7. Creaţai uli J.S. Bach Id Id -...

7. Creaţia lui J. S. Bach Id Id

8. Creaţia lui G. Fr. Haendel Id Id

9. Cultura muzicală a clasicismului vienez Id Id

10. Creaţia lui J. Haydn Id Id

11. Creaţia lui W. A. Mozart Id Id

12. Creaţia lui W. A. Mozart Id Id 13. Creaţia lui L. van Beethoven Id Id

14. Creaţia lui L. van Beethoven Id Id

Bibliografie

Miculi-Pop, Otilia – Sinteze, vol. 1, p. 105-163, Editura Fundației România de Mâine, București, 2004 Brumariu Liviu – Istoria muzicii universale, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 1996 Golea, Antoine – Muzica din noaptea timpului până în zorile noi, 2 vol, Bucureşti, Bucureşti,

Editura Muzicală, 1987 *** - Dicţionar de termeni muzicali, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1984

*** - Larousse. Dicţionar de mari muzicieni, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2000

8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii

1. Cultura muzicală în Baroc – epocă, reprezentanţi, opere reprezentative Auditii muzicale

Redescoperirea prin studiul de carte/partitură; problematizare; studiul de caz; controversa creativă; analogii/comparaţii

2. Cultura muzicală în Baroc – epocă, reprezentanţi, opere reprezentative Auditii muzicale

Id

3. Creaţia lui J. S. Bach Auditii muzicale

Id

4. Creaţia lui J. S. Bach Auditii muzicale

Id

5. Creaţia lui G. Fr. Haendel Auditii muzicale

Id

6. Creaţia lui G. Fr. Haendel Auditii muzicale

Id

7. Cultura muzicală a clasicismului vienez Auditii muzicale

Id

8. Cultura muzicală a clasicismului vienez Auditii muzicale

Id

9. Creaţia lui J. Haydn Auditii muzicale

Id

10. Creaţia lui J. Haydn Auditii muzicale

Id

11. Creaţia lui W. A. Mozart Auditii muzicale

Id

12. Creaţia lui W. A. Mozart Auditii muzicale

Id

13. Creaţia lui L. van Beethoven Auditii muzicale

Id

14. Creaţia lui L. van Beethoven Auditii muzicale

Id

Bibliografie

Miculi-Pop, Otilia – Sinteze, vol. 1, p. 105-163, Editura Fundației România de Mâine, București, 2004 Brumariu Liviu – Istoria muzicii universale, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 1996 Golea, Antoine – Muzica din noaptea timpului până în zorile noi, 2 vol, Bucureşti, Bucureşti,

Editura Muzicală, 1987

*** - Dicţionar de termeni muzicali, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1984 *** - Larousse. Dicţionar de mari muzicieni, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2000

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Profesori de muzica

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare

10.2 Metode de evaluare

10.3 Pondere din nota finală

Fiecare din cele două evaluări pe parcurs au

pondere 10% din nota finală

(evaluare semestrială)

10.4 Curs Prezenta activa Examen oral 70%

10.5 Seminar/laborator Doua evaluari pe parcurs/semestru

Corectarea greselilor de continut al temelor

prezentate sub forma de eseu oral

20%

Prezenta activa la curs si seminar

10%

10.6 Standard minim de performanţă

Recunoasterea si analiza minimala a

partiturilor din genurile muzicale studiate

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Facultatea de Științe Socio - Umane 1.3.Departamentul Departamentul de Științe Socio - Umane 1.4.Domeniul de studii Muzica 1.5.Ciclul de studii Licență 1.6.Programul de studii/Calificarea Pedagogie Muzicală 2. Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Folclor muzical 2.2. Codul disciplinei Muz.1109 2.5. Anul de studiu I 2.6.Semestrul 1 2.7.Tipul de evaluare E 2.8.Regimul

disciplinei O

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2

curs 1 3.3 seminar/laborator 1

3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs

14

3.6 seminar/laborator 14

Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 8 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 8 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 8 Tutoriat 5 Examinări 3 Alte activităţi 5 3.7 Total ore studiu individual 37 3.9 Total ore pe semestru 75 3.10 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Sala prevăzută cu tablă cu portative , PC, CD player 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

Sala prevăzută cu tablă cu portative , PC, CD player

6. Competenţele specifice acumulate

Com

pet

enţe

p

rofe

sion

ale

1. Cunoştinţe de specialitate în domeniul studiat (cunoştinţe teoretice, înţelegerea-explicarea-interpretarea datelor teoretice

2. Formarea deprinderilor şi capacităţilor de a interpreta teoretic creaţia muzical-folclorică, într-o formă autentică, pe cât se poate mai apropiată de origini.

Com

pet

enţe

tr

ansv

ersa

le

1. Cunoaşterea morfologiei, sintaxei, semanticii şi esteticii melosului popular românesc, diferenţiat pe zone

folclorice; analiza şi compararea acestora. 2. Recunoașterea elementelor caracteristice ale limbajului musical din melodiile de tradiție orală,

analiză de text folcloric

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunostinte de specialitate in domeniul studiat(cunostinte

teoretice,intelegerea/explicarea si interpretarea datelor teoretice de morfologie muzicala etnomuzicologice

7.2 Obiectivele specifice Abilitatea de a analiza un text muzical folcloric prin datele obtinute din transcrierea materialului cules in teren Abilitatea de a culege si transcriere a materialului aflat in stare pura pe teren.

8. Conţinuturi

8.1 Curs

Metode de predare Observaţii

Sem. I Terminologie / delimitari conceptuale Expunere Istoricul disciplinei Expunere Legile etnomuzicologiei Expunere Metode de cercetare Expunere Versificatia populara cantata Expunere Clasificarea ritmurilor Expunere Ritmul giusto-silabic Expunere Ritmul giusto-silabic Expunere Ritmul parlando-rubato Expunere Ritmul parlando-rubato Expunere Ritmul aksak Expunere Ritmul aksak Expunere Ritmul distributiv (orchestic) Expunere

Bibliografie Bibliografie obligatorie Miculi Pop Otilia, Curs de folclor muzical si etnomuzicologie, vol. I, Bucuresti, Ed.Fundatiei Romania de Maine, 2007 Bibliografie suplimentara Bârlea, Ovidiu, Principiile cercetării folclorice, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, tom 11, nr. 3/1966 Brăiloiu, Constantin, Opere, Bucureşti, Ed. Muzicală, 1967 (vol. I), 1979 (vol. IV – p. 55-68) Georgescu, Lucilia, Constantin Brăiloiu, întemeietor şi conducător al „Arhivei de Folklore a Societăţii Compozitorilor Români”, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, nr. 6/1968 Kahane, Mariana, Un aspect al legăturii dintre text şi melodie în cântecul popular românesc, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, nr. 2/1966 Moldoveanu, Elisabeta, Consideraţii asupra cercetării interdisciplinare a folclorului muzical, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, tom 39, nr. 1-2/1994 Suliţeanu, Ghizela, Metoda experimentală în etnomuzicologie, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, tom 14, nr. 5/1969 Suliţeanu, Ghizela, Principiile şi legile folclorului în etnomuzicologie, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, tom 34, nr. 5/1989 Suliţeanu, Ghizela, Criterii psihologice în definirea unui sistem de clasificare a muzicii populare. Despre procesele de transpoziţie şi de substituire, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, tom 24, nr. 2/1979 Suliţeanu, Ghizela, Despre cercetările inter şi intradisciplinare în etnomuzicologie, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, tom 37, nr. 1/1992

8.2 Seminar/laborator


Auditii muzicale Auditie explicativa . Analiza text muzical si auditie muzicala Auditie muz. Explicativa / analiza

morfologica a elementelor de limbaj

muzical Analiza text muzical si auditie muzicala Id. Analiza text muzical si auditie muzicala Id. Analiza text muzical si auditie muzicala Id. Analiza text muzical si auditie muzicala Id. Analiza text muzical si auditie muzicala Id. Analiza text muzical si auditie muzicala Id. Analiza text muzical si auditie muzicala Id. Analiza text muzical si auditie muzicala Id. Analiza text muzical si auditie muzicala Id. Analiza text muzical si auditie muzicala Id. Analiza text muzical si auditie muzicala Id. Analiza text muzical si auditie muzicala Id. Bibliografie Bibliografie obligatorie Miculi Pop Otilia, Curs de folclor muzical si etnomuzicologie, vol. I, Bucuresti, Ed.Fundatiei Romania de Maine, 2007 Bibliografie suplimentara Bârlea, Ovidiu, Principiile cercetării folclorice, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, tom 11, nr. 3/1966 Brăiloiu, Constantin, Opere, Bucureşti, Ed. Muzicală, 1967 (vol. I), 1979 (vol. IV – p. 55-68) Georgescu, Lucilia, Constantin Brăiloiu, întemeietor şi conducător al „Arhivei de Folklore a Societăţii Compozitorilor Români”, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, nr. 6/1968 Kahane, Mariana, Un aspect al legăturii dintre text şi melodie în cântecul popular românesc, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, nr. 2/1966 Moldoveanu, Elisabeta, Consideraţii asupra cercetării interdisciplinare a folclorului muzical, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, tom 39, nr. 1-2/1994 Suliţeanu, Ghizela, Metoda experimentală în etnomuzicologie, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, tom 14, nr. 5/1969 Suliţeanu, Ghizela, Principiile şi legile folclorului în etnomuzicologie, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, tom 34, nr. 5/1989 Suliţeanu, Ghizela, Criterii psihologice în definirea unui sistem de clasificare a muzicii populare. Despre procesele de transpoziţie şi de substituire, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, tom 24, nr. 2/1979 Suliţeanu, Ghizela, Despre cercetările inter şi intradisciplinare în etnomuzicologie, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, tom 37, nr. 1/1992


