AT_metode Si PATN

2014 AT / anul IV U şi P şi master 1

AMENAJAREA TERITORIULUI

(intervenţii)

CURS OBLIGATORIU

Partea a III-a

METODE ŞI TEHNCI DE REPREZENTARE

Conf. dr.arh.-urb. Gabriel Pascariu

UAUIM – FACULTATEA DE URBANISM

secţiile urbanism şi peisagistică şi master ATDR anul I


DOCUMENTAŢIILE DE AT – elemente de metodă şi conţinut

Definiţii

Conţinut

Metodologie de elaborare

Modalitatea de

• iniţiere

• finanţare

• avizare

• aprobare

• implementare

Metode şi tehnici de lucru – sisteme de analiză, calcul, sisteme de

reprezentare grafică, semne convenţionale

Suporturi topografice şi cadastrale

Date, informaţii statistice

OMLPAT 91 /1991

LATU – 350 /2001

Lege 190 / 2013

Ghiduri şi

metodologii MDRT

– în pregătire


DOCUMENTAŢIILE DE AT - definiţii

Stabilite inițial de OMLPAT 91 – 1991

PATIJ – se întocmeşte pentru teritorii grupate în zone cu caracteristici comune,

geografice, istorice, economice sau de altă natură; generează politici teritoriale

de interes comun, pe probleme concrete (OMLPAT 91 /91)

PATIO, PATIC – se întocmeşte pentru teritorii unde există sau sunt preconizate

cooperări pe plan economic sau pentru realizarea de infrastructuri (OUP) –

(OMLPAT 91 /1991)

Relaţia cu GAL-uri, PNDR, FEADR şi inter-comunalitatea

PATJ – se întocmeşte pentru teritoriul administrativ şi are rol coordonator de

armonizare a dezvoltării teritoriilor UAT componente (OMLPAT 91 /91)


DOCUMENTAŢIILE DE AT – definiţii

Redefinite prin legea 350 /2001

PATJ are caracter director şi reprezintă expresia spaţială a programului de

dezvoltare socio-economică a judeţului

PATZ are rol director şi se realizează în vederea soluţionării unor probleme

specifice ale unor teritorii.

Acestea pot fi:

a) intercomunale sau interorăşeneşti, compuse din unităţi administrativ-

teritoriale de bază, comune şi oraşe;

b) interjudeţene, înglobând părţi din judeţe sau judeţe întregi;

c) regionale, compuse din mai multe judeţe.

Prin OUG 7 / 2011 pentru aglomerările urbane şi zonele metropolitane definite

conform legii se elaborează strategia de dezvoltare teritorială zonală periurbană

/metropolitană ca documentație de planificare teritorială integrată pentru

fundamentarea planurilor urbanistice generale


DOCUMENTAŢIILE DE AT – definiţii

Cine? APL – misiunea – viziunea – ţinte comune

Obiective generale: optimizare utilizare resurse

repartiţie activităţi – populaţie

protecţie mediu

dezvoltare durabilă

corelare priorități de dezvoltare

eficientizare investiții publice

valorificare resurse naturale și culturale

La nivelul municipiilor, prin OUG 7 /2011 se cere elaborarea de planuri de

mobilitate urbană, ca instrument de planificare strategică care asigură

corelarea dezvoltării teritoriale cu nevoile de mobilitate și transport.

Rol PAT – analizează relaţia dintre potenţialul unui teritoriu şi – modul de

valorificare al acestuia.

Cum? Prin procesul

analiză – diagnoză – propunere - strategie -- politică


DOCUMENTAŢIILE DE AT – metode şi tehnici

Culori şi semne convenționale:

(stabilite inițial de OMLPAT 91 – 1991)

• limite teritoriale,

• folosinţa şi destinaţia terenurilor,

• reglementări,

• elemente funcţionale,

• căi de comunicaţie,

• reţele tehnico-edilitare şi construcţii aferente,

• caracteristici de orientare şi climă

Planul de bază

Legenda



PLANUL DE BAZĂ

Suport cartografic / topografic, care cuprinde un ansamblu de elemente

grafice şi care se menţin neschimbate în procesul de elaborare a PAT

• coordonate, nivelment (curbe de nivel)

• elemente de cadru natural (păduri, hidrografie etc.)

• elemente de cadru antropic (căi de comunicaţie, vetre de localităţi etc.)

• LIMITE ADMINISTRATIV-TERITORIALE

• denumiri asociate elementelor grafice

• elemente formale: titlu, scară (grafică), puncte cardinale, roza vânturilor,

date de recunoaştere a lucrării, autori etc.

• sursa informaţiilor din planul de bază

În procesul de elaborare digitală (IT), PB este un “strat” şi implică

procesarea unor informaţii iniţiale (hărţi, planuri scanate, digitizate).

Softuri de grafică (CorelDraw) sau de tip SIG* (ArcView).

*Sisteme informatice geografice



http://www.ancpi.ro/pages/wiki.php?lang=ro&pnu=hartiSiPlanuri

Suporturile

topografice şi

cadastrale se

obţin de la

instituţii

specializate:

ANCPI, DTM.

Pentru

identificarea

carourilor suport

la diferite scări

există o

codificare

specifică în

sistemul de

proiecţie “Stereo

70”.



Legenda planului / cartogramei

a. Legenda planului de bază

b. Legenda specifică

Rolul LEGENDEI: explică /descrie conţinutul planului /cartogramei

O LEGENDĂ trebuie să fie:

• clar organizată

• concisă şi clară în exprimare

• sugestivă în limbaj (în alegerea semnelor şi culorilor)

Organizarea:

- pe categorii de aspecte /probleme

- de la general la specific

- de la situaţie existentă la diagnostic /propuneri

- de la semne convenţionale la semne noi /inedite

Notă: mai întâi vor fi epuizate semnele convenţionale!



Compunerea unei planşe:

Cartogramele – alegerea modalităţilor de reprezentare nu este reglementată

plan + legendă aferentă

titlu şi alte elemente

fixe (nord, roză,

scară)

cartogramă +

legendă aferentă*

date de recunoaştere /cartuş

tabel, date statistice,

texte explicative

Semne /culori • Culoarea – în general pentru elemente de fond

• Haşura sau contururi de grosimi diferite pentru a delimita areale

specifice (culoare, tip de linie, grosime, dimensiune etc.)

• Semne – linii / figuri geometrice (grosime, culoare, dimensiune etc.)

* Sau o vinietă (imagine de mici dimensiuni; mai are sensul de desen cu caracter ornamental)


DOCUMENTAŢIILE DE AT

Metode şi tehnici de reprezentare

Reprezentări grafice utilizate frecvent

• Hărţile

• Cartogramele

• Diagramele

• Schemele

• Graficele

• Tabelele

Partea desenată – planşe format A2, A1, A0 = GRAFICĂ + TEXT

Partea scrisă – memorii = TEXT + GRAFICĂ

Notă:

Documentaţiile de AT se

caracterizează prin prezenţa

semnificativă a elementelor de

grafică în partea scrisă.

Tendinţele sunt de a produce un

unic material (tip raport), care

să includă texte şi elemente

grafice, planşele de mari

dimensiuni reducându-se ca

număr.



Metode şi tehnici

HARTA

instrument de

reprezentare relativ

realist, a caracteristicilor

unui teritoriu şi a

repartiţiei teritoriale a

fenomenelor şi a relaţiilor

dintre ele se construieşte

pornind de la o bază

geografică, sau de un fond

topografic

Hărţi tematice: fizice,

economice, sociale,

administrative etc.



