pe apele interioare şi cel maritim;

‐ îmbunătăţirea activităţilor de management şi a celor operative în cadrul exploataţiilor piscicole prin acţiuni de specializare şi perfecţionare a resurselor umane implicate;

‐ identificarea de noi pieţe de desfacere pentru produsele piscicole şi corelarea ofertei cu cererea în condiţii de obţinere a eficienţei economice;

‐ realizarea de studii de marketing şi participarea la târguri şi expoziţii în vederea promovării produselor de pescuit şi acvacultură

‐ implementarea standardelor de calitate de la nivel comunitar în procesarea industrială a peştelui.

• Dezvoltarea pieţei pentru produsele sectorului piscicol, prin:

‐ sprijinirea structurii industriei de procesare;

‐ susţinerea distribuţiei şi comercializării produselor din sectorul pescăresc;

‐ susţinerea dezvoltării pieţei interne pentru pieţe şi produse pescăreşti.

I - II

Ministerul Mediului

Ministerul Mediului

Min. IMM-urilor, Comerţu-lui şi Med. de Afaceri

Ministerul Agricultu-rii,

70

Industria

Revitalizarea economică a zonei prin eficientizarea, diversificarea şi creşterea productivităţii activităţilor industriale, atragerea de capital intern şi extern necesar iniţierii unei dezvoltări durabile pe termen mediu şi lung.

Creşterea competitivităţii activităţilor din industrie prin utilizarea corespunzătoare a factorilor de producţie implicaţi

• Consolidarea rolului industriei în economia zonei, prin:

1. susţinerea privatizării şi restructurării societăţilor comerciale pe principiul rentabilizării activităţii economice a acestora retehnologizarea unităţilor industriale viabile;

2. dimensionarea producţiei în funcţie de necesităţile interne şi existenţa unei cereri externe;

3. identificarea de noi pieţe de desfacere a produselor industriale din zonă;

4. accesarea programelor europene de finanţare în vederea creşterii competitivităţii produselor industriale şi în acelaşi timp pentru obţinerea de sprijin financiar;

5. identificarea, înregistrarea şi protejarea pe piaţa externă a mărcilor locale;

• Sprijinirea dezvoltării unui mediu de afaceri viabil şi deschis prin:

‐ stabilirea unui sistem legislativ clar şi simplificat care să stimuleze inserţia de capital şi care să atragă investiţii;

‐ încurajarea deschiderii de noi afaceri prin identificarea noilor nevoi ale oamenilor;

‐ îmbunătăţirea nivelului de dezvoltare a infrastructurii

I-II

Pădurilor şi Dezv. Rurale

Consiliul Judeţean

Unităţi industriale

Parteneriat public-privat

Agenţi economici locali

71

Crearea unei infrastructuri de afaceri propice dezvoltării economice competitive, prin:

edilitare şi a celei pentru transport;

‐ reglementarea raporturilor dintre autorităţile publice locale şi instituţiile publice care furnizează servicii suport pentru dezvoltarea afacerilor în sensul creării unor relaţii minime de cooperare;

• Dezvoltarea clusterelor industriale, a parcurilor tehnologice şi industriale, incubatoare de afaceri prin:

‐ stabilirea de parcuri industriale, tehnologice, de

afaceri la – Tulcea, Babadag, Măcin, Isaccea,

Sulina

‐ revitalizarea zonelor rurale izolate ale zonei prin

stabilirea unor centre de consultanţă în afaceri în

localităţile – C.A. Rosetti şi Sf. Gheorghe

• Sprijinirea de activităţi economice tradiţionale alternative în vederea reducerii presiunii asupra resursei piscicole.

• Îmbunătăţirea condiţiilor de iniţiere şi dezvoltare de IMM-uri prin:

‐ susţinerea iniţiativelor antreprenoriale private din punct de vedere al accesului la informaţii şi transfer de cunoştinţe de la furnizorii de servicii specifice către managementul IMM-ului;

‐ formarea legăturilor orizontale la nivel local, stabilind di ii d i i d i

I-II

I-II

Consiliul Judeţean

Camera de Comerţ şi Industrie

Min. IMM-urilor, Comerţu-lui şi Mediului de Afaceri

72

Dezvoltarea sectorului IMM-urilor

condiţii de cooperare între întreprinzători, dar şi între IMM-uri şi parteneri din sectorul public;

‐ îmbunătăţirea accesului IMM-urilor la finanţări nerambursabile;

‐ acordarea de asistenta pentru IMM-uri, în vederea implementării unui management industrial modern si competitiv;

‐ înfiinţarea centrelor de consultanţă în afaceri pentru IMM în localităţile Sulina, Jurilocva, Corbu;

‐ facilitarea accesului IMM-urilor pe pieţele externe

‐ diversificarea activităţilor IMM-urilor în localităţile - Maliuc, Pardina, Sf. Gheorghe, I.C. Brătianu, Grindu.

I-II

Consiliul Judeţean

Consiliile Locale

Camera de Comerţ şi Industrie a judeţului;

Consiliile Locale;

Parteneriat public-privat;

Agenţi

73

economici locali

74

I

I

Servicii

Dezvoltarea serviciilor în domeniul cercetării/inovării în scopul creşterii competitivităţii economice

Sprijinirea inovării tehnologice şi cercetării aplicate, a transferului tehnologic de la universităţi la administraţia publică şi întreprinderi, precum şi promovarea introducerii inovării în sectorul productiv.

• Promovarea investiţiilor în activitatea de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare, în parteneriat public-privat, pentru a crea premizele de creştere durabilă.

I-II Intreprin-deri, Adminis-traţia publică; Universi-tăţi

Turism

Crearea unei destinaţii turistice competitive pe plan internaţional, la nivelul valorii resurselor turistice de care dispune zona şi care să

Promovarea unui turism durabil.

‐ Corelarea acţiunilor de dezvoltare a infrastructurii turistice cu a celor de conservare şi protejare a valorificărilor de patrimoniu prin elaborarea unor studii de specialitate pentru determinarea valorilor de

I-II

Consiliul Judeţean;

75

dispune zona şi care să impună acest domeniu ca activitate economică prioritară în cadrul sistemului economic

Îmbunătăţirea calităţii infrastructurii turistice de cazare şi agrement.

patrimoniului natural şi cultural sub presiunea turistică.

‐ modernizarea şi dezvoltarea unei oferte turistice competitive pe piaţa turistică;

‐ îmbunătăţirea şi dezvoltarea activităţii de marketing şi promovare;

‐ crearea unui mediu de afaceri competitiv respectiv a unui regim fiscal care să încurajeze creşterea, exportul, investiţiile, infrastructura şi crearea de noi locuri de muncă.

‐ modernizare şi dezvoltare a produsului turistic âinând cont de: componenta culturală alături de cea naturală, de calitatea şi funcţionalitatea amenajărilor turistice, modalităţile de aplicare a standardelor europene în ceea ce priveşte calitatea serviciilor turistice şi de corelarea acesteia cu preţurile şi tarifele impuse de prestatori, cu alte cuvinte este vorba de competitivitatea ofertei turistice;

‐ integrarea turismului românesc în tendinţele europene şi mondiale, prin asigurarea cadrului legislativ simplificat şi eficient al domeniului, armonizat cu legislaţia internaţională.

I-II

Consiliile Locale;

Min. Turismu-lui;

Agenţi economici locali

4. DOMENIUL: CONTEXTUL SUPRATERITORIAL

Integrarea armonioasă a zonei Rezervaţiei Biosferei Delta

Realizarea infrastructurilor majore în concordanţă cu traseele coridoarelor de

• Dezvoltarea infrastructurii majore de transport:

Compania Naţională

76

Dunării în spaţiul regional şi (trans)naţional realizată prin infrastructuri majore şi dezvoltarea funcţiilor regionale.

transport naţionale şi regionale, în vederea racordării zonei la principalele arii metropolitane.

Construcţie drum expres ( sau cu 4 benzi de circulaţie) pe următoare trasee indicative:

Drum expres sau cu 4 benzi axa prioritară 2.1:

- Tulcea – Constanţa – Vama Veche

- Brăila – Măcin – Isaccea – Tulcea

- Slobozia – Hârşova – Tulcea

Lucrări de artă

- pod rutier/feroviar la Brăila

• Modernizarea infrastructurii rutiere pe reţeaua majoră prin: -construcţia / reabilitarea / modernizarea reţelelor de drumul naţional DN 22D Măcin - Ceamurlia

• Modernizarea liniilor de cale ferată existente:

- realizarea de echipamente digitale şi cabluri cu fibre optice pe tronsonul Tulcea-Medgidia

-refacerea terasamentului linie de cale ferată pe tronsonul Tulcea-Medgidia

-Linie de cale ferată: Tulcea Isaccea – Măcin - axa prioritară 2.2

-lucrare de artă - pod rutier/feroviar la Brăila

• Lucrări de amenajare a căilor navigabile:

- pe canalul Sulina

II

II

I – II

I – II

I – II

de Auto-străzi şi Drumuri Naţionale

Compania Naţională de Căi Ferate CFR S.A.

Direcţia Generală de Transport Naval

77

- corectare traeu Dunăre cotul Tulcea

-pe Dunărea Maritimă în sectorul Brăila-ceatal Sf. Gheorghe

-pe braţul navigabil al dunării chilia şi Sf. Gheorghe

• Lucrări de modrnizare

-aeroport nou în zona Brăila-Galaţi

-modernizare aeroport-Delta Dunării-Tulcea prin lucrări la aerogară şi separare fluxuri călători

I – II

I – II

II

I – II

I – II

Naval

Direcţia Generală de Transport

Aerian

Dezvoltarea funcţiilor regionale în municipiul Tulcea; modernizarea şi integrarea dotărilor specifice care să sprijine crearea şi activitatea parteneriatelor la nivel regional.

• Promovarea programelor şi proiectelor în cadrul Euroregiunii ,,Dunărea de Jos” , Zonei transfrontaliere a Deltei Dunării şi a Prutului inferior şi pe ,,Coridorul verde al Dunării”.

• Derularea de proiecte şi programe de Management Integrat al Zonei Costiere - Caracterizarea Ecosistemului Marin si Promovarea Utilizarii Durabile - Evaluarea impactului antropic din laguna Sinoe in scopul reabilitarii ecosistemice, Evaluarea starii actuale a nivelului de eutrofizare a apelor de tranzitie, costiere si marine, componenta prioritara a strategiei de mediu comunitare,

I – II

I – II

Cons. Judeţean, Consiliul pentru Dezv. Regională şi Comitetul Regional pt. elabo-rarea PDR şi

78

Parteneriat stiintific si tehnologic pentru promovarea managementului durabil al pescariilor marine romanesti bazat pe abordarea ecosistemică.

• Coordonarea dezvoltării turismului din localităţile din estul Dobrogei pentru realizarea unei zone omogene prin diversificarea ofertei turistice şi prin protecţia mai eficientă a mediul şi resurselor naturale.

I – II

ComitetulNaţional al Zonei Costiere, ARBDD

Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal Delta Dunării

79

CONCEPTUL GENERAL AL STRATEGIEI

Fundamentarea concepţiei generale a strategiei, estimările care au stat la baza formulării direcţiilor strategice şi a măsurilor de intervenţie, pentru fiecare din domeniile planului de amenajare, este prezentată în cele ce urmează.

Domeniul:

STRUCTURA TERITORIULUI 1. Mediul

Obiectiv specific:

1.1 Calitatea mediului natural

Conform Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul (cu modificările şi completările ulterioare), amenajarea teritoriului contribuie la dezvoltarea spaţială echilibrată, la protecţia patrimoniului natural şi construit, precum şi la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă in localităţile urbane şi rurale, conceptul de calitate a vieţii incluzând şi calitatea mediului. De aici decurg trei direcţii de dezvoltare - calitatea mediului, reducerea riscului activităţilor umane asupra mediului şi sănătăţii locuitorilor (risc tehnologic) şi protecţia, conservarea şi refacerea patrimoniului natural. Pentru perioada 2007-2013, aceste activităţi urmăresc reducerea decalajului existent între Uniunea Europeană şi România cu privire la infrastructura de mediu atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ, cu luarea în considerare a principiului dezvoltării durabile şi a principiului responsabilităţii pentru prejudiciile aduse mediului.

La nivelul zonei analizate, analiza SWOT a relevat, în domeniul protecţiei mediului, existenţa unor factori de dezvoltare reprezentat în special de potenţialul capitalului natural al Deltei Dunării (în contextul unui interes crescut faţă de problema protecţiei mediului, concretizat în reducerea poluării), dar şi a unor disfuncţionalităţi, multe dintre acestea reprezentând consecinţe ale activităţilor întreprinse înainte de 1989. Din aceste motive, acţiunile propuse vizează continuarea eforturilor de protecţie şi conservare a capitalului natural, reconstrucţia ecologică şi prevenirea degradării mediului datorită activităţilor antropice.

Principalele măsuri se axează pe două direcţii:

Direcţia de dezvoltare 1.1-1:

Această direcţie de dezvoltare se va realiza prin pachete de măsuri ce constau în:

Îmbunătăţirea calităţii zonelor afectate de acţiuni ale factori naturali

Intensificarea eforturilor de protecție şi conservare a mediului natural, reconstrucția ecologică şi prevenirea degradării mediului ca urmare a activităților umane nespecifice, poluante, supradimensionate sau a riscurilor naturale.

Protecția şi îmbunătățirea calitatății mediului natural, prin acțiunea asupra factorilor naturali perturbatori care afectează procesele biotice şi elementele suport ale acestora.


80

─ Îmbunătăţirea calităţii solului şi apelor subterane, refacerea solurilor degradate şi prevenirea degradării solului, .

─ Recrearea condiţiilor de stabilitate şi siguranţă a zonelor expuse eroziunii marine, dezastrelor naturale şi fenomenelor de despădurire

─ Modificarea circulaţiei apei şi a regimului de inundabilitate.


Îmbunătăţirea şi păstrarea calităţii zonelor afectate de factori antropici se va realiza prin:

─ Ameliorarea calităţii mediului în zonele urbane şi rurale, prin măsuri locale specifice legate de o bună gestiune a deşeurilor, controlul poluării generate de trafic

─ Redimensionarea activităţilor agricole, silvicole, piscicole ce pun în pericol echilibrul ecologic şi potenţialul biodiversităţii.

─ Reabilitarea siturilor contaminate, a zonelor afectate de eliminarea necontrolată a deşeurilor industriale, refacerea mediului afectat de acţiunea omului şi de factorii naturali: reabilitarea suprafeţelor de teren afectate de poluarea cu pesticide şi implementarea bunelor practici în agricultură.

1.2 Patrimoniul natural şi construit

Patrimoniul natural

Direcţia de dezvoltare 1.2-1 :

Măsurile ce decurg din această direcţie de dezvoltare se grupează în următoarele categorii:

─ Reducerea suprafeţelor de teren supuse anual schimbării destinaţiei din terenuri naturale în terenuri construibile, prin implementarea modelelor perimetrale şi constructive pe criterii ecologice în toate documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism, de către autorităţile judeţene şi locale.

─ Valorificarea zonelor naturale protejate, extinderea lor şi identificarea de noi zone naturale şi realizarea de planuri de management ale zonelor aparţinând reţelei Natura 2000, prin reabilitarea căilor de acces către şi în interiorul ariilor protejate şi activităţi de menţinere şi îmbunătăţire a stării de conservare a habitatelor şi speciilor în ariile protejate. Se propune ca

Îîmbunătățirea şi conservarea mediului natural prin gestionarea responsabilă a resurselor naturale utrilizate în activități durabile, nepoluante, dimensionate în raport cu necesitățile

Îmbunătățirea generală a calității mediului prin dezvoltarea patrimoniului natural/ambiental, protecția biodiversității, păstrarea şi extinderea zonelor împădurite, gestiunea responsabilă şi prudentă a resurselor naturale.


81

responsabilitatea acestor măsuri să revină autorităţilor locale, agenţiilor de protecţie a mediului (locale şi regionale) şi Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile.

─ Păstrarea şi extinderea zonelor împădurite. Se propune ca responsabilitatea acestor măsuri să revină autorităţilor locale şi agenţiilor locale de protecţie a mediului.

• Lucrări de ecologizare sud-Sulina - realizarea unei perdele forestiere de 25 ha plantată cu specii autohtone amplasată de-a lungul digului sud Sulina al incintei agricole

• Împăduriri pentru consolidări de maluri - înfiinţarea unor plantaţii forestiere pe o suprafaţă totală de 200 ha situată pe mai multe amplasamente de pe malul drept al braţului Sulina, în aval de Mila 29

• Lucrări de refacere a fondului forestier natural în cadrul incintei agricole Pardina, pentru crearea unor bariere ecologice forestiere cu lăţime medie de 15m; vechea gârlă Pardina şi canalul Iacubova, rezultând astfel o suprafaţă totală necesară a fi împădurită de aprox. 80 ha

• Implementarea politicilor de protecţie a mediului în zonele protejate prin măsuri de protecţie conform legislaţiei în vigoare şi controlul implementării acestor măsuri în zonele protejate de către agenţiile de protecţie a mediului (locale şi regionale), administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării şi Garda de Mediu.

- Efectuarea în prima etapă a unui studiu care să determine cu precizie capacitatea de suport ecologic al fiecărei zone carcteristice din Deltă, în vederea fundamentării mai aprofundate a strategiilor de dezvoltare a comunităţilor din zonă.

Patrimoniul construit

Direcţia de dezvoltare 1.2- 2:

Măsurile din această direcţie de dezvoltare se vor înscrie în următoarele categorii:

- Stabilirea unor priorităţi în ceea ce priveşte lucrările de restaurare, punere în valoare şi revitalizare a monumentelor, ansamblurilor şi siturilor istorice.

- Stabilirea unor planuri integrate de protejare a patrimoniului cultural şi natural, în

conformitate cu principiile conţinute de convenţiile europene la care România este parte.

- Asigurarea unui mecanism care să permită dezvoltarea durabilă a zonelor protejate, pe baza conservării integrate a patrimoniului cultural imobil, ce ar permite menţinerea unui grad ridicat de protecţie cu diminuarea cheltuielilor de întreţinere.

- Menţinerea monumentelor înscrise în Lista Patrimoniului într-un stadiu optim de conservare susţinerea programelor de restaurare a monumentelor istorice, prioritar a celor de grupa A, de valoare naţională,

Studierea, evaluarea şi reabilitarea patrimoniului construit în vederea realizării protecției, conservarii şi valorificarii acestuia, precum şi includerea de noi obiective în lista monumentelor şi ansamblurilor protejate.


82

- Inventarierea patrimoniului imobil pentru identificarea valorilor culturale neclasate,

corectarea erorilor, actualizarea şi completarea Listei Monumentelor Istorice cu noi categorii de valori instituite.

• Protecţia mediului construit valoros se va face în raport cu o ierarhie a elementelor componente şi a priorităţilor. Vârful acestei ierarhii este constituit din monumentele cu valoare naţională, aşa cum sunt prezentate de legea 5/ 2000 - PATN – secţiunea III şi lista MCC – 2004.

Zone cu valoare peisagistică

Direcţia de dezvoltare 1.2- 3:

Propunerile de amenajare a localităţilor din zonă vor avea în vedere înscrierea în caracteristicile ale peisajelor delimitate, prin preluarea în regulamentele de urbanism ale unităţilor administrative componente ale RBDD.

Caracteristicile zonelor cu valoare a peisajelor luate în considerare de delimitarea propusă sunt:

- Relieful care în cazul zonei RBDD variază între formele joase ca lunca largă a Dunării, câmpiile deltaice cu suprafeţe de apă şi formele medii, colinare, specifice părţii continentale, adiacentă rezervaţiei.

- Vegetaţia zonei este preponderent stuficolă cu păduri, pajişti şi zăvoaie; în zonele locuite există culturi cerealiere, păşuni, vii şi livezi.

- Tipologia aşezărilor determinată de configuraţia schemei stradale şi textura intravilanului derivată din funcţiile dominante ale localităţilor.

Se propun, într-o primă categorie, următoarele două unităţi de peisaj, bazate pe o singură unitate de relief, ambele făcând parte din delta propriu-zisă:

1 Câmpia deltaică maritimă, cu lacuri şi mlaştini salinizate, cu vegetaţie stuficolă, (CA Rosetti, Crişan, Murighiol, Sf. Gheorghe, Sulina) avănd ca subdiviziuni:

1.1 Grinduri cu păduri de stejar în amestec cu alte foioase (Letea, Caraorman)

1.2 Zona litorală a Deltei cu plaje de nisip şi dune (Sulina, Sf. Gheorghe)

Localităţile acestei zone vor avea în general o schemă stradală lineară (latura lungă este dominantă). Loturile vor avea mărimi diferite, gospodăriile fiind amplasarte pe un teren cât mai fertil, de unde va rezulta uneori o textură inegală a intravilanelor.

Specificul aşezărilor din zona grindurilor (1.1) va fi asemănătoare deşi elementul acvatic nu mai este atât de prezent. Textura localităţilor va fi neregulată datorită amplasării construcţiilor pe loturi inegale ca mărime şi a altor inserţii in intravilan; regimul mediu de înălţime fiind parter.

Armonizarea dezvoltării localităților cu caracteristicile distinctive ale zonei Delta Dunării pentru păstrarea şi refacerea specificității zonelor cu valoare peisagistică.


83

2. Câmpia deltaică fluvială cu lacuri şi zăvoaie, stufărişuri (vegetaţie mezohalofilă) (Chilia, Pardina, Ceatalchioi, Maliuc)

Localităţile acestei zone vor avea o schemă stradală lineară care în zonele mai largi se dezvoltă şi în lăţime sau ramificat; legăturile dintre intravilan şi extravilan se fac atât pe apă cât şi rutier.

Textura intravilanelor va fi mai densă, resursele funciare principale aflându-se în afara satelor; regimul mediu de înălţime va fi parter.

În a doua categorie se propun peisaje care combină două unităţi de relief adiacente:

3. Câmpia deltaică maritimă, cu lagune şi mlaştini salinizate, cu vegetaţie stuficolă, având:

3.1 Depresiuni cu aspect de şes, vegetaţie halofilă şi pâlcuri de stejari (Valea Nucarilor, Sarchioi, Murighiol).

Localităţile fiind de tip adunat, organizate de-a lungul unei văi cu deschidere spre lagună, vor lua o forma rotunjită sau ramificată mai adaptată la relief.

3.2 Podiş cu păduri de gorun, tei, carpen, stejar pufos şi pajişti stepice (Babadag, Jurilovca, Ceamurlia de Jos, M. Bravu, Slava Cercheză, Baia)

Localităţile vor avea o tramă stradală ramificată adaptată terenului colinar, sau dreptunghiulară regulată în zonele plate.