Profesori de muzica

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală



Corectarea graselilor de continut al temelor prezentate

sub forma de eseu oral

20%


10%

10.6 Standard minim de performanţă Recunoasterea si analiza minima a elementelor de limbaj muzical din textele muzical – folclorice traditionle

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Facultatea de Științe Sociale 1.3.Departamentul Departamentul de Științe Sociale 1.4.Domeniul de studii Muzica 1.5.Ciclul de studii Licență 1.6.Programul de studii/Calificarea Pedagogie Muzicală 2. Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Folclor muzical 2.2. Codul disciplinei Muz. 1210 2.5. Anul de studiu I 2.6.Semestrul 2 2.7.Tipul de evaluare E 2.8.Regimul

disciplinei O

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2

curs 1 3.3 seminar/laborator 1


14 3.6 seminar/laborator 14

Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 8 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 8 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 8 Tutoriat 5 Examinări 3 Alte activităţi 5 3.7 Total ore studiu individual 37 3.9 Total ore pe semestru 75 3.10 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum - studenţii să fi studiat înainte muzica 4.2 de competenţe - studenţii să aibă aptitudini muzicale 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Sală prevăzută cu tablă cu portative , PC, CD player 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

Sală prevăzută cu tablă cu portative , PC, CD player


Com

pet

enţe

p

rofe

sion

ale

1. Cunoştinţe de specialitate în domeniul studiat (cunoştinţe teoretice, înţelegerea-explicarea-interpretarea datelor teoretice

2.Formarea deprinderilor şi capacităţilor de a interpreta teoretic creaţia muzical-folclorică, într-o formă autentică, pe cât se poate mai apropiată de origini.

Com

pet

enţe

tr

ansv

ersa

le

1. Cunoaşterea morfologiei, sintaxei, semanticii şi esteticii melosului popular românesc, diferenţiat pe zone folclorice; analiza şi compararea acestora.

2. Recunoașterea elementelor caracteristice ale limbajului musical din melodiile de tradiție orală, analiză de text folcloric

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunostinte de specialitate in domeniul studiat(cunostinte

teoretice,intelegerea/explicarea si interpretarea datelor teoretice de morfologie muzicala etnomuzicologice

7.2 Obiectivele specifice Abilitatea de a analiza un text muzical folcloric prin datele obtinute din transcrierea materialului cules in teren Abilitatea de a culege si transcriere a materialului aflat in stare pura pe teren.

8. Conţinuturi

8.1 Curs


Sem.II

Oligocordii Expunere Pentatonii / cordii Expunere Hexa, heptacordii Expunere Moduri diatonice cromatice acustice Expunere Forma muzicala vocala Expunere Forma muzicala instr. Expunere Pseudoinstrumente, instrumente idiofone Expunere Instr. membranofone Expunere Instr. aerofone Expunere Instr. cordofone Expunere Tarafuri Expunere Armonie si polifonie populara, isonul Expunere Tiituri Expunere Elemente de armonie modala Expunere Bibliografie Bibliografie obligatorie Miculi Pop Otilia, Curs de folclor muzical si etnomuzicologie, vol. I, Bucuresti, Ed.Fundatiei Romania de Maine, 2007 Bibliografie suplimentara Bârlea, Ovidiu, Principiile cercetării folclorice, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, tom 11, nr. 3/1966 Brăiloiu, Constantin, Opere, Bucureşti, Ed. Muzicală, 1967 (vol. I), 1979 (vol. IV – p. 55-68) Georgescu, Lucilia, Constantin Brăiloiu, întemeietor şi conducător al „Arhivei de Folklore a Societăţii Compozitorilor Români”, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, nr. 6/1968 Kahane, Mariana, Un aspect al legăturii dintre text şi melodie în cântecul popular românesc, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, nr. 2/1966 Moldoveanu, Elisabeta, Consideraţii asupra cercetării interdisciplinare a folclorului muzical, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, tom 39, nr. 1-2/1994 Suliţeanu, Ghizela, Metoda experimentală în etnomuzicologie, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, tom 14, nr. 5/1969 Suliţeanu, Ghizela, Principiile şi legile folclorului în etnomuzicologie, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, tom 34, nr. 5/1989 Suliţeanu, Ghizela, Criterii psihologice în definirea unui sistem de clasificare a muzicii populare. Despre procesele de transpoziţie şi de substituire, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, tom 24, nr. 2/1979 Suliţeanu, Ghizela, Despre cercetările inter şi intradisciplinare în etnomuzicologie, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, tom 37, nr. 1/1992 8.2 Seminar/laborator


Analiza text muzical si auditie muzicala Auditie muz. Explicativa / analiza morfologica a elementelor de limbaj muzical

Analiza text muzical si auditie muzicala Id. Analiza text muzical si auditie muzicala Id. Analiza text muzical si auditie muzicala Id. Analiza text muzical si auditie muzicala Id. Analiza text muzical si auditie muzicala Id. Analiza text muzical si auditie muzicala Id. Analiza text muzical si auditie muzicala Id. Analiza text muzical si auditie muzicala Id. Analiza text muzical si auditie muzicala Id. Analiza text muzical si auditie muzicala Id. Analiza text muzical si auditie muzicala Id. Analiza text muzical si auditie muzicala Id. Analiza text muzical si auditie muzicala Id.

Bibliografie Bibliografie obligatorie Miculi Pop Otilia, Curs de folclor muzical si etnomuzicologie, vol. I, Bucuresti, Ed.Fundatiei Romania de Maine, 2007 Bibliografie suplimentara Bârlea, Ovidiu, Principiile cercetării folclorice, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, tom 11, nr. 3/1966 Brăiloiu, Constantin, Opere, Bucureşti, Ed. Muzicală, 1967 (vol. I), 1979 (vol. IV – p. 55-68) Georgescu, Lucilia, Constantin Brăiloiu, întemeietor şi conducător al „Arhivei de Folklore a Societăţii Compozitorilor Români”, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, nr. 6/1968 Kahane, Mariana, Un aspect al legăturii dintre text şi melodie în cântecul popular românesc, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, nr. 2/1966 Moldoveanu, Elisabeta, Consideraţii asupra cercetării interdisciplinare a folclorului muzical, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, tom 39, nr. 1-2/1994 Suliţeanu, Ghizela, Metoda experimentală în etnomuzicologie, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, tom 14, nr. 5/1969 Suliţeanu, Ghizela, Principiile şi legile folclorului în etnomuzicologie, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, tom 34, nr. 5/1989 Suliţeanu, Ghizela, Criterii psihologice în definirea unui sistem de clasificare a muzicii populare. Despre procesele de transpoziţie şi de substituire, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, tom 24, nr. 2/1979 Suliţeanu, Ghizela, Despre cercetările inter şi intradisciplinare în etnomuzicologie, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, tom 37, nr. 1/1992


Profesori de muzica

10. Evaluare




Corectarea graselilor de continut al temelor prezentate

sub forma de eseu oral

20%


10%

10.6 Standard minim de performanţă Recunoasterea si analiza minima a elementelor de limbaj muzical din textele muzical – folclorice traditionle

40

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Spiru Haret” 1.2.Facultatea Facultatea de Științe Socio-Umane 1.3.Departamentul Științe Socio-Umane 1.4.Domeniul de studii Muzică 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/Calificarea Pedagogie muzicală 2.Date despre disciplină

2.1.Denumirea disciplinei Psihologia educaţiei 2.5. Anul de studiu I 2.6.Semestrul 1 2.7. Tipul de evaluare E 2.8.Regimul

disciplinei O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 20 Tutoriat 3 Examinări 1 Alte activităţi ……… 3.7 Total ore studiu individual 69 3.9 Total ore pe semestru 125 3.10 Număr de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum Nu este cazul 4.2 de competenţe Nu este cazul 5. Condiţii ( acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la internet şi cu echipament de predare multimedia

5.2. de desfăşurare a seminarului Seminariile se desfăşoară în săli cu acces la internet şi material didactic adecvat 6. Competenţele specifice acumulate

Com

pet

enţe

p

rofe

sion

ale

C 1.2. Explicarea şi interpretarea fenomenelor psihologice speciice contextului educaţional, utilizând adecvat conceptele şi teoriile C 1.4. Analiza comparativă a principalelor abordări din Psihologia educaţiei C 1.5.Elaborarea de interpretări psihologice ale comportamentului şi ale proceselor psihice, în context educaţional C 2.3. Elaborarea unor strategii de cercetare prin identificarea şi utilizarea adecvată a metodelor de cercetare specifice Psihologiei educaţiei C 3.3 Aplicarea principiilor comunicării eficiente în context educaţional, cu scopul stabilirii unui contact eficient cu elevii şi părinţii acestora

Com

pet

enţe

tr

ansv

ersa

le

CT1 Exercitarea sarcinilor profesionale conform principiilor deontologiei specifice în exercitarea profesiei CT2 Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipa multidisciplinară, pe diverse paliere ierarhice CT3 Autoevaluarea nevoilor de formare continuă în vederea adaptării competenţelor profesionale la dinamica contextului social

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Formarea unui sistem de cunoştinţe şi dezvoltarea abilităţilor de

organizare a contextelor educaţionale

41

7.2 Obiectivele specifice Identificarea şi înţelegerea corectă a conceptelor legate de psihologia educaţiei

Cunoaşterea teoriilor specifice Psihologiei eucaţiei şi formarea abilităţilor de aplicare în practică a principiilor teoretice

Înţelegerea particularităţilor psihogenetice ale educaţiei în diferite stadii de dezvoltare

Identificarea şi selectia corecta a informaţiile din contextele concrete de educaţie, specifice diferitelor stadii ontogenetice

Combinarea corectă a cunoştinţelor şi abilităţilor în vederea construirii unor situaţii educaţionale eficiente

Rezolvarea problemelor şi obstacolelor apărute în calea educaţiei eficiente in diferite stadii de dezvoltare

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii Psihologia Educatiei in contextul stiintelor psihologice si al Stiintelor Educatiei.Obiectul de studiu si metodologia de cercetare specifice domeniului.