Metode şi tehnici

CARTOGRAMA

Imagini simplificate,

geometrizate ale unui

anumit teritoriu, care

ilustrează anumite aspecte

caracteristice ale acestuia

Apare la începutul sec. XX

Tinde să înlocuiască harta

Tendinţa pentru

schematizare,

esenţializare, scara mică

/medie, reprezentare mai

puţin realistă



Metode şi tehnici

CARTOGRAMA

Ilustrează repartiţia unor

elemente statistice, sau a unor

fenomene, procese în teritoriu



Metode şi tehnici

CARTOGRAMA

Ilustrează repartiţia unor elemente

statistice, sau a unor fenomene,

procese în teritoriu



Metode şi tehnici

CARTODIAGRAMA – cartogramă care are

asociate diagrame în interiorul său

Modele de diagrame



Metode şi tehnici

DIAGRAMA (exemple de notorietate)

Orice reprezentare grafică

schematică a unui fenomen sau

proces, a unui concept sau a unei

succesiuni logice de evenimente

(proces de gândire)

scopuri

mijloace

ARBORELE OBIECTIVELOR

Convertirea problemelor în realizări pozitive prin relaţia mijloace-scopuri

Distrugerea resursei piscicole stopată sau

redusă

Preţuri mai mari de vânzare

Venit crescut al micilor pescari

Habitate naturale protejate

Reducere semnificativă a

practicilor ilegale

Prelucrare îmbunătăţită a

capturii

Acces îmbunătăţit la

pieţe

efecte

cauze

ARBORELE PROBLEMĂ AJUTĂ LA STABILIREA RELAŢIEI

CAUZĂ-EFECT

exemplu

Diminuarea resurselor piscicole

Preţuri de vânzare mici

Veniturile micilor

pescari în declin

Distrugerea habitatului natural

Practici ilegale de pescuit

Calitatea redusă a capturii

Acces limitat la pieţe



Metode şi tehnici

DIAGRAMA GANTT – utilizată pentru

programarea activităţilor

DIAGRAME VENN – indică

relaţii între diferite sectoare,

areale, actori etc.



Metode şi tehnici

DIAGRAMA GANTT – utilizată pentru programare

activităţilor

DIAGRAMA de

relaţionare

Notă: EXCEL,

POWERPOINT, SPSS,

CORELDRAW etc.



Metode şi tehnici

DIAGRAMA pentru

reprezentarea unor date

statistice

PIRAMIDA VÂRSTELOR

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

0 100

90

80

70

60

50

40

30

20

10

0

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

Servicii (sector terţiar)

Agricultură

(sector primar)

Industrie

(sector secundar)

Aşezări cu funcţii mixte

Aşezări cu funcţii

de servire predominat


de tip primar

predominat


de tip secundar

predominat

localitate rurală în care

populaţia activă este

distribuită astfel: 70% în sectorul

primar şi câte 15% ăn sectoarele

secundar şi terţiar

NOMOGRAMA –

relaţii între 3

variabile

Dendrograme for grouping judete by development profiles

Index of global

development

The distance among development profiles of judete

0 5 10 15 20 25

+---------+---------+---------+---------+---------+

Caras-Sev 48

Dambovita 50

Valcea 49

Mehedinti 47

Dolj 47 medium development

Maramures 51

Braila 52

Bacau 48

Galati 51

Olt 42

Vrancea 42

Buzau 44

Salaj 45

Neamt 43 low development

Suceava 45

Tulcea 40

Bistrita 42

Iasi 46

Vaslui 31

Botosani 34

Giurgiu 35

Teleorman 38 very low development

Calarasi 39

Ialomita 41

Cluj 63

Timis 63 very high development

Sibiu 61

Brasov 66

Bucuresti 75

Alba 53

Bihor 57

Arges 57

Prahova 58

Satu Mare 53 high and medium-high development

Covasna 53

Harghita 52

Arad 55

Mures 56

Hunedoara 58

Constanta 59

Gorj 58 high development

DENDROGRAMA – relaţii

ramificate /arborescente



Metode şi tehnici

SCHEMA

Denumire generică pentru

reprezentarea grafică, geometrizată,

stilizată a unor concepte, idei,

relaţii, caracteristici spaţiale sau de

altă natură

Commission, in co-operation

with the MS, draws up list of

eligible regions for

Objectives 1& 2

After consultation with local and

regional authorities and social

and economic partners, Member

States elaborate and present

NSFR to the Commission

Commission examines

NSFR to ensure consistency

with:

the Structural Funds

Regulations

Within 5 months of the

submission of the NSFR/OPs

Commission gives final

decision

Managing authorities inform

potential project promoters and launch

call for project proposals

Projects are selected,

approved and monitored

by managing authority

and money reaches

people on the ground

MS negotiates NSFR/OPs with the

Commission

Parallel to or following the

adoption of the NSFR, a number of

thematic or regional Operational

Programmes/ OPs are presented

to, negotiated with and approved

by the Commission in the same

manner

Commission decides in

principle on NSFR/ OPs

Structural Funds

Committee (for the ESF:

the ESF committee)

gives opinion on

NSFR/OPs/

National Strategic

Reference Framework

/NSRF

Operational

Programmes/OPs

Commission, in co-operation

with the MS, draws up list of

eligible regions for

Objectives 1& 2

After consultation with local and

regional authorities and social

and economic partners, Member

States elaborate and present

NSFR to the Commission

Commission examines

NSFR to ensure consistency

with:

the Structural Funds

Regulations

Within 5 months of the

submission of the NSFR/OPs

Commission gives final

decision

Managing authorities inform

potential project promoters and launch

call for project proposals

Projects are selected,

approved and monitored

by managing authority

and money reaches

people on the ground

MS negotiates NSFR/OPs with the

Commission

Parallel to or following the

adoption of the NSFR, a number of

thematic or regional Operational

Programmes/ OPs are presented

to, negotiated with and approved

by the Commission in the same

manner

Commission decides in

principle on NSFR/ OPs

Structural Funds

Committee (for the ESF:

the ESF committee)

gives opinion on

NSFR/OPs/

National Strategic

Reference Framework

/NSRF

Operational

Programmes/OPs

Exprimarea schematică

a unui proces complex

Exprimarea

schematică a

unui sistem de

relaţii

instituţionale



Metode şi tehnici

SCHEMA

Expresia schematică a conceptului de

Oraş – grădină (Ebenezer Howard,

Garden Cities of To-morrow, 1902)

Secţiune prin vale (Patrick Geddes)

Ilustrare schematică a ocupaţiilor umane şi a relaţiilor om – natură, oraș - regiune

“It takes a whole region to make a city”

(Cities in Evolution, 1915)



Metode şi tehnici

SCHEMA

Ilustrarea relaţiilor teritoriale, a

unor axe, direcţii, elemente de

interes.

La nivel de schemă

ABSTRACTIZAREA e

maximizată!!!

DN 67

DN 65C

E79DN 66

E81DN 7

DJ 665

DJ 6

46

DN 67C

spre Sebes spre Sibiuspre Petrosani

spre Craiova spre Craiova spre Craiova spre Babeni spre Pitesti

DN 67B

Bumbesti Jiu

10.500 loc.

Tg. Carbunesti8.700 loc.

Maldaresti

Costesti

Slatioara

Vaideeni Polovragi

Baia de Fier

Crasna

Tomsani

Exemple din studii teritoriale elaborate de SC URBAPLAN srl, autor: G.Pascariu)



Metode şi tehniciSCHEMA

limbaj simplu, sugestiv, utilizează simboluri

universal acceptate – mesajul trebuie să fie uşor

de recepţionat, iar legendele nu sunt necesare



Alte metode şi tehnici

CHOREMA

Limbajul chorematic propus

de R. Brunet (1980) –

abstractizare maximă a

reprezentării realităţii fizico-

spaţiale.

Se 7 tipuri de semne de bază

şi 4 semne secundare, care

generează 28 de choreme –

ALFABETUL GEOGRAFIEI.