Textura intravilanelor va fi mai densă şi mai regulată; regimul de înălţime variat în raport cu zona funcţională, fiind posibile structuri multietajate în concordanţă cu planurile urbanistice.

3.3 Podiş cu pajişti stepice, terenuri agricole şi pâlcuri de vegetaţie submediteraneană (Mihai Viteazu, Istria, Săcele, Corbu).

Localităţile acestei unităţi, asemănătoare ca forme cu cele din partea de nord a complexului lagunar, se va înscrie în tipicul peisajelor centrului Dobrogei.

4. Podiş cu terenuri agricole adiacent Dunării, cu localităţi dezvoltate pe versanţi suu în lunca fluviului.

4.1 Podiş cu terenuri agricole, pajişti stepice şi pâlcuri de păduri, adiacent câmpiei deltaice, cu lacuri, zăvoaie şi stufărişuri (Tulcea, Beştepe, Nufăru, Mahmudia, Frecăţei, M. Kogălnceanu);

Localităţile se înscriu în peisaj la limita celor două forme de relief adiacente fiind dezvoltate cu o axă perpendiculară pe braţele Dunării. Textura intravilanelor va fi mai densă şi mai ordonată regimul de înălţime predominant fiind parter sau parter cu un etaj, fiind posibile şi clădiri multietajate.

4.2 Podiş cu terenuri agricole şi pajişti stepice cu pâlcuri de păduri, adiacent luncii Dunării (Somova, Isaccea, Luncaviţa, Văcăreni, I.C. Brătianu, Măcin, Jijila, Grindu, Smârdan).

Axa principală a localităţilor este perpendiculară pe cursul Dunării, forma intravilanului fiind neregulată, adaptată terenului. Textura intravilanelor va fi densă, regulată, funcţia predominantă a localităţilor fiind cea agricolă; regimul de înălţime mediu este parter, fiind posibile şi clădiri etajate.

Dezvoltările ce se vor admite în zonele naturale cu valoare peisagistică nu trebuie să producă un impact vizual negativ asupra vecinătăţilor prin:


84

- întreruperi brutale ale liniei naturale de orizont, regim de înălţime în dezacord cu regimul mediu al localităţii;

- dominarea vizuală sau subminarea elementelor peisajului prin masă sau poziţie;

- efecte negative asupra unui element major de peisaj, de ex. plaje şi maluri de apă, corpuri de vegetaţie, dealuri şi coline, etc;

- obstrucţionarea unei panorame atrăgătoare sau specifice;

- efecte negative asupra imaginii pădurilor sau pâlcuri de pădure şi zăvoaie;

- introducerea de forme, materiale, texturi şi culori străine zonei.

- In vederea aprofundării problemelor peisajului din zona Deltei Dunării precum şi a delimitării unor arii de protecţie şi acţiune dirijată pentru conservarea peisajului se propune efectuarea în prima etapă a unui studiu al peisajului zonal în vederea fundamentării măsurilor de dezvoltare ce afectează acest element important al calităţii mediului.

1.3 Riscuri naturale

Direcţia de dezvoltare 1.3:

Strategia Naţională de Management al Riscului la Inundaţii – prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor”, aprobată prin HG nr. 1854/decembrie 2005 defineşte responsabilităţile specifice (în plan operaţional şi de reglementare) ale autorităţilor administraţiei centrale şi locale asupra problemelor asociate cu inundaţiile, precum şi o implicare autentică în cadrul responsabilităţilor ce le revin.

Obiectivele generale ale strategiei sunt:

● obiective sociale care urmăresc protejarea populaţiei şi a comunităţilor umane împotriva inundaţiilor prin asigurarea unui nivel acceptabil de protecţie a populaţiei;

● obiective economice care urmăresc protecţia împotriva inundaţiilor a infrastructurii economice existente şi garantarea satisfacerii oportunităţilor economice ale generaţiilor viitoare;

● obiective de mediu care urmăresc atingerea obiectivelor economice şi sociale, cu păstrarea echilibrului între dezvoltarea economico – socială şi mediu.

Activitatea de management al inundaţiilor este problemă politică de planuri şi programe cu scop principal de protecţie a vieţii, bunurilor şi a mediului împotriva inundaţiilor, şi anume:

● Planul de Management al Riscului la Inundaţii, care se elaborează pentru fiecare bazin hidrografic în parte;

Prevenirea riscurilor naturale şi diminuarea sau anihilarea efectelor fenomenelor distructive, ce afectează comunitățile umane, sau mediul natural.


85

● Programul Naţional de Prevenire, Protecţie şi Diminuare a Efectelor Inundaţiilor, care se elaborează la nivelul teritoriului naţional şi are la bază planurile de management al riscului la inundaţii la nivel de bazin hidrografic.

● Planuri bazinale de apărare împotriva inundaţiilor (Planuri operative de intervenţie) la nivel judeţean, municipal, orăşenesc şi comunal, elaborate în conformitate cu prevederile legislaţiei existente în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă.

Măsurile structurale de diminuare a consecinţelor inundaţiilor se regăsesc în proiectele prioritare, finanţate din credite externe rambursabile, în cadrul proiectului „Investiţii prioritare pentru gospodărirea apelor”. ucrările propuse se vor înscrie în Schema Directoare de Amenajare şi Management al Bazinului Hidrografic Dobrogea – Litoral, schemă aflată în curs de elaborare de către unităţi abilitate de către Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, cu finalizare în 2009.

2. Rețeaua de localități Obiectiv specific:

Direcţia de dezvoltare 2.1 :

În conformitate cu ierarhizarea pe ranguri stabilită prin Legea nr. 351/2001, polii urbani şi rurali de dezvoltare propuşi pentru a asigura dezvoltarea policentrică şi echilibrată a reţelei de localităţi din Delta Dunării, sunt următorii:

Centre urbane de dezvoltare:

• centru regional - municipiul Tulcea, centru coordonator pentru comunele: Somova, Frecăţei, Mihail-Kogălniceanu, Valea Nucărilor, Nufărul, Maliuc, Pardina, Chilia Veche, Ceatalchioi

• centre locale cu rol de servire în spaţiul rural:

• Măcin, centru coordonator pentru comunele: Smârdan, Jijila, Văcăreni, I.C. Brătianu, Grindu

• Isaccea, centru coordonator pentru comunele: Luncăviţa, Niculiţel

• Sulina, centru coordonator pentru următoarele comune: C.A. Rosetti, Crişan, Sfântu Gheorghe

• Babadag, centru coordonator pentru comunele: Mihai Bravu, Slava Cercheza, Sarichioi, Jurilovca, Baia, Ceamurlia de Jos

Dezvoltarea unei rețele de centre de polarizare într‐o ierarhie coerentă, care să ducă la îmbunătățirea accesului populației la o gamă cât mai largă de servicii şi de locuri de muncă.

Dezvoltarea rețelei de localități a zonei ca sistem policentric, cu o structură flexibilă şi dinamică, care să permită dispunerea echilibrată în teritoriu şi să faciliteze accesul populației la dotări de bază şi la locurille de muncă.


86

Centre de polarizare intercomunală în zonele profund rurale,

• Mahmudia: sat reşedinţă de comună cu o arie de influenţă formată din următoarele comune: Beştepe, Mahmudia, Murighiol

• Loaclităţiile din sudul zonei analizate Corbu, Săcele, Mihai Viteazu şi Istria se află în zona de influenţă a mun. Constanţa şi a o. Năvodari


Principalele măsuri de amenajarea teritoriului urmăresc creşterea accesibilităţii şi a calităţii serviciilor pentru populaţie precum şi dimensionarea acestora în funcţie de specificul şi nevoiile fiecărei comunităţi.

▪ Dotări şi servicii în domeniul sănătăţi

Principala direcţie de dezvoltare este legată de creşterea accesibilităţii şi a calităţii serviciilor de sănătate care se va realiza prin îmbunătăţirea servicilor publice existente şi prin extinderea dotărilor publice necesare – policlinici, ambulatorii de spital, spital, cabinete medicale, farmacii, prioritar în centrele polarizatoare care în prezent nu dispun de dotări în sectorul de stat.

▪ Dotări şi servicii în domeniul învăţământului:

Intervenţiile în infrastructura învăţământului liceal şi profesional îşi propun să asigure o accesibilitate crescută a populaţiei şcolare a zonei la educaţia medie, dar şi furnizarea unor servicii de calitate privind actul de învăţământ.

Direcţia de dezvoltare 2.3 :

Acţiunile de regenerare urbană trebuie să urmărească obţinerea de spaţii moderne pentru locuit, şi pentru alte funcţiuni, dar şi creşterea atractivităţii unor localităţi cheie în dezvoltarea reţelei de localităţi a judeţului, precum şi păstrarea specificul urbanistic şi arhitectural al zonei. Sunt prioritare renovările centrelor vechi ale localităţilor, zonelor istorice şi cu valoare de patrimoniu, care vor putea fi astfel valorificate durabil.


Modernizarea, extinderea şi mărirea diversității fondului de locuințe în raport cu nevoile gospodăriilor şi rolul teritorial al localităților, în vedrerea creşterii gradului de comfort.

Asigurarea serviciilor pentru populație prin dotări adecvate rangului localităților şi aserviciilor de transport pentru mărirea mobilității între localitățile izolate şi centrele de polarizare.


87

Pe teritoriul zonei de studiu, se conturează o axă majoră de dezvoltare, pe direcţia nord/vest–sud, în relaţie cu traseul drumului european E87. Totodată se mai pot identifica alte 3 axe secundare, în partea de est a Deltei Dunării, în relaţie cu drumurile judeţene şi comunale, precum şi cu braţul Sulina: axe locale de dezvoltare Tulcea - Chilia Veche şi Tulcea –Mahmudia - Murighiol şi axa zonală Tulcea- Sulina.


Întocmirea şi aprobarea documentaţiilor de urbanism necesare pentru reglementarea dezvoltării

teritoriului Deltei Dunării este o primă măsură care se impune pentru amenajarea localităţilor zonei în concordanţă cu noile tendinţe socio–economice şi condiţiile impuse de protecţia mediului.

3. Infrastructuri tehnice

Obiectiv specific:

Realizarea unor reţele de infrastructuri tehnice locale, extinse pe întregul teritoriu zonal, va trebui să ţină seama de cerinţele comunităţilor în ceea ce priveşte îmbunătăţirea nivelului de trai şi a creării de noi locuri de muncă.

3.1 Reţele de transport


Reţeaua rutieră

In urma analizei situaţiei existente şi în concordanţă cu Master Planul-suport de dezvoltare durabilă în Rezervaţia Deltei Dunării-2004, a subproiectării elaborată de Institutul Naţional de Cercetare şi

Stabilirea unor parteneriate între localități de tip urban – rural şi, sau rural – rural, ca suport în coordonarea şi realizarea măsurilor de amenajare a teritoriului

Dezvoltarea spațială a rețelei de localități prin reglementarea dezvoltării urbanistice se referă în principal la prevenirea extinderilor necontrolate ale localităților şi la deteriorarea imaginii aşezărilor.

Dezvoltarea şi modernizarea rețelelor de infrastructuri teritoriale şi de distribuție, înconcordanță cu necesitățile localităților şi cu cerințele de protecție şi conservare a

Ameliorarea accesibilității localităților spre centrele de polarizare, sporirea vitezelor şicapacităților de trafic realizate prin dezvoltarea şi modernizarea căilor de transport locale.


88

Dezvoltare Delta Dunării şi a Planul Local de Dezvoltarea Durabilă a judeţului Tulcea s-a desprins necensitatea îmbunătăţirea condiţiilor de transport rutier prin:

- lucrări de îmbunătăţire a stării de viabilitate prin consolidarea şi modernizarea tuturor traseelor de drumuri judeţene şi comunale, prioritate acordându-se celor care asigură legătura între localităţi, cât şi celor cu racord la drumurile naţionale .

- îmbunătăţirea calităţii drumurilor locale prin creşterea siguranţei traficului şi a fluidizării acestuia, prin eliminarea actualelor riscuri de transport

- reabilitarea şi extinderea reţelelor de drumuri din mediul rural în vederea dezvoltării infrastructurii rutiere

In urma acestor lucrări accesul de la centrul comunei la satele componente, legătura între satele aparţinând comunelor învecinate şi legătura directă a unor localităţi cu drumurile naţionale şi judeţene se va realiza în condiţii de siguranţă si confort. Realizarea acestor lucrării va mai diminua izolarea pe timp de iarnă a localităţilor din Delta Dunării: oraşul Sulina, comunele: Maliuc, Sfâtul Gheorghe, Ceatalchioi, C.A.Rosetti, Chilia Veche şi satele Partizani, Vulturu, Băltenii de Jos, Băltenii de Sus, Caraorman, Letea, Pătlăgeanca, Mila 23, Ilganii de Jos, Pardina şi Sălceni.

Reţeaua de căi navigabile

Măsurile pentru reabilitare, întreţinerea şi dezvoltarea infrastructurii de căi navigabile şi a dotărilor necesare circulaţiei de călători şi marfă în condiţii cât mai bune sunt:

- modernizări în punctele de traversare cu bacul şi de acostare nave de pasageri în porturile : Tulcea, Isaccea, Periprava, Sulina, Chilia Veche, Sf. Gheorghe

- noi puncte de trafic RO-RO în porturile Tulcea, Isaccea

- modernizări porturi de pasageri existente în: Tulcea, Isaccea, Sulina, Chilia, Mahmudia

- porturi turistice şi debarcadere la: Tulcea, Chilia Veche

- modernizarea infrastructurii portuare pentru turism în Sulina

- amenajare mini-porturi turistice la Sf. Gheorghe, Murighiol, Sarichioi

- debarcader pentru călători şi marfă în comuna Pardina şi satul Sălceni

- amenajarea/modernizarea puncte de acostare în comuna Pardina şi satele Sălceni şi Pătlăgeanca

- îmbunătăţirea infrastructurii în porturile Tulcea şi Mahmudia

Reţeaua de căi aeriane

Direcţia de dezvoltare - realizarea unor legături directe pentru situaţii excepţionale, pe cale aerului, a localităţii Sulina de pe teritoriul RBDD cu restul ţării

Puncte de control şi trecere a frontierei

Lucrări de modernizare în punctele de control şi trecere a frontierei:


89

-Aeroportul de lângă Tulcea - punct aeroportuar deschis traficului internaţional, situat în interiorul ţării;

-Isaccea, Plaur, Chilia Veche, Periprava - puncte portuare pentru trecere simplificată; -Tulcea, Sulina puncte portuare de trecere deschise traficului internaţional, situate în interiorul ţării;

Pentru o cât mai eficientă funcţionare necesită lucrări de modernizare, cu prioritate cele din Tulcea, Isaccea şi Chilia Veche.

3.2 Gospodărirea apelor


1. Amenajarea bazinului hidrografic

Principalul instrument prin care sunt stabilite orientările fundamentale privind gospodărirea durabilă, unitară, echilibrată şi complexă a resurselor de apă şi a ecosistemelor acvatice, precum şi pentru protejarea zonelor umede este Schema Directoare de Amenajare şi Management a Bazinului Hidrografic (SDAMBH). Schema are două componente:

• Planul de Amenajare al Bazinului Hidrografic (PABH);

• Planul de Management al Bazinului Hidrografic (PMBH).

Schemele directoare pentru toate bazinele hidrografice din teritoriului naţional sunt în curs de elaborare, sub coordonarea ICPDR – Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea, finalizarea fiind în decembrie 2009.

Dezvoltarea durabilă a gospodăririi apei în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării este un obiectiv şi în politica de mediu a judeţului Tulcea. Stabilirea priorităţilor de mediu şi luarea măsurilor adecvate pentru îmbunătăţirea condiţiilor de mediu, se face pe baza unui pentru Mediu (PLAM).

I. Apele de suprafaţă:

• controlul, diminuarea şi eliminarea poluării apelor de suprafaţă;

Gospodărirea durabilă a apelor în scopul asigurării (cantitativ şi calitativ) resurselor necesare dezvoltării durabile a zonei precum şi pentru apărarea împotriva acțiunilor distructive ale apelor, în acord cu directivele europene.


90

• controlul şi diminuarea poluării apelor fluviului Dunărea cu produse petroliere, provenite de la navele în tranzit, de la unităţile care desfăşoară activităţi portuare, precum şi cu ape uzate provenite de la diverşi agenţi economici care nu au staţii de epurare sau sunt depăşite din punct de vedere al capacităţii de funcţionare;

• eliminarea surselor de poluare a apelor de suprafaţă (localităţile fără staţii de epurare sau cu staţii ineficiente, unităţile sanitare din municipiul Tulcea);

• realizarea sistemului separativ de canalizare a apelor uzate menajere şi a celor pluviale.

II. Apele subterane:

• reducerea suprafeţelor afectate de poluarea cu pesticide şi eliminarea (în timp) a poluării apelor subterane cu nitraţii proveniţi din activităţile agricole;

• reducerea poluării apelor subterane datorată depozitelor de deşeuri industriale, menajere şi a dejecţiilor animaliere;

• eliminarea poluării apelor subterane cu ape uzate menajere.

III. Calitatea şi cantitatea apei potabile:

• îmbunătăţirea calităţii apei potabile, mărirea volumelor de apă potabilă pentru populaţiei;

• îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi a sănătăţii populaţiei care trăieşte în Delta Dunării prin realizarea alimentării cu apă în sistem centralizat;

• reducerea pierderilor de apă potabilă şi satisfacerea necesarului de apă în toate localităţile urbane şi rurale din zona studiată prin identificarea de noi surse de apă;

• îmbunătăţirea managementului apei potabile.

Măsurile specifice ale Planului de Local de Acţiune vizează:

I. Apele de suprafaţă:

• reabilitarea şi extinderea sistemului de canalizare al oraşelor Tulcea şi Măcin;

• realizarea staţiilor de epurare de către agenţii economici care deversează apa uzată în reţeaua de canalizare orăşenească;

• monitorizarea calităţii apelor uzate rezultate de la spitale;

• retehnologizarea staţiei de epurare a apelor uzate din oraşul Babadag;

• realizarea sistemelor de canalizare apă uzată în localităţile rurale;

• reabilitarea reţelelor de canalizare orăşenească, cu colectarea separată a apelor pluviale;

II. Apele subterane:

• reabilitarea suprafeţelor de teren afectate de poluarea cu pesticide şi implementarea bunelor practici în agricultură;


91

• monitorizarea calităţii apelor subterane în zonele cu ferme zootehnice;

• reducerea cantităţii de deşeuri industriale prin utilizarea de „tehnologii curate”;

• asigurarea unui grad ridicat de valorificare a deşeurilor industriale.

III. Calitatea şi cantitatea apei potabile:

• modernizarea şi extinderea staţiilor de tratare a apei potabile;

• realizarea sistemelor de alimentare cu apă în localităţile din Delta Dunării;

• creşterea gradului de folosinţă a apei potabile şi menţinerea calităţii acesteia;

• îmbunătăţirea monitorizării şi a managementului apei potabile;

• acoperirea necesarului de apă potabilă în sistem centralizat în localităţile urbane şi rurale din zona studiată.

Direcţiile de acţiune necesare atingerii obiectivelor menţionate sunt:

• elaborarea documentaţiilor tehnice privind realizarea sistemelor de alimentare cu apă în localităţile din Delta Dunării;

• identificarea surselor de finanţare pentru realizarea acestor investiţii;

• executarea şi monitorizarea sistemelor de alimentare cu apă propuse;

• elaborarea de studii privind debitele de apă disponibile, sursele de apă brută, calitatea apei, numărul consumatorilor şi corelarea acestor studii cu altele conexe;

• pentru îmbunătăţirea alimentării cu apă în localităţile rurale se propun studii privind situaţia actuală a gradului de asigurare cu apă în sistem centralizat;

• îmbunătăţirea calităţii apei de suprafaţă prin: extinderea şi modernizarea sistemelor existente de canalizare a apelor uzate (sisteme care cuprind reţelele de canalizare şi staţiile de epurare), întocmirea studiilor de fezabilitate pentru realizarea sistemelor de canalizare ape uzate în localităţile unde acestea nu există;

• îmbunătăţirea calităţii apei subterane prin: extinderea şi realizarea sistemelor de canalizare a apelor uzate în localităţile rurale, monitorizarea gestiunii apelor uzate provenite de la activităţile de creştere a animalelor, monitorizarea calităţii apelor uzate din zonele învecinate depozitelor de deşeuri industriale, implementarea bunelor practici de utilizare a pesticidelor şi îngrăşămintelor în agricultură.

2. Infrastructura edilitară – alimentare cu apă şi canalizare

Strategia Naţională privind dezvoltarea serviciilor de gospodărie comunală până în anul 2030, fază de proiect, propune modernizarea şi dezvoltarea acestor servicii, care includ şi alimentarea cu apă potabilă şi canalizarea apelor uzate, astfel încât să contribuie la luarea unor decizii majore cu privire la direcţiile de acţiune în etapele ce vor urma.


92

Obiectivele principale Strategiei, aplicabile şi în cazul dezvoltării durabile a serviciilor la nivelul judeţului sunt:

• descentralizarea serviciilor publice şi creşterea responsabilităţii autorităţilor locale în ceea ce priveşte calitatea serviciilor asigurate;

• extinderea sistemelor centralizate pentru serviciile cu impact major asupra stării de sănătate şi a nivelului de trai al populaţiei, alimentare cu apă şi canalizare ape uzate;

• restructurarea mecanismelor de protecţie socială a segmentelor defavorizate ale populaţiei;

• promovarea principiilor economiei de piaţă şi reducerea gradului de monopol;

• atragerea capitalului privat în finanţarea investiţiilor din domeniul infrastructurii locale;

• promovarea măsurilor de dezvoltare durabilă;

• promovarea parteneriatului social;

• îndeplinirea exigenţelor impuse prin directivele Uniunii Europene,

• protecţia mediului înconjurător şi gospodărirea resurselor naturale în condiţiile dezvoltării durabile;

• menţinerea unui echilibru corect între veniturile populaţiei şi tariful serviciilor.

Direcţiile de acţiune prin care se realizează obiectivele strategiei sunt:

• elaborarea urgentă a legislaţiei secundare, necesară implementării noii legi a serviciilor publice de gospodărie comunală (legea 326/2001);

• înfiinţarea comisiilor de licenţiere a operatorilor pentru fiecare categorie de servicii în parte;

• înfiinţarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul serviciilor de gospodărie comunală;

• stimularea măsurilor de reorganizare şi regrupare a agenţilor prestatori, după criterii de eficienţă economică şi capacitate tehnică de soluţionare a problemelor financiare şi operaţionale;

• promovarea şi susţinerea unor programe de investiţii;

• implementarea unor programe de dezvoltare a infrastructurii rurale: SAPARD, Programul de Dezvoltare Rurală;

• îmbunătăţirea raportului preţ-calitate şi menţinerea unui nivel acceptabil pentru bugetul de familie.