Prelegere interactivă, cu utilizarea de suport power-point şi acces la resurse multimedia

Suportul de curs este distribuit studenţilor pe cale electronică

Conceptele fundamentale ale psihologiei generale. Valorificarea lor la nivelul psihologiei educatiei.

Idem Idem

Dezvoltarea psihica umana. Definirea si analiza pedagogica a conceptului de dezvoltare psihica umana. Caracteristicile generale ale dezvoltarii psihice umane-o perspectivapedagogica. Dinamica dezvoltarii psihice-o perspectiva pedagogica.

Idem Idem

Stadialitateadezvoltarii psihice. Dezvoltarea cognitiva, morala, psihosociala. Analiza pedagogica.

Idem Idem

Factorii dezvoltarii psihice. Ereditate, meiu, educatie. Dimensiunea formativa a educatiei la nivelul formarii personalitatii umane.

Idem Idem

Invatarea scolara. Definirea si analiza conceptului. Factorii si bazele neurodinamice ale invatarii. Consecinte in plan pedagogic.

Idem Idem

Tipuri, forme si niveluri ale invatarii scolare.D inamica invatarii scolare.Invatarea ca activitate. Structuri si niveluri operatorii ale invatarii.

Idem Idem

Teoriile invatarii si convertirea lor in teorii ale instruirii. Teoria genetic-cognitiva si structurala a invatarii (J. Bruner); Teoria stadialitatii dezvoltarii psihogenetice (J. Piaget); Invatarea cumulativ ierarhica (R.Gagne)

Idem Idem

Succesul/insuccesul scolar-o realitate psihopedagogica si sociala complexa.Definirea si analiza conceptelor de succes si insucces scolar. Factorii succesului/insucesului scolar. Esecul scolar. Etiologie.

Idem Idem

Personalitatea umana si dinamica ei. Definirea si analiza conceptului de personalitate. Abordarea structural- sistemicaa personalitatii umane.

Idem Idem

Modalitati de stimulare a autocunoasterii personalitatii elevilor si a competentelor socio-emotionalea elevilor.

Idem Idem

Inteligenta umana. Perspective psiho-pedagogice in abordarea inteligentei. Inteligentele multiple (Howard Gardner); Inteligenta emotionala (Daniel Goleman); Inteligenta sociala (Thorndike; Guilford; etc)

Idem Idem

Clasa de elevi ca grup psihosocial. Clasa de elevi in contextul organizatiei scolare. Functiile si structura clasei de elevi.

Idem Idem

Rolul clasei de elevi in formarea personalitatii acestora. Rolul personalitatii profesorului in constuirea sintalitatii clasei de elevi.

Idem Idem

Bibliografie Crahy, Marcel (2009), Psihologia educaţiei, Editura Trei, Bucureşti. Cristea, Gabriela,Psihologia educatiei,Editura C.N.I. Coresi,Bucuresti, Goran Băzărea, Laura (2010), Introducere în psihologia educaţiei, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti. Ionescu, Miron (coord.)(2007), Abordări conceptuale şi praxiologice în ştiinţele educaţiei, editura EIKON, Cluj-Napoca. Negovan,Valeria,(2013),Psihologia invatarii,Editura Universitara,Bucuresti Negret,Ion;Panisoara, Ovidiu,(2008),Stiinta invatarii.De la teorie la practica,Editura Polirom,Iasi. Sălăvăstru, Dorina (2004), Psihologia educaţiei, Editura Polirom, Iaşi .

42

Sălăvăstru Dorina (2009), Psihologia învăţării, Editura Polirom, Iaşi. Stanculescu,Elena,(2013),Psihologia educatiei,Editura Universitara,Bucuresti.

8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii

Contribuţii la dezvoltarea Psihologiei educaţiei ca ştiinţă: Momentul J.Fr. Herbart, E.Meumann, W.A. Lay, M. Montessori, O. Decroly etc. („Şcoala activă”).

Analize comparative 2 seminarizări

Studenţii vor lucra în echipe

Piaget - teoria psihogenezei operaţiilor intelectuale. Erikson – teoria dezvoltării psihosociale

Discuţii

Studenţii vor studia anterior materialele de studiu

Kohlberg- moralitatea Teoria dezvoltării sexuale – Freud Idem Idem Procese psihice fundamentale ale învăţarii. Factori condiţionali ai învăţării: motivaţia şi creativitatea.

Idem Idem

Grupul şcolar: cooperare şi competiţie/reuşită în clasa şcolară.

Exerciţii practice Lucru individual şi lucru în echipe

Cunoaşterea personalitatii elevilor (metode şi mijloace, fişa de caracetrizare psihopedagogică).

Idem Idem

Dimensiunea psihologică a pregătirii profesorului: aptitudine, tact şi competenţă didactică, comunicare şi empatie didactică

Idem Idem

Bibliografie Cosmovici, A.; Iacob, L. (1999), Psihologie şcolară, Editura Polirom, Iaşi. Cucoş, C. (coord.) (2008), Psihopedagogie pentru examenul de definitivat şi grade didactice, Editura Polirom, Iaşi. Dragu, Anca; Cristea, S. (2003), Psihologie şi pedagogie şcolară (ediţia a doua), Ovidius University Press, Constanţa. Druţă, Maria Elena (2000), Psihologia proceselor educaţionale, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti. Iucu, B.R. (2006), Managementul clasei de elevi. Aplicaţii pentru gestionarea situaţiilor de criză educaţională, Editura Porom, Iaşi. Neamţu, Cristina (2003), Devianţa şcolară, Editura Polirom, Iaşi. Nedelcu, Anca (2008), Fundamentele educaţiei interculturale. Diversitate, minorităţi, echitate, Editura Polirom, Iaşi. Negreţ-Dobridor, Ion (2001), Accelerarea psihogenezei – Puterea educaţiei asupra naturii umane, Editura Aramis, Bucureşti. Roco, Mihaela (2004), Creativitatea şi inteligenţa emoţională, Editura Polirom, Iaşi. Stan, E. (2003), Despre recompense şi pedepse în educaţie, Editura Institutul European


Discutarea conţinutului disciplinei şi a competenţelor propuse cu specialişti din domeniul învăţării şi educaţiei (profesori, cercetători, angajatori din domeniul educaţiei), cu specialişti din Comisia de Învăţământ din Ministerul Educaţiei Nationale, în conformitate cu procedurile de evaluare ale ARACIS

10. Evaluare


10.4 Curs Implicarea în prelegere cu întrebări, comentarii, exemple

Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii

Examen

50%

10.5 Seminar/laborator Implicarea în pregătire şi discutarea problematicilor propuse. Implicarea activă în aplicaţiile practice

Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii

50%

10.6 Standard minim de performanţă Elaborarea şi susţinerea unui proiect cu o temă la alegere din tematica propusă pentru activităţile de laborator

43

FIŞA DISCIPLINEI

1.Date despre program

1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane 1.3.Departamentul Departamentul de Ştiinţe Socio-Umane 1.4.Domeniul de studii Muzică 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/Calificarea Pedagogie muzicală 2. Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Dirijat cor 2.2. Codul disciplinei Muz 1112 2.5. Anul de studiu I 2.6.Semestr

ul

1 2.7.Tipul de evaluare

Examen

2.8.Regimul disciplinei

O

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care:

3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator 1


14 3.6 seminar/laborator

14

Distribuţia fondului de timp Ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 4 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 3 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 5 Tutoriat 4 Examinări 5 Alte activităţi 2 3.7 Total ore studiu individual 23 3.9 Total ore pe semestru 50 3.10 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum - studenţii să fi studiat înainte muzica 4.2 de competenţe - studenţii să aibă aptitudini muzicale 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Sală cu pian, CD player, tabla si pupitru 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

Sală cu pian, CD player, tabla si pupitru


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C5 Organizarea si conducerea muzicala a formatiilor vocale si instrumentale scolare, inclusiv prin asistarea tehnica elementara a productiilor sonore C5.1 Identificarea si utilizarea cunostintelor teoretice necesare organizarii, instruirii si conducerii unui grup sau ansamblu de muzica, experimentarea deprinderilor de cantare in grup. 1. Interpretarea ca dirijor al unei formatii corale a minimum 4piese, apartinand unor genuri si epoci de creatie diferite

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

CT1 Proiectarea, organizarea, desfăşurarea, coordonarea şi evaluarea unui eveniment artistic/unei unităţi de învăţare, inclusiv a conţinuturilor specifice din programa disciplinelor muzicale Elaborarea unui studiu de caz (de exemplu: proiectarea si organizarea unei unitati de invatare si a continuturilor acesteia; proiectarea si organizarea unui eveniment artistic etc.) in vederea solutionarii unei situatii, problema aplicand atat cunostinte, teorii si metode specifice domeniului de studiu, cat si norme si principii de etica profesionala

44

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunoştinţe de specialitate în domeniul studiat (cunoştinţe teoretice, înţelegerea-explicarea-

interpretarea datelor teoretice) 1) Cunoştinţe teoretice de specialitate în noul domeniu supus aprofundării şi cercetării: - asimilarea mijloacelor de exprimare dirijorală; - tehnica de studiere şi învăţare a partiturii corale din punct de vedere dirijoral; - principii de organizare a ansamblului coral. 2) Deprinderi de profil (instrumental-aplicative, creative) - tehnica conducerii dirijorale a ansamblului coral; - asimilarea abordărilor dirijorale în funcţie de stil, epocă, factura scriiturii componistice; - analiza specific dirijorală a partiturii;. - dirijarea lucrărilor din programa analitică în scheme de tact fundamentale. 3). Atitudini specifice deontologiei muzicianului pedagog-interpret-compozitor - exercitarea aptitudinilor de muzicalitate ca punte de comunicare artistică între membrii ansamblului (instrumentişti, corişti), compozitor, public (muzicieni şi profani); - realizarea gestică a frazării, nuanţelor, tipuri de adresări, intrări de voci, interdependenţa braţelor.