Choremele pot reprezenta

acţiuni, proiecte, rezultate.

“semnătura societăţilor pe

spaţiul în care trăiesc”

Sursa: Ianoş, I. – Sisteme

teritoriale - 2000




GRAFICELE

Ilustrarea relaţiei dintre 2 variabile

-5.6

-12.9

-8.8

1.5

7.1

3.9

-5.4

-3.2

1.8

5.3

-6.1

3.9

-15

-10

-5

0

5

10

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001

PIB

LINEARE

CU BARE -

HISTOGRAME




GRAFICELE

cu creşteri egale sau logaritmice

combinate

frecvenţe, curbe de distribuţie

histograme spaţiale, de structură




GRAFURI (diferit de graficul

de funcţie)

Teoria grafurilor – teorie matematică

Exprimă relaţia dintre elemente ale aceleiaşi categorii.

Graf = linii şi noduri

Reţeaua

Matricea de conectivitate, număr de legături

Direcţionate, nedirecţionate

“Păianjenul de trafic” (diagrama origine-destinație)

A

B

C

D




TABELE

Seturi de elemente /relaţii organizate

în sistemul de rânduri şi coloane.

Tabele cu 1, 2, 3 variabile

(analiză bivariată şi multivariată)

Tabele de contingenţă – cu 2 variabile

Variabila independentă (VI sau x)

Variabila dependentă (VD saz y)

De regulă VI pe orizontală (rânduri)

VD pe veriticală (coloane)

TABELE - tipuri

Matematice

aritmetice

logaritmice

trigonometrice

Statistice – demografie etc.

(vezi anuarele statistice)

Logice – tabelul adevărului

Chimice – tabelul periodic

Oceanografie – tabela mareelor

Tabele orare – mersul trenurilor

curse aeriene

orare şcolare

Tabele centralizatoare

Tabele sinoptice

Etc...

Notă: de regulă un tabel are un număr limitat de coloane şi posibil

nelimitat de rânduri




TABELE MATRICOLE

106101010116910789Total

69p5pxxxxxxxxSârb M. Iulia Bianca

RPopescu M. Răzvan

RPetrescu I. Vasilica

96pxxxxxxxxPinzaru A. Ioana

99pxxxxxxPăun F. Marilena Ana

6xxOcheana I. Laura

109p8pxxxxxxxxMoldoveanu D. Delia

Minu C. Cristian

8pxxxxMihalcea T. Alexandru

Merlusca M. Madalina

84pxxxxxxxxLuchian G. Irina

6pxxxxLică – Ionescu R.A. Manuela

RIonescu M. Anca

95pxxxxxxxGeorgescu N. M . Eliza

Georgescu L. Simona

106p5pxxxxxxxxxCiobanu L. Irina

95p6pxxxxxxxxxBunea M. Andreea

106p7pxxxxxxxxBidu I. Georgiana

Notă

finală

Not

ă

exa

me

n

Me

die

luc

rări

L3L2L1

Tot

al

03.

05

26.

04

19.

04

29.

03.

22.

03

15.

03

08.

03

01.

03

22.

02

Numele şi prenumeleNr.

crt.

106101010116910789Total

69p5pxxxxxxxxSârb M. Iulia Bianca

RPopescu M. Răzvan

RPetrescu I. Vasilica

96pxxxxxxxxPinzaru A. Ioana

99pxxxxxxPăun F. Marilena Ana

6xxOcheana I. Laura

109p8pxxxxxxxxMoldoveanu D. Delia

Minu C. Cristian

8pxxxxMihalcea T. Alexandru

Merlusca M. Madalina

84pxxxxxxxxLuchian G. Irina

6pxxxxLică – Ionescu R.A. Manuela

RIonescu M. Anca

95pxxxxxxxGeorgescu N. M . Eliza

Georgescu L. Simona

106p5pxxxxxxxxxCiobanu L. Irina

95p6pxxxxxxxxxBunea M. Andreea

106p7pxxxxxxxxBidu I. Georgiana

Notă

finală

Not

ă

exa

me

n

Me

die

luc

rări

L3L2L1

Tot

al

03.

05

26.

04

19.

04

29.

03.

22.

03

15.

03

08.

03

01.

03

22.

02

Numele şi prenumeleNr.

crt.

Nr. de

ordine

Variabile

independente

Totalizări

sau

procente

Variabile dependente

(prezenţe, note etc.) Totalizări, procente,

medii




Componente

ale tabelelor

Titlu şi număr de ordine

Sursa datelor sau a

tabelului

Tabel 1: Populaţia locali t ă ţ i l o r o r a ş u l u i H o r e z u *

Nr. crt. Localitate Populaţie 2002* %

1 . H o r e z u 3 9 2 2 5 7 . 5 4

2 . R o m a n i d e S u s 9 6 5 1 4 . 1 6

3 . R o m a n i d e J o s 7 7 7 1 1 . 4 0

4 . U r ş a n i 4 7 0 6 . 9 0

5 . R â m e ş t i 2 8 2 4 . 1 4

6 . I f r i m e ş t i 2 1 0 3 . 0 8

7 . T ă n ă s e ş t i 1 9 0 2 . 7 8

Total 6816 100,00

* Date neoficiale, recensământ 2002

1

1. Horezu este sediul Consiliului Local al oraşului

Note explicative aferente

Variabila

independentă

Variabila

dependentă




Tabelul: statistica oferă date primare

în cercetare – datele trebuie prelucrate /procesate!

prezentarea – sublinierea coloanelor, rândurilor

importante

Grafica tabelelor

• Culori

• Grosimi şi tipuri de

linii

• Tipuri de caractere

• Mărimea, grosimea

caracterelor

Un tabel trebuie

“lucrat” la fel de atent

ca o cartogramă sau o

diagramă!481 (543)34 (37)1242TOTAL GENERAL ZONĂ

21812--Total Novaci

592Vile3.

918--Pensiune2.

682--Hotel1.

NOVACI

624--Total Polovragi

101--Mănăstirea Polovragi2.

523--Pensiune1.

POLOVRAGI

31 (73)6 (8)--Total Costeşti

301--Mănăstirea Bistriţa3.

12 1--Mănăstirea Arnota2.

316--Pensiune1.

COSTEŞTI

170 (190)12 (13)1242Total Horezu

201--Mănăstirea Horezu5.

641701Căsuţe turistice 4.

--541Han turistic3.

4610--Pensiune2.

601--Hotel1.

HOREZU

Nr. locuriNr. unităţiNr. locuriNr. unităţi

20051989Tip unitate

481 (543)34 (37)1242TOTAL GENERAL ZONĂ

21812--Total Novaci

592Vile3.

918--Pensiune2.

682--Hotel1.

NOVACI

624--Total Polovragi

101--Mănăstirea Polovragi2.

523--Pensiune1.

POLOVRAGI

31 (73)6 (8)--Total Costeşti

301--Mănăstirea Bistriţa3.

12 1--Mănăstirea Arnota2.

316--Pensiune1.

COSTEŞTI

170 (190)12 (13)1242Total Horezu

201--Mănăstirea Horezu5.

641701Căsuţe turistice 4.

--541Han turistic3.

4610--Pensiune2.

601--Hotel1.