Lucrări de îmbunătăţiri - funciare amenajări pentru agricultura


93

Obiectivul specific pentru domeniul îmbunătăţirilor funciare, ce decurge din Strategia de Dezvoltare Durabilă a Agriculturii - 2004 (Priorităţi strategice – Orizont 2025) îl reprezintă ”Îmbunătăţirea activităţii în domeniul îmbunătăţirilor funciare” pentru orizontul de timp 2008- 2025.

Pezentul studiu propune ca posibile direcţii de dezvoltare a domeniului:

- Modernizarea şi reabilitarea sistemelor hidroameliorative

- Crearea cadrului administrativ necesar îmbunătăţirii activităţii în domeniul îmbunătăţirilor funciare

Pentru atingerea direcţiilor de dezvoltare, evoluţia sectorului de îmbunătăţiri funciare necesită:

- accesarea fondurilor europene prin proiecte de reabilitare a infrastructurii de îmbunătăţiri funciare

- stimularea si atragerea producătorilor agricoli înspre asociaţiile de utilizatori de apa cu efecte în creşterea gradului de utilizare a amenajărilor de irigaţii.

- reevaluarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare şi adaptarea lor la cerinţele formelor noi de proprietate şi noilor tehnologii agricole

- modernizarea şi reabilitarea amenajărilor de îmbunătăţiri funciare existente

Propunerile de măsuri care privesc dezvoltarea sectorului de îmbunătăţiri funciare includ:

- Lucrări de extindere, reabilitare şi modernizare a amenajarilor existente pe suprafeţele amenajate cu lucrări de irigaţii în sistemele Sinoe, Sud – Razelm, Sarighiol, Baibugeag –Sarinosuf, Dunavăţ, Sud – Tulcea, Sud – Babadag

- Lucrări de întreţinere şi reparaţii (decolmatări, curăţire vegetaţie, impermeabilizări ale canalelor) precum şi lucrări de extindere pe suprafeţe amenajate cu lucrări de desecare –Sarinasuf, Murighiol – Dunavăţ, Carasuhat, Rusca, Pardina, Sireasa.

- Lucrări de extindere, reabilitare şi întreţinere pe suprafeţe amenajate cu lucrări de combatere a eroziunii solului - Pecineaga – Turcoaia – Măcin, Sarighioi, Sud - Razelm

- Lucrări de întreţinere şi reabilitare pe suprafeţe amenajate cu lucrări complexe de irigaţii şi desecare care funcţionează alternativ în scopul ameliorării procesului de sărăturare a solului în amenajările: Măcin – 23 August, 23 August (Zaclău) – Isaccea, Ostrovu – Tătaru.

- Lucrări de întreţinere şi reabilitare pe suprafeţe amenajate cu lucrări complexe de irigaţii şi combatere a eroziunii solului – Babadag, Isaccea.

- Lucrări de întreţinere şi reabilitare pe suprafeţe amenajate cu amenajări complexe de irigaţi, desecări şi combaterea eroziunii solului - Tulcea – Nufărul.

- reconstrucţie ecologică în amenajările agricole Murighiol-Dunavăţ şi Carasuhat,

- reconstrucţie ecologică în amenajările piscicole Ceamurlia şi Murighiol

- Adaptarea capacităţilor de irigaţie la resursele de apă disponibile în zona studiată şi extinderea acestora acolo unde este cazul;


94

- Creşterea gradului de utilizare a amenajărilor de irigaţii.

- Stimularea utilizatorilor de apă pentru irigaţii în a se organiza în asociaţii care să preia în proprietate infrastructura unui plot sau a mai multor ploturi pentru irigaţii, respectiv staţia de pompare de punere sub presiune precum şi reţeaua de conducte de distribuţie a apei la hidrant (conform legii nr. 573/2003 pentru aprobarea OUG nr. 147/1999), în scopul cointeresării utilizatorilor de irigaţii în procesul de eficientizare a managementului irigaţiilor.

3.3 Gospodărirea deşeurilor


Amenajări pentru gestionarea deşeurilor menajere şi industriale

În urma analizei situaţiei existente şi a prognozelor în domeniul gestiunii deşeurilor, în zona Deltei Dunarii se preconizeazã realizarea de acţiuni, în perspectiva anilor 2008 – 2017, în scopul ridicării gradului de confort al populaţiei, în condiţiile asigurãrii protecţiei factorilor de mediu..

Obiectivul general al Strategiei Naţionale de Gospodărire a Deşeurilor vizează ”Reducerea impactului si a riscurilor pentru sanatatea oamenilor si a mediului, prin dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor, eficient din punct de vedere ecologic şi economic” (orizontul de timp 2008- 2013).

La realizarea obiectivului general poate contribui implementarea prevederilor proiectului “Studiu privind gestionarea deseurilor in Judetul Tulcea” elaborat ca urmare a transpunerii legislaţiei europene în domeniul gestionării deşeurilor. Acesta cuprinde perioada 2008 – 2013, urmând a fi revizuit periodic în conformitate cu cerinţele de protecţie a mediului. Acest studiu a fost executat in baza contractului incheiat cu C. J.TULCEA pentru proiectul “Sistemul Integrat pentru Gestionarea Deseurilor in Localitatile Deltei Dunarii”

Implementarea unui sistem integrat de management al deşeurilor în zona studiata este în concordanta cu legislaţia UE, Planul National de Gestiunea Deşeurilor (PNGD), Planul Regional de Gestionare a Deseurilor 2004 – 2013, Master Planul pentru deşeuri solide pentru judeţul Tulcea şi are ca baza obiectivele Planului Operaţional Sectorial: reducerea cantitatii de deşeuri depozitate, creşterea cantitatii de deşeuri reciclate şi reutilizate, reducerea numarului poluarilor ecologice vechi, îmbunatatirea standardelor tehnologice de depozitare.

Obiectivele specifice

Obiective specifice rezultate din proiectul Studiu privind gestionarea deseurilor in Judetul Tulcea sunt:

- Dezvoltarea politicii judetene în vederea implementarii unui sistem integrat de gestionare a deseurilor

- Depozitarea deşeurilor în conformitate cu cerinţele legislaţiei în domeniul gestionării deşeurilor în scopul protejării sănătăţii populaţiei şi a mediului

Implementarea în zonă a politicii județene în vederea realizării unui sistem integrat degestionare a deşeurilor, pentru ameliorarea condițiilor de viață şi a calității mediului natural.


95

- Conştientizarea locuitorilor de beneficiile rezultate din proiect, separarea colectării deşeurilor şi reciclarea acestora.

1. Depozite de deşeuri urbane

In perspective perioadei 2009 – 2015 se urmareste inchiderea ecologică a depozitelor urbane pentru deseuri menajere a căror funcţionare nu este conformă legislaţiei şi cerinţelor actuale dupa cum urmeaza: Agighiol-Tulcea -2015, Vărărie- Tulcea – 2007, Babadag – 2009, Isaccea – 2009.

După punerea în funcţiune a noului depozit ecologic de deşeuri de la Tulcea şi finalizarea staţiilor de transfer, deşeurile vor fi transportate către noul depozit ecologic.

Staţiile de transfer vor fi amenajate în localităţile: Babdag, Isaccea, Macin, Mahmudia, Topolog. Au fost stabilite 3 categorii de staţii de transfer:

- 5 staţii de capacitate medie (Babadag, Isaccea, Măcin, Mahmudia, Topolog) ;

- 1 staţie de capacitate mica (RBDD - oraş Sulina);

- mai multe staţii/centre rurale cu funcţiune de compactare a deşeurilor menajere.

a. Staţiile de transfer de capacitate medie

Staţii cu funcţiuni multiple sunt prevăzute în localităţile Babdag, Isaccea, Macin, Mahmudia si Topolog.

• Staţia de Transfer Babadag va deservi un număr de 20 de localităţi, grupate în 6 comune, din care, in zona de lucru exista: Baia, Sarichioi, Ceamurlia de Jos, Mihai Bravu, Slava Cercheză. La această staţie de transfer vor putea fi aduse şi deseurile din localităţile prevăzute cu staţie de transfer cu funcţiune unică in: Comuna Jurilovca, Comuna Stejaru.

• Staţia de Transfer Isaccea va deservi un număr de 4 localităţi, grupate în 3 comune: Comuna Luncaviţa, Comuna Niculiţel, Comuna Văcăreni. La această staţie de transfer vor putea fi aduse şi deseurile din localităţile prevăzute cu staţie de transfer cu funcţiune unică: Comuna Grindu.

• Staţia de Transfer Măcin va deservi un număr de 6 localităţi, grupate în 4 comune, din care în zona studiată există: Comuna Jijila, Comuna Smîrdan. La această staţie de transfer vor putea fi aduse şi deseurile din localităţile prevăzute cu staţie de transfer cu funcţiune unică: Comuna I.C. Brătianu.

• Staţia de Transfer Mahmudia va deservi un număr de 11 localităţi, grupate în 3 comune: Comuna Mahmudia, Comuna Murighiol, Comuna Beştepe.

b. Staţii de transfer de capacitate mică

În zona studiata va fi amenajată o singură astfel de Staţie de transfer, localizată în oraşul Sulina, şi va deservi, pe lângă populaţia oraşului Sulina, şi localităţile situate la N: comuna C.A.Rosetti;

c. Staţiile/ centrele rurale cu funcţiune de compactare a deşeurilor menajere

Aceste statii vor fi de 2 tipuri, în funcţie de modalitatea de transport propusă pentru transportul şi eliminarea deşeurilor:

Staţii/centre rurale arondate staţiilor de transfer


96

Locaţia/comuna ST- pe care o deserveşte

Jurilovca Babadag

Grindu Isaccea

I.C. Brătianu Măcin

Staţii/centre rurale ce vor transporta deşeurile direct la depozitul zonal Tulcea

Locaţia/comuna Localitati arondate

Frecăţei com. Frecăţei, sat Cataloi, sat Poşta, sat Teliţa

Mihail Kogălniceanu com. Mihail Kogălniceanu, sat Rîndunica, sat Lăstuni

Somova com. Somova, sat Mineri, sat Parcheş

Nufăru com. Nufăru, sat Malcoci, sat Victoria, sat Ilganii de Jos

Valea Nucarilor com Valea Nucarilor, sat Iazurile, sat Agighiol

2. Depozite de deşeuri rurale

Depozitele de deşeuri din zonele rurale sunt relativ mici. Acestea sunt în principal situate la limitele satelor, lângă caile navigabile sau pe unele terenuri municipale în vecinătatea municipalitatii. Toate aceste depozite de deşeuri sunt necontrolate. Deseurile din amplasamentele rurale vor fi colectate şi depozitate în amplasamentele existente arondate staţiilor de transfer.

Masuri şi actiuni de atingere a obiectivelor

Adoptarea ”Sistemului integrat de gestiune a deşeurilor în localitățile Deltei Dunării” reprezintă o garanție a atingerii țintelor acestui domeniu. In „Planul de masuri” al prezentului proiect sunt detaliate o serie de masuri şi actiuni de atingere a obiectivelor mentionate anterior.

3.4 Alimentarea cu gaze naturale şi energie termică


Extinderea alimentării cu gaze naturale şi energie termică a utilizatorilor din zonă printehnologii moderne, mai eficiente.


97

Alimentarea cu energie termică

Dezvoltarea optimă a teritoriului studiat implică măsuri de revitalizare a sistemelor actuale de alimentare cu energie termică, extinderea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale, utilizarea lor cu maximum de eficienţă, precum şi studierea valorificării de noi resurse energetice existente în zona care a generat prezentul PATZ urmată de implementarea lor în funcţie de posibilităţile locale, dar şi de tehnologia actuală.

În Municipiul Tulcea, unde este încă în funcţiune sistemul de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) este necesară o reabilitare a acestui sistem prin abordarea unor măsuri concrete:

• Modernizarea instalaţiilor de producere şi distribuţie a căldurii şi a apei calde, prin modernizarea centralei termice de zonă industrială (Tulcea), a punctelor termice, a centralelor termice de cartier (Tulcea, Măcin) şi prin înlocuirea reţelelor termice amplasate în canale termice cu reţele preizolate, dotate cu senzori de umiditate, montate direct în pământ.

• Echiparea centralelor termice şi a punctelor termice cu cazane cu randament ridicat, respectiv schimbătoare de căldură cu plăci, staţii de dedurizare a apei, aparatură de automatizare etc.

• Echiparea centralelor termice pe bază de gaze naturale cu rezervoare de combustibil lichid (şi menţinerea acestor rezervoare acolo unde ele deja există) pentru perioadele de vârf de sarcină, când presiunea gazelor scade.

• Realizarea contorizării la nivel de centrală termică, punct termic, scară de bloc, consumator.

De asemenea, o mare parte dintre construcţiile de utilitate publică, inclusiv o parte dintre cele care iniţial au fost racordate la SACET, sunt echipate cu centrale termice proprii funcţionând pe gaze naturale.

Pe viitor, la clădirile racordate la SACET, pe lângă schema clasică cu alimentarea cu agent termic primar a punctelor termice de cuartal la care să fie racordaţi consumatorii (locuinţe şi dotările aferente) există şi posibilitatea montării la fiecare consumator a câte unui micro punct termic compact alimentat cu apă fierbinte.

Pentru creşterea eficienţei sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) se impune continuarea şi/sau demararea acţiunilor de înlocuire a conductelor de distribuţie a agenţilor termici primar şi secundar cu conducte preizolate, de înlocuire a schimbătoarelor de căldură tubulare cu schimbătoare de căldură cu plăci (SCP), de înlocuire a pompelor din punctele termice cu pompe cu turaţie variabilă, de montare a contoarelor de energie termică etc.

Localităţile în care nu au existat sisteme centralizate de alimentare cu căldură, precum şi consumatorii individuali din localităţile fără distribuţii de gaze sau care nu sunt racordaţi folosesc pentru încălzire şi prepararea apei calde menajere sistemele locale cu sobe pe combustibil solid (lemne şi cărbuni), combustibil lichid şi, într-o mică măsură, GPL.

În ceea ce priveşte utilizarea combustibilului solid, aceasta se poate face în sobe clasice de teracotă cu acumulare de căldură, precum şi în alte surse de energie termică, unele dintre ele fiind cazanele care funcţionează pe principiul gazeificării lemnului.

Un alt tip de cazan care poate fi utilizat poate fi acela care foloseşte drept combustibil peleţii de lemn rezultaţi din compactarea (sinterizarea) rumeguşului de lemn cu un liant care este şi acesta combustibil.


98

Utilizarea combustibilului lichid prezintă marele avantaj al puterii calorifice ridicate şi al depozitării unor cantităţi pentru perioade mai lungi de timp, în primul rând în perioada de iarnă când drumurile de acces sunt uneori inaccesibile.

În ceea ce priveşte utilizarea gazelor petroliere lichefiate (GPL) acestea prezintă avantajul că, dacă este cazul, instalaţia de ardere poate fi trecută uşor pe gaze naturale, pot fi utilizate şi pentru prepararea hranei, nu este poluantă şi, de asemenea, rezervorul poate fi recuperat de către firma care livrează GPL (BUTAN GAS ROMANIA, SHELL GAS etc.) fără a apărea problemele care apar la postutilizarea rezervoarelor de combustibil lichid şi de poluare a mediului. Cel mai important dezavantaj la utilizarea GPL este acela că, la temperaturi exterioare scăzute, scade şi cantitatea de GPL care se vaporizează, ceea ce impune sisteme speciale de mărire a debitului de gaze în concordanţă cu cerinţa de moment.

În zonele în care există posibilitatea alimentării cu gaze la sobe, se recomandă montarea de arzătoare automatizate pentru gaze combustibile de uz casnic cu debite de 0,68 şi 0,82 m3N/h, aprobate ISCIR CERT care respectă Norma europeană 90/396/EEC.

În zonele în care se utilizează pentru încălzire combustibilul solid (lemne şi cărbuni), utilizarea acestora trebuie să se facă cu randament cât mai ridicat, folosind tipuri de sobe care să permită arderea în cât mai mare măsură a deşeurilor agricole ca atare sau după o prelucrare sumară.

În acest context trebuie menţionate cazanele funcţionând pe peleţi de lemn (care sunt produşi din rumeguş sinterizat), precum şi cele funcţionând pe principiul gazeificării lemnului.

Alimentarea cu gaze naturale

Ţinând cont de faptul că zona studiată este traversată în apropierea localităţii Isaccea de importante reţele de transport gaze naturale, se propune o dezvoltare/extindere a sistemelor de alimentare cu gaze naturale către localităţile teritoriului studiat, în funcţie de posibilităţile existente pentru fiecare în parte, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Prin realizarea distribuţiilor locale de gaze naturale se vor crea condiţii optime pentru utilizarea unor echipamente noi, moderne, cu randament de peste 90%, realizarea încălzirii şi prepararea apei calde în sistem centralizat cu folosirea centralelor termice automatizate (de zonă sau individuale), cu grad redus de poluare. Astfel, în judeţul Tulcea, prin realizarea racordului Dn 400 (prin care se alimentează cu gaze naturale municipiul Tulcea) la conducta de transport gaze naturale de presiune înaltă Dn 600, s-au creat condiţii pentru extinderea reţelei de gaze la comunele învecinate: Frecăţei, Somova, Mihail Kogălniceanu. În acest sens se propune realizarea unei conducte de gaze naturale de presiune înaltă, cuplată la conducta Frecăţei – Tulcea, conductă care să alimenteze o staţie de reglare-măsurare-predare (SRMP) propusă pentru comuna Mihail Kogălniceanu.

În teritoriul analizat doar municipiul Tulcea, oraşul Isaccea şi comuna Jijila dispun în prezent de sistem de alimentare cu gaze naturale şi mai nou, în oraşul Măcin, unde jumătate din localitate este racordată la reţeaua de distribuţie gaze, restul locuinţelor folosind pentru încălzire în principal lemne.

Se propune racordarea unor noi localităţi la reţeaua naţională de gaze a următoarelor localităţi:

- într-o primă etapă: Smârdan, I.C. Bratianu, Frecătei, Luncaviţa, sat Garvăn si sat Văcăreni, aparţinătoare comunei Jijila – localităţi care au propuneri sau proiecte pentru înfiinţare distribuţie de gaze naturale;


99

- pentru etapa a II-a: Grindu, Niculiţel, Somova, Mihail Kogalnicenu, Mihai Bravu, Babadag, Slava Cercheza, Ceamurlia de Jos, Mihai Viteazu, Istria, Săcele - localităţi ce vor putea beneficia de alimentare cu gaze într-o etapă de dezvoltare următoare.

În Municipiul Tulcea şi mai nou în localitatea Măcin - existenţa sistemului de distribuţie a gazelor naturale constituie la ora actuală o alternativă la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică, ceea ce constituie un avantaj imediat din punct de vedere al consumatorilor.

Debranşarea de la SACET şi trecerea pe gaze naturale se va percepe practic ca o dezechilibrare a reţelelor aferente sistemului centralizat de încălzire.

Pentru localităţile în care sunt în funcţiune sistemele de alimentare centralizată cu energie termică (Tulcea, Măcin), concurenţa dintre acestea şi sistemele individuale de utilizare a gazelor naturale va conduce în perspectivă la un echilibru între aceste două tipuri principale de alimentare cu căldură şi apă caldă menajeră, principalele elemente care conduc la această situaţie sunt :

• creşterea continuă a preţului gazelor naturale;

• introducerea taxelor de mediu pentru utilizarea gazelor naturale, majorate de folosirea unor echipamente al căror randament scade prin trecerea anilor;

• scăderea siguranţei în funcţionare a echipamentelor funcţionând pe gaze naturale după o folosire de circa 10 ani;

• creşterea posibilităţilor tehnice ale locatarilor de a regla gradul de confort din spaţiile locuite izolarea termică a clădirilor şi reabilitarea instalaţiilor interioare;

• egalizarea preţului dintre kWh livrat de SACET şi cel rezultat din arderea gazelor naturale;

• creşterea posibilităţilor financiare ale locatarilor astfel încât unii dintre ei să nu mai fie nevoiţi să se debranşeze etc.

Consumatorii individuali racordaţi la reţelele de distribuţie a gazelor naturale pot opta pentru utilizarea încălzirii centrale sau pentru încălzirea cu sobe, în acest din urmă caz fiind recomandată folosirea unor arzătoare automatizate pentru gaze combustibile de uz casnic cu debite de 0,68 şi 0,82 m3N/h care conferă siguranţă sporită în funcţionare şi randament ridicat.

În situaţia amplasării grupate în timp şi spaţiu a consumatorilor, este preferabilă realizarea unor surse de energie electrică şi termică funcţionând în cogenerare, fiind recomandată şi utilizarea energiei din surse regenerabile (solară, eoliană, biogaz) încorporate în sisteme hibride.

Reţele de transport gaze naturale

Reţelele de transport de gaze naturale de înaltă presiune sunt amplasate în partea de vest a teritoriului studiat, alimentând doar localităţile importante din zonele: Tulcea, Isaccea, Măcin.

În ceea ce priveşte zona Deltei, zona Mahmudia precum şi o parte din zona Babadag, zone cu suprafeţe mari de apă, cu localităţi aflate la distanţe mari şi cu densitate redusă a populaţiei, nu este justificată la ora actuală înfiinţarea de distribuţii de gaze naturale şi nici dezvoltarea reţelei de transport (de înaltă sau medie presiune), în aceste zone fiind foarte indicată folosirea surselor regenerabile de energie, în principal solară.


100

3.5 Echiparea energetică


Dezvoltarea producţiei energiilor regenerabile

Răspunzând unei directive a Uniunii Europene, România s-a angajat ca până în anul 2010 energia provenită din surse regenerabile (surse verzi) să reprezinte 33% din consumul naţional.

Zona Deltei Dunării şi a litoralului au un potenţial ridicat în ceea ce priveşte energia eoliană,

în aceste zone viteza vântului variază între 4,5 şi 10 m/s., valoarea minima necesara pentru o utilizare eficientă fiind de 4m/s.

Direcţia de urbanism a Consiliului Judeţean Tulcea a eliberat în ultimul an mai multor companii 121 certificate de urbanism pentru realizarea de parcuri eoliene. Acestea vor fi amplasate în vecinătatea unor localităţi printre care: Valea Nucarilor, Nufăru, Beştepe, Baia, Sarichioi, Ceamurlia de Jos, Jurilovca, Murighiol.