7.2 Obiectivele specifice 1. Abilitatea de denumi si intona linia melodica dirijorala a unei o partituri corale 2. Capacitatea de a face sinteză între elementele teoretice şi practice musicale. 3.Formarea deprinderilor în legătură cu:

– tehnica de studiere şi învăţare a partiturii corale din punct de vedere al specificului dirijoral;

– tehnica mijloacelor de exprimare dirijorală (auftact, schemă dirijorală, realizarea coroanei, bătaie dirijorală, conturul bătăii dirijorale, tipuri de bătăi dirijorale);

– principii de organizare şi educare a ansamblului coral; – dirijarea lucrărilor din programa analitică( din repertoriul anului in curs) în scheme

de tact fundamentale. 8. Conţinuturi

8.1 Curs


1 Cap. I. .Scurt istoric introductiv al artei dirijorale. Preliminarii istorice .Dirijorul in Antichitate si Evul Mediu. Parcurgerea lucrarii din repertoriul anului in curs(prezentare si analiza din punct de vedere dirijoral)

Expunere, exemplificări, studiu de caz, audiţie(daca este cazul), modele de analiză, schematizare, demonstraţie.

Aplicatii practice pe partiturile corale din repertoriul anului in curs

2. Dirijorul in Renastere si Baroc . Expunere, exemplificări, studiu de caz, audiţie(daca este cazul), modele de analiză, schematizare, demonstraţie.

Idem

3. Dirijorul in Clasiciam si in contemporaneitate. Expunere, exemplificări, studiu de caz, audiţie(daca este cazul), modele de analiză, schematizare, demonstraţie.

Idem

4. Cap.II. Mijloace de exprimare dirijorală Gimnastica pretactala.


Idem

5. Auftact-ul dirijoral. Definitie.Tipurile de auftakt. Parcurgerea lucrarii din repertoriul anului in curs(prezentare si analiza din punct de vedere dirijoral)


Idem

6. Auftakt-ul dirijoral.

Realizarea auftakt-elor.Exercitii practice.


Idem

7. Impulsul. Bătaia dirijorală. Expunere, exemplificări, studiu de caz, audiţie(daca este cazul), modele de analiză, schematizare, demonstraţie.

Idem

45

8. Funcţiile bătăii dirijorale, tipurile bătăii dirijorale Parcurgerea lucrarii din repertoriul anului in curs(prezentare si analiza din punct de vedere dirijoral)


Idem

9. Figura de tact. Figuri fundamentale de tact; realizare practică.


Idem

10. Realizarea schemei de 4 timpi


Idem

11. Realizarea schemei de 3 timpi Parcurgerea lucrarii din repertoriul anului in curs(prezentare si analiza din punct de vedere dirijoral)


Idem

12.Realizarea schemei de 2 timpi Expunere, exemplificări, studiu de caz, audiţie(daca este cazul), modele de analiză, schematizare, demonstraţie.

Idem

13. Linia melodică dirijorală. Tipurile de contur.Realizarea lor.


Idem

14. Inchideri dirijorale.Tipuri de închideri.


Idem

Bibliografie generală Guţanu, Luminiţa – Dirijat coral, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti 2013 Gâscă, Nicolae- Arta dirijorala(Dirijorul de cor), Editura Hyperion, Chişinău, 1992 Botez, Dumitru – Tratat de cânt şi dirijat coral, vol.I, II, 1982, 1985 Bena, Augustin – Curs practic de dirijat coral, Editura Muzicală, Bucureşti, 1968 Cesnokov, Piotr- Corul şi conducerea lui, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1957 Marin, Constantin – Arta construcţiei şi interpretării corale. Tratat discografic Vico, Ion – Vancea, Zeno – Tiberiu, Alexandru– Marian, Ion – Dirijorul de cor, Editura de stat pentru literatură şi artă, Bucureşti 1955 8.2 Seminar/laborator

Metode de predare

Observaţii

1.-14. Deprinderea mijloacelor de exprimare dirijorală prin aplicaţii practice pe lucrări corale din repertoriul afiliat anului în curs. -Asimilarea modalităţii de învăţare a partiturii corale din punct de vedere dirijoral.

Explicaţie, demonstraţie, exemplificare, „atelier coral”, cu antrenarea studenţilor în procesul de asimilare a dirijatului şi cântului coral, în procesul interpretativ.

Aplicatii practice pe partiturile corale din repertoriul anului in curs.

Bibliografie generală: Guţanu, Luminiţa – Dirijat coral, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti 2013 Gâscă, Nicolae- Arta dirijorala(Dirijorul de cor), Editura Hyperion, Chişinău, 1992 Botez, Dumitru – Tratat de cânt şi dirijat coral, vol.I, II, 1982, 1985 Bena, Augustin – Curs practic de dirijat coral, Editura Muzicală, Bucureşti, 1968 Cesnokov, Piotr- Corul şi conducerea lui, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1957 Marin, Constantin – Arta construcţiei şi interpretării corale. Tratat discografic Vico, Ion – Vancea, Zeno – Tiberiu, Alexandru– Marian, Ion – Dirijorul de cor, Editura de stat pentru literatură şi artă, Bucureşti 1955


Cunoaşterea teoriilor, modelelor, conceptelor specifice disciplinei; Capacitatea studentului de a reda/ comunica fraza muzicală, abilităţi în cunoaşterea tehnicii dirijorale.

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de 10.3 Pondere

46

evaluare din nota finală 10.4 Curs - prezenţa activă la curs,

capacitatea de a demonstra asimilarea cunoştinţelor dobândite, de a analiza şi canta linia melodica dirijorala a partiturilor corale din repertorul anului in curs, precum si a le dirija.

80%

10.5 Seminar/laborator - capacitatea de a demonstra asimilarea cunoştinţelor dobândite, de a dirija partiturile corale din repertoriul anului in curs - prezenţa activă la seminar

2 evaluări pe parcurs

20%

10.6 Standard minim de performanţă Răspunsuri corecte 50% din totalul problematicii de examen(- realizarea bătăii de pregătire specific realizate pentru întregul ansamblu sau pentru voci înalte – voci grave, voci feminine, voci masculine, voci de copii, în funcţie de amplitudinea respiraţiei; - adresarea pe planuri diferite (melodic, acompaniament, linia armonică a basului, contramelodie, capete tematice) - imprimarea pulsaţiei dirijorale, ritmicitate). - Prezenta la cele 2 evaluari pe parcurs

FIŞA DISCIPLINEI 1.Date despre program

1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane 1.3.Departamentul Departamentul de Ştiinţe Socio-Umane 1.4.Domeniul de studii Muzică 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/Calificarea Pedagogie muzicală 2. Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Dirijat cor 2.2. Codul disciplinei Muz 1213 2.5. Anul de studiu I 2.6.Semestr

ul 2 2.7.Tipul de

evaluare Examen


O


3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator 1



14

Distribuţia fondului de timp Ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 4 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 3

47

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 5 Tutoriat 4 Examinări 5 Alte activităţi 2 3.7 Total ore studiu individual 23 3.9 Total ore pe semestru 50 3.10 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum - studenţii să fi studiat înainte muzica 4.2 de competenţe - studenţii să aibă aptitudini muzicale 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Sală cu pian, CD player, tabla si pupitru 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului



Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C5 Organizarea si conducerea muzicala a formatiilor vocale si instrumentale scolare, inclusiv prin asistarea tehnica elementara a productiilor sonore C5.1 Identificarea si utilizarea cunostintelor teoretice necesare organizarii, instruirii si conducerii unui grup sau ansamblu de muzica, experimentarea deprinderilor de cantare in grup. 1. Interpretarea ca dirijor al unei formatii corale a minimum 4piese, apartinand unor genuri si epoci de creatie diferite

Com

pete

nţe

tran

sver

sale


7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunoştinţe de specialitate în domeniul studiat (cunoştinţe teoretice, înţelegerea-

explicarea-interpretarea datelor teoretice) 1) Cunoştinţe teoretice de specialitate în noul domeniu supus aprofundării şi cercetării: - asimilarea mijloacelor de exprimare dirijorală; - tehnica de studiere şi învăţare a partiturii corale din punct de vedere dirijoral; - principii de organizare a ansamblului coral. 2) Deprinderi de profil (instrumental-aplicative, creative) - tehnica conducerii dirijorale a ansamblului coral; - asimilarea abordărilor dirijorale în funcţie de stil, epocă, factura scriiturii componistice;

- analiza specific dirijorală a partiturii;. - dirijarea lucrărilor din programa analitică în scheme de tact fundamentale. 3). Atitudini specifice deontologiei muzicianului pedagog-interpret-compozitor - exercitarea aptitudinilor de muzicalitate ca punte de comunicare artistică între membrii ansamblului (instrumentişti, corişti), compozitor, public (muzicieni şi profani);

- realizarea gestică a frazării, nuanţelor, tipuri de adresări, intrări de voci, interdependenţa braţelor.

7.2 Obiectivele specifice 1. Abilitatea de denumi si intona linia melodica dirijorala a unei o partituri corale 2. Capacitatea de a face sinteză între elementele teoretice şi practice musicale. 3.Formarea deprinderilor în legătură cu:

– tehnica de studiere şi învăţare a partiturii corale din punct de vedere al specificului dirijoral;

– tehnica mijloacelor de exprimare dirijorală (auftact, schemă dirijorală, realizarea coroanei, bătaie dirijorală, conturul bătăii dirijorale, tipuri de bătăi dirijorale);

– principii de organizare şi educare a ansamblului coral; – dirijarea lucrărilor din programa analitică( din repertoriul anului in curs) în

scheme de tact fundamentale.