HOREZU

Nr. locuriNr. unităţiNr. locuriNr. unităţi

20051989Tip unitate

Structura capacităţii de cazare pe tipuri de unităţi în arealul studiat



Alte metode şi tehniciStatele membre ale UE în 2000

indicatori ai coeziunii

Tara

Populatie (mil) Suprafata Contributie Beneficii

EURO

/loc

total

1996 %

total

kmp % % 1996 % 2000

1 Germania 81,54 21,94 356718,0 11,18 30,00 15,34 49,33

2 Franta 58,02 15,61 543964,6 17,05 17,60 7,96 36,00

3 Italia 57,27 15,41 301316,2 9,44 12,10 15,52 71,05

4 Marea Britanie 58,50 15,74 241751,0 7,58 10,80 8,52 38,18

5 Spania 39,18 10,54 504790,0 15,82 6,40 23,47 157,10

6 Olanda 15,42 4,15 41028,9 1,29 5,80 1,44 24,41

7 Belgia 10,13 2,73 30518,1 0,96 3,80 1,00 25,79

8 Austria 8,04 2,16 83859,0 2,63 2,90 0,80 26,17

9 Suedia 8,82 2,37 410934,2 12,88 2,90 1,04 30,90

10 Danemarca 5,21 1,40 43080,0 1,35 1,90 0,41 20,43

11 Finlanda 5,10 1,37 338147,3 10,60 1,50 1,00 51,43

12 Grecia 10,44 2,81 131625,5 4,12 1,50 11,42 286,82

13 Portugalia 9,91 2,67 91906,3 2,88 1,50 10,37 274,31

14 Irlanda 3,58 0,96 68894,6 2,16 0,90 1,68 123,22

15 Luxemburg 0,41 0,11 2586,4 0,08 0,20 0,04 27,18

total 371,57 100,00

3191120,

1 100,00 100,00 100,00 70,57

30,00

17,60

12,10

10,80

6,405,80

3,802,90 2,90

1,90 1,50 1,50 1,500,90

0,20

15,34

7,96

15,52

8,52

23,47

1,441,00 1,04 0,80 0,41

11,4210,37

1,001,68

0,04

0,00

5,00

10,00

15,00

20,00

25,00

30,00

35,00

Ge

rma

nia

Fra

nta

Ita

lia

Ma

rea

Bri

tan

ie

Sp

an

ia

Ola

nd

a

Be

lgia

Su

ed

ia

Au

str

ia

Da

ne

ma

rca

Gre

cia

Po

rtu

ga

lia

Fin

lan

da

Irla

nd

a

Lu

xe

mb

urg

contributie % 1996

beneficiu % 2000

Tarile UE dupa contributiile la bugetul comunitar si beneficiile din Fondurile

Structurale

Tabele sunt “materie primă”

pentru grafice

Atenţie la ordonarea

variabilelor: crescătoare

(VC), descrescătoare (VD)

Ordonarea – în general după

VD (y)




MATRICEA DE RELAŢIONARE

(instrument de planificare)

PRECONDIŢII

Descriereaproiectului

-

Obiectiv

general

Obiectivul

proiectului

Rezultate

Activităţi MIJLOACE COSTURI

MATRICEA CADRULUI LOGIC

Indicatori verificabili

Surse de verificare

Ipoteze /Pre-condiţii


DOCUMENTAŢIILE DE AT – alte aspecte de metodă şi tehnici

Aspecte de discutat:

Analiză – sinteză – SWOT

Sinteza analizei – diagnoză

Propunere – prognoză (prognoză tendenţială, prognoză – obiectiv)

Strategia generală

Strategia spaţială

Strategia de implementare a strategiei!!!

Politică – politici

Programe – măsuri – planuri de acţiune

Domenii cheie – priorităţi – axe prioritare

Domenii ţintă – zone ţintă – grupuri ţintă


DOCUMENTAŢIILE DE AT – unele elemente despre SWOT

SWOT - acronim al cuvintelor englezeşti (descriind calităţi) Strengths, Weaknesses,

Opportunities, Threats, care pot fi traduse prin:

• Strengths prin Puncte Tari (în literatura de profil în franceză Strengths este tradus

prin forces)

• Weaknesses prin Puncte Slabe

• Opportunities prin Oportunităţi sau Şanse

• Threats prin Pericole sau Ameninţări

Elaborarea unei perspective sau scenariu referitoare la viitor implică analizarea

informaţiei şi punerea în balanţă a căilor alternative (pentru regiuni, organizaţii,

grupuri sau indivizi).

Tehnica analizei SWOT a fost dezvoltată în contextul planificării strategice a afacerilor de

către cercetătorii universităţii Harvard.

Analiza SWOT este azi un instrument cu largă aplicare, utilizat şi în fundamentarea

deciziilor strategice privitoare la dezvoltare economică, socială şi spaţială.



Prin analiza SWOT se identifică disfuncţii şi elemente de potenţial ale mediului intern şi

oportunităţi sau pericole care provin din mediul extern.

Pe baza analizei SWOT se poate stabili modul optim prin care se pot valorifica anumite

potenţialităţi şi oportunităţi, sau soluţiona problemele şi contracara pericolele.

Mediul intern este format din totalitatea variabilelor şi elementelor asupra cărora entitatea

supusă analizei, poate interveni (factori endogeni sau intrinseci).

Mediul extern, complementar celui intern, este format din totalitatea variabilelor, pozitive

sau negative, asupra cărora însă, entitatea supusă analizei, nu poate interveni (factori exogeni

sau extrinseci).

Exemple de factori exogeni:

• schimbări tehnologice

• evoluţia pieţei, climatului de afaceri şi a pieţei forţei de muncă

• modificarea politicilor guvernamentale

• evoluţia relaţiilor sociale a mentalităţilor comunitare, profilul populaţiei,

stilul de viaţă, etc.

• alte evenimente de nivel local, regional etc.



Domenii posibile de analiză:

• geografie şi cadru natural - poziţie, climă, resurse naturale

• accesibilitate

• economie - agricultura şi producţia agricolă, silvicultură, industrie, producţia de

energie, populaţia ocupată

• populaţie (resurse umane) - structura pe vârste, etnică, religioasă, profesională,

nivelul de educaţie, potenţialul forţei de muncă

• infrastructură - căile de comunicaţii, echipamentele publice obligatorii

(educaţie, sănătate etc.) şi neobligatorii (prestări servicii, comerţ, alimentaţie

publică etc.)

• mediul - calitatea factorilor de mediu, starea vegetaţiei, probleme de impact…

• patrimoniu construit - monumente, centre istorice …..

• patrimoniu spiritual /cultural - tradiţii, obiceiuri …

• patrimoniu natural – rezervaţii, peisaje ...

• finanţe publice - constituirea şi utilizarea bugetelor locale, investiţii din fonduri

publice, investiţii străine …

• instituţii - administraţie centrală şi locală, financiar-bancare,..

• societate civilă - ong-uri, media



Modalităţi de organizare a analizei pe niveluri teritoriale:

Modalităţi de organizare a analizei pe domenii sectoriale:

Domenii Puncte tari (T) Puncte slabe (S) Oportunităţi ( O ) P e r i c o l e ( P )

1 . C a d r u n a t u r a l

2 . E c o n o m i e

3 . P o p u l a ţ i e

4 . I n f r a s t r u c t u r ă

5 . M e d i u

Nivel de analiză P u n c t e t a r i ( T ) P u n c t e s l a b e ( S ) O p o r t u n i t ă ţ i ( O ) P e r i c o l e ( P )

1 . L o c a l

2 . J u d e ţ e a n

3 . R e g i o n a l

4 . N a ţ i o n a l

5 . I n t e r n a ţ i o n a l

2014 AT / master ATDR /an IV U şi P 1

AMENAJAREA TERITORIULUI

CURS OBLIGATORIU

Partea a IV-a

PATN

Conf. dr.arh. Gabriel Pascariu

UAUIM – FACULTATEA DE URBANISM

Licenţă U şi P / Master ATDR


DOCUMENTAŢII DE AMENAJAREA TERITORIULUI

Stabilite de OMLPAT 91 – 1991 şi ulterior de legea 350 /2001 – Anexa 1,

completată de legea 289 /2006, OG27 /2008, legea 242 /2009, OG7 /2011

PATN – se elaborează în secţiuni, care sunt avizate de Guvern

şi aprobate de Parlament

PATZ – poate fi întocmit la nivel subjudeţean – PATZIC, PATZO, PATZM /P

sau suprajudeţean – PATZIJ, PATZR, PATZF

PATJ – este un plan obligatoriu pentru Consiliile Judeţene

este avizat de organisme centrale şi locale şi aprobat de CJ



definiţii - obiective

Ansamblu de documentaţii cu caracter de sinteză, care stabileşte strategii, prevederi şi

măsuri, ce determină dimensiunile, sensul şi priorităţile dezvoltării teritoriului României,

în acord cu ansamblul cerinţelor regionale şi continentale. (cf. OMLPAT din 1991)

PATN are caracter director şi reprezintă sinteza programelor strategice sectoriale pe

termen mediu şi lung pentru întregul teritoriu al ţării. PATN este compus din secţiuni

specializate. (cf. Legii 350 /2001)

OMLPAT 91 /1991 afirmă că PATN este o activitate continuă.