Puterile parcurilor eoliene vor fi de 5-7 MW, dar sunt şi studii pentru construirea unora mai mari de 10 MW.

Energia electrică produsă în parcurile eoliene va trebui descărcată la tensiunea de 400 KV în Sistemul Energetic Naţional. Capacitatea reţelei Transelectrica de a dirija această energie către ţară este limitată de 1500 MW (capacitatea maximă a celor două căi principale: Măcin-Galaţi şi Macin-Cernavodă). Dezvoltarea de parcuri eoliene necesita noi investiţii în linii de transport şi staţii de transformare. Se estimează că valoarea acestor investiţii va fi mai mare de cel puţin două ori decât cea necesara pentru centralele eoliene propriu-zise.

C.N.Transelectrica are prevăzută deja o investiţie pentru realizarea unei staţii de 400 KV la Casimcea (termen de finalizare 2 ani).

Potrivit unui studiu al Transelectrica, integrarea centralelor eoliene genereaza probleme tehnice a caror rezolvare duce la costuri suplimentare. Pentru ca proiectele anunţate in domeniul energiilor regenerabile să poată fi puse in practica nu este suficienta promovarea unui mecanism stimulativ de sustinere a acestor investitii.

Printre cei care au anuntat dezvoltarea de centrale eoliene la noi in tara se numara mari companii europene precum Iberdrola, Enel sau CEZ.

Ecologiştii şi specialiştii, inclusiv cei din Rezervaţia Biosferei Deltei Dunării au rezerve în ceea ce priveşte amplasarea centralelor eoliene în zonele protejate de lege, întrucât acestea ar putea afecta migraţia păsărilor călătoare şi, prin aceasta, perturbând ecosistemul specific zonei.

Crearea unor rețele de producție, transport şi distribuție a energiei electrice care să utilizezepotențialul de energii regenerabile ale zonei.


101

România dispune de un important potenţial energetic solar determinat de un amplasament şi condiţii climatice favorabile.

Una din zonele ce prezintă un interes deosebit pentru aplicaţiile electroenergetice ale energiei solare este Dobrogea, litoralul românesc şi Delta Dunării.

În Delta Dunării fluxul de energie solară mediu anual este deosebit de favorabil, de peste 1200-1250 Kwh/mp/an precum şi un număr de peste 2200 de ore de însoleiere pe an.

Pretul energiei electrice produsa din surse solare fotovoltaice variaza intre 25 centi/kWh si 50 centi/kWh. Pentru alimentarea unor consumatori izolati si consumuri mici de energie, sistemele fotovoltaice ofera o alternativa economica atractiva, daca se tine seama de costul ridicat pentru racordarea consumatorilor la reteaua electrica aferenta Sistemului Energetic National. De exemplu, pentru un sistem solar cu puterea instalata de 1 MW este necesar un modul fotovoltaic cu suprafata de cca 30000mp.

In Romania s-au realizat sisteme fotovoltaice cu puteri variate si in regim de functionare diferentiat,astfel: - sisteme autonome - pentru alimentarea unor consumatori izolati (gospodarii individuale, centre socio-culturale in Muntii Apuseni, litoralul Marii Negre, Delta Dunarii s.a.), statii de radio-telecomunicatii, instalatii de pompare a apei, iluminat public sau semnalizare trafic . - sisteme conectate la reteaua electrica (statii-pilot fotovoltaice cu panouri mobile, sisteme integrate in imobile s.a.).

. Un mare avantaj al sistemelor fotovoltaice este că se pot integra în clădiri.

Distribuţia teritorială a energiilor regenerabile arată că Delta Dunării are un potenţial ridicat în special în privinţa energiei solare, din păcate puţin valorificat, iar vestul Dobrogei în energie solară şi eoliană.Sistemele solar-fotovoltaice isi gasesc utilitatea in aplicatii din zone geografice izolate sau cu posibilitati limitate de acces la reteaua electrica. In aplicatiile fotovoltaice s-au identificat mai multe tipuri de proiecte, astfel: sisteme fotovoltaice autonome pentru electrificarea rurala, cu aplicatii in Muntii Apuseni sau alte zone montane, in nordul Moldovei, parcuri naturale (ex.: Delta Dunarii); sisteme fotovoltaice conectate la reteaua de transport si distributie a energiei electrice.

Proiectele demonstrative pentru producerea de energie termica din surse solare se realizeaza cu sisteme solar-termale cu performante superioare (ex.: producerea de agent termic si apa calda menajera in gospodarii individuale), cu posibilitatea functionarii in paralel cu sistemele clasice de incalzire. Agentia Nationala a Locuintelor si-a propus ca in unele ansambluri de locuinte acestea sa fie alimentate cu energie neconventională.

Obiectivele generale ale Strategiei Naţionale de Valorificare a Surselor Regenerabile de Energie sunt: - integrarea surselor regenerabile de energie in structura sistemului energetic national; - diminuarea barierelor tehnico-functionale si psiho-sociale in procesul de valorificare a surselor regenerabile de energie, simultan cu identificarea elementelor de cost si de eficienta economica; - promovarea investitiilor private si crearea conditiilor pentru facilitarea accesului capitalului strain pe piata surselor regenerabile de energie; - asigurarea independentei consumului de energie al economiei nationale; - asigurarea, dupa caz, a alimentarii cu energie a comunitatilor izolate prin valorificarea


102

potentialului surselor regenerabile locale; - crearea conditiilor de participare a Romaniei la piata europeana de "Certificate verzi" pentru energie din surse regenerabile. Obiective specifice ale Strategiei Naţionale (aprobata prin HG 1535/2003) se referă la valorificarea surselor regenerabile de energie se realizează in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 443/2003 (modificata prin HG nr. 958/2005) pentru promovarea productiei de energie electrica din surse regenerabile de energie si cu obiectivele specifice din programele ce urmeaza sa se elaboreze pe fiecare categorie de sursa regenerabila de energie (solara, eoliana, hidroenergia, biomasa si geotermala).

Energia eoliană In zona platoului continental al Marii Negre ("off-shore"), studiile intreprinse evidentiaza un potential energetic eolian de circa 2.000 MW. Amplasamentele off-shore, de la 3 km pana la 5 km pe platoul continental al litoralului (pana la adancimea apei de 5 m), sunt considerate eficiente pe termen lung (peste 20 ani). Aplicatii cu potential energetic de un nivel mai redus (sub 50 kW) destinate, in principal, electrificarii zonelor rurale izolate, ofera oportunitati reale pentru punerea in practica a unor proiecte de valorificare a surselor eoliene. Autoritatile judetene vor trebui sa elaboreze planuri de dezvoltare indicand locatiile strategice unde vor putea fi implementate proiectele de energie eoliană. Vor trebui identificate amplasamentele posibile din cele potenţiale cu viteza adecvata a vantului, apoi sa elimine cele necorespunzatoare din punct de vedere al unor criterii cum ar fi: situatia ecologica, peisajul, zgomotul, prezenta liniilor de inalta tensiune, proximitatea caselor, etc. Vor fi definite ariile unde pot fi instalate turbine eoliene: locatie, inaltime maxima, putere etc. Consiliul Judeţean Tulcea are in vedere si instalarea de eoliene mici, pentru locuitorii din rezervaţie, care sa nu afecteze culorele de migraţie ale păsărilor.

Energia solară . Cresterea gradului de atractivitate al investitiilor pentru sisteme energetice solar-fotovoltaice sau solar-termice cu sau fara conectare la reteaua energetica este favorizata de premisa ca, pe termen mediu si lung, costurile specifice vor cunoaste o diminuare treptata. Pentru zona Deltei Dunarii sunt indicate sisteme fotovoltaice autonome pentru electrificarea rurala (asezari neconectate la reteaua electrica). Cheltuiele primăriilor din Delta Dunarii ar putea să scadă până la 60% graţie unui proiect pentru utilizarea energiei solare. Proiectul este initiat de Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunarii (ARBDD), in colaborare cu Consiliul Judeţean Tulcea.

Principalele directii urmarite de Strategia naţională in acţiunea de valorificare a energiilor regenerabile sunt:

- transferul de tehnologii neconventionale de la firme cu traditie si experienta in domeniu; - atragerea sectorului privat si public la finantarea, managementul si exploatarea in conditii de

eficienta a tehnologiilor energetice moderne; - elaborarea de programe de cercetare-dezvoltare orientate in directia accelerarii procesului de integrare a surselor regenerabile de energie in sistemul energetic national;

Implementarea de proiecte pilot şi demonstrative

Pentru valorificarea potentialului energiei solare sunt necesare proiecte demonstrative pentru producerea de energie termica. La elaborarea programului demonstrativ, pe termen mediu si lung, se va urmari realizarea de aplicatii solare cu puteri relativ reduse (de la 500 W pana la 5.000 W), iar pe baza studiului


103

de fezabilitate se vor pune in practica proiecte destinate electrificarii rurale pe baza de surse regenerabile, cu prioritate, surse solare de energie.

3.6 Telecomunicaţii


Romtelecom duce o politică ce vizează diversificarea serviciilor, creşterea eficienţei, a vânzărilor şi îmbunătăţirea relaţiilor cu clienţii. Direcţia de telecomunicaţii Tulcea intenţionează să modernizeze reţelele în scopul aducerii lor la parametrii tehnici necesari.

Se preconizează instalarea unor reţele telefonice noi în zonele cu densitate telefonică scăzută precum şi înlocuirea reţelelor telefonice vechi. În acest sens se vor realiza extinderi de reţele şi instalări de unităţi centrale distante.

În domeniul telefoniei mobile serviciile 3D Broadband se vor dezvolta şi în celelalte localităţi ale zonei. În prezent numai municipiul Tulcea beneficiază prin compania VODAFONE de servicii de internet şi date.

Pentru comunităţile izolate, o soluţie pentru accesul populaţiei rurale la servicii de telecomunicaţii este înfiinţarea de telecentre. Acestea conţin două posturi telefonice publice, două posturi de internet şi un fax. La nivel naţional sunt prevăzute 833 de astfel de dotări, în 31 de judeţe printre care şi Tulcea. Telecentrele sunt exploatate de către şapte operatori care sunt şi furnizori de servicii de telecomunicaţii: Romtelecom, Orange, Vodafone, SN Radiocomunicaţii, AccesNet Int, Euroweb, Rartel.

4. Zonificarea teritoriului Obiectivul specific:

Zone pentru activităţi primare


Prima direcţie de dezvoltare urmăreşte îmbunătăţirea productivităţii şi a calităţii zonelor afectate sectorului primar prin dimensionarea şi susţinerea exploatărilor eficiente, a fermelor ce practică

Crearea unor rețele moderne de telecomunicații care să sprijine dezvoltarea durabilă a zonei

O utilizare a solului eficientă şi adaptată necesităților economiei zonei, care să determine o întrebuințare superioară a resurselor naturale şi o protecție mai eficientă a mediului.

Eficientizarea şi ecologizarea activităților din sectorul primar – agricultură, piscicultură, silvicultură – prin utilizarea şi dezvoltarea celor mai adecvate terenuri pentru aceste funcții.


104

agricultura ecologică. Este urmărită de asemenea, conversia activităţilor de subzistenţă în forme economice sustenabile – turism rural, servicii.

În funcţie de condiţiile pedologice, de eficienţa producţiilor şi de necesitatea de renaturare a Deltei Dunării au fost stabilite următoarele zone de utilizare a terenului în activităţi primare (cf. bilanţ teritorial propus anexa 3):

1. Zona cu profil predominant piscicol şi de producţie a biomasei, Această zonă cuprinde uinităţi adminstrative din Deltă (or. Sulina, şi comunele C.A.Rosetti, Crişan, Sf. Gheorghe), fiind zona cu cea mai mare suprafaţă de zone integral protejate, peste 31 395 ha (cca. 67,59% din totalul zonelor protejate) şi cu cea mai mare suprafaţă acoperită de ape, fiind favorabilă pisciculturii şi acvaculturii. De asemeea, datorită mariilor suprafeţe de teren acoperite cu ape, este favorabilă producţia de plante tehnice – stuf, papură, răchită - agricultura făcându-se pe suprafeţe reduse, cu producţii medii, uşor mecanizată si nechimizată.

Principala măsură în cadrul acestei zone este redimensionarea amenajărilor pisciole considerate nefuncţionale, dar şi a incintelor agricole.

2. Zona cu profil agricol, piscicol, silvic corespunde zonei deltaice de vest, având o suprafaţă de cca. 11 072 ha. zone protejate integral (cca. 23,84% din totalul zonelor protejate) cu numeroase incinte agricole, cuprinde comunele: Chilia Veche, Maliuc, Pardina, Ceatalchioi, Murighiol, Mahmudia, Nufărul, Beştepe.

În această zonă se vor desfăşura activităţi de reconstrucţie ecologică – în special pe fostele incinte agricole abandonate, sau pe cele ineficiente pentru producţia agricolă. De asemenea, se propune şi extinderea suprafeţelor împădurite cu rol de protecţie sau de agrement.

În cadrul acestor două zone, aflate în Delta Dunării, se recomandă practicarea unei agriculturi ecologice, cu producţii medii, nechimizate, în paralel cu reconstrucţia ecologică, în special în zonele unde activităţile agricole sunt ineficiente.

3. Zona agricolă cerealieră, silvică, piscicolă şi de acvacultură cuprinde unităţile adminstrative: Babadag, Valea Nucarilor, Mihail Kogălniceanu, Mihai Bravu, Slava Cercheză, Baia, Sarichioi, Jurilovca, Ceamurlia de Jos

Este zona care are cea mai mare parte din arealul lagunar şi cea mai mare suprafaţă împădurită (cca. 14% din suprafaţa zonei) precum şi terenuri favorabile agriculturii intensive şi pisciculturii. Suprafaţă strict protejata este redusă, în această zonă fiind de 638 ha (cca. 1,37% din totalul zonelor protejate).

Măsurile ce se vor aplica în această zonă sunt orientate spre dezvoltarea suprafeţelor destinate producţiei cerealiere, zootehniei, acvaculturii şi a exploatăriilor silvice

4. Zona colinară cu profil agricol (pomicol, viticol, zootehnic) şi silvic, cuprinde următoarele unităţi adminstrative: Isaccea şi Măcin, Niculiţel, Somova, Frecăţei, Grindu, I.C. Brătianu, Jijila, Smârdan, Luncaviţa, Văcăreni, fiind zona cu cea mai mică suprafaţă strict protejată: 228 ha (cca. 0,49% din totalul zonelor protejate).

Principala măsură ce vizeză această zonă este orientată spre dezvoltarea suprafeţelor pentru producţia pomicolă, viticolă, zootehnică, precum şi a exploatăriilor silvice şi piscicole.


105

5. Zona cu profil predominant agricol (cerealier şi zootehnic) cuprinde următoarele unităţi adminstrative: M. Viteazul, Istria, Săcele, Corbu, având cca 6,71% din zona strict protejata a rezervaţiei, care se întinde pe suprafaţa lacului Sinoe.

Principalele măsuri preconizate sunt orientate aici spre dezvoltarea producţiei cerealiere a zootehniei şi a acvaculturii.

Zone pentru activităţi secundare


Măsurile de amenajare a teritoriului preconizate în această direcţie de dezvoltare se referă la terenurile destinate activităţilor industriale şi de construcţii, acestea urmăresc:

• Restructurarea, convresia, retehnologizarea zonelor destinate activităţilor industriale şi de construcţii existente în cadrul localităţiolor.

Asigurarea suprafețelor pentru activități secundare prin extinderea intravilanelor şi/saureconversia zonelor neperformante, în principal în localitățile cu rol de polarizare teritorială şiconcentrare a forței de muncă.


106

• Acţiunile concertate din aceaste zone vor viza înfiinţarea de activităţi secundare moderne care să creeze un număr mare de locuri de muncă, în principal în centrele zonale constituite. Astfel se propune realizarea de parcuri industriale, tehnologice, de afaceri la – Tulcea, Babadag, Măcin, Isaccea, Sulina precum si revitalizarea zonelor rurale izolate ale zonei prin stabilirea unor centre de consultanţă în afaceri în localităţile – C.A. Rosetti şi Sf. Gheorghe

• Posibilitatea dezvoltării intravilanelor prin extinderi cu cca. 10-15% din suprafaţa actuală, ce nu trebuie să ducă la realizarea de noi incinte îndiguite - în zona Rezervaţiei, şi cu cca. 20-25% din suprafaţa actuală în zona continentală, de regulă compact, nelinear de-a lungul drumurilor.

• Extinderea şi dezvoltarea aşezărilor umane astfel încât să nu afecteze suprafaţa peisajele culturale delimitate prin studii de specialitate.

• Realizarea unor centre de precolectare, prelucrare primară, depozitare a producţiei agricole, de preferinţă în centrele polarizatoare desemnate.

Zone pentru activităţi terţiare şi locuire


Utilizarea eficientă şi extinderea raţională a terenurilor intravilane ale localităţilor.

Datorită presiunii tot mai mari a suprafeţelor destinate locuirii şi dotărilor asupra terenurilor agricole şi silvice, a Deltei în principal, se propune o utilizare eficientă, raţională a intravilanelor, în raport cu resursele disponibile pe aria localităţilor. În acest sens trebuiesc demarate operaţiuni de reutilizare a zonelor intravilane ineficient folosite şi de restructurare funcţională a acestora prin intermediul studiilor şi planurilor urbanistice.

Zone turistice


Eficientizării activităţii zonelor turistice, implementarea unui turism durabil în Deltetă trebuie să folosească optim resursele mediului natural printr-o mai intensă utilizare a resurselor umane şi a dotărilor specifice:

Dezvoltarea, dimensionarea şi organizarea optimă a zonelor destinate activităților terțiare şi a locuirii în raport cu necesitățile şi rolul teritorial al localităților.

Dotarea şi amenajarea zonelor turistice în scopul eficientizării activității şi valorificării resurselor zonei care să ducă la îmbunătățirea ofertei de muncă şi protecției mediului


107

• menţinând procesele ecologice esenţiale, ajutând la prezentarea moştenirii naturale şi biodiversităţii printr-o modernizare şi extindere a dotărilor existente în zonele cu tradiţie turistică, cum sunt Maliuc, Crişan, Murighiol, Sulina şi Sf. Gheorghe.

• să respecte autenticitatea socioculturală a comunităţilor gazdă, să păstreze moştenirea lor culturală, valorile tradiţionale şi să contribuie la înţelegerea şi toleranţa interculturală.

• să asigure operaţii economice de lungă durată şi viabile, furnizând servicii turistice pentru toate categoriile de turişti, distribuite în mod egal în zonă. Aceasta presupune o ofertă de locuri de cazare şi servicii auxiliare cu o gamă cât mai variată (de la camping la hotel de lux) care să aducă un aport de locuri de muncă şi venituri stabile pentru comunităţile zonei.


1. Zona pentru ecoturismul de sejur (uval, agrement, cură heliomarină) şi turismul specializat ( ştiinţific, cultural ) şi intinerant. Aceasta zonă cuprinde cea mai mare parte din arealele strict protejate, ocupă cel mai mare proecnt de suprafeţe acoperite cu ape (peste 77%), este caracteristic peisajul de câmpia deltaică maritimă, cu lacuri şi vegetaţie stuficolă, (CA Rosetti, Crişan, Sf. Gheorghe, Sulina).

2. Zona pentru turismul intinerant, de sejur (uval, agrement) şi turismul şi specializat (ştiinţific, cultural ). Aceasta arie cuprinde cea mai mare parte din zonele tampon favorabile turismului de cunoaştere, ştiinţific, safari, precum şi un procent însemnat de areale strict protejate şi de asemenea, deţine procentul cel mai important de suprafeţe acoperite cu ape (peste 64%), este caracteristic peisajul de câmpie deltaică fluvială cu lacuri şi zăvoaie (Chilia Veche, Pardina, Ceatalchioi, Maliuc), precum şi cel de depresiuni cu aspect de şes (Valea Nucarilor, Sarchioi, Murighiol), în partea de sud.


3. Zona pentru turismul de sejur (agroturism, agrement, cură heliomarină) cuprinde zona lagunară cu suprafeţe favorabile turismului de cură heliomarină. Tipic acestei zone sunt peisajele de podiş cu pajişti stepice, terenuri agricole şi pâlcuri de vegetaţie submediteraneană (Mihai Viteazu, Istria, Săcele, Corbu), podişul cu păduri de gorun, tei, carpen, stejar pufos şi pajişti stepice (Babadag, Jurilovca, Ceamurlia de Jos, M. Bravu, Slava Cercheză, Baia) precum şi cel de depresiuni cu aspect de şes, vegetaţie halofilă şi pâlcuri de stejari (Valea Nucarilor, Sarchioi).

4. Zona pentru turismul de sejur (agroturism, agrement, uval) şi intinerant terestru cuprinde două rezervaţii naturale Delta Dunării şi Munţii Măcin, cu un aspect colinar cu întinse podgorii de viţă-de-vie. Zona are cel mai mic procent de suprafeţe acoperite de ape, însă se distinge printr-un mare procent de suprafeţe împadurite. Carcatreistic zonei sunt peisajele colinare cu terenuri agricole şi pajişti stepice cu

Amenajarea zonelor turistice în strânsă relație cu ariile cu valoare peisagistică şi cu arealele de protecție a mediului odată cu extinderea, diversificarea şi modernizarea dotării turistice.

Dezvoltarea zonelor turistice limitrofe Deltei Dunării în vederea diversificării ofertei turistice şi protecției spațiului deltaic.


108

pâlcuri de păduri, adiacente luncii Dunării (Somova, Isaccea, Luncaviţa, Văcăreni, I.C. Brătianu, Măcin, Jijila, Grindu, Smârdan, Tulcea, Beştepe, Nufăru, Mahmudia, Frecăţei, M. Kogălnceanu).

Domeniul:

STRUCTURA DEMOGRAFICĂ 1. Estimarea evoluţiei populaţiei

Proiectările demografice reprezintă determinări prin calcule ale numărului populaţiei pentru un moment plasat în viitor, plecând de la structura pe sexe şi vârste la un moment dat şi emiţând ipoteze asupra evoluţiei probabile a celor trei componente care modifică în timp numărul şi structura populaţiei: mortalitate, fertilitate şi migraţie.

Estimarea populaţiei este necesară pentru cunoaşterea evoluţiei resurselor de muncă, nevoii de locuinţe şi servicii (sănătate, educaţie, cultură, recreere şi timp liber, asistenţă socială etc).