48

8. Conţinuturi

8.1 Curs


1. Inchideri dirijorale in schema de 4 timpi Parcurgerea lucrarii din repertoriul anului in curs(prezentare si analiza din punct de vedere dirijoral)


Aplicatii practice pe partiturile corale din repertoriul anului in curs

2. Inchideri dirijorale in schema de 3 timpi .


Idem

3. Inchideri dirijorale in schema de 2 timpi


Idem

4. Dinamica muzicala Expunere, exemplificări, studiu de caz, audiţie(daca este cazul), modele de analiză, schematizare, demonstraţie.

Idem

5. Pronatia.Realizarea practica. Parcurgerea lucrarii din repertoriul anului in curs(prezentare si analiza din punct de vedere dirijoral)


Idem

6. Supinatia.Realizarea practica. Expunere, exemplificări, studiu de caz, audiţie(daca este cazul), modele de analiză, schematizare, demonstraţie.

Idem

7. Planul dirijoral.Tipurile de planuri dirijorale. Expunere, exemplificări, studiu de caz, audiţie(daca este cazul), modele de analiză, schematizare, demonstraţie.

Idem

8. Coroana.Definitie.Tipurile de coroane. Parcurgerea lucrarii din repertoriul anului in curs(prezentare si analiza din punct de vedere dirijoral)


Idem

9. Coroana.Realizarea coroanelor.


Idem

10. Coroana.Inchiderea coroanei.


Idem

11.Coroana.Dozajul ei. Parcurgerea lucrarii din repertoriul anului in curs(prezentare si analiza din punct de vedere dirijoral)


Idem

12. Rolul mainilor dirijorului.


Idem

13. Analiza generala a unei lucrari corale


Idem

14. Etapele studiului individual al unei partituri corale.


Idem

49

Bibliografie generală Guţanu, Luminiţa – Dirijat coral, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti 2013 Gâscă, Nicolae- Arta dirijorala(Dirijorul de cor), Editura Hyperion, Chişinău, 1992 Botez, Dumitru – Tratat de cânt şi dirijat coral, vol.I, II, 1982, 1985 Bena, Augustin – Curs practic de dirijat coral, Editura Muzicală, Bucureşti, 1968 Cesnokov, Piotr- Corul şi conducerea lui, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1957 Marin, Constantin – Arta construcţiei şi interpretării corale. Tratat discografic Vico, Ion – Vancea, Zeno – Tiberiu, Alexandru– Marian, Ion – Dirijorul de cor, Editura de stat pentru literatură şi artă, Bucureşti 1955 8.2 Seminar/laborator

Metode de predare

Observaţii

1.-14. Deprinderea mijloacelor de exprimare dirijorală prin aplicaţii practice pe lucrări corale din repertoriul afiliat anului în curs. -Asimilarea modalităţii de învăţare a partiturii corale din punct de vedere dirijoral.

Explicaţie, demonstraţie, exemplificare, „atelier coral”, cu antrenarea studenţilor în procesul de asimilare a dirijatului şi cântului coral, în procesul interpretativ.


Bibliografie generală: Guţanu, Luminiţa – Dirijat coral, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti 2013 Gâscă, Nicolae- Arta dirijorala(Dirijorul de cor), Editura Hyperion, Chişinău, 1992 Botez, Dumitru – Tratat de cânt şi dirijat coral, vol.I, II, 1982, 1985 Bena, Augustin – Curs practic de dirijat coral, Editura Muzicală, Bucureşti, 1968 Cesnokov, Piotr- Corul şi conducerea lui, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1957 Marin, Constantin – Arta construcţiei şi interpretării corale. Tratat discografic Vico, Ion – Vancea, Zeno – Tiberiu, Alexandru– Marian, Ion – Dirijorul de cor, Editura de stat pentru literatură şi artă, Bucureşti 1955



10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare


10.4 Curs - prezenţa activă la curs, capacitatea de a demonstra asimilarea cunoştinţelor dobândite, de a analiza şi canta linia melodica dirijorala a partiturilor corale din repertorul anului in curs, precum si a le dirija.

80%

10.5 Seminar/laborator - capacitatea de a demonstra asimilarea cunoştinţelor dobândite, de a dirija partiturile corale din repertoriul anului in curs - prezenţa activă la seminar


20%

10.6 Standard minim de performanţă Răspunsuri corecte 50% din totalul problematicii de examen(- realizarea bătăii de pregătire specific realizate pentru întregul ansamblu sau pentru voci înalte – voci grave, voci feminine, voci masculine, voci de copii, în funcţie de amplitudinea respiraţiei; - adresarea pe planuri diferite (melodic, acompaniament, linia armonică a basului, contramelodie, capete tematice) - imprimarea pulsaţiei dirijorale, ritmicitate). - Prezenta la cele 2 evaluari pe parcurs

50

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane 1.3.Departamentul Departamentul de Ştiinţe Socio-Umane 1.4.Domeniul de studii Muzică 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/Calificarea Pedagogie muzicală 2. Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Ansamblu coral 2.2. Codul disciplinei Muz 1114 2.5. Anul de studiu I 2.6.Semestrul

1 2.7.Tipul de

evaluare Examen 2.8.Regimu

l disciplinei O


3.2 curs - 3.3 seminar/laborator 2


- 3.6 seminar/laborator 28

Distribuţia fondului de timp Ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 12 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 6 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 12 Tutoriat 6 Examinări 8 Alte activităţi 3 3.7 Total ore studiu individual 47 3.9 Total ore pe semestru 75 3.10 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum - studenţii să fi studiat înainte muzica 4.2 de competenţe - studenţii să aibă aptitudini muzicale 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Sală cu pian, CD player, tabla si pupitru 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului



Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C4 Utilizarea corecta si functionala a elementelor de baza ale tehnicii interpretative (initiere vocala cu specific coral - si instrumentala ) C4.1 Descrierea elementelorde baza in tehnica vocala si instrumentala, precum si a particularitatilor interpretative elementare ale unor instrumente ce pot fi abordate in invatamantul general C4.2 Interpretarea unor lucrari muzicale (vocale, instrumentale) si examinarea unui repertoriu scolar in functie de caracteristicile acestuia (grad de dificultate, particularitati stilistice, interpretative etc.)

Com

pete

nţe

tran

sver

sale


51


explicarea-interpretarea datelor teoretice) 1) Cunoştinţe teoretice de specialitate în noul domeniu supus aprofundării şi cercetării: - asimilarea şi aprofundarea artei interpretative - etape ale studiului partiturii din perspective de corist. 2) Deprinderi de profil (instrumental-aplicative, creative) - asimilarea abordărilor interpretative în funcţie de stil, epocă, factura scriiturii componistice; - interpretarea lucrărilor din repertoriul anului in curs 3). Atitudini specifice deontologiei muzicianului pedagog-interpret-compozitor - exercitarea aptitudinilor de muzicalitate ca punte de comunicare artistică între membrii ansamblului (instrumentişti, corişti), compozitor, public (muzicieni şi profani)

7.2 Obiectivele specifice 1. Abilitatea de a canta a citi o partitura 2. Capacitatea de a face sinteză între elementele teoretice şi practice muzicale. 3.Formarea deprinderilor în legătură cu: - asigurarea cunoaşterii din „interior” a stilurilor, formelor şi genurilor corale create de-a lungul istoriei muzicii;

- însuşirea principiilor de analiză a unei partituri; - dezvoltarea artei interpretative corale; – modalităţi de cânt a cappella, vocal-simfonic, solist cu cor de acompaniament; – demonstrarea însuşirii în emisie a atitudinilor artistice de ţinută scenică în concert.

8. Conţinuturi

8.1 Curs



Metode de predare

Observaţii

1-4. Deprinderea mijloacelor de interpretare prin aplicaţii practice pe lucrări corale din repertoriul afiliat anului în curs. Asimilarea modalităţii de învăţare a partiturii corale din punct de vedere a coristului

Explicaţie, demonstraţie, exemplificare, „atelier coral”, cu antrenarea studenţilor în procesul de asimilare a cântului coral, în procesul interpretativ.


5-6Impostarea.

1.Aprofundarea definirii termenului;

2.Studiul practic pe lucrările din programă la repetiţii de partidă şi de ansamblu.


Idem

7-9 Studiu vocalelor.

Particularităţi ale vocalelor


Idem

10-12 Studiul consoanelor. Clasificarea consoanelor.


Idem

13-14 Exerciţii de intonaţie aplicate lucrărilor corale din programă. 1.sistemul de intonaţie şi tipul melodiei; 2.acordajul după pian, diapazon sau alt instrument; 3.omogenizarea timbrală în cadrul partidelor;


Idem

15-16 Vocalize. Exerciţii şi aplicaţii practice. Explicaţie, demonstraţie, Idem

52

solfegierea unor lucrări din programa analitică. exemplificare, „atelier coral”, cu antrenarea studenţilor în procesul de asimilare a cântului coral, în procesul interpretativ.

17-18 Omogenizarea timbrală pe vocale. Vocalize. Explicaţie, demonstraţie, exemplificare, „atelier coral”, cu antrenarea studenţilor în procesul de asimilare a cântului coral, în procesul interpretativ.

Idem

19-20 Atacuri pe timpi Explicaţie, demonstraţie, exemplificare, „atelier coral”, cu antrenarea studenţilor în procesul de asimilare a cântului coral, în procesul interpretativ.

Idem

21-22 Atacuri pe fracţiuni de timpi. Explicaţie, demonstraţie, exemplificare, „atelier coral”, cu antrenarea studenţilor în procesul de asimilare a cântului coral, în procesul interpretativ.

Idem

23-24 Consolidarea lucrărilor în vederea concertului. - pregătirea lucrărilor în cântul coral colectiv. - pregătirea probei de cvartet vocal.