În prezent responsabil de elaborarea secţiunilor PATN este MDRT (Ministerul Dezvoltării

Regionale şi Turismului).

Principalul elaborator este INCD-URBAN-INCERC, în colaborare cu alte instituţii /structuri

de specialitate (INCD Turism, Institutul de Geografie al Academiei, IPTANA, INMH etc.).

Finanţarea PATN se face din fonduri publice.

PATN



Art. 5. - În realizarea funcţiilor sale, MDRap îndeplineşte următoarele atribuţii:

I. funcţia planificare strategică:

a) elaborează strategii pentru domeniile sale de activitate:

- Strategia naţională de dezvoltare teritorială, care are la bază Conceptul strategic de

dezvoltare teritorială a României;

- (...);

- Strategia naţională de dezvoltare regională;

- Strategia naţională de dezvoltare teritorială a Mării Negre şi a Dunării;

- (…);

b) elaborează politici, programe şi planuri pentru domeniile sale de activitate:

- (…);

- politici de dezvoltare teritorială, în conformitate cu obiectivele strategice privind

coeziunea teritorială;

- Planul de amenajare a teritoriului naţional;

- planuri de amenajare a teritoriului regional, în scopul fundamentării planurilor de

dezvoltare regională;

- Regulamentul general de urbanism;

- (…);

c) corelează politicile şi strategiile sectoriale de dezvoltare pentru asigurarea unei strategii

guvernamentale coerente de dezvoltare teritorială regională şi naţională a României;

Atribuţii MDRT conf. HG 1 /2013 (extras)



Secţiuni elaborate până în prezent

71 /1996; 363 /2006 SI – rețele de transport

171 /1997; 20 /2006 SII – apa

5 /2000 SIII – zone protejate naturale şi construite

351 /2001; 308 /2006;100 /2007 SIV – reţeaua de localităţi

575 /2001 SV – zone de risc natural

190 /2009 SVIII – zone cu resurse turistice

Secţiuni în curs de elaborare

Infrastructura socială – educaţie (VI), cercetare, sănătate

Zone rurale (VII)

CONCEPTUL STRATEGIC DE DEZVOLTARE SPAŢIALĂ A ROMÂNIEI (legea 289 /2006) –

propus spre dezbatere publică în oct. 2008

PATN – planul de amenajare a teritoriului naţional

2014AT / master ATDR /an IV U şi P 6


STRATEGIA DE DEZVOLTARE TERITORIALĂ A ROMÂNIEI -

România policentrică 2035 - Coeziune şi competitivitate

teritorială, dezvoltare şi şanse egale pentru oameni

„Strategia de dezvoltare teritorială a României este documentul care stă la baza întregului sistem

de planificare spațială (amenajarea teritoriului și urbanism) la nivel național fundamentând astfel

documentele strategice de nivel regional, județean și local (strategii de dezvoltare teritorială ,

planuri de amenajarea teritoriului, planuri de dezvoltare regională) și documentaţiile operaționale

(planuri de urbanism), precum şi celelalte strategii de dezvoltare de la nivel naţional cu relevanţă

şi impact teritorial.”

Prevăzută prin OG 27 / 2008 pentru modificarea Legii 350 / 2001 (LATU):

(…)

(2) Strategiile, politicile şi programele de dezvoltare durabilă în profil teritorial (…) se

fundamentează pe Strategia de dezvoltare teritorială a României.

(3) Strategia de dezvoltare teritorială a României este documentul programatic pe termen lung

prin care sunt stabilite liniile directoare de dezvoltare teritorială a României şi direcţiile de

implementare pentru o perioadă de timp de peste 20 de ani, la scară regională, interregională,

naţională, cu integrarea aspectelor relevante la nivel transfrontalier şi transnaţional.

(www.sdtr.ro)


DOCUMENTAŢII DE AMENAJAREA TERITORIULUI – PATN Secţiunea I

• rutiere autostrăzi, drumuri expres, poduri

• feroviare CF cu viteză sporită, reabilitări cf convenţionale, poduri, CF noi

• navale amenajare căi navigabile, puncte de trecere, porturi noi

• aeriene modernizări, aeroporturi noi

• noduri intermodale – modernizări terminale transport combinat, terminale noi

Obiectiv: conectarea la reţelele de transport europene şi atingerea unui nivel de

echipare comparabil cu nivelele europene

coridoarele pan-europene, IV, IX şi VII (Dunărea); TEN

Indicatori: 25% reţeaua rutieră modernizată şi 35% reţea feroviară electrificată

PATN Secţiunea I – rețele de transport


CORIDOARELE PAN-EUROPENE, IV, IX ŞI VII (DUNĂREA)

Coridorul paneuropean multimodal IV –

Dresda/Nurenberg-Praga-Viena/Bratislava-Budapesta-Arad - Bucureşti-

Constanţa/Craiova-Sofia-Salonic /Plovdiv-Istanbul

Coridorul paneuropean de transport intermodal IX –

Helsinki-St. Petersburg-Moscova/Pscov-Vitebsk-Kiev-Ljubasvika Chişinău-

Bucureşti-Dimitrovgrad,

Coridorul paneuropean de transport VII

Dunărea navigabilă, Canalul Dunăre-Marea Neagră, Braţele Dunării Chilia şi

Sulina,

Coridor: traseu rutier, feroviar, naval, aerian, incluzând infrastructuri şi

instalaţii auxiliare



CORIDOARELE PAN-EUROPENE

Praga - 1991

Prima Conferinţă de Transport

Pan-European: necesitatea

dezvoltării infrastructurii în

zona est europeană – legătura cu

UE15 (orizont 2010 – extins)

Creta – 1994

A 2-a conferinţă – 9 coridoare

Helsinki – 1997

A 3-a conferinţă – 10 coridoare

Coridor – rutier + feroviar

(cu excepţia C VII – fluvial)


REŢEUA DE TRANSPORT TRANS-EUROPEANĂ – TEN – 30 axe prioritare

Fonduri ale UE

Fonduri structurale

Fonduri de pre-aderare


Axa prioritară 7 - rutieră

Igoumenitsa/ Patras–Atena–Sofia–

Budapesta

Axa prioritară 22 - feroviară

Atena–Sofia–

Budapesta–Viena–Praga–

Nuremberg /Dresda


Axa prioritară 18 – cale navigabilă interioară

Rhine /Meuse–Main–Danube

http://ec.europa.eu/transport/infrastructure/tentec/tentec-portal/site/en/maps.html


DOCUMENTAŢII DE AMENAJAREA TERITORIULUI – PATN Secţiunea a II-a

• Resursele de apă dulce

• Apa pentru populaţie

• Apa pentru industrie

• Apa pentru irigaţii

Sunt identificate zone cu probleme de alimentare cu apă, zone poluate, zone

care necesită lucrări de reabilitare, modernizare, extindere etc. (aducţiuni,

lucrări hidro-edilitare, amenajări pentru irigaţii)