În elaborarea proiectării demografice a populaţiei zonei Delta Dunării s-a utilizat metoda globală pe baza sporului mediu anual de creştere coroborată cu Proiectarea populaţiei României în profil teritorial până în anul 2025 elaborată de INS. Au fost utilizate date din Populaţia României pe localităţi 1 iulie 2001 şi 1 iulie 2006.

Formularea ipotezei privind evoluţia populaţiei a avut în vedere caracteristicile specifice populaţiei zonei. Aşa cum reiese din analiza anterioară a domeniului socio-demografic, la nivelul zonei Delta Dunării se înregistra în 2006 o rată a natalităţii in valoare de 9,7‰, fiind inferioară celei înregistrate la nivel naţional (10,2‰). Rata mortalităţii are valoarea de 10,8‰, valoare inferioară celei înregistrate la nivel naţional (12‰). La nivelul zonei de studiu, sporul natural are valoare negativa (-1,1‰), la fel şi sporul migrator (-1,9‰), ceea ce înseamnă că numărul celor care pleacă din zonă îl depăşeşte pe cel al veniţilor. Valoarea negativă a sporului migrator se datorează în principal urbanului care înregistrează în 2006 un spor de (-4‰), în timp ce valoarea acestuia în rural este pozitivă (1‰).

În vederea formulării de propuneri la nivel teritorial, s-au elaborat prognoze în trei variante (pesimistă, optimistă şi medie) la nivelul zonei de studiu, la nivel de unitate administrativ-teritorială şi pe medii de rezidenţă.

Estimarea populaţiei zonei de studiu în varianta medie porneşte de la ipoteza conform căreia cele două componente ale mişcării populaţiei, sporul natural şi sporul migrator, vor avea valori constante în perioada prognozată.

Evoluţia proiectată a populaţiei zonei Delta Dunării între 2006-2025 în cele 3 variante:

2006 2015 2025 Dinamica 2006-2025

Varianta medie 217567 208122 191285 87,92%

Varianta optimista 217567 211504 201004 92,39%

Varianta pesimista 217567 207322 189085 86,91%


109

180000

190000

200000

210000

220000

2006 2015 2025

VARIANTA MEDIE VARIANTA OPTIMISTA VARIANTA PESIMISTA

În cele ce urmează se va detalia evoluţia proiectată a populaţiei în varianta medie considerată cea mai probabilă, valorile corespunzătoare celorlalte două variante putând fi găsite ca anexă. De asemenea, evoluţia proiectată a populaţiei va fi detaliata pe cele 7 subzone delimitate în etapa precedentă a studiului, cu unele ajustări, după cum urmează: zona Deltei (oraş Sulina, C.A. Rosetti, Chilia Veche, Sf. Gheorghe, Crişan, Maliuc, Pardina, Ceatalchioi), zona Mahmudia (Murighiol, Valea Nucarilor, Mahmudia, Nufărul, Beştepe), zona Sinoe (Corbu, Săcele, Istria, Mihai Viteazul), zona Babadag (oraş Babadag, Mihai Bravu, Slava Cercheză, Baia, Sarichioi, Jurilovca Ceamurlia), zona Isaccea (oraş Isaccea, Niculiţel, Somova, Frecăţei, Mihail Kogălniceanu), zona Măcin (oraş Măcin, Grindu, I.C. Brătianu, Jijila, Smârdan, Luncaviţa, Văcăreni) şi zona Tulcea (oraş Tulcea).

În perioada 2006-2025, la nivelul zonei Delta Dunării se vor înregistra scăderi ale populaţiei cu aproximativ 12,1%. De remarcat faptul că în mediul urban evoluţia descendentă a populaţiei este mai accelerată decât în mediul rural (-12,6% în urban faţă de -11,4% în rural). În 16 din cele 37 de localitaţi ale zonei de studiu sunt preconizate diminuări ale populaţiei de peste 20%.

În ceea ce priveşte proiectarea populaţiei în cele 7 subzone delimitate prin studiu, cea mai mare scădere de populaţie, în cifre absolute, se va înregistra în municipiul Tulcea – 9600 persoane, urmată de zona Babadag cu aproximativ 8500 persoane. Procentual, cele mai mari scăderi de populaţie, cu peste 20 de procente, sunt semnalate în zona Deltei (28%), zona Babadag (24%) şi zona Isaccea (23%). Singura subzonă care va inregistra în perioada de proiecţie creşteri ale efectivelor populaţiei atât procentual cât şi în cifre absolute este Sinoe, care intră în aria de influenţă a mun. Constanţa.

Evoluţia proiectată a populaţiei acestor zone până în anul 2025, în varianta medie, se prezintă astfel:

Evoluţia proiectată a populaţiei pe subzone între 2006-2025 – varianta medie:

Subzone 2006 2015 2025 Dinamica 2006-2025

Delta Dunării 12698 11093 9148 -27,96

Babadag 35064 31318 26565 -24,24


110

Isaccea 21164 18955 16132 -23,78

Măcin 27653 26290 23971 -13,32

Tulcea 92652 89530 83047 -10,37

Mahmudia 14502 14472 13871 -4,35

Sinoe 13834 16464 18551 34,10

Evoluţia proiectată a populaţiei din Delta Dunării pe subzone de studiu între 2006 - 2025

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

80000

90000

100000

Delta Babadag Isaccea Măcin Tulcea Mahmudia Sinoe

2006 2015 2025

La nivel de unitate administrativ-teritorială evoluţia proiectată a populaţiei are o tendinţă de scădere între 2006 şi 2025 în mai mult de trei sferturi dintre ele. Scăderi masive de populaţie se vor înregistra în comunele: C.A. Rosetti (52,5%), Sfântu Gheorghe (46,4%), Niculiţel (45,1%), Mihail Kogălniceanu (44,9%), Chilia Veche (42,5%), Slava Cercheză (41,9%). În cifre absolute cea mai mare scădere de populaţie se va înregistra în municipiul Tulcea (9605 persoane), urmat de oraşul Măcin (2312 persoane), comuna Niculiţel (2030 persoane) şi comuna Baia (1864 persoane).

Localităţi care în perioada de proiecţie înregistrează creşteri semnificative de populaţie sunt Corbu (3470 persoane), Istria (809 persoane), Nufăru (298 persoane), Mihai Viteazu (321 persoane). Aceste creşteri se datorează unei rate a natalităţii destul de ridicate şi mai ales unui spor migrator pozitiv, adică unui număr semnificativ de stabiliri de domiciliu în aceste localităţi.

Ponderea populaţiei cu vârsta cuprinsă între 0 şi 14 ani reprezintă o măsură a potenţialului demografic al unei zone. Între 2001 - 2006 acesta a scăzut de la 18,4% (în anul 2001) la 15,1% (în anul 2006). Scăderea populaţiei tinere şi creşterea numerică a populaţiei vârstnice se va resimţi şi pe piaţa forţei de muncă. Totodată o scădere în viitor a ponderii populaţiei tinere ar necesita o reorganizare a distribuţiei unităţilor de învăţământ şi cultură. Deoarece populaţia tânără reprezintă un potenţial pentru dezvoltarea unei anumite zone, ponderea scăzută a acesteia poate reprezenta un factor restrictiv al dezvoltării.

Evoluţia populaţiei de 0-14 ani pe subzone de studiu între 2001 - 2006

Anul 2001 2006 Dinamica 2001-2006


111

(2001=100)

Subzona cifre absolute % cifre absolute % cifre absolute %

Delta Dunării 2436 17,8 1816 14,3 -25,5 -3,5

Mahmudia 2568 17,5 2149 14,8 -16,3 -2,6

Sinoe 2901 22,8 2671 19,3 -7,9 -3,5

Babadag 7408 19,8 5807 16,6 -21,6 -3,2

Isaccea 4470 19,8 3419 16,2 -23,5 -3,7

Macin 5499 19,2 4479 16,2 -18,5 -3,0

Tulcea 16011 16,9 12426 13,4 -22,4 -3,5

TOTAL ZONA 41293 18,4 32767 15,1 -20,6 -3,3

URBAN 22712 17,8 17554 14,2 -22,7 -3,6

RURAL 18581 19,2 15213 16,2 -18,1 -2,9

Romania 3985623 17,8 3334072 15,4 -16,3 -2,3

Sursa datelor: INS

Evoluţia populaţiei de peste 65 ani pe subzone de studiu între 2001 - 2006

Anul 2001 2006 Dinamica 2001-2006 (2001=100)


Delta Dunării 2070 15,1 1896 14,9 -8,4 -0,2

Mahmudia 2665 18,1 2734 18,9 2,6 0,7

Sinoe 1362 10,7 1475 10,7 8,3 0,0

Babadag 4789 12,8 4812 13,7 0,5 0,9

Isaccea 3197 14,2 3376 16,0 5,6 1,8

Macin 3952 13,8 4265 15,4 7,9 1,6

Tulcea 6527 6,9 7440 8,0 14,0 1,1

TOTAL ZONA 24562 10,9 25988 11,9 5,8 1,0

URBAN 9849 7,7 10989 8,9 11,6 1,2

RURAL 14713 15,2 14999 16,0 1,9 0,8

Romania 3054103 13,6 3188005 14,8 4,4 1,1


112

Sursa datelor: INS

2. Evoluţia populaţiei în vârstă de muncă

În ceea ce priveşte evoluţia populaţiei în vârstă de muncă, între 2001 şi 2006 aceasta a înregistrat o creştere de pâna la 3,6% (ca procent din populaţia totală) în toate subzonele delimitate, în cifre absolute însă tendinţa este de scădere în majoritatea zonelor, cu excepţia zonei Sinoe.

Evoluţia populaţiei de 15 - 64 ani pe subzone de studiu între 2001 – 2006

Anul 2001 2006 Dinamica 2001-2006 (2001=100)


Delta Dunării 9206 67,1 8986 70,8 -2,4 3,6

Mahmudia 9477 64,4 9619 66,3 1,5 1,9

Sinoe 8474 66,5 9688 70,0 14,3 3,5

Babadag 25243 67,4 24445 69,7 -3,2 2,3

Isaccea 14899 66,0 14369 67,9 -3,6 1,9

Macin 19173 67,0 18919 68,4 -1,3 1,4

Tulcea 72217 76,2 72786 78,6 0,8 2,3

TOTAL ZONA 158689 70,7 158812 73,0 0,1 2,3

URBAN 95037 74,5 95335 77,0 0,3 2,5

RURAL 63652 65,7 63477 67,8 -0,3 2,1

Romania 15368667 68,6 15062288 69,8 -2,0 1,2

Sursa datelor: INS

Aceasta tendinţă de scădere în cifre absolute şi de stagnare sau uşoară creştere procentuală a contingentului populaţiei în vârstă de muncă se va menţine până în anul 2025:

Evoluţia populaţiei de 15 - 64 ani pe subzone de studiu între 2006 – 2025

Anul 2006 2025 Dinamica 2006-2025

(2001=100)

Subzona cifre absolute cifre absolute cifre absolute

Delta Dunării 8986 5496 -38,8

Mahmudia 9619 7786 -19,1

Sinoe 9688 12534 29,4

Babadag 24445 16192 -33,8


113

Isaccea 14369 9616 -33,1

Macin 18919 14586 -22,9

Tulcea 72786 53733 -26,2

TOTAL ZONA 158812 119471 -24,8

URBAN 95335 69820 -26,8

RURAL 63477 49619 -21,8

Romania 15062288 13384000 -11,1

Sursa datelor: INS

Aceste analize surprind o serie de fenomene demografice negative care ar putea afecta evoluţia populaţiei zonei Delta Dunării în perioada prognozată. Cele mai importante sunt: scăderea populaţiei la nivelul întregii zone, scăderea ponderii populaţiei tinere şi accentuarea procesului de îmbătrânire demografică. Schimbarea structurii pe grupe de vârste este un proces mai grav decât simpla reducere a efectivului populaţiei. Aceste modificări demografice se referă la reducerea efectivului de tineri (0-14 ani), precum şi a populaţiei în vârstă de muncă (15 – 64 ani) şi în consecinţă creşterea importanţei segmentului vârstnicilor. Acest fapt va pune pe termen lung problema înlocuirii generaţiilor în general, a vitalităţii populaţiei care au repercursiuni directe asupra investiţiilor şi pieţei forţei de muncă.

Populaţia urbană va cunoaşte o descreştere mai puternică decât cea înregistrată în mediul rural. Măsurile destinate reducerii fenomenelor demografice negative trebuie să se bazeze pe relansarea economică. Deşi dezvoltarea economică nu conduce în mod necesar la o creştere demografică bazată pe spor natural, ea ar stimula, într-o mai mare măsură, reducerea emigrării din zonă. Creşterea populaţiei în vârstă de 65 de ani şi peste conduce la nevoi ridicate în ceea ce priveşte serviciile de sănătate şi asistenţă socială şi la creşterea cheltuielilor sociale datorită presiunii acestei categorii de populaţie asupra populaţiei active.

Faţă de cele estimările prezentate se propune următorul obiectiv pentru domeniul socio -demografic:


• Stoparea fenomenului de scădere a populaţiei din zona Deltei şi din cele adiacente acesteia

• Creşterea accesibilităţii populaţiei la servicii medicale şi de asistenţă socială

• Dezvoltarea sistemului educaţional in scopul creşteriii calitatăţii resurselor umane.

Domeniul:

STRUCTURA ACTIVITĂȚILOR ECONOMICE

Stoparea tendinței de declin demografic şi creşterea nivelului de trai şi a calității viețiipopulației prin dezvoltarea socio‐economică durabilă a zonei


114

Estimarea necesarului de locuri de muncă pe termen lung

Particularităţile geofizice ale zonei Delta Dunării determină structura activităţilor economice şi repartizarea acestora în cadrul teritoriului zonal.

În scopul stabilirii unor obiective şi direcţii strategice în plan spaţial necesare unei dezvoltări viitoare a activităţilor economice în zona Delta Dunării, s-a încercat o estimare probabilă a necesarului de locuri de muncă în funcţie de evoluţia resurselor de muncă şi pornind de la prognoza populaţiei totale şi a dinamicii acesteia în perioada 2006-2025.

Metodologia folosită a presupus utilizarea unor indicatori precum resursele de muncă la 1 ianuarie 2008, rata de ocupare a resurselor de muncă şi populaţia ocupată civilă, definite astfel:

• Resursele de munca (1 ianuarie 2008) reprezintă acea categorie de populaţie care dispune de ansamblul capacităţilor fizice si intelectuale care ii permit sa desfăşoare o munca utila in una din activităţile economie naţionale. Resursele de munca includ: populaţia in vârsta de munca, apta de a lucra (bărbaţi de 16 - 62 ani si femei de 16 - 57 ani), precum si persoanele sub si peste vârsta de munca aflate in activitate.

• Rata de ocupare a resurselor de munca reprezintă , exprimat procentual, dintre populaţia ocupata civila si resursele de munca

• Rata de ocupare a resurselor de munca este raportul dintre populaţia ocupata civila şi resurse de munca x100

• Populaţia ocupata civila cuprinde, potrivit metodologiei balanţei forţei de munca, toate persoanele care, in anul de referinţa, au desfăşurat o activitate economico-sociala aducătoare de venit, cu excepţia cadrelor militare si a persoanelor asimilate acestora (personalul MAp, MAI, SRI, militari in termen), a salariaţilor organizaţiilor politice, obşteşti si a deţinuţilor.

Estimarea s-a realizat pe cele şapte subzone determinate în faza de analiză a situaţiei existente care sunt: Delta, Mahmudia, Babadag, Sinoe, Isaccea, Măcin, şi municipiul Tulcea.

Metodologia utilizată în estimarea necesarului de locuri de muncă la nivelul anului 2025 a constat în determinarea resurselor de muncă la nivelul celor şapte zone stabilite, prin extrapolarea procentului identificat la nivel de judeţ separat pentru Tulcea (67,5%) şi Constanţa (68,7%) în anul 2006 şi considerat a rămâne constant pe perioada de estimare.

Determinarea resurselor de muncă a făcut posibilă calcularea populaţiei ocupate civile prin aplicarea ratelor de ocupare a resurselor de muncă de la nivelul anului 2006 pentru cele două judeţe (Tulcea – 51,7, Constanţa – 59,9) şi considerate constante pentru perioada de estimare. Ratele de ocupare au fost identificate ca atare în baza de date TEMPO a Institutului Naţional de Statistică. Diferenţa dintre resursele de muncă identificate şi populaţia ocupată civilă rezultă în necesarul de locuri de muncă existent.

Graficul ce prezintă evoluţia necesarului de locuri de muncă comparativ pentru anul de bază 2006 şi cel prospectiv 2025, relevă scăderi ale necesarului de locuri de muncă semnificative pentru aproximativ toate subzonele şi o singură creştere considerabilă, pentru subzona Sinoe ce cuprinde localităţi din judeţul Constanţa.


115

Dinamica necesarului de locuri de muncă 2006-2025

4140

4728

3811

11432

6900

9016

30207

2982

5111

4522

27075

7815

5259

8661

0 10000 20000 30000 40000

Subzona Delta

Subzona Mahmudia

Subzona Sinoe

Subzona Babadag

Subzona Isaccea

Subzona Macin

Subzona Tulcea

necesar estimat de locuri de munca anul 2025necesar de locuri de munca anul 2006

Sursa – prelucrări ale autorului după date INS, baza TEMPO anul 2006

Tabelul de mai jos evidenţiază în valori relative scăderile şi creşterile identificate pentru perioada estimată. Se poate observa astfel că cele mai importante scăderi în dinamica necesarului de locuri de muncă vor avea loc în subzona Deltei (-28%), precum şi în subzonele Babadag (-24,2) şi Isaccea (-23,8). Pentru cele patru localităţi care formează zona Sinoe se estimează o creştere importantă a necesarului de locuri de muncă.

Subzona

Dinamica estimată a necesarului de locuri de munca în perioada 2006-

2025 %

Delta -28,0

Mahmudia -4,4

Sinoe 34,1

Babadag -24,2

Isaccea -23,8

Măcin -13,3

mun.Tulcea -10,4

Sursa – prelucrări ale autorului după date INS, baza TEMPO anul 2006

Este important de precizat faptul că datele obţinute sunt independente de cererea de pe piaţa forţei de muncă exprimată în necesităţile angajatorilor de forţă de muncă la un moment dat, de producţiile vizate şi de productivitatea muncii.

Dinamica necesarului de locuri de muncă la nivelul zonei analizate oferă date importante ce pot fi utilizate în stabilirea unor obiective strategice pe termen scurt, mediu şi lung .

Profilul economic al zonei Deltei Dunării – obiective strategice


116

Profilul economic dominant în ceea ce priveşte posibilităţile de ocupare a forţei de muncă, aşa cum rezultă din situaţia economică existentă, prezintă zona ca pe o arie în care predomină ca număr de agenţi economici activităţile sectorului terţiar.

Conform clasificării CAEN se evidenţiază în sectorul terţiar activităţile comerciale ce polarizează un număr mare de agenţi economici şi au o profitabilitate importantă, relevată de cifrele de afaceri, situându-se pe locul secund la nivel de zonă după cel ocupat de industria distribuţiei energiei electrice, termice, gaze şi apă. Activităţile comerciale sunt necesare unei zone foarte atractivă din punct de vedere turistic prin resursele existente, însă ele trebuiesc susţinute în condiţiile unei economii de piaţă echilibrate de un suport al producţiei interne şi nu prin crearea unui deficit al balanţei comerciale datorat importurilor.

Din analiza situaţiei existente reiese că cea mai performantă ramură economică din zonă este industria prelucrătoare, care a înregistrat în 2007 cea mai mare pondere a cifrei de afaceri (46,5% din total zonă). Industria prelucrătoare este reprezentată şi susţinută pe plan local, de agenţi economici dinamici care au înregistrat performanţe financiare în activităţi precum: industria construcţiilor şi reparaţiilor navale, industria metalurgică, industria construcţiilor metalice, industria de prelucrare a produselor agricole, industria textilă şi cea alimentară.

Trebuie menţionată o discrepanţă în dezvoltarea economică a zonei între mediul urban şi cel rural, fapt evidenţiat de indicele diversităţii economice. În acest context municipiul Tulcea apare ca fiind centrul principal de polarizare al activităţilor economice cu un spectru larg de diversificare. Alte localităţi cu potenţial de polarizare al activităţilor economice sunt oraşele Babadag şi Măcin, iar în mediul rural comunele Frecăţei, Corbu şi Somova.

În ceea ce priveşte corelarea potenţialul zonei referitor la resursele naturale, umane şi de capital se recomanda abordarea unei strategii funcţionale ce se va concentra asupra maximizării productivităţii resurselor, urmărind dezvoltarea de competenţe semnificative şi generarea de sinergie.

Obiectivul general în dezvoltarea activităţilor economice pentru zona Deltei Dunării este revitalizarea economică prin eficientizarea şi diversificarea activităţilor existente şi atragerea de capital intern şi extern necesar iniţierii unei dezvoltări durabile pe termen mediu şi lung.

Perspectivele dezvoltării principalelor activităţi economice din zonă sunt prezentate în cele ce urmează, în raport cu evoluţiile estimate şi problemele relevate de analiza situaţiei existente.

Activităţile agricole

Obiectiv specific:

Terenurile agricole reprezintă mai puţin de jumătate din suprafaţa totală a zonei Delta Dunării lucru ce influenţează participarea activităţilor agricole la producţia zonei.

Analiza situaţiei existente evidenţiază activităţile agricole ca având ponderi relativ mici ca număr al agenţilor economici din domeniu (4,31%), ca pondere a salariaţilor (3,79%), precum şi ca performanţă economică cu o cifră de afaceri reprezentând 3,78% în total zonă. Ca productivitate pe angajat în funcţie de cifra de afaceri, activităţile agricole s-au situat totuşi la un nivel mediu raportat la zona de studiu.

Dezvoltarea unei agriculturi competitive bazate pe cunoaştere şi inițiativă privată, adoptând decizii strategice prin care să se asigure un echilibru între potențialul identificat şi necesitățile consumului intern


117

Dezvoltarea agriculturii din zona Deltei Dunării presupune adoptarea unor decizii strategice prin care să se asigure un echilibru între potenţialul identificat şi necesităţile consumului intern, precum şi de posibilităţile de valorificare a diferitelor tipuri de producţie (vegetală, animală) în afara zonei sau la export.