Idem

Bibliografie generală: Guţanu, Luminiţa – Dirijat coral, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti 2013 Gâscă, Nicolae- Arta dirijorala(Dirijorul de cor), Editura Hyperion, Chişinău, 1992 Botez, Dumitru – Tratat de cânt şi dirijat coral, vol.I, II, 1982, 1985 Pinghiriac Georgeta, Pinghiriac Emil – Arta cantului si interpretarii vocale, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2003. Pinghiriac Georgeta, Pinghiriac Emil – Comunicarea prin cantul vocal, Editura Pegasus Press, Bucuresti, 2009 Bena, Augustin – Curs practic de dirijat coral, Editura Muzicală, Bucureşti, 1968 Cesnokov, Piotr- Corul şi conducerea lui, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1957 Marin, Constantin – Arta construcţiei şi interpretării corale. Tratat discografic Vico, Ion – Vancea, Zeno – Tiberiu, Alexandru– Marian, Ion – Dirijorul de cor, Editura de stat pentru literatură şi artă, Bucureşti 1955



10. Evaluare



10.4 Curs - - - 10.5 Seminar/laborator 1.prezenţa activă la seminar,

capacitatea de a demonstra asimilarea cunoştinţelor dobândite, de a canta in cvartet partiturile corale din repertorul anului in curs.

80%

53

2. capacitatea de a demonstra asimilarea cunoştinţelor dobândite, de a canta in cvartet partiturile corale din repertoriul anului in curs - prezenţa activă la seminar

2 evaluări pe

parcurs

20%

10.6 Standard minim de performanţă Răspunsuri corecte 50% din totalul problematicii de examen(-cântul cu intonaţie justă; - cântul ritmic; – raportarea la planurile melodice, de acompaniament, acordaj în partidă si in cvartet, evidenţierea capetelor tematice, respectarea articulaţiilor, omogenizare; - Prezenta la cele 2 evaluari pe parcurs

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program

1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane 1.3.Departamentul Departamentul de Ştiinţe Socio-Umane 1.4.Domeniul de studii Muzică 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/Calificarea Pedagogie muzicală 2. Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Ansamblu coral 2.2. Codul disciplinei Muz 1215 2.5. Anul de studiu I 2.6.Semestrul

2 2.7.Tipul de

evaluare Examen 2.8.Regimul

disciplinei O


3.2 curs - 3.3 seminar/laborator 2


- 3.6 seminar/laborator 28

Distribuţia fondului de timp Ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 12 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 6 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 12 Tutoriat 6 Examinări 8 Alte activităţi 3 3.7 Total ore studiu individual 47 3.9 Total ore pe semestru 75 3.10 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum - studenţii să fi studiat înainte muzica 4.2 de competenţe - studenţii să aibă aptitudini muzicale

54

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Sală cu pian, CD player, tabla si pupitru 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului



Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C4 Utilizarea corecta si functionala a elementelor de baza ale tehnicii interpretative (initiere vocala cu specific coral - si instrumentala ) C4.1 Descrierea elementelorde baza in tehnica vocala si instrumentala, precum si a particularitatilor interpretative elementare ale unor instrumente ce pot fi abordate in invatamantul general C4.2 Interpretarea unor lucrari muzicale (vocale, instrumentale) si examinarea unui repertoriu scolar in functie de caracteristicile acestuia (grad de dificultate, particularitati stilistice, interpretative etc.)

Com

pete

nţe

tran

sver

sale



explicarea-interpretarea datelor teoretice) 1) Cunoştinţe teoretice de specialitate în noul domeniu supus aprofundării şi cercetării: - asimilarea şi aprofundarea artei interpretative - etape ale studiului partiturii din perspective de corist. 2) Deprinderi de profil (instrumental-aplicative, creative) - asimilarea abordărilor interpretative în funcţie de stil, epocă, factura scriiturii componistice;

- interpretarea lucrărilor din repertoriul anului in curs 3). Atitudini specifice deontologiei muzicianului pedagog-interpret-compozitor - exercitarea aptitudinilor de muzicalitate ca punte de comunicare artistică între membrii ansamblului (instrumentişti, corişti), compozitor, public (muzicieni şi profani)

7.2 Obiectivele specifice 1. Abilitatea de a canta a citi o partitura 2. Capacitatea de a face sinteză între elementele teoretice şi practice muzicale. 3.Formarea deprinderilor în legătură cu: - asigurarea cunoaşterii din „interior” a stilurilor, formelor şi genurilor corale create de-a lungul istoriei muzicii;

- însuşirea principiilor de analiză a unei partituri; - dezvoltarea artei interpretative corale; – modalităţi de cânt a cappella, vocal-simfonic, solist cu cor de acompaniament; – demonstrarea însuşirii în emisie a atitudinilor artistice de ţinută scenică în concert.

8. Conţinuturi

8.1 Curs



Metode de predare

Observaţii

1-4. Deprinderea mijloacelor de interpretare prin aplicaţii practice pe lucrări corale din repertoriul afiliat anului în curs. Asimilarea modalităţii de învăţare a partiturii corale din punct de vedere a coristului



55

5-6 Impostarea.

1.Aprofundarea definirii termenului;

2.Studiul practic pe lucrările din programă la repetiţii de partidă şi de ansamblu.


Idem

7-9 Studiu vocalelor.

Particularităţi ale vocalelor


Idem

10-12 Studiul consoanelor. Clasificarea consoanelor.


Idem

13-14 Exerciţii de intonaţie aplicate lucrărilor corale din programă. 1.sistemul de intonaţie şi tipul melodiei; 2.acordajul după pian, diapazon sau alt instrument; 3.omogenizarea timbrală în cadrul partidelor;


Idem

15-16 Vocalize. Exerciţii şi aplicaţii practice. solfegierea unor lucrări din programa analitică.


Idem

17-18 Omogenizarea timbrală pe vocale. Vocalize. Explicaţie, demonstraţie, exemplificare, „atelier coral”, cu antrenarea studenţilor în procesul de asimilare a cântului coral, în procesul interpretativ.

Idem

19-20 Atacuri pe timpi Explicaţie, demonstraţie, exemplificare, „atelier coral”, cu antrenarea studenţilor în procesul de asimilare a cântului coral, în procesul interpretativ.

Idem

21-22 Atacuri pe fracţiuni de timpi. Explicaţie, demonstraţie, exemplificare, „atelier coral”, cu antrenarea studenţilor în procesul de asimilare a cântului coral, în procesul interpretativ.

Idem

23-24 Consolidarea lucrărilor în vederea concertului. - pregătirea lucrărilor în cântul coral colectiv. - pregătirea probei de cvartet vocal.


Idem

56

Bibliografie generală: Guţanu, Luminiţa – Dirijat coral, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti 2013 Gâscă, Nicolae- Arta dirijorala(Dirijorul de cor), Editura Hyperion, Chişinău, 1992 Botez, Dumitru – Tratat de cânt şi dirijat coral, vol.I, II, 1982, 1985 Pinghiriac Georgeta, Pinghiriac Emil – Arta cantului si interpretarii vocale, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2003. Pinghiriac Georgeta, Pinghiriac Emil – Comunicarea prin cantul vocal, Editura Pegasus Press, Bucuresti, 2009 Bena, Augustin – Curs practic de dirijat coral, Editura Muzicală, Bucureşti, 1968 Cesnokov, Piotr- Corul şi conducerea lui, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1957 Marin, Constantin – Arta construcţiei şi interpretării corale. Tratat discografic Vico, Ion – Vancea, Zeno – Tiberiu, Alexandru– Marian, Ion – Dirijorul de cor, Editura de stat pentru literatură şi artă, Bucureşti 1955



10. Evaluare



10.4 Curs - - - 10.5 Seminar/laborator 1.prezenţa activă la seminar,

capacitatea de a demonstra asimilarea cunoştinţelor dobândite, de a canta in cvartet partiturile corale din repertorul anului in curs. 2. capacitatea de a demonstra asimilarea cunoştinţelor dobândite, de a canta in cvartet partiturile corale din repertoriul anului in curs - prezenţa activă la seminar


80%

20%

10.6 Standard minim de performanţă Răspunsuri corecte 50% din totalul problematicii de examen(-cântul cu intonaţie justă; - cântul ritmic; – raportarea la planurile melodice, de acompaniament, acordaj în partidă si in cvartet, evidenţierea capetelor tematice, respectarea articulaţiilor, omogenizare; - Prezenta la cele 2 evaluari pe parcurs

57

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Spiru Haret” 1.2.Facultatea Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane 1.3.Departamentul Departamentul de Ştiinţe Socio-Umane 1.4.Domeniul de studii Muzică 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/Calificarea Pedagogie muzicală 2. Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Canto coral 2.2. Codul disciplinei Muz1116 2.5. Anul de studiu I 2.6.Semestrul

1 2.7.Tipul de evaluare Cv 2.8.Regimul

disciplinei O

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 1 din care: 3.2 curs

1 3.3 seminar/laborator -



Distribuţia fondului de timp Ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 5 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 5 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 5 Tutoriat 2 Examinări 3 Alte activităţi 2 3.7 Total ore studiu individual 22 3.9 Total ore pe semestru 50 3.10 Număr de credite 2 credite 4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum -să cunoască notele muzicale şi să poată cânta solist sau într-o formaţie corală 4.2 de competenţe -să aibă voce şi aptitudini muzicale 5. Condiţii ( acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului Pian, aparatură, calculator, videoproiector 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

Sala dotată cu foto, xerox, partituri, colecţii de ziare si reviste de specialitate, CD-uri, DVD-uri


Com

pet

enţe

p

rofe

sion

ale

Utilizarea corecta si functionala a elementelor de baza ale tehnicii nterpretative (initiere vocala cu specific coral – si instrumentala )

Com

pet

enţe

tr

ansv

ersa

le

Proiectarea, organizarea, desfasurarea, coordonarea si evaluarea unui eveniment artistic/unei unitati de invatare, inclusiv a continuturilor specifice din programa disciplinelor muzicale

58

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei 1.Înţelegerea funcţionării aparatului fonator şi producerea sunetului vocal.