Obiectiv: protejarea resurselor de apă împotriva epuizării şi poluării şi corelarea

resurselor cu consumurile de apă (populaţie, agricultură, industrie)

Se propun acţiuni pe termen scurt, mediu şi lung (orizont 2025)

PATN – Secţiunea II - APAGestionarea resursei de apă

Bazine hidrografice

MMGA – MMDD – RN “Apele Române”


PATN – Secţiunea II - APA


DOCUMENTAŢII DE AMENAJAREA TERITORIULUI – PATN Secţiunea a III-a

PATN – Secţiunea III – zone protejate

• Zone protejate naturale

• Zone protejate construite

Sunt identificate zonele de interes naţional

Obiective: protejarea şi valorificarea patrimoniului natural şi construit de

importanţă naţională

Consecinţe:

• Instituirea ZP şi a zonelor de protecţie (pentru MI – 100m, 200m şi 500m)

• Metodologii specifice pentru ZP

• Delimitarea prin documentaţii de urbanism a ZP şi regulamente aferente

• Măsuri specifice privind gestionarea ZP

Urban --- Rural --- Extravilan


ZONE NATURALE PROTEJATE – definiţii

OG236 /2000

mediu natural: ansamblul componentelor, structurilor şi proceselor fizico- geografice, biologice şi

biocenotice naturale, terestre şi acvatice, având calitatea intrinsecă de păstrător al vieţii şi

generator de resurse necesare acesteia;

patrimoniu natural: ansamblul componentelor şi structurilor fizico- geografice, floristice, faunistice

şi biocenotice ale mediului natural a căror importanţă şi valoare ecologică, economică, ştiinţifică,

biogenă, sanogenă, peisagistică, recreativă şi cultural- istorică au o semnificaţie relevantă sub

aspectul conservării diversităţii biologice floristice şi faunistice, al integrităţii funcţionale a

ecosistemelor, conservării patrimoniului genetic, vegetal şi animal, precum şi pentru satisfacerea

cerinţelor de viată, bunăstare, cultură şi civilizaţie ale generaţiilor prezente şi viitoare;

bun al patrimoniului natural: componentă a patrimoniului natural care necesită un regim special de

ocrotire, conservare şi utilizare durabilă în beneficiul generaţiilor prezente şi viitoare;

arie naturală protejată: zonă terestră, acvatică şi/sau subterană, cu perimetru legal stabilit şi având

un regim special de ocrotire şi conservare, în care există specii de plante şi animale sălbatice,

elemente şi formaţiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de

altă natură, cu valoare ecologică, ştiinţifică sau culturală deosebită;

ZP - suprafaţa delimitată în jurul unor bunuri de patrimoniu, construit sau natural, a unor resurse

ale subsolului, în jurul sau în lungul unor oglinzi de apă etc. şi în care, prin documentaţiile de

amenajare a teritoriului şi de urbanism, se impun măsuri restrictive de protecţie a acestora prin

distanţă, funcţionalitate, înălţime şi volumetrie. – legea 350 /2001


OG236 /2000

coridor ecologic: zonă naturală sau amenajată care asigură cerinţele de deplasare, reproducere şi refugiu

pentru speciile sălbatice terestre şi acvatice;

zonă de protecţie: zonă înconjurătoare pentru un bun al patrimoniului natural, destinată să prevină

impactul activităţilor antropice asupra acelui bun;

reaua naţională de arii naturale protejate: ansamblul ariilor naturale protejate;

reţeaua ecologică a ariilor protejate: ansamblul de arii naturale protejate, împreună cu coridoarele

ecologice;

reţeaua ecologică EMERALD: reţeaua europeană de arii de interes conservativ special, creată în baza

Convenţiei privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, Berna, 1979;

reţeaua ecologică NATURA 2000: reţeaua ecologică de arii naturale protejate constând în arii de protecţie

specială şi arii speciale de conservare, instituită prin Directiva 92/43/CEE privind conservarea

habitatelor naturale, a faunei şi florei sălbatice;

Directiva Habitatelor - Arii Speciale de Conservare

Directiva Păsările - Arii Speciale de Protecţie


http://ec.europa.eu/environment/nature/natura2000/index_en.htm

http://natura2000.ro/ce-este-reteaua-natura-2000/

http://ec.europa.eu/environment/nature/natura2000/index_en.htm

http://natura2000.ro/ce-este-reteaua-natura-2000/


OG236 /2000

Stabileşte categoriile de arii naturale protejate (art. 5)

a) categorii stabilite la nivel naţional:

• rezervaţii ştiinţifice – regim strict de protecţie – categ. I IUCN (Uniunea Internaţională pentru

Conservarea Naturii)

• parcuri naţionale – protecţia ecosistemelor – categ. II IUCN

• monumente ale naturii – conservare elemente natural specifice – categ. III IUCN

• rezervaţii naturale – conservare habitate şi specii – categ. IV IUCN

• parcuri naturale – protecţie ansambluri peisagistice – categ. V IUCN (peisaj protejat)

b) categorii stabilite prin reglementări internaţionale:

• situri naturale ale patrimoniului natural universal – UNESCO (conf. Convenţie protecţie

patrimoniu mondial cultural şi natural - 1972)

• zone umede de importanţă internaţională

• rezervaţii ale biosferei

• arii speciale de conservare – conf. Directivei 92 /43CCE şi reţeaua Natura 2000

• arii de protecţie specială avifaunistică.

Categoriile de arii naturale protejate se pot modifica şi completa prin HG la propunerea autorităţii

publice centrale pentru protecţia mediului, cu avizul prealabil al Academiei Române.



Zone protejate naturale

- 17 rezervaţii ale biosferei şi parcuri naţionale şi naturale

(peste 1 mil. ha)

- rezervaţii şi monumente ale naturii (peste 800 de obiective)

14 grupări teritorială a zonelor naturale de importanţă naţională – cca. 35% din

teritoriul naţional

După 2001, prin HG au fost stabilite noi zone protejate, dintre care 10 parcuri

Alte acte normative

- legea 82 /1993 de înfiinţare a RBDD şi ARBDD

- HG 230 /2003 – delimitarea şi administrarea parcurilor naţionale şi naturale

- HG 1581 şi 2151 din 2004 – instituirea de noi zone protejate

- OUG 57 /2007 (abrogă OUG 236 /2000 completată şi modificată de legea 462

/2001) şi legea 345 /2006 privind regimul ariilor protejate;

- HG 1143 /2007 – privind instituirea de noi zone protejate

- OMDD 1964 /2007 – privind reţeaua Natura 2000 în România



PATN secţiunea III - zone protejate naturale şi Reţeaua NATURA 2000

OMDD 1964 din 13/12/2007 (MO 98 din 07/02/2008) privind instituirea regimului de arie naturală

protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura

2000 în România

• Sunt delimitate regiunile biogeografice de pe teritoriul României – sc. 1:100.000

• Sunt realizate hărţi cu limitele siturilor de importanţă comunitară, delimitate la scara 1:100.000

• Imaginea grafică accesibilă la http://maps.biodiversity.ro/sci (suport: cadstrul apelor, hărţi DTM ed.