Având în vedere suprafaţa mică a terenurilor arabile la nivelul zonei, precum şi bonitatea lor, se recomanda practicarea unei agriculturi de tip intensiv şi ecologic ce conferă o valoare adăugată sporită produsului final. Prin agricultura intensivă se înţelege un sistem cu profil agricol în care creşterea producţiei se realizează preponderent prin folosirea de mijloace tehnice performante, tehnologii şi metode moderne de cultivare a pământului şi de creştere a animalelor. Pentru ca asest sistem să devină rentabil, se va urmări eficientizarea factorilor de producţie şi de porcesare.

Din Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al consiliului Europei din 28 iunie 2007 privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice aflăm că „Producţia ecologică este un sistem global de gestiune agricolă şi de producţie alimentară care combină cele mai bune practici de mediu, un nivel înalt de biodiversitate, conservarea resurselor naturale, aplicarea unor standarde înalte privind bunăstarea animalelor şi o metodă de producţie care respectă preferinţele anumitor consumatori pentru produse obţinute cu ajutorul unor substanţe şi procese naturale. Astfel, metoda de producţie ecologică joacă un dublu rol social, deoarece, pe de o parte, alimentează o piaţă specifică ce răspunde cererii consumatorilor de produse ecologice, iar, pe de altă parte, furnizează bunuri publice, contribuind la protecţia mediului şi la bunăstarea animalelor, precum şi la dezvoltarea rurală.”

Agricultura ecologică este susţinută financiar prin acordarea de facilităţi şi subvenţii pe produs în cadrul exploataţiilor agricole1 de tip familial în conformitate cu O.U.G nr.108/2001. Tot prin intermediul acestei ordonanţe sunt prevăzute acordarea de facilităţi financiare similare celor practicate la nivelul Uniunii Europene pentru exploataţiile agricole de tip comercial în condiţiile respectării unor dimensiuni minime impuse.

Enunţarea obiectivelor strategice pentru zona Deltei Dunării are în vedere pe lângă analiza situaţiei existente şi a disfuncţionalităţilor identificate şi o serie de documente strategice de la nivel european şi judeţean astfel: Politica Agricolă Comună a U.E cu finanţare prin FEADR, Programul Naţional Strategic – Axa 1 – Creşterea competitivităţii sectorului agricol şi forestier, Programul Naţional de Dezvoltare Rurală prin care se acordă fonduri nerambursabile din FEADR.

Obiectivele specifice propuse pentru activităţile agricole în zona Deltei Dunării sunt următoarele:

1. Eficientizarea activităţilor agricole ce recomandă;

• Urmărirea creşterii eficienţei activităţilor prestate în agricultură prin:

‐ creşterea productivităţii agriculturii prin promovarea progresului tehnic şi asigurarea dezvoltării raţionale a producţiei agricole;

‐ utilizarea optimă a factorilor de producţie: capital, pământ şi forţă de muncă în agricultură;

1 Exploatațiile agricole sunt forme complexe de organizare a proprietății, prin care se pun în valoare pământul, animalele şi celelalte mijloace de producție, interconectate într‐un sistem unitar, în vederea executării de lucrări, prestării de servicii şi obținerii eficiente de produse agricole (O.U.G 108/2001)


118

‐ asigurarea utilizării continue şi durabile a terenurilor agricole;

‐ comasarea exploataţiilor agricole prin asocierea producătorilor individuali sau prin sistemul arendei terenurilor;

‐ evaluarea şi reabilitarea fondului funciar prin măsuri de repunere a terenurilor degradate în circuitul productiv.

2. Modernizarea exploataţiilor agricole ce recomandă:

• Sprijinirea modernizării activităţilor agricole prin:

‐ implementarea tehnologiilor moderne de cultivare a plantelor şi creşterea animalelor;

‐ promovarea agriculturii ecologice ca premisă a dezvoltării durabile;

‐ susţinerea asocierii producătorilor agricoli;

‐ atragerea de fonduri nerambursabile pentru îmbunătăţirea parcului de utilaje agricole (echipare tehnică să se realizeze astfel încât să existe cel puţin un tractor la 50 de ha);

‐ adaptarea fermelor la normele europene impuse prin politica agricolă comună în privinţa numărului de animale şi dimensiunile adăposturilor pentru acestea;

‐ adaptarea producţiei agricole pe tipuri de culturi în funcţie de cererea de consum şi cererea de piaţă.

Activităţile piscicole

Obiectivul specific:

Principala reglementare pentru sectorul pescăresc din România, este OUG 23-2008. Ordonanţa reglementează conservarea, administrarea şi exploatarea resurselor acvatice vii, activitatea de acvacultură, precum şi procesarea şi comercializarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură, şi este în concordanţă cu acquis-ul comunitar din domeniul pescuitului.

Cadrul instituţional în setorul piscicol este asigurat în zona Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării de către Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) ce manageriază resursele piscicole prin atribuţii delegate de către Agenţia Naţională pentru pescuit şi Acvacultură (ANPA)

Având în vedere importanţa zonei Delta Dunării în plan naţional, dar şi internaţional prin valoarea sa ca ecosistem complex, se recomandă exloatarea fondului piscicol şi conservarea habitatelor naturale în conformitate cu prevederile principiilor dezvoltării durabile aşa cum au fost enunţate în 1992, în Declaraţia de la Rio asupra Mediului şi Dezvoltării. Punctual, principiul patru din această declaraţie stipulează că „Pentru atingerea dezvoltării durabile, protecţia mediului trebuie să constituie parte integrantă a procesului de dezvoltare şi nu poate fi considerată izolată de acesta”.

Dezvoltarea competitivității şi a durabilității sectorului piscicol


119

Dezvoltarea activităţilor piscicole vizează, în consens cu dezvoltarea durabilă, obţinerea unui venit maxim în condiţiile menţinerii aceloraşi valori ale capitalului natural. Prezervarea resurselor naturale rămâne în acest context o parte integrantă a activităţilor piscicole.

Analiza trendului activităţilor piscicole din zona Deltei Dunării, aşa cum a fost prezentată în prima fază a proiectului, relevă numeroase deficienţe în activitatea de exploatare a fondului piscicol şi de respectare a disciplinei în cazurile de braconaj şi de nerespectare a perioadelor de prohibiţie. Pe lângă acestea atractivitatea economică a sectorului pentru investiţii este redusă deşi cererea de piaţă există. Această situaţie a dus în timp la uzura fizică şi morală a echipamentelor de exploatare şi de transport în condiţiile în care micul producător nu dispune de o putere economică suficientă pentru achiziţionarea de noi echipamente şi tehnologii şi nici nu poate asigura o îngrijire corespunzătoare a luciului de apă.

Pe ansamblu, sectorul piscicol din zona Deltei Dunării prezintă o competitivitate redusă ce rezultă din: slaba organizare a producătorilor, condiţiile de muncă neadecvate cu o productivitate a muncii scăzută, insuficienţa resurselor din administraţie necesare implementării eficiente a Politicii Comune pentru Pescuit, capacitatea redusă de atragere a fondurilor nerambursabile, forţa de muncă insuficient calificată, valoarea adăugată scăzută a produselor pescăreşti.

De menţionat sunt şi zonele piscicole favorabile, ce contribuie semnificativ la formare cifrei de afaceri zonale şi implicit la formarea valorii adăugate pentru activităţile de pescuit şi piscicultură: în subzona Tulcea (mun. Tulcea), subzona Delta (Crişan, Maliuc, Sfântu Gheorghe, Sulina), subzona Mahmudia (Murighiol şi Dunavăţu de Jos), subzona Babadag (Babadag, Jurilovca), subzona Isaccea (Isaccea şi Somova).

În contextul prezentat obiectivele specifice identificate pentru activităţile piscicole în zona Deltei Dunării recomandă:

• Eficientizarea activităţilor piscicole prin:

‐ promovarea metodelor de pescuit si de producţie care să respecte mediul;

‐ respectarea perioadelor de prohibiţie;

‐ respectarea obiectivelor contractuale de către administratorii amenajărilor piscicole;

‐ realizarea periodică a lucrărilor ameliorative în cadrul exploataţiilor piscicole;

‐ înlăturarea fenomenului de braconaj în pescuit;

‐ dezvoltarea canalelor de distribuţie a produselor piscicole

- valorificarea raţională a speciilor de peşte de pe urma cărora se poate obţine o valoare adăugată mare (ex: sturioni);

- implicarea autorităţilor publice în atragerea de investiţii către zonele dependente de pescuit şi a finanţărilor accesibile prin Fondul European pentru Pescuit

• Modernizarea activităţilor piscicole prin:

‐ implementare a tehnologiilor moderne în acvacultură, pescuit pe apele interioare şi cel maritim;

‐ îmbunătăţirea activităţilor de management şi a celor operative în cadrul exploataţiilor piscicole prin acţiuni de specializare şi perfecţionare a resurselor umane implicate;


120

‐ identificarea de noi pieţe de desfacere pentru produsele piscicole şi corelarea ofertei cu cererea în condiţii de obţinere a eficienţei economice;

‐ realizarea de studii de marketing şi participarea la târguri şi expoziţii în vederea promovării produselor de pescuit şi acvacultură

‐ implementarea standardelor de calitate de la nivel comunitar în procesarea industrială a peştelui.

Activităţi industriale

Obiectiv specific:

Conform datelor furnizate de Camera de Comerţ şi Industrie, prin baza de date “lista firmelor performante – Topul firmelor performante”, s-a constatat că, activităţile industriale sunt concentrate în zona de studiu la nivel de mediu urban, cel mai mare centru industrial fiind municipiul Tulcea, ce polarizează de departe cele mai multe din activităţile industriale ale zonei. La un nivel mult mai mic pot fi remarcate ca centre cu activităţi industriale oraşele Măcin şi Babadag.

Între activităţile industriale se distinge ca fiind cea mai profitabilă ramura industriei prelucrătoare, pentru care statistica evidenţiază cea mai mare cifră de afaceri raportată la totalul cifrei de afaceri realizată de agenţii economici din zona de studiu. Trebuie menţionat însă, că această ramură a economiei este prezentă în principal în centrele urbane şi în mare parte în municipiul Tulcea.

Profilului industriei prelucrătoare cuprinde următoarele activităţi:

• Industria construcţiilor şi reparaţiilor navale – această industrie funcţionează pe teritoriul mun. Tulcea, fiind reprezentată de agenţi economici performanţi precum:

AKER TULCEA S.A. (în anul 2007 a rulat o cifră de afaceri de peste 463 mil. lei RON, cu un personal de 2939 salariaţi, profitul obţinut fiind de peste 7,5 mil. lei RON, clasându-se pe primul loc al agenţilor economici performanţi din judeţ); AKER ZARDS ELECTRO TULCEA S.R.L. (CA peste 20 mil. lei RON, 202 salariaţi şi un profit de aprox. 1 mil lei RON); VAN GULIK TULCEA INTERNATIONAL ( societate care deşi rula o CA de aprox 4 mil. lei RON în anul 2003, rentabilitatea financiară era în declin. În anul 2007, această societate înregistrează profit, functionează cu un număr de 179 salariaţi şi rulează o CA de peste 7,5 mil. lei RON; ELETRO APEX S.A. şi STELNAV S.R.L. au înregistrat în 2007 o CA de peste 4 mil. lei RON, ambele societăţi fiind profitabile.

• Industria metalurgică – reprezentată în subzona Tulcea de: ALUM S.A (societate ce se clasa pe primul loc în judeţ, în anul 2003, din punct de vedere a performanţelor financiare înregistrate, în anul 2007 această societate rulează o cifra de afaceri de peste 55 mil. lei RON, în regres cu peste 60% faţă de anul de referinţă); ALTEX SRL (societate ce se ocupă cu turnarea fontei, a înregistrat în perioada 2003-2007, o creştere de 9% la CA, o reducere a numarului de salariaţi şi o

Revitalizarea economică a zonei prin eficientizarea, diversificarea şi creşterea productivitățiiactivităților industriale, atragerea de capital intern şi extern necesar inițierii unei dezvoltări durabile pe termen mediu şi lung.


121

creştere de aprox. opt ori a profitului); RAIMET PROD SRL ( societate ce se ocupă cu turnarea fontei, a înregistrat în perioada 2003-2007, a înregistrat creşteri atât la CA cât şi la profit – o creştere de 2 mil lei ROL adica aprox. 50% la CA, respectiv creştere de 420 mil lei ROL la profit. Aceste performanţe au fost obţinute în condiţiile în care numărul de salariaţi a înregistrat o scădere de 17%).

• Industria construcţiilor metalice – reprezentată în municipiul Tulcea de principalii agenţi economici: GENERAL MARITIM SRL (societate cu răspdere limitată, de dimensiuni mari, ce are ca obiect de activitate fabricarea construcţiilor metalice, cu un personal de 375 salariaţi, un profit pe peste 5,4 mil lei RON şi o CA de peste 13,3 mil lei RON); METACON SRL si PRO DESIGN SRL sunt societăţi mijlocii cu peste 100 angajaţi, societăţi ce au rulat o CA semnificativă economic şi un profit de aprox 500 miilei RON; MIREX SRL (societate ce se ocupă cu producţia de radiatoare şi cazane de încălzit), este o societate profitabilă care şi-a triplat atât numărul de salariaţi cât şi cifra de afaceri.

• Industria alimentară – pe teritoriul mum. Tulcea îşi desfăşoară activitatea, societatea pe acţiuni SOC.COM. DELTALACT TULCEA – societate profitabilă, de dimensiune mică, ce funcţionează în 2007 cu un nr. de 34 salariaţi, obţine o CA de peste 4,6 mil lei RON; TOTAL ALIMENT SRL – societate profitabilă de dimensiune mică (34 angajaţi) care a înregistrat în 2007 o CA de peste 8,6 mil lei RON. Această industrie este prezentă şi pe teritoriul altor localităţi, dintre care cele mai performante sunt: CUBIC SRL (societate, ce funcţionează pe teritoriul com. Frecăţei din subzona Isaccea, se ocupă cu fabricarea produselor alimentare, este o societate profitabilă (aprox. 2 mil lei RON în 2007 şi o CA de peste 5 mil lei RON) fiind în creştere faţă de anul de bază; în subzona Babadag firmele ECOFISH SRL din com. Jurilovca şi TGD IMPEX SRL din com. Ceamurlia de Jos rulează o cifră de afaceri de peste 4 mil. lei RON în anul 2007.

• Industria textilă - TEXTILE GEL & CO ROM SA societate profitabilă, cu capital străin, ce se ocupă cu fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, a înregistrat o CA/2007 de peste 22 mil lei RON în creştere cu 10% faţă de anul 2003, în condiţiile în care lucrează cu aprox. 500 de salariaţi (în scădere cu 40% faţă de 2003); CONFECŢIA SA – societate profitabilă, de dimensiuni mari (peste 1100 salariaţi în 2007, dar în scădere cu aprox. 50% faţă de anul de bază), a rulat o CA de peste 19 mil lei RON ( în regres faţă de anul de bază); BLACK BOY PROD SRL societate ce desfăşoară acelaşi domeniu de activitate, foarte profitabilă în anul 2003 când funcţiona cu 230 salariaţi, dar în prezent funcţionează cu numai 7 salariaţi, cu toate că a rulat o CA mai mare decât în anul de baza, această societate este în regres.

Din analiza datelor furnizate de Camera de Comerţ şi Industrie, conform raportelor şi situaţiilor financiare depuse de către agenţii economici locali, am realizat analiza situaţiei economice la nivelul zonei de studiu, în perioada 2003-2007, pe baza indicatorilor economic: cifra de afaceri, profitul net obţinut, numărul de salariaţi, distribuţia activităţilor economice conform CAEN.

Aşa cum am prezentat mai sus, mun. Tulcea se remarcă printr-o diversitate mare a activităţilor economice, industria prelucrătoare fiind ramura ce contribuie semnificativ la performanţele economice. Considerând anul 2003 ca fiind anul de bază al analizei economice, se constată la nivelul subzonei Tulcea, o creştere de 110,6% a cifrei de afaceri (CA2007=2,69mld. lei RON), 163,7% a profitului şi o creştere de aprox. 17% a numărului de salariaţi (nr. Salariaţi în 2007 = 24630 pers.). Aceste valori clasează această subzonă pe primul loc, d.p.d.v. al profitabilităţii şi rentabilităţii economice, deoarece cifra de afaceri, înregistrată de agenţii economici din subzona Tulcea, reprezenta în anul 2007, 80,75% din totalul zonei studiate, profitul net fiind de 77,8%, iar forţa de muncă 75,38%.


122

Prezenţa altor centre industriale, de mai mici dimensiuni, în care activităţile economice prezintă un grad mare de diversificare şi care au şanse mari de dezvoltare economică, sunt situate pe raza subzonelor definite, ca fiind: subzona Măcin şi Babadag. Acestea înregistrează în prezent un trend ascendent în profil economic, putând deveni centre de polarizare în zona de studiu.

Subzona Babadag, raportată la zona de studiu, înregistrează o creştere accelerată a indicatorilor economici, creşteri relative ce se cifrează la 230,5% la CA – contribuind cu 6,64% la CA zonală, 189% la profitul net – reprezintă 6,29% din totalul agenţilor economici zonali şi 27,46% la numărul de salariaţi – creştere ce s-a datorat personalului angajat în activităţi comerciale, hoteiere şi restaurante(ex: Sarichioi şi Jurilovca) şi altor activităţi de servicii. Subzona Babadag cuprinde şapte u.a.t.-uri, pe teritoriul cărora se desfăşoară activităţi precum: agricultură, silvicultură, pescuit, piscicultură, fabricarea lemnului şi a produselor din lemn şi plută, produse de cauciuc şi mase plastice, construcţii, comerţ şi alte servicii.

La nivelul subzonei Măcin, în anul 2007, cifra de afaceri se cifra la valoarea de 183 mil lei RON, o creştere cu 159% faţă de anul de bază, ceea ce reprezenta aprox. 6,5% din total CA zonală. Profitul net înregistrat de agenţii economici este în creştere cu 136%, fiind obţinut pe baza unei forţe de muncă de aprox 2900 salariaţi (o creştere cu 3,77% faţă de 2003, şi 8,84% faţă de total forţă de muncă la nivel zonal). Aceste performanţe clasează subzona pe locul trei în ierarhia analizei economice.

De reţinut este faptul că, deşi sunt înregistrate creşteri la indicatorii analizaţi, subzonele Mahmudia, Isaccea, Delta şi Sinoe, contribuie fiecare, cu mai puţin de 5% la formarea indicatorilor zonali.

Din analiza economică, reiese că subzona Isaccea are un profil economic bine reprezentat, înregistrând pe toată perioada analizată, un trend ascendent pentru fiecare indicator stabilit. Pe teritoriul acestei subzone se prezente activităţi viabile, precum : piscicultură (Isaccea, Somova), industria alimentară şi a băuturilor (Frecăţei, Isaccea, Somova), industria energiei electrice (Isaccea), industria textilă (Frecăţei), industria lemnului (Niculiţel), industria construcţiilor metalice (Somova), construcţii (Isaccea, M. Kogălniceanu, Somova), transport (Isaccea, Niculiţel,Somova), agricultură, comerţ şi alte activităţi de servicii (în majoritatea localităţilor). O contribuţie însemnată la formarea CA subzonală, o au activităţile agricole, industria alimentară, comerţul şi activităţile de tranport. Evoluţia indicatorilor analizaţi, a fost una pozitivă care a înregistrat creşteri a CA de peste 123%, a profitului de aprox. 170% şi a numărului de salariaţi de 33,29. De remarcat este faptul că, toţi aceşti indicatori au devansat tendinţa medie de creştere a zonei de studiu, iar performanţele agenţilor economici subzonali vor urma un trend ascendent.

Subzona Mahmudia cuprindee cinci u.a.t.-uri, pe teritoriul căreia se realizează activităţi: agricole, silvice, industriale pentru recuperarea deşeurilor, construcţii, comerţ, transport, servicii imobiliare şi alte servicii destinate întreprinderilor. Localitatea Mahmudia contribuie cu peste 70% la formarea CA subzonală, fiind urmată de localitatea Murighiol cu 20,2%, Valea Nucarilor cu 5,18% şi Nufărul cu 15,8%. Pe teritoriul localităţii Bestepe, activează un număr redus de agenţi economici, ce desfăşoară în principal activităţi comerciale şi agricole (contribuie cu numai 0,68% la formarea CA subzonală). Numărul de salariaţi din subzona a crescut cu 103% şi s-a datorat în principal activităţilor: agricole (în Valea Nucarilor, Murighiol şi Mahmudia), de transport (Murighiol şi Nufăru), hoteluri şi restaurante (Murighiol) şi activităţilor comerciale. Se observă că, agenţii economici din această zonă nu au optat pentru maximizarea profitului, deoarece acesta a crescut în perioada 2003-2007 cu 52,6%, iar contribuţia lui la profitul net zonal a fost de numai 3,11%.

Subzona Delta – În anul 2007, agenţii economici subzonali au contribuit cu peste31 mil lei RON la formarea CA zonală, ceea ce reprezenta numai 0,95%. Se constată un regres a acestei valori faţă de anul 2003 şi o contribuţie foarte mică la formarea CA zonală. Cea mai mare contribuţie la formarea CA o are oraşul Sulina (67% - contribuţie ce se datorează în principal pe activităţi comerciale, de transport, agricole, construcţii şi servicii), urmată fiind de localităţile Sfântu Gheorghe cu 12% şi Maliuc 9,9%. În


123

localităţile Pardina, C.A. Rosetti şi Crişan se desfăşoară activităţi de comerţ, piscicultură, hotelier şi restaurante, transport. Profitul obţinut de agenţii economici din această subzonă, contribuie în anul 2007 cu 1,13% la totalul profitului net obţinut la nivel zonal, iar dinamica profitului obţinut în perioada 2003-2007 a fost de 409,2% şi s-a datorat pe seama unei scăderi a numărului de salariaţi şi pe o slabă activitate în investiţii. Este o subzonă în care activităţile economice sunt foarte slab dezvoltate şi unde nu se mai desfăşoară activităţi industriale viabile. Această subzonă trebuie să beneficieze mai mult de facilităţile legislative, privind zona libera Sulina, şi de resursele locale existente.