2.Aplicarea în vocalize şi studii a senzaţiei de rezonanţă ; 3.Însuşirea tehnicii vocale şi abilităţi de aplicare a stilului corect. CULTIVAREA ŞI ÎNFRUMUSEŢAREA SUNETULUI CÂNTAT - Perfecţionarea aptitudinilor muzicale.

7.2 Obiectivele specifice - Aparatul fonator şi rolul său în cânt; -Explicarea şi înţelegerea producerii sunetului vocal ; -Respiraţia şi funcţionarea aparatului fonator ; -Aplicarea în vocalize şi studii a senzaţiei de rezonanţă ; - Cunoaşterea impedanţei reîntoarse pe laringe ; - Însuşirea tehnicii prin atacul şi finalizarea sunetului ; - Egalizarea şi omogenizarea sunetelor cântate ; - Abilităţi de tehnică vocală ; -Cântul susţinut şi exigenţele sale ; -Ambitusul vocilor şi dezvoltarea sa ; -Cauzele deficienţelor vocii ; -Abilităţi de aplicare a stilului vocal corect ; -Construirea de tehnici explicite care funcţionează în cânt.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Partea I, Vocea umană, instrument de comunicare prin cânt


1. VOCEA UMANĂ, INSTRUMENT DE COMUNICARE PRIN CÂNT Aptitudinile muzicale şi dezvoltarea lor. Aptitudinile vocii umane

Trăsături caracteristice în formarea profesorului, dirijorului, compozitorului, interpretului

Aplicaţii practice: studii de „încălzirea” vocii

exerciţii dinamice în urcare şi coborâre;

Studentul îşi va însuşi repertoriul din bibliografia generală

2. INSTRUMENTUL VOCAL ŞI ORGANELE CARE ÎL COMPUN Instrumentul vocal şi organele care îl compun Corzile vocale Aplicaţii practice: Giuseppe Concone Studiul nr. 2 pentru voci înalte şi grave

demonstraţii practice; modelarea vocii;

Idem

3. EMISIA VOCALĂ Emisia vocală Producerea sunetului laringian Aplicaţii practice: studii vocale

Aplicaţii practice: Nicola Vaccai. Studiul terţei pentru voci înalte şi grave.

demonstraţii audio/ demonstraţii ; Idem

4. INTERDEPENDENŢA DINTRE RESPIRAŢIE ŞI CÂNT Fiziologia respiraţiei Respiraţia toracică

Respiraţia abdominală

Respiraţia costo-diafragmatică

Aplicaţii practice: Giuseppe Concone Studiul nr.5 pentru voci înalte şi grave

Exerciţii pentru consolidarea respiraţiei Aplicaţii practice: Tiberiu Brediceanu Mioriţa III

studiu de caz; l ucrul după cursul scris/demonstraţii ;

Idem

5. FUNCŢIONAREA APARATULUI FONATOR Funcţionarea aparatului fonator Atacul şi finalizarea sunetului în fraza muzicală Atacul moale al sunetului

dialogul problematizat/demonstraţii, exerciţii dinamice în urcare şi coborâre;

Idem

59

Atacul dur al sunetului Atacul ponderat al sunetului Finalizarea dură a sunetului Finalizarea ponderată a sunetului Aplicaţii practice: Alessandro Scarlatti O cessate di piagarmi 6. SENZAŢIA DE REZONANŢĂ (IMPOSTARE) A VOCII

Senzaţia de rezonanţă (inpostare) a vocii Aplicaţii practice: studii vocale Aplicaţii practice: Nicola Vaccai Studiul cvintei

dialog de dezbatere/demonstraţii; studiu de caz;

Idem

7. TEHNICA VOCALĂ APLICATĂ ÎN REALIZAREA SUNETULUI CÂNTAT Tehnica vocală aplicată în realizarea sunetului cântat

expunere orală /demonstraţii; Idem

8. Importanţa şi avantajele acoperirii sunetelor Registrele vocii: grav, mediu, acut, supraacut


Idem

9. Formarea vocalelor şi emisia vocalelor „a”, „e”, „i”, „o”, „u”

Aplicaţii practice: Alexandru Flechtenmacher Cu penetul ca sideful


Idem

10. Tehnica vocală aplicată în realizarea sunetului cântat Importanţa şi avantajele acoperirii sunetelor


Idem

11. Registrele vocii: grav, mediu, acut, supraacut dialog de dezbatere/demonstraţii; studiu de caz;

Idem

12. Formarea vocalelor şi emisia vocalelor „a”, „e”, „i”, „o”, „u”

.Aplicaţii practice: Alexandru Flechtenmacher Cu penetul ca sideful


Idem

13. CÂNTUL SUSŢINUT, SPRIJINIT; INDIVIDUAL ŞI COLECTI Cântul susţinut, sprijinit, individual şi colectiv Relaxarea generală şi specială a gâtului


Idem

14. Aplicaţii practice: Doru Popovici - Cântec

Exerciţii pentru educarea vocii


Idem

Bibliografie generală Blivet, Jean-Pierre, Les Voies du chant-Traite de technique vocale (Vocile cântului-Tratat de tehnică vocală), Ed. Fayard, Paris, 1999; -Miller, Richard, On the art of singing (Despre arta cântului), Ed. Oxford University Press US, New York, 2002; -Pinghiriac Emil, Pinghiriac Georgeta, Arta cântului şi interpretării vocale, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2003; -Pinghiriac Georgeta, Album selectiv pentru canto coral, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006; -Piso Ion, Cibernetica fonaţiei în canto, Editura Muzicală, Bucureşti, 2000; -Pinghiriac, Georgeta şi Emil, Comunicarea prin cântul vocal, Editura Pegasus Press, Bucureşti, 2009; -Pinghiriac, Georgeta şi Emil, Dimensiuni silistico-interpretative vocale, Editura Muzicală, Bucureşti, 2009; -Stark, James, Bel Canto :a history of vocal pedagogy(Belcanto: o istorie a pedagogiei vocale), Ed.University of Toronto Press, Toronto, 2003. 8.2 Seminar/laborator

Metode de predare

Observaţii

1. Vocalize pe toate cele 5 vocale Vocalize pe terţă, cvintă, sextă, nonă.

Se vor utiliza manualele tipărite la USH, cu respectarea bibliografiei generale

2. Reproducerea unui exerciţiu din memorie (I) Atacul moale, ponderat şi finalizarea sunetului.

Idem

3. Dificultăţile vocii cântate şi vorbite Exerciţii pentru consolidarea respiraţiei în cânt.

Idem

4. Exerciţii pentru consolidarea respiraţiei în cânt aplicate (I) Realizarea nuanţelor de p şi f în fraza muzical – vocală.

Idem

5. Dezvoltarea atenţiei distributive în cântul coral (I) Susţinerea şi înfrumuseţarea frazei Idem 6. Susţinerea şi înfrumuseţarea frazei muzicale pe repertoriul

studiat (I) Dobândirea unei tehnici cât mai corecte a bunei emisii.

Idem

60

7. Impostarea corectă şi arta cântului vocal Formarea şi gândirea muzicală bazată pe repertoriul corespunzător de la simplu la complex.

Idem

8. Tehnica vocală Emisia corectă Idem 9. Impostarea corectă şi arta cântului vocal Formarea şi gândirea muzicală

bazată pe repertoriul corespunzător de la simplu la complex.

Idem

10. Vocalize pe cvintă, sextă şi nonă Atacul moale, ponderat şi finalizarea sunetului.

Idem

11. Exerciţii pentru consolidarea respiraţiei în cânt aplicate (II) Exerciţii pentru consolidarea respiraţiei în cânt.

Idem

12. Dezvoltarea atenţiei distributive în cântul coral (II) Susţinerea şi înfrumuseţarea frazei Idem 13. Susţinerea şi înfrumuseţarea frazei muzicale pe repertoriul

studiat (II) Dobândirea unei tehnici cât mai corecte a bunei emisii.

Idem

14. Reproducerea unui exerciţiu din memorie (II) Emisia corectă Idem Bibliografie generală: - Austern, Linda Phyllis, Music Sensation and Sensuality (Muzică, senzaţie şi senzualitate), vol.5, Ed. Routledge, New York, 2002; - Burlui Ada, Introducere în arta cântului, Editura Appolonia, Iaşi 1986; - Cernei Elena, Enigmele vocii umane, Editura Muzicală, Bucureşti, 1982; - Cook, Mervyn, The Cambridge companion to twentieth-century opera(Ghidul Cambridge pentru opera sec.XX), Ed. Cambridge University Press, Cambridge, 2005; - Elliot, Martha, Singing in Style, A Guide to Vocal Performance Practices(Cum să cânţi în stil, un ghid pentru interpretări vocale), Ed.Yale University Press, 2007; - Enigărescu Octav, Dincolo de scenă, Editura Muzicală, Bucureşti, 1987; - Husson Raoul, Vocea cântată, Editura Muzicală, Bucureşti, 1968; - Pavlenco Camelia, Rezonanţe lirice în liedul românesc, Editura U.N.M.B.2005; - Voinea Silvia, Incursiune în istoria artei cântului şi a esteticii vocale, Editura Pro Transilvania, Bucureşti, 2002.


Cunoaşterea teoriilor, modelelor, conceptelor specifice disciplinei; Capacitatea studentului de a reda/ comunica fraza muzicală, abilităţi în cunoaşterea stilului muzical.