2000 la sc. 1:100.000 şi 1:50.000, mozaicul de imagini satelitare Landsat 2000)

• Sunt identificate 273 situri cu denumirea sitului, unităţile administrativ-teritoriale în care este localizat

situl şi suprafaţa unităţii administrativ-teritoriale cuprinsă în sit (în procente)

Pentru toate planurile, programele şi proiectele care urmează să se desfăşoare în siturile de importanţă

comunitară, precum şi în vecinătatea acestora, se aplică prevederile legale în vigoare referitoare la

procedura de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi la procedura-cadru de evaluare

a impactului asupra mediului

Slăbiciuni ale OMDD: nu există corelare cu listele de arii protejate din PATN şi actele normative prin

care se stabilesc noi zone protejate, nu sunt clasificate pe categorii, nu se indică suprafeţe pe judeţe,

regiuni şi total!


http://maps.biodiversity.ro/sci


O clasificare relativă a ZP din România

RBDD

13 parcuri naţionale (din care 2 au statut de rezervaţie a biosferei – Rodna şi Retezat)

14 parcuri naturale

Peste 900 de rezervaţii naturale, ştiinţifice, monumente ale naturii şi arii de protecţie specială

avifaunistică

Cca. 150 de noi arii protejate au fost identificate şi stabilite prin HG care au urmat Secţiunii III a PATN

Completări / definiţii : legea nr. 345 din 19/07/2006

pentru modificarea şi completarea OUG 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor

naturale, a florei şi faunei sălbatice

• peisaj - zona terestră ce se poate delimita clar, cu o structură şi caracteristici specifice, cu valori şi structuri naturale

specifice, incluzând şi elemente ale culturii umane, unde elementele naturale şi cele create prin activitate umană se

influenţează reciproc

• ansamblu peisagistic - ansamblul de peisaje

• zone interioare ale ariilor naturale protejate - zonele definite şi delimitate prin planurile de management, în care se

stabilesc măsuri speciale de management sau se stabilesc activităţile permise

• vecinătatea ariei naturale protejate - zona din afara limitei unei arii naturale protejate, din care se poate genera un

impact asupra ariei naturale protejate de către un proiect sau o activitate, în funcţie de natura, mărimea şi/sau localizarea

acesteia

• comunităţi locale - comunităţile umane situate în interiorul sau în vecinătatea ariei naturale protejate, care deţin

proprietăţi ori desfăşoară activităţi tradiţionale pe teritoriul sau în vecinătatea ariei naturale protejate;

• activităţi tradiţionale - activităţile de utilizare durabilă a resurselor naturale desfăşurate de comunităţile locale în scopul

asigurării subzistenţei




Arii naturale protejate 2001


PESTE 500 DE MONUMENTE ŞI

ANSAMBLURI DE ARHITECTURĂ

ZONE PROTEJATE CONSTRUITE

1. Cetăţi

2. Curţi domneşti

3. Biserici fortificate

4. Castele, conace

5. Cule

6. Clădiri civile

7. Ansambluri urbane

8. Biserici de lemn

9. Muzee etnografice

10. Biserici rupestre

11. Biserici şi mănăstiri

12. Arhitectură industrială

13. Arhitectură populară

14. Ansambluri rurale

4 grade de concentrare (foarte mare, mare, medie, mică) în teritoriu a patrimoniului

construit cu valoare culturală de interes naţional şi valorile de patrimoniu cultural

naţional (pe UAT de bază)



ZONE PROTEJATE CONSTRUITE

CCA. 150 DE MONUMENTE ŞI SITURI ARHEOLOGICE

1. Complexe paleolitice

2. Aşezări neolitice şi eneolitice

3. Aşezări, necropole – epoca bronzului

4. Fortificaţii, aşezări – prima epocă a fierului

5. Fortificaţii dacice

6. Necropole şi zone sacre – a 2-a epocă a fierului

7. Castre şi aşezări civile

8. Oraşe antice

9. Edificii

10. Monumente medievale (identificate arheologic)

11. Rezervaţii arheologice

Notă: legea 5 /2000 identifică MI de interes naţionale; în 2004 prin OMCC 2314 sunt

listate peste 20.000 MI de categ. A şi B, de 4 tipuri: situri arheologice, ansambluri şi

monumente de arhitectură, monumente comemorative şi funerare (www.cultura.ro)


http://www.cultura.ro/



Arii construite protejate 2001


Propuneri pentru

alte 4 rezervaţii

naturale şi 11 MI

(biserici bizantine,

cule, cetatea Alba-

Iulia etc.)

Patrimoniul

UNESCO – 30 MI

+ RBDD listate

(1993-1999)

În 2010 este

propusă şi m.

Suceviţa

http://cnr-unesco.ro/ro/home/

http://www.cimec.ro/Monumente/UNESCO/UNESCOro/indexOrast.htm

http://www.cultura.ro/page/243

http://whc.unesco.org/en/statesparties/ro

http://cnr-unesco.ro/ro/home/

http://www.cimec.ro/Monumente/UNESCO/UNESCOro/indexOrast.htm

http://www.cultura.ro/page/243

http://whc.unesco.org/en/statesparties/ro


PATN – SECŢIUNEA A IV-A – REŢEAUA DE LOCALITĂŢI

(în curs de revizuire în prezent)

Obiective: stabilirea unei anumite clasificări a tuturor localităţilor din România prin

stabilirea unui număr de şase ranguri şi promovarea unui sistem de tip normativ

/reglementator conform căruia se poate face trecerea dintr-un rang în altul.

Consecinţe: schimbarea de statut (comună – oraş; oraş – municipiu) reglementată şi

sprijin pentru zonele rurale cu probleme (depopulare şi acces redus la servicii)

• ierarhii şi criterii de încadrare a tuturor localităţilor în 6 ranguri

• probleme ale zonelor rurale: zone rurale cu scăderi de populaţie de peste

30% (1968 – 1998)

17 zone lipsite de localităţi urbane pe raze

de 25-30km

• zone metropolitane: ca asocieri voluntare de comune şi oraşe

• zone de dezvoltare în aglomeraţiile urbane: instituirea unui statut special cu

durată determinată

• centuri verzi: în jurul marilor aglomeraţii (rang 0 şi 1);

pentru protecţia mediului şi dezvoltare

spaţială controlată

DOCUMENTAŢII DE AMENAJAREA TERITORIULUI – PATN Secţiunea a IV-a


Urban 4 ranguri

Rural 2 ranguri


Rang 0 – capitala

Rang 1 – 11 oraşe mari cu rol regional

Rang 2 – municipiile – cca. 90

Rang 3 – oraşele – peste 200

Rang 4 – sate reşedinţă de comună –

cca. 2800

Rang 5 – sate aparţinătoare –

cca. 10.000

Zone

metropolitane

Localizare geografică favorabilă

Populaţie

Rază de servire

Accesibilitate / acces la căile de comunicaţie

Funcţiuni economice

Nivel de dotare / echipare

Criterii de încadrare într-un anumit rang

Dotări minime

obligatorii(U) (R)

Notă: prin legea 308 /2006 se precizează procedura de delimitare a noilor UAT care se înfiinţează

sau se reînfiinţează (comune sau oraşe) – pe baza planurilor cadastrale avizate de OJCAPI



Indicatori cantitativi / calitativi pentru trecere de la un rang la altul (conf. legii 100 /2007)

Pentru mediul urban (municipiu /oraş) Pentru mediul rural (comună)

Număr de locuitori Număr de locuitori

Populaţia ocupată în activităţi neagricole totalul populaţiei ocupate (%din totalul

populaţiei ocupate)

Populaţia ocupată în activităţi neagricole (%din totalul

populaţiei ocupate)

Potenţial economic care să asigure echilibrul bugetar al

comunei

Dotarea locuinţelor cu instalaţii de alimentare cu apă (% din totalul locuinţelor) Locuinţe construite după anul 1960 (% din numărul total

de locuinţe)Dotarea locuinţelor cu baie şi WC în locuinţă (% din totalul locuinţelor)

Dotarea locuinţelor cu instalaţie de încălzire centrală (% din totalul locuinţelor)

Număr de paturi în spitale la 1000 de locuitori Spaţii construite pentru instituţii şi dotări:

- primărie

- şcoală primară şi gimnazială

- dispensar uman, farmacie sau punct farmaceutic

- post de poliţie

- Staţie /haltă CF sau staţie transport auto

Număr de medici la 1000 de locuitori

Unităţi de învăţământ

Dotări culturale şi sportive

Locuri în hoteluri

Străzi modernizate (% din lungimea totală a străzilor) Legături între satul-reşedinţă de comună şi celelalte sate

pe drumuri publice modernizate /cu îmbrăcăminţi uşoare

(% din totalul drumurilor)

Situarea fiecăruia dintre satele componente ale comunei

propuse spre înfiinţare la distanţă mai mare de 5 km faţă

de actualul sat-reşedinţă de comună

Reducerea distanţei totale între satele componente ale

comunei propuse spre înfiinţare şi actualul sat-reşedinţă,

în raport cu distanţa totală dintre acestea şi satul-

reşedinţă al comunei înfiinţate - minimum 15 km

Străzi cu reţele de distribuţie a apei (% din lungimea totală a străzilor)

Străzi cu conducte de canalizare (% din lungimea totală a străzilor)

Epurarea apelor uzate

Străzi cu reţele de hidranţi exteriori pentru stingerea incendiilor (% din lungimea

totală a străzilor)

Spaţii verzi (parcuri, grădini publice, scuaruri) m2/locuitor

Depozit controlat de deşeuri cu acces asigurat



Legea 100 /2007 stabileşte noi criterii şi proceduri pentru trecerea de la un rang la

altul

Se introduc:

- fişa oraşului propus să fie declarat municipiu

- fişa comunei propusă să fie declarată oraş şi

- fişa comunei propuse să fie înfiinţată

Sunt stabiliţi 17 indicatori (faţă de 16 în L351 /2001) pentru categoriile urbane şi 8

indicatori (faţă de 5 în L351 /2001) pentru rural (în tabel sunt trecute cu roşu noile

criterii).

Pragurile de mărime pentru populaţie sunt stabilite la:

- municipiu – 40.000 locuitori (faţă de 25.000 în L351 /2001)

- oraş – 10.000 locuitori (faţă de 5.000 în L351 /2001)

- comună – 1.500 locuitori

Legea 100 restrânge posibilitatea de declarare de noi UAT urbane / rurale prin

ridicarea pragurilor cantitativ / calitative, care trebui îndeplinite şi încurajează

formarea de noi UAT de bază prin unificare administrativă.



Reţeaua de localităţi urbane 2001



Reţeaua de localităţi rurale 2001


PATN - SECŢIUNEA V – ZONE DE RISC NATURAL

• CUTREMURE DE PĂMÂNT

• INUNDAŢII

• ALUNECĂRI DE TEREN

ZRN - arealele delimitate geografic, în interiorul cărora există un potenţial

de producere a unor fenomene naturale distructive, care pot afecta

populaţia, activităţile umane, mediul natural şi cel construit şi pot

produce pagube şi victime umane

Risc: estimare matematică a probabilităţii producerii de pierderi umane şi materiale pe o

perioadă de referinţă viitoare şi într- o zonă dată pentru un anumit tip de dezastru

Obiective: delimitarea geografică a zonelor de risc natural şi instituirea de măsuri pentru

prevenirea şi atenuarea efectelor unor fenomene cu caracter distructiv

Consecinţe: elaborare şi conţinut hărţi de risc + conţinut documentaţii de ATşiU (MLTCT,

MMGA); delimitare şi declarare de ZRN, băci de date, monitorizare (CJ); grup de lucru

interdisciplinar pt. cercetarea fenomenelor naturale distructive (MTCT)

DOCUMENTAŢII DE AMENAJAREA TERITORIULUI – PATN Secţiunea a V-a


PATN - SECŢIUNEA V – ZONE DE RISC NATURAL

DOCUMENTAŢII DE AMENAJAREA TERITORIULUI – PATN Secţiunea a V-a



Promovată iniţial prin OUG 142 din 2008 şi aprobată ulterior prin legea 190 din 2009

OBIECTIVUL: sprijinirea zonelor cu potenţial turistic şi alocarea fondurilor europene şi

guvernamentale pe criterii obiective.

Sunt identificate zone cu resurse turistice naturale şi antropice cu concentrare mare şi

foarte mare precum şi probleme de infrastructură care trebuie rezolvate.

Gradul de concentrare şi nivelul critic al problemelor au fost stabilite pe baza unei

metodologii multicriteriale.

Se prevede actualizarea PUG pentru staţiuni.

Secţiunea VIII a avut o variantă iniţială în 2001 (ca Secţiune nr. VI), în care se identificau

zone defavorizate (în general montane) şi zone rurale cu factori restrictivi ai dezvoltării cu

potenţial turistic deosebit.

PATN - SECŢIUNEA VIII – ZONE CU RESURSE TURISTICE



Terminologie (conf. Anexa 9):

Resurse turistice - componente ale mediului natural şi antropic, care, prin calităţile şi specificul lor, sunt

recunoscute, înscrise şi valorificate prin turism, în măsura în care nu sunt supuse unui regim de

protecţie integrală. Resursele turistice pot fi naturale şi antropice.

Resurse naturale - elemente geomorfologice, de climă, de floră şi de faună, peisaje, zăcăminte de

substanţe minerale şi alţi factori.

Resurse antropice - monumente arheologice, situri arheologice, monumente, ansambluri şi rezervaţii de

arhitectură, monumente şi ansambluri memoriale, monumente tehnice şi de artă, muzee, elemente de

folclor şi artă populară etc.

Zonă turistică - teritoriu caracterizat printr-o concentrare de resurse turistice, care poate fi delimitat

distinct ca ofertă, organizare şi protecţie turistică.

Zonele cu resurse turistice - unităţile administrativ-teritoriale pe teritoriul cărora există o concentrare

mare şi foarte mare a resurselor naturale şi antropice, ce pot genera dezvoltarea uneia sau mai multor

forme de turism.

Infrastructură specific turistică - resurse materiale care îşi datorează existenţa activităţii turistice şi

care sunt destinate exclusiv turiştilor.

Infrastructură tehnică - Infrastructura edilitară a localităţilor ansamblul de construcţii, instalaţii

tehnologice, echipamente funcţionale şi dotări specifice prin care sunt asigurate serviciile publice de

gospodărie comunală.




Cuprinde:

Anexa 1: UNITĂŢI ADMINISTRATIV-TERITORIALE cu resurse naturale şi antropice mari şi

foarte mari

Anexa 2: ZONE CU RESURSE TURISTICE ZONE CU RESURSE NATURALE ŞI ANTROPICE (hartă)


foarte mari, care au probleme ale infrastructurii turistice

Anexa 4: ZONE CU RESURSE TURISTICE INFRASTRUCTURA SPECIFIC TURISTICĂ ÎN ZONE CU RESURSE

NATURALE ŞI ANTROPICE, MARI ŞI FOARTE MARI (hartă)


foarte mari, care au probleme ale infrastructurii tehnice

Anexa 6: INFRASTRUCTURA TEHNICĂ ÎN ZONE CU RESURSE NATURALE

ŞI ANTROPICE, MARI ŞI FOARTE MARI (hartă)

Anexa 7: UNITĂŢI ADMINISTRATIV-TERITORIALE cu resurse naturale şi antropice, mari şi

foarte mari, care au probleme ale infrastructurii turistice si tehnice

Anexa 8: INFRASTRUCTURA SPECIFIC TURISTICĂ ŞI TEHNICĂ ÎN ZONE CU RESURSE NATURALE ŞI

ANTROPICE, MARI ŞI FOARTE MARI (hartă)

Anexa 9: Terminologie



DOCUMENTAŢII DE AMENAJAREA TERITORIULUI – PATN Secţiunea a VIII-a

Turism 2009

AT_metode Si PATN

Documents

Transcript of AT_metode Si PATN