Subzona Sinoe, este singurul teritoriul ce face parte din Judeţul Constanţa, unde se desfăşoară activităţi din domeniul: agricol, silvicultură, pescuit, acvacultură, construcţii, comerţ, transport şi servicii anexe destinate cu precădere agenţilor economici. Aceste activităţi contribuie cu 0,52% la formarea CA zonală, ceea ce reprezintă în valori absolute peste 22mil. Lei RON, valoare ce se află în creştere cu 186% faţă de anul de bază. Profitul total realizat de agenţii economici din subzona Sinoe a fost de peste1,5mil. lei RON în 2007, ceea ce înseamnă că se află în regres, faţă de anul de bază, cu aprox 80,6%. Acest fapt denotă o economie cu un număr redus de activităţi economice în care activitatea industrială lipseşte, iar numărul de salariaţi este din ce în ce mai redus. La nivelul subzonei, cei mai mulţi şi cei mai profitabili agenţi economici, îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul comunei Corbu, având o contribuţie la CA subzonală de aprox. 60%, o profitabilitate de 67,5% şi a personalului angajat de aprox. 75%. Comuna Istria, este situată la polul opus, având contribuţia cea mai mică la nivel subzonal (CA= 4,2% şi nr. salariaţi = 3,6%). Comunele Mihai Viteazu şi Săcele au o contribuţie de sub 20% la toţi indicatorii analizaţi.

Cu toate că în subzona Sinoe se vor intensifica activităţile economice, din punct de vedere al performanţelor ea se clasează pe ultimul loc în evoluţia previzionată pentru zona de studiu.

Datorită faptului că subzonele analizate fac parte dintr-o zonă geostrategică favorabilă dezvoltării fluxurilor comerciale şi de prelucrare, cu un factor remarcant de atragere a unui volum sporit de investiţii, un potenţial ridicat de valorificare a resurselor, cu forţă de muncă calificată şi la costruri resuse, se doreşte stabilirea unei economii de piaţă funcţionale care să aibă capacitatea de a rezista presiunilor competitive din piaţa UE.

În contextul analizat se recomandă sprijinirea dezvoltării sectorului IMM, sector recunoscut ca baza pentru dezvoltare, având o contributie substantiala la realizarea produsului intern brut, de generare de noi locuri de muncă şi de stimulare a exporturilor.

Politica industrială a României a stabilit următoarele priorităţi strategice pentru susţinerea şi dezvoltarea IMM-urilor, cu aplicare în zona Deltei:

- Crearea unui mediu de afaceri favorabil înfiinţării şi dezvoltării IMM ;

- Dezvoltarea capacităţii competitive a IMM;

- Îmbunătăţirea accesului IMM la finanţare;

- Îmbunătăţirea accesului IMM pe pieţele externe ;

- Promovarea culturii antreprenoriale şi întărirea performanţelor manageriale.

Totodată Carta Europeana pentru Întreprinderi Mici (CEIM) prevede de asemenea o serie de direcţii strategice de acţiune pentru ca întreprinderile mici să beneficieze de toate avantajele economiei informatizate. De aceea se va avea în vedere:

• Educaţia si instruirea întreprinzătorilor;


124

• Iniţierea mai puţin costisitoare si mai rapida a afacerilor;

• Legislaţie si reprezentări mai bune;

• Asigurarea calificării necesare;

• Îmbunătăţirea accesului on-line;

• Mai mult de la Piaţa Interna;

• Sistemul fiscal şi aspecte financiare ;

• Consolidarea capacităţii tehnologice a întreprinderilor mici;

• Utilizarea modelelor e-business de succes si asigurarea unei asistente de calitate pentru întreprinderile mici;

• Dezvoltarea unei reprezentări mai puternice si mai eficiente a intereselor întreprinderilor mici pe plan naţional şi la nivelul Uniunii Europene.

În România coordonatorul naţional pentru implementarea CEIM şi a Programului comunitar multianual pentru întreprinderi şi spirit antreprenorial este Agenţia Naţionala pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie (ANIMMC). Se recomandă autorităţilor publice locale cooperarea cu ANIMMC în scopul transferului de know-how cu privire la posibilităţile de implementare a unor programe naţionale de susţinere a întreprinderilor mici ţi mijlocii.

În contextul analizat se propun următoarele obiectivele specifice pentru dezvoltarea activităţilor industriale în zona Deltei Dunării:

1. Creşterea competitivităţii activităţilor din industrie prin utilizarea corespunzătoare a factorilor de producţie implicaţi recomandă:

• susţinerea privatizării şi restructurării societăţilor comerciale pentru rentabilizarea activităţii şi retehnologizarea unităţilor industriale viabile;

• identificarea de noi pieţe de desfacere a produselor industriale din zonă;

• accesarea programelor europene de finanţare în vederea creşterii competitivităţii produselor industriale şi în acelaşi timp pentru obţinerea de sprijin financiar;

• identificarea, înregistrarea şi protejarea pe piaţa externă a mărcilor locale;

2 Crearea unei infrastructuri de afaceri propice dezvoltării economice competitive.

3Dezvoltarea sectorului IMM-urilor

• Îmbunătăţirea condiţiilor de iniţiere şi dezvoltare de IMM-uri prin:

‐ Susţinerea iniţiativelor antreprenoriale private din punct de vedere al accesului la informaţii şi transfer de cunoştinţe de la furnizorii de servicii specifice către managementul IMM-ului;

‐ Formarea legăturilor orizontale la nivel local, stabilind condiţii de cooperare între întreprinzători, dar şi între IMM-uri şi parteneri din sectorul public;


125

‐ îmbunătăţirea accesului IMM-urilor la finanţări nerambursabile;

‐ acordarea de asistenta pentru IMM-uri, în vederea implementării unui management industrial modern si competitiv;

‐ înfiinţarea centrelor de consultanţă în afaceri pentru IMM în localităţile Sulina, Jurilocva, Corbu;

‐ facilitarea accesului IMM-urilor pe pieţele externe

‐ diversificarea activităţilor IMM-urilor în localităţile - Maliuc, Pardina, Sf. Gheorghe, I.C. Brătianu, Grindu

Complexitatea măsurilor strategice de acţiune în profil spaţial, ce are drept scop revitalizarea economică a zonei Deltei Dunării, presupune implicarea unui grup extins de instituţii, organizaţii de la nivel local, zonal, judeţean şi mai mult sau mai puţin direct a celor de la nivel central prin intermediul serviciilor descentralizate în teritoriu.

Activităţi turistice

Obiectiv specific:

Turismul durabil din zona Deltei trebuie:

• să folosească optim resursele mediului care reprezintă un element cheie în dezvoltarea turismului, menţinând procesele ecologice esenţiale, ajutând la prezentarea moştenirii naturale şi biodiversităţii.

• să respecte autenticitatea socioculturală a comunităţilor gazdă, să păstreze moştenirea lor culturală existentă, valorile tradiţionale şi să contribuie la înţelegerea şi toleranţa interculturală.

• să asigure operaţii economice de lungă durată şi viabile, furnizând beneficii socio-economice la toţi participanţii, care să fie distribuite în mod egal, incluzând locuri de muncă stabile, servicii sociale pentru comunitate şi care să contribuie la combaterea sărăciei.

Obiectivul strategic de dezvoltare a turismului îl reprezintă crearea unei destinaţii turistice competitive pe plan internaţional, la nivelul valorii resurselor turistice de care dispune România şi care să impună acest domeniu ca activitate economică prioritară în cadrul sistemului economic naţional. Realizarea obiectivului strategic în turism vizează unele direcţii de acţiune, care privesc:

• modernizarea şi dezvoltarea unei oferte turistice competitive pe piața turistică;

• îmbunătățirea şi dezvoltarea activității de marketing şi promovare;

• integrarea turismului din zonă în tendințele europene şi mondiale, prin asigurarea cadrului legislativ al domeniului, armonizat cu legislația internațională;

Crearea unei destinații turistice competitive pe plan internațional, la nivelul valorii resurselor turistice de care dispune zona şi care să impună acest domeniu ca activitate economică prioritară în cadrul sistemului economic


126

• crearea unui mediu de afaceri competitiv respectiv a unui regim fiscal care să încurajeze creşterea, investițiile, infrastructura şi crearea de noi locuri de muncă.

• În acțiunea de modernizare şi dezvoltare a produsului turistic din zona Deltei trebuie să se pună accent pe componenta culturală alături de cea naturală, pe calitatea şi funcționalitatea amenajărilor turistice şi aplicarea standardelor europene în ceea ce priveşte calitatea serviciilor turistice şi corelarea acesteia cu prețurile şi tarifele impuse de prestatori, cu alte cuvinte este vorba de competitivitatea ofertei turistice.

Direcţiile prioritare de dezvoltare a ecoturismului din zona Deltei sunt:

• Îmbunătățirea resursei de bază pentru ecoturism în zonele protejate

Ariile protejate sunt resurse de bază ale dezvoltării ecoturismului şi ele pot fi transformate în atracţii puternice şi brand-uri. Astfel, prioritatea este să se consolideze aceste resurse, încă proaspete în România, să se îmbunătăţească calitatea mediului lor şi să se dezvolte o infrastructură şi facilităţi care să permită primirea unui număr mai mare de turişti romani şi străini fără impact negativ asupra mediului.

• Stabilirea de infrastructuri şi facilități pentru turism pe tipuri de utilizatori şi activități

Ariile protejate romaneşti nu sunt încă potrivite pentru potenţiale activităţi de turism şi pentru primirea nivelului dorit de turism, prin urmare trebuie să fie făcute îmbunătăţiri în câteva domenii:

• îmbunătăţirea căilor de acces, conform cu recomandările fiecărui plan de management; • îmbunătăţirea telecomunicaţiilor în cele mai îndepărtate părţi ale Ariilor Protejate, în scopul informării şi siguranţei turistului; • dezvoltarea parcărilor în locaţii strategice, toalete şi alte facilitaţi (colectarea de gunoi la locurile de parcare); • îmbunătăţirea informaţiei pentru vizitatori: trasee explicite, materiale educaţionale (broşuri, video), centre pentru vizitatori.

• Îmbunătățirea calității mediului Ariilor Protejate şi prevenirea impacturilor negative existente şi viitoare ale turismului

Pentru îmbunătăţirea calităţii mediului în turism este necesar a se acţiona atât la nivel de firmă cat şi la destinaţie. Faţă de încă slaba conştientizare despre mediu a turiştilor şi operatorilor privaţi se recomandă următoarele acţiuni:

• campanii de informare (instruire, seminarii, conferinţe, filme video) despre managementul de mediu al cazării turistice şi alte facilitaţi;

• dezvoltarea proiectelor pilot privind etichetele “eco” şi a sistemelor de certificare, bazate pe oportunităţile oferite prin finanţările de la UE;

• introducerea normelor şi criteriilor de mediu în standardele de clasificare ale cazării care pot fi o modalitate suficientă de prevenire a impacturilor faţă de reînnoirea turismului romanesc;

• dezvoltarea proiectelor pilot privind managementul mediului în turism în Ariile Protejate prin parteneriat cu Ministerul Mediului. Acestea pot include o campanie naţională de comunicare pentru prevenirea murdăririi cu gunoaie a zonelor naturale şi de asemenea un proiect pilot pentru


127

administrarea deşeurilor (sortare pe categorii) şi folosirea energiilor reînnoibile (lemn şi hidro-enegie la munte, energie solară şi eoliana în Delta Dunarii).

• acordarea priorităţii ariilor protejate pentru infrastructura de mediu: ca îndepărtarea şi gestionarea deşeurilor, aprovizionarea cu apă şi staţii de tratare a apei.

• Acordarea de prioritate activităților în aer liber

Analiza turismului din Delta Dunării a arătat ca zona are un potenţial bun, dar slab exploatat pentru desfăşurarea activităţilor în aer liber. Vânzarea cazării nu mai este suficientă şi eforturile din trecut s-au concentrat exclusiv pe dezvoltarea capacităţii de cazare.

• Implicarea populației locale în “inițiative, responsabilități şi beneficii ale dezvoltării turismului”

Pentru ca existenţa lor să fie mai bine acceptată, Ariile Protejate trebuie să contribuie mai bine la dezvoltarea locală. Aceasta presupune implicarea populaţiei în realizarea de noi afaceri de ecoturism cat şi, de asemenea, în căutarea căilor de îmbunătăţire a efectului de multiplicare locală a turismului, prin asigurarea de bunuri şi servicii locale.

• “pachete” specifice de afaceri (inclusiv instruire, asistenţă tehnică şi finanţare prin micro-credit) ar putea să ajute familiile în lansarea afacerilor.

• dezvoltarea legăturilor intre oferta turismului rural şi activităţile de ecoturism (ex. cazarea şi ospitalitatea în sate, atracţii culturale, stil de viaţă rural).

Concepţia de echipare şi amenajare turistică

În dezvoltarea turismului din Delta Dunării există două componente esenţiale care determină în timp şi spaţiu nivelul de amenajare şi dotare turistică a teritoriului. În primul rând, se identifică realizarea unei strategii de dezvoltare a turismului pe termen lung care arată modul în care statul se poate implica direct în susţinerea dezvoltării acestei activităţi în teritoriu. Strategiile şi politicile statului se traduc prin următoarele acţiuni menite să ofere dimensiunea durabilă a turismului:

• identificarea calitativă şi cantitativă a capacităţii de suport şi încărcare cu noi investiţii directe pentru fiecare formă de turism sau pentru fiecare regiune turistică;

• evaluarea obiectivă a tuturor resurselor turistice din zonă pentru a se evidenţia modul optim de valorificare şi necesarul de dotări, amenajări turistice, şi de infrastructură;

• stabilirea unui plan director care să identifice care sunt formele de turism competitive şi zonele care au potenţial de amenajare turistică;

• realizarea unui mediu de afaceri deschis, stabil care să favorizeze în mod egal investitori români şi străini cu respectarea cerinţelor de dezvoltare durabilă;

• aplicarea unui sistem fiscal şi de impozitare mai redus şi competitiv faţă de ceea ce există în alte ţări europene în domeniul turismului şi al construcţiilor aferente;

• stabilirea unui plan de valorificare mai bună a resurselor umane, inclusiv a celor cu pregătire în domeniul turismului, cu asigurarea condiţiilor de stabilitate şi ascensiune în carieră;


128

• aplicarea de norme şi reglementări specifice protecţiei mediului în domeniul turismului pentru a se păstra calitatea resurselor turistice existente;

• asigurarea cadrului de participare a populaţiei locale la toate proiectele de dezvoltare turistică, inclusiv la valorificarea lor economică.

Alături de instituţiile guvernamentale un rol important îl deţine şi sectorul privat care prin intermediul societăţilor şi firmelor de turism poate constitui motorul principal în valorificarea economică a resurselor turistice. Sectorul privat poate participa în mod direct la amenajarea şi dotarea turistică a teritoriului printr-un set important de acţiuni:

• realizarea de strategii organizaţionale pentru dezvoltarea unor forme de turism în conformitate cu resursele existente;

• evaluarea prin studii de prefezabilitate şi fezabilitate a posibilităţilor reale de a investi în amenajarea şi dotarea turistică a teritoriului;

• crearea de proiecte de dezvoltare şi şi utilizare de materii prime locale, specifice turismului;

• utilizarea potenţialului de forţă de muncă local etc.

În mod concret, stabilirea gradului de amenajare turistică porneşte de la cunoaşterea limitelor economice a acestei industrii mondiale şi care au fost supuse dezbaterilor specialiştilor şi experţilor de către UNESCO, OMT, UNEP. Aceste organizaţii internaţionale au abordat aspecte legate de asigurarea unui control asupra structurilor şi amenajărilor turistice. În acest context s-a impus ideea de capacitate de suport a mediului ambiant pentru a se evita degradarea sau epuizare rapidă a resurselor folosite.

Organizarea şi dezvoltarea turismului în Delta Dunării trebuie privită prin prisma a trei elemente: Delta Dunării – rezervaţie a Biosferei, natura mediului deltaic şi impactul turismului în viaţa economico – socială a comunităţilor deltaice.

Peisajul deltaic, cu toate bogăţiile sale naturale şi antropice, păstrat de-a lungul deceniilor relativ intact, în ciuda unor intervenţii, şi-a dovedit atractivitatea turistică.

Declararea Deltei Dunării ca Rezervaţie a Biosferei impune ca activitatea de turism să fie redefinită în sensul restructurării formelor de turism, a mijloacelor, căilor şi spaţiului de desfăşurare, ca şi al promovării pe piaţa turistică a „produsului turistic” R.B. Delta Dunării. Este vorba, deci, de desfăşurarea unui turism numai pe principii ecologice, ceea ce ar însemna, printre altele, următoarele:

- turismul trebuie să devină, treptat, o activitate organizată, practicată în grup sau individual şi în condiţiile unei colaborări strânse între touroperatori, prestatori de servicii, comunităţile locale şi Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării; se impune, astfel, elaborarea unui cadru legislativ coerent pentru desfăşurarea activităţii de turism în rezervaţie;

- restructurarea formelor şi programelor turistice, în sensul promovării unui turism specializat, puţin poluant; este vorba de turismul de cunoaştere cu valenţe ştiinţifice, profesionale, dar şi estetice, pentru ornitologi, naturalişti, ecologi, piscicultori, geografi, studenţi, elevi şi alte categorii de turişti iubitori de natură; limitarea şi ţinerea sub un control riguros a turismului pentru pescuit sportiv şi vânătoare sportivă; extinderea turismului de sejur pentru cura heliomarină pe plaja litoralului deltaic şi a programelor complexe mare – deltă; introducerea unor forme de agrement sportiv şi a unor programe de agrement nautic adecvate suprafeţelor acvatice din deltă şi în corelaţie cu cerinţele de protejare şi conservare a


129

ecosistemelor – îndeosebi pe Dunărea Veche (Crişan – Mila 23), Crişan – Sulina etc; concursuri cu bărci cu rame sau ambarcaţiuni cu pânze, bărci cu rame şi pescuit sportiv staţionar, caravane nautice, croaziere şi concursuri internaţionale etc.

- turismul se exclude din zonele strict protejate şi de reconstrucţie ecologică, dar se poate practica în restul deltei, în mod diferenţiat, şi anume: în zonele tampon, cu precădere turismul specializat (de cunoaştere, ştiinţific, foto safari), şi unde amenajările turistice sunt limitate la decolmatările de canale şi menţinerea lor în stare de funcţionare; în zonele deschise (economice) se pot desfăşura toate formele de turism şi realiza amenajări şi echipări pentru turism şi agrement în condiţiile restricţiilor ecologice cunoscute; în zonele de litoral, neincluse în rezervaţii ştiinţifice, se permit amenajări pentru turismul de sejur, agrement specific plajelor;

- limitarea treptată a turismului de masă şi stabilirea unor fluxuri turistice în corelaţie cu capacitatea de suport ecologic a fiecărui ecosistem şi zonă, care să conducă la evitarea încărcării excesive a unor trasee sau zone turistice;

- dirijarea fluxurilor turistice în zonele deltaice mai puţin frecventate, îndeosebi la sud de braţul Sulina (zonele Uzlina – Gorgova şi Roşu – Puiu);

- retehnologizarea navelor de croazieră şi agrement, pentru a corespunde exigenţelor de protecţie a ecosistemelor şi elaborarea unor reglementări privind tipurile de nave şi alte ambarcaţiuni;

- stabilirea şi amenajarea unor puncte şi centre de control şi informare în principalele porţi de intrare în Deltă: Tulcea. Murighiol, Mahmudia, Sulina, Chilia şi Jurilovca, în vederea realizării unui control eficient al circulaţiei turistice şi al unei informări adecvate;

- dotarea echipamentelor turistice actuale din deltă cu instalaţii antipoluante şi realizarea unei infrastructuri corespunzătoare în localităţile din deltă.

Particularităţile mediului deltaic impun o anumită concepţie de amenajare şi exploatare turistică a Deltei şi anume:

- programele turistice trebuie să corespundă motivaţiilor principale ale deltei, majoritate fiind organizate pe apă;

- realizarea unor dotări hoteliere în deltă este nerentabilă datorită costurilor mari de investiţii legate de lucrările conexe şi a sezonalităţii pronunţate;

- dotarea cu ambarcaţiuni de toate tipurile, diferenţiate în raport cu programele oferite, dar adecvate Rezervaţiei; amenajări uşoare de cazare şi alimentaţie; amenajarea de platforme pentru campare şi agrement; dotări de agrement nautic şi sportiv în locurile de concentrare turistică, amenajarea plajelor marine.

O altă sursă de venituri şi de emancipare a comunităţilor locale, componentă a vieţii economice a locuitorilor din Deltă, o constituie turismul rural. Dezvoltarea acestei forme de turism se poate realiza prin:

- organizarea unor asociaţii săteşti de coordonare a activităţii de turism (atribuţii, organizare, informare, promovare, aprovizionare, derularea programelor, amenajare şi dezvoltare, omologarea pensiunilor etc.);

- organizarea, declararea şi amenajarea pentru promovare a unor localităţi rurale ca „sate turistice”;


130

- clasificarea şi omologarea pentru turism a pensiunilor (locuinţelor) în satele deltaice;

- amenajarea şi ridicarea confortului pensiunilor pentru a primi turişti;

- organizarea unor programe culturale specifice, atractive pentru turişti;

- dezvoltarea şi diversificarea unor sectoare de servicii adiacente care să absoarbă forţa de muncă din aceste localităţi;

- dezvoltarea unei infrastructuri adecvate;

- formarea şi pregătirea forţei de muncă pentru turism şi pentru alte servicii din rândul populaţiei;

- promovare pe piaţa turistică, la început, prin tour - operatori consacraţi.

Impactul dezvoltării turismului în ariile protejate

Analiza impactului turismului asupra mediului consideratt ca sumum al tuturor acestor efecte, pozitive şi negative, urmăreşte ca expansiunea turismului să păstreze echilibrul ecologic, să evite suprasolicitarea resurselor, poluarea, maximizând profitul în folosul comunităţilor locale. Prin urmare dezvoltarea durabilă a turismului se manifestă, în special, în următoarele trei domenii importante:

Impactul economic se concretizează în volumul determinat de cheltuieli / venituri turistice şi reprezintă un impact direct (efectele primei runde de circuit monetar provenit de la turist), un impact indirect (efectele derivate ale rundelor adiţionale cauzate de recircularea unităţii monetare iniţiale a turistului) şi un impact indus (efectele derivate cauzate de angajaţii unei firme turistice care cheltuiesc o parte din salariile lor în alte sectoare de afaceri).

Impactul economic pozitiv al activităţii turistice se concretizează în:

creşterea viabilităţii unor localităţi cu resurse naturale reduse;

stimularea activităţilor rentabile (hotelărie, restauraţie, transport etc.);

utilizarea terenurilor slab productive agricol, prin realizarea de dotări turistice corespunzătoare;

creşterea veniturilor locuitorilor;

încurajarea activităţilor tradiţionale şi dezvoltarea unui comerţ specific bazat pe produsele economice locale şi meşteşugăreşti;

veniturile obţinute din turism pot contribui la susţinerea acţiunilor de refacere ecologică.