10. Evaluare


10.4 Curs Implicarea studentului Se înregistrează frecvenţa la ore

oral 80

10.5 Seminar/laborator Interactivitatea student 2 evaluări pe parcurs 20% 10.6 Standard minim de performanţă Interpretarea corecta a 3 piese muzicale din repertoriul pentru evaluarile finale

FIŞA DISCIPLINEI 1.Date despre program

1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Spiru Haret” 1.2.Facultatea Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane 1.3.Departamentul Departamentul de Ştiinţe Socio-Umane 1.4.Domeniul de studii Muzică 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/Calificarea Pedagogie muzicală 2. Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Canto coral 2.2. Codul disciplinei Muz1217 2.5. Anul de studiu I 2.6.Semestrul

II 2.7.Tipul de evaluare Ex 2.8.Regimul

disciplinei O

61

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 1 din care: 3.2 curs




Distribuţia fondului de timp Ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 5 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 5 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 5 Tutoriat 2 Examinări 3 Alte activităţi 2 3.7 Total ore studiu individual 22 ore 3.9 Total ore pe semestru 50 3.10 Număr de credite 2credite

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum - să cunoască notele muzicale şi să poată cânta solist sau într-o formaţie corală 4.2 de competenţe - să aibă voce şi aptitudini muzicale 5. Condiţii ( acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului Pian, aparatură, calculator, videoproiector 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului



Com

pet

enţe

p

rofe

sion

ale

Utilizarea corecta si functionala a elementelor de baza ale tehnicii nterpretative (initiere vocala cu specific coral – si instrumentala )

Com

pet

enţe

tr

ansv

ersa

le

Proiectarea, organizarea, desfasurarea, coordonarea si evaluarea unui eveniment artistic/unei unitati de invatare, inclusiv a continuturilor specifice din programa disciplinelor muzicale

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei 1.Înţelegerea funcţionării aparatului fonator şi producerea sunetului vocal.

2.Aplicarea în vocalize şi studii a senzaţiei de rezonanţă ; 3.Însuşirea tehnicii vocale şi abilităţi de aplicare a stilului corect. CULTIVAREA ŞI ÎNFRUMUSEŢAREA SUNETULUI CÂNTAT - Perfecţionarea aptitudinilor muzicale.

7.2 Obiectivele specifice - Aparatul fonator şi rolul său în cânt; -Explicarea şi înţelegerea producerii sunetului vocal ; -Respiraţia şi funcţionarea aparatului fonator ; -Aplicarea în vocalize şi studii a senzaţiei de rezonanţă ; - Cunoaşterea impedanţei reîntoarse pe laringe ; -Însuşirea tehnicii prin atacul şi finalizarea sunetului ; -Egalizarea şi omogenizarea sunetelor cântate ; -Abilităţi de tehnică vocală ; -Cântul susţinut şi exigenţele sale ; -Ambitusul vocilor şi dezvoltarea sa ; -Cauzele deficienţelor vocii ; -Abilităţi de aplicare a stilului vocal corect ; -Construirea de tehnici explicite care funcţionează în cânt.

62

8. 3.Conţinuturi

Curs 1.Partea II, Spaţialitatea vocală-dificultăţile vocii cântate şi vorbite

Metode de predare: demonstraţii practice;

Observaţii

2.SPAŢIALITATEA VOCALĂRegistrele vocii umane şi omogenizarea lor


Studentul îşi va însuşi repertoriul din bibliografia generală

3.Registrul grav, mediu şi registrul acut Aplicaţii practice: studii vocale cu oprire pe nonă Aplicaţii practice: Wolfgang Amadeus Mozart Ridente la calma

expunere orală/demonstraţii; Idem

4.AMBITUSUL VOCILOR

Soprană lirică, soprana lirico-spintă, soprana dramatică sau wagneriană Mezzo-soprana, mezzo-contralto, contralto

dialog de dezbatere/demonstraţii; Idem

5.Tenorul liric lejer,tenorul liric, tenorul lirico-spint, tenorul dramatic, Contra- tenorul (înalt), contra-tenorul (falsetist) Baritonul liric, baritonul verdian Basul-bariton, basul cantant, basul profund

demonstraţii practice; Idem

6.OMOGENIZAREA REGISTRELOR VOCALE

Aplicaţii practice:Nicola Vaccai Studii

modelarea vocii; Idem

7.Studierea si consolidarea depistarrii registrelor vocale Aplicaţii practice: studiu vocal

demonstraţii audio/ demonstraţii ; Idem

8.IMPEDIMENTE ÎN CÂNTUL FRUMOS Aplicaţii practice: Gian Giacomo Carissimi Vittoria, Vittoria..

studiu de caz; Idem

9.Impedimente în cântul frumos Impedanţa reîntoarsă pe laringe Sinteză a materialului studiat

lucrul după cursul scris/demonstraţii ;

Idem

10.CÂNTUL ÎN ANSAMBLUL CORAL Aplicaţii practice:Valentin Petculescu Floare albastră

dialogul problematizat/demonstraţii, Idem

11.Cântul în ansamblul coral Respectarea principiilor tehnice învăţate Aplicaţii practice: Berjerette Aplicaţii practice: Dorinţa de Vasile Popovici


Idem

12.INTERFERENŢE DISCIPLINARE ÎN PREGĂTIREA VIITORILOR PROFESORILOR DE MUZICĂ ŞI DIRIJORI

dialog de dezbatere/demonstraţii; Idem

Interferenţe interdisciplinare în pregătirea viitorilor profesori de muzică şi dirijori Aplicaţii practice: Georg Friedrich Haendel Verdi prati

studiu de caz; Idem

13. DIVERSITATEA NUANŢELOR ÎN MUZICA VOCALĂ Diversitatea nuanţelor în muzica vocală Realizarea nuanţelor „p” şi „f” în canto coral Aplicaţii practice: studii vocale

expunere orală /demonstraţii; Idem

14.DIFICULTĂŢILE VOCII CÂNTATE ŞI VORBITEDificultăţile vocii cântate şi vorbite Detimbrarea, îngroşarea sau tubarea vocii Eliminarea sunetelor drepte Vibrato-ul excesiv Corzile vocale şi afecţiunile lor

dialog de dezbatere; Idem

Bibliografie generală Blivet, Jean-Pierre, Les Voies du chant-Traite de technique vocale (Vocile cântului-Tratat de tehnică vocală), Ed. Fayard, Paris, 1999 ; -Miller, Richard, On the art of singing (Despre arta cântului), Ed. Oxford University Press US, New York, 2002 ; -Pinghiriac Emil, Pinghiriac Georgeta, Arta cântului şi interpretării vocale, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2003 ; -Pinghiriac Georgeta, Album selectiv pentru canto coral, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006 ; -Piso Ion, Cibernetica fonaţiei în canto, Editura Muzicală, Bucureşti, 2000 ; -Pinghiriac, Georgeta şi Emil, Comunicarea prin cântul vocal, Editura Pegasus Press, Bucureşti, 2009 ; -Pinghiriac, Georgeta şi Emil, Dimensiuni silistico-interpretative vocale, Editura Muzicală, Bucureşti, 2009 ; -Stark, James, Bel Canto :a history of vocal pedagogy(Belcanto : o istorie a pedagogiei vocale), Ed.University of Toronto Press, Toronto, 2003.

63



1.Vocalize pe toate cele 5 vocale; Vocalize pe terţă, cvintă, sextă, nonă.

Se vor utiliza manualele tipărite la USH, cu respectarea bibliografiei generale

2.Reproducerea unui exerciţiu din memorie Emisia corectă Idem 3.Dificultăţile vocii cântate şi vorbite Exerciţii pentru consolidarea

atenţiei în cânt. Idem

4.Exerciţii pentru consolidarea respiraţiei în cânt aplicate Realizarea nuanţelor de p şi f în fraza muzical – vocală.

Idem

5..Dezvoltarea atenţiei distributive în cântul coral; Susţinerea vocalică Idem 6. Impostarea corectă si aplicatiiva Consolidarea atenţiei în cânt. 7.Susţinerea şi înfrumuseţarea frazei muzicale pe repertoriul studiat Emisia corectă Idem 8.Impostarea corectă şi arta cântului vocal Vocalize lente si lejere Idem 9.Tehnica vocală Emisia corectă Idem 10. Dobândirea unei tehnici cât mai corecte a bunei emisii. Vocalize lente si lejere Idem 11. Formarea şi gândirea muzicală bazată pe repertoriul corespunzător de la simplu la complex.

Susţinerea şi înfrumuseţarea frazei muzicale

Idem

12. Atacul moale, ponderat şi finalizarea sunetului. Vocalize pe nonă, undecimă Idem 13. Realizarea nuanţelor de p şi f în fraza muzical – vocală. Sunete filate şi sunte în

crescendo Idem

14. Reproducerea repertoriului din memorie Dobândirea unei tehnici cât mai corecte a bunei emisii.

Idem

Bibliografie generală: -Austern, Linda Phyllis, Music Sensation and Sensuality(Muzică, senzaţie şi senzualitate), vol.5, Ed. Routledge, New York, 2002; -Burlui Ada, Introducere în arta cântului, Editura Appolonia, Iaşi 1986; -Cernei Elena, Enigmele vocii umane, Editura Muzicală, Bucureşti, 1982; -Cook, Mervyn, The Cambridge companion to twentieth-century opera(Ghidul Cambridge pentru opera sec.XX), Ed. Cambridge University Press, Cambridge, 2005; -Elliot, Martha, Singing in Style, A Guide to Vocal Performance Practices(Cum să cânţi în stil, un ghid pentru interpretări vocale), Ed.Yale University Press, 2007; -Enigărescu Octav, Dincolo de scenă, Editura Muzicală, Bucureşti, 1987; -Husson Raoul, Vocea cântată, Editura Muzicală, Bucureşti, 1968; -Pavlenco Camelia, Rezonanţe lirice în liedul românesc, Editura U.N.M.B.2005; -Voinea Silvia, Incursiune în istoria artei cântului şi a esteticii vocale, Editura Pro Transilvania, Bucureşti