Impactul social al turismului se referă la influenţa acestuia asupra modului de viaţă al locuitorilor unei zone, atât pozitivă, cât şi negativă. Impactul social pozitiv este demonstrat de crearea de noi locuri de muncă, asigurarea dezvoltării sociale, diminuarea diferenţelor dintre categoriile socio-profesionale din punct de vedere al veniturilor realizate, etc. Impactul social negativ se referă la perturbarea şi distrugerea treptată a modului de viaţă tradiţional, în cadrul structurilor sociale şi la acceptarea de către populaţia locală a unor influenţe negative în plan social, în sensul renunţării la modul de viaţă şi ocupaţiile tradiţionale (silvicultură, activităţi pastorale, artizanat etc.) în favoarea activităţilor turistice care aduc venituri mai rapide şi mai importante.


131

Impactul cultural are în vedere relaţia dintre turişti şi comunitatea locală. Aspectele pozitive constau în dezvoltarea şi revigorarea tradiţiilor culturale şi religioase, diversificarea formelor de artizanat, creşterea interesului populaţiei locale pentru păstrarea şi conservarea obiectivelor de interes turistic etc. Impactul cultural negativ se face simţit după un interval relativ mai lung de timp prin schimbări de mentalitate, copieri ale atitudinilor şi comportamentelor turiştilor de către localnici etc.

Impactul ecologic

Ecoturismul este una dintre formele de turism cu cel mai redus impact ecologic negativ asupra mediului, cu atât mai mult cu cât conservarea biodiversităţii se regăseşte printre obiectivele sale strategice. Prin urmare, impactul pozitiv derivă tocmai din interesul pentru păstrarea resurselor naturale şi adoptarea acelor soluţii de dezvoltare care să afecteze mediul cât mai puţin posibil.

Domeniul:

CONTEXTUL SUPRATERITORIAL Obiectiv specific:

Direcţia de dezvoltare:

Spaţiul zonal este afectat de două elemente suprateritoriale importante: sistemul de polii regionali şi cel al coridoarelor de comunicaţie şi transport care realizează relaţiile între aceştia.

Integrarea teritoriului zonal în spaţiul regional şi naţional se va realiza prin echilibrul înte aceste două componente majore interrelaţionate, care se condiţionează reciproc.

Municipiul Tulcea, centrul cu rol de legătură cu spaţiul regional, este intersecţia a două coridoare de căi de comunicaţie majore care influenţează zona studiată prin relaţia cu reţeaua rutieră şi feroviară naţională.

Zonele metropolitane cele mai apropiate care influenţează teritoriul zonal sunt Brăila, Galaţi şi Constanţa, care prin intermediul mun. Tulcea comunică fizic cu zona Deltei Dunării şi informaţional prin funcţiile sale administrative majore. Cooperarea cu aceste centre regionale se va dezvoltaîn continuare în domeniiile transporturilor, industriei pescuitului comercial şi protecţiei mediului.

Coridoarele regionale şi interjudeţene, determinate de relaţiile dintre aceste centre, sunt conectate cu zona deltei prin căi de comunicaţie rutiere, feroviare şi navigabile.

La nivel relaţiilor continentale, teritorial zonei RBDD este străbătut de axa 18 a reţelei TEN-T reprezentată de culoarele navigabile ale Dunării, care asigură legăturile cu spaţiul naţional şi european.

Integrarea armonioasă a zonei Rezervației Biosferei Delta Dunării în spațiul regional şi (trans)național realizată prin infrastructuri majore şi dezvoltarea funcțiilor regionale.

Realizarea infrastructurilor majore în concordanță cu traseele coridoarelor de transport naționale şi regionale, în vederea racordării zonei la principalele arii metropolitane.


132

Această axă va necesita dezvoltarea şi în viitor prin modernizări şi legături cu căi de transport secundare, rutiere şi feroviare.

Instrumentul de coordonare a investiţiilor la nivel regional este Planul de Dezvoltare Regională (PDR) care este inclus, după aprobare, în Programul Operaţional Regional şi Strategia Zonei Costiere cu programe strategice implementate în zona Mării Negre.

Măsurile prioritare pentru reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurilor majore de transport în vederea alinierii sistemului naţional de transport la sistemul european, sunt cele cuprinse în:

- Programul Naţional de Aderare a României la Uniunea Europeană –PNAR

- Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional–Secţiunea I –Reţele de Transport

- Strategia de Reabilitare a Drumurilor Naţionale elaborată de M.T. şi Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale şi conform prevederilor Legii 203/2003 cu completări.

- Strategia de Dezvoltare a Infrastructurii Feroviare din România – perioada 2001 – 2010, elaborată de Compania Naţională de Căi Ferate S.A.

- Planului Strategic de Actiune pentru Reabilitarea si Protectia Marii Negre Impotriva Poluării.

- Master Planul-suport de dezvoltare durabilă în Rezervaţia Deltei Dunării-2004

- Plan local de dezvoltare durabilă a judeţului Tulcea-2007

- Programul Operaţional Sectorial de transport 2007-2013

Pentru fiecare din reţelele majore de transport, strategiile de dezvoltare de nivel naţional prevăd următoarele măsuri ce afectează teritoriul zonal:

Reţeaua rutieră

Dezvoltarea infrastructurii rutiere regionale va ţine cont de asigurarea conexiunilor cu sistemul infrastructurilor europene, prioritar fiind:

- Construcţia de autostrăzi şi drumuri expres, în scopul integrării infrastructurii rutiere de transport în Reţeaua trans-europeană de transport

- Modernizarea infrastructurii rutiere, construirea unor poduri în scopul asigurării creşterii mobilităţii populaţiei, bunurilor şi serviciilor

- Sporirea măsurilor de siguranţa circulaţiei şi confortului participanţilor la trafic

Principalele lucrări de reabilitare se referă la îmbunătăţirea infrastructurii de transport şi a condiţiilor de trafic rutier pentru încadrarea acestora în normele europene, precum şi la creşterea capacităţii portante a sectoarelor reabilitate pentru a se putea trece de la sarcina pe o osie de 10,0 t la 11,5 t, încadrarea podurilor la clasa E de încărcare, îmbunătăţirea elementelor geometrice ale drumurilor, construirea benzii a 3-a pe pante şi rampe pentru selectarea traficului greu, asigurare colectării şi evacuării apelor pluviale.

Politica de liberalizare a transportului în Europa va atrage creşteri din ce în ce mai însemnate ale traficului rutier, rezultând o extindere a programului de reabilitate de perspectivă până în anul 2012 şi după.


133

Pentru zona studiată, programul prevede eşalonat pe etape, lucrări de reabilitare pentru următoarele drumuri naţionale :

- etapa XIV DN 22D Măcin – Ceamurlia

Îmbunătăţirea infrastructurii de acces spre alte regiuni şi spre coridoarele de transport europene este considerată o prioritate importanta de dezvoltare a comunicaţiei internaţională, interregională şi intraregională. Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea I – Reţele de transport prevede următoarele lucrări:

• Drum expres sau cu 4 benzi- axa prioritară 2.1 POS-T

- Tulcea – Constanţa – Vama Veche

- Brăila – Măcin – Isaccea – Tulcea

- Slobozia – Hârşova – Tulcea

• Lucrări de artă

- pod rutier/feroviar la Brăila

Podul peste Dunăre la Brăila v-a duce la eliminarea discontinuităţilor şi strangulărilor comunicaţiilor terestre între Dobrogea şi Moldova, crescând şansele de scoatere din izolare a Insulei Mari a Brăilei.

Astfel , între cele trei oraşe, Brăila - Galaţi – Tulcea, se v-a derula o circulaţie dinamică de bunuri şi persoane cu costuri minime, fiind eliminate taxele de utilizare a bacurilor.

Autostrada, drumurile expres, împreună cu podul de peste Dunăre de la Brăila, vor asigura o legătură rapidă şi directă a zonei cu restul ţării, precum şi scurtarea duratei deplasărilor, atât a călătorilor, cât şi a transportului de marfă; reducerea accidentelor de circulaţie; reducerea consumului de combustibil; scăderea sensibilă a uzurii tuturor componentelor autovehiculelor; etc. Astfel se va asigura accesul cu mai mare uşurinţă spre municipiul Tulcea -*Poartă* a Deltei Dunări- şi în special în zonele limitrofe Deltei Dunării.

Rețeaua feroviară

Dezvoltarea infrastructurii feroviare va ţine cont de asigurarea conexiunilor cu sistemul infrastructurilor europene, prioritar fiind:

- modernizarea infrastructurii feroviare, în scopul asigurării creşterii mobilităţii populaţiei, bunurilor şi serviciilor

- Eliminarea punctelor periculoase şi a restricţiilor de viteză de pe reţeaua feroviară, creşterea vitezei tehnice şi comerciale cu minim 20% şi aducerea siguranţei circulaţiei la nivel optim pentru exploatarea feroviară

Program de dezvoltare pentru anii 2001 – 2010 propune soluţii pentru rezolvarea situaţiei dificile în care se află infrastructura feroviară din ţară, aceasta cuprinde:

• programul de întreţinere al instalaţiilor SCB şi electrificare

• programul de reparaţii capitale şi modernizare


134

• principalele programe de modernizare ale căii ferate

Propunerile de îmbunătăţire din program ce afectează zona planului sunt:

- modernizarea reţelei de telecomunicaţii aferentă căi ferate – cabluri cu fibre optice şi echipamente digitale tronson Tulcea – Medgidia

- terasamentul liniei de cale ferată pe tronsonul Tulcea – Medgidia

Principalele propuneri pentru extinderea reţelei feroviare ce afectează zona planului sunt:

• Linii de cale ferată pe traseu nou

- Tulcea – Isaccea – Măcin - axa prioritară 2.2 POS-T

• Lucrare de artă - Pod rutier/feroviar la Brăila

Reţeaua navigabilă

Zona studiată este străbătută de Coridorul VII Paneuropean care leagă portul Gdansk de la Marea Baltică de bazinul Mării Negre. Pentru reţeaua navigabilă Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional prevede:

Lucrări de amenajare a căilor navigabile:

-pe canalul Sulina

-corectare traseu Dunăre la Cotul Tulcea

-pe Dunărea Maritimă în sectorul Brăila-Ceatal Sf. Gheorghe

-pe braţul navigabil al Dunării Chilia şi Sf. Gheorghe

Rețeaua aeriană

Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea I Reţele de transport prevede:

- modernizare aeroport -Delta Dunării- Tulcea pentru introducerea sa în reţeaua aeroporturilor regionale europene, prin lucrări la aerogară şi separare fluxuri pasageri

- aeroport nou în zona Brăila-Galaţi

Porturi turistice şi debarcadere

- Tulcea, Sulina, Chilia Veche, Sf. Gheorghe

Direcția de dezvoltare:

Dezvoltarea funcțiilor regionale în municipiul Tulcea; modernizarea şi integrarea dotărilor specifice care să sprijine crearea şi activitatea parteneriatelor la nivel regional.


135

Zona Deltei Dunării este, datorită valorii cadrului natural şi a potenţialului său de resurse, obiectul unor relaţii de colaborare pentru studiul şi acţiunile care se derulează în cadrul extins, pe plan naţional sau internaţional. Cele două tipuri de relaţii, dominante în cadrul suprateritorial al zonei, ce se vor dezvolta şi în continuare, implică actori instituţionali şi economici din plan regional şi naţional cu răspundre şi activităţi în teritoriul RBDD: a. Dezvoltarea de reţele parteneriale, colaborări pentru schimburi de experienţă şi informaţii, care au loc între parteneri interesaţi în studiul şi conservarea zonelor umede şi care au la bază proiecte comune. b. Relaţii economice ce depăşesc cadrul zonal, care presupun exploatarea resurselor sau transportul. Prima categorie de relaţii se concretizează prin programe de cercetare –dezvoltare la nivel naţional şi internaţional care se încadrează în trei direcţii principale:

- Acorduri privind protecţia şi conservarea mediului cum este realizarea rezervaţiei transfrontieră ,,Delta Dunării şi zona inferioară a râului Prut" realizat în cadrul Programului de dezvoltare regională, susţinut de Consiliul Europei, în scopul aplicării Strategiei paneuropene de conservare a diversităţii biologice şi peisagere, semnat în anul 2000 de România, Republica Moldova şi Ucraina sau crearea "Coridorului verde al Dunării" iniţiat în 2000 de România, Bulgaria, Republica Moldova şi Ucraina .

În alt registru de importanţă se situează înţelegerile ce trebuie să aibă loc între actori implicaţi în managementul integrat al zonei costiere unde se vor urmări obiective şi direcţii de dezvoltare adoptate prin consens în cadrul Strategiei de dezvoltare a zonei costiere.

Aceste acorduri şi proiecte comune vor duce la modificări ale punctelor de vedere privitoate la măsurile de conservare şi protecţie a zonei Deltei precum si la măsuri concrete de amenajare aplicate în spaţiul deştaic.

- Categoria de activităţi economice din cadrul suprateritorial cu efect asupra zonei Deltei Dunării sunt amplasate în ariile metropolitane din judeţele limitrofe, Constanţa, Brăila, Galaţi,

precum şi de capitala ţării. Aceşti poli regionali, cu funcţii de ‚,oraşe poartă” sunt interconectaţi prin coridoare de teransport şi infrastructuri majore constituite sau preconizate. Municipiul Tulcea, centrul de greutate al zonei, se află într-o relaţie de echidistanţă faţă de cei doi poli regionali din judeţele învecinate şi într-o relaţie îndepărtată cu capitala ţării. Aceste relaţii se vor ameliora şi în viitor atât prin dezvoltarea parteneriatelor şi colaborărilor în diverse domenii ale economiei, cât şi prin modernizarea legăturilor pe căile de transport şi telecomunicaţii.

Activităţile din cadrul suprateritorial al zonei care vor influenţa cel mai pregnant spaţiul zonal sunt turismul şi transportul, cu precădere cel naval şi rutier. Sectorul de navigaţie Brăila – Sulina pe care se desfăşoară tranzitul navelor maritime şi traficul local beneficiază şi de resurse turistice variate, suficient de interesante pentru a permite amenajări cu impact asupra economiei zonale. Formele de turism generate de aceste resurse sunt pescuitul sportiv, turismul cultural şi religios, turismul uval, sporturile nautice, croaziere pe Dunăre şi în Delta Dunării - Marea Neagră. De asemenea, se va avea în vedere dezvoltarea turismului de congrese şi reuniuni în principalele centre turistice Brăila, Galaţi şi Tulcea. Transportul spre zona Deltei Dunării se face în principal pe căile rutiere, ferate şi navale care deservesc traficul regional şi internaţional.


136

ANEXE


137

ANEXA 1

Evoluţia proiectată a populaţiei zonei Delta Dunării între 2006-2025 în 3 variante (pesimistă, optimista şi medie):

LOCALITĂŢI VARIANTA MEDIE

VARIANTA OPTIMISTĂ

VARIANTA PESIMISTĂ

2015 2025 2015 2025 2015 2025

Corbu 7489 9111 7588 9484 7457 8991

Istria 3068 3421 3108 3561 3055 3376

Mihai Viteazu 3632 3727 3680 3880 3616 3678

Săcele 2275 2292 2305 2386 2266 2262

Municipiul Tulcea 89530 83047 91009 87356 89188 82107

Oraş Babadag 9788 8939 9949 9403 9750 8838

Oraş Isaccea 4794 4145 4873 4360 4776 4098

Oraş Măcin 10046 8722 10212 9174 10008 8623

Oraş Sulina 4072 3387 4139 3563 4056 3349

Baia 3907 2926 3972 3078 3893 2893

Beştepe* 2376 2627 2416 2763 2367 2597

C.A. Rosetti 742 474 754 498 739 469

Ceamurlia de Jos 2296 2010 2334 2114 2287 1987

Ceatalchioi 722 697 734 733 719 689

Chilia Veche 1988 1435 2021 1509 1981 1419

Crişan 1269 1136 1290 1195 1264 1123

Frecăţei 3613 3448 3673 3627 3600 3409

Grindu 1688 1749 1716 1840 1682 1729

I.C. Brătianu 1316 1360 1338 1430 1311 1344

Jijila 5535 5064 5626 5327 5513 5007

Jurilovca 4602 4018 4678 4226 4585 3972

Luncavita** 4503 4206 4578 4424 4486 4158


138

Mahmudia** 2449 2012 2490 2116 2440 1989

Maliuc 908 771 923 811 904 763

Mihai Bravu 2154 1697 2189 1785 2146 1678

Mihail Kogalniceanu 2581 1813 2623 1907 2571 1793

Murighiol 3315 2996 3370 3152 3302 2962

Niculitel 3526 2472 3584 2600 3513 2444

Nufaru 2600 2691 2643 2830 2590 2660

Pardina 709 776 720 817 706 768

Sarichioi 6510 5479 6617 5764 6485 5417

Sfantu Gheorghe 683 472 694 496 681 466

Slava Cercheză 2061 1496 2095 1573 2053 1479

Smârdan 885 665 900 699 882 657

Somova 4441 4254 4514 4475 4424 4206

Văcăreni* 2317 2205 2355 2319 2308 2180

Valea Nucarilor 3732 3545 3794 3729 3718 3505

URBAN 118230 108240 120182 113856 117778 107015

RURAL 89892 83045 91322 87148 89544 82070

TOTAL ZONĂ 208122 191285 211504 201004 207322 189085


139

ANEXA 2

Evoluţia proiectată a populaţiei subzonelor de studiu delimitate în Delta Dunării, între 2006 -2025, în 3 variante (pesimistă, optimista şi medie):

Varianta

Medie Varianta Optimista

Varianta Pesimista

Nr crt. Zone / localitati 2015 2025 2015 2025 2015 2025

Zona Delta 11093 9148 11275 9622 11050 9046

1 Oras Sulina 4072 3387 4139 3563 4056 3349

2 C.A. Rosetti 742 474 754 498 739 469

4 Ceatalchioi 722 697 734 733 719 689

5 Chilia Veche 1988 1435 2021 1509 1981 1419

6 Crisan 1269 1136 1290 1195 1264 1123

7 Maliuc 908 771 923 811 904 763

8 Pardina 709 776 720 817 706 768

9 Sfantu Gheorghe 683 472 694 496 681 466

Zona Mahmudia 14472 13871 14713 14590 14417 13713

1 Bestepe* 2376 2627 2416 2763 2367 2597

2 Mahmudia** 2449 2012 2490 2116 2440 1989

3 Murighiol 3315 2996 3370 3152 3302 2962

4 Nufăru 2600 2691 2643 2830 2590 2660

5 Valea Nucarilor 3732 3545 3794 3729 3718 3505

Zona Sinoe 16464 18551 16681 19311 16394 18307

1 Corbu 7489 9111 7588 9484 7457 8991

2 Istria 3068 3421 3108 3561 3055 3376

3 Mihai Viteazu 3632 3727 3680 3880 3616 3678

4 Sacele 2275 2292 2305 2386 2266 2262

Zona Babadag 31318 26565 31834 27943 31199 26264


140

1 Oras Babadag 9788 8939 9949 9403 9750 8838

2 Baia 3907 2926 3972 3078 3893 2893

3 Ceamurlia de Jos 2296 2010 2334 2114 2287 1987

4 Jurilovca 4602 4018 4678 4226 4585 3972

5 Mihai Bravu 2154 1697 2189 1785 2146 1678

6 Sarichioi 6510 5479 6617 5764 6485 5417

7 Slava Cercheza 2061 1496 2095 1573 2053 1479

Zona Isaccea 18955 16132 19267 16969 18884 15950

1 Oras Isaccea 4794 4145 4873 4360 4776 4098

2 Frecatei 3613 3448 3673 3627 3600 3409

3 Mihail Kogalniceanu 2581 1813 2623 1907 2571 1793

4 Niculitel 3526 2472 3584 2600 3513 2444

5 Somova 4441 4254 4514 4475 4424 4206

Zona Măcin 26290 23971 26725 25213 26190 23698

1 Oras Macin 10046 8722 10212 9174 10008 8623

2 Grindu 1688 1749 1716 1840 1682 1729

3 I.C. Bratianu 1316 1360 1338 1430 1311 1344

4 Jijila 5535 5064 5626 5327 5513 5007

5 Luncavita** 4503 4206 4578 4424 4486 4158

6 Smardan 885 665 900 699 882 657

7 Vacareni* 2317 2205 2355 2319 2308 2180

Zona Tulcea 89530 83047 91009 87356 89188 82107

1 Municipiul Tulcea 89530 83047 91009 87356 89188 82107


141

ANEXA 3

BILANŢ TERITORIAL PROPUS

ZONA Terenuri arabile

Păşuni Fâneţe Vii Livezi Total agricol

Păduri Ape Drumuri şi căi ferate

Curţi şi construcţii

Terenuri neprod

Total neagricol

Total

TOTAL (ha)

315,87 7533,5 0 43 0 7896,75 18952,2 123175,4 539,235 1500,3825 5874 150038,3 157935 Zona piscicolă şi de producţie a biomasei

TOTAL (%)

0,20 4,77 0,00 0,03 0,00 5,00 12,00 77,99 0,34 0,95 3,72 95,00 100

TOTAL (ha)

36987,16 7513 4 466 100 45078,8 13523,64 159038 957,9245 3313,2918 3478 180315,2 225394 Zona agricola, piscicola, silvica

TOTAL (%)

16,41 3,33 0,00 0,21 0,04 20,00 6,00 70,56 0,43 1,47 1,54 80,00 100

TOTAL (ha)

49422,55 10886,03 0 2830,367 1451,47 64590,42 31932,34 37433,41 2032,058 7112,203 2047,53 80556,59 145147 Zona agricolă cerealieră, silvică, piscicolă şi de acvacultură

TOTAL (%)

34,05 7,50 0,00 1,95 1,00 44,50 22,00 25,79 1,40 4,90 1,41 55,50 100

Zona agricolă colinară, (pomicolă,

iti l

TOTAL (ha)

53704,85 8133,248 52 6608,264 2033,312 70530,51 20841,45 24155 1906,23 7447,0052 2200 56551,49 127082


142

viticola, zootehnica) şi silvica

TOTAL (%)

42,26 6,40 0,04 5,20 1,60 55,50 16,40 19,01 1,50 5,86 1,73 44,50 100

TOTAL (ha)

23685,2 7741,677 0 512 2 31941,18 1644,43 21252 663,1856 2334,684 3068,56 28963,62 67672 Zona agricolă cu profil cerealier şi zootehnic

TOTAL (%)

35,00 11,44 0,00 0,76 0,00 47,20 2,43 31,40 0,98 3,45 4,53 42,80 100

P.A.T.Z. DELTA DUNĂRII -...

Documents

Transcript of P.A.T.Z. DELTA DUNĂRII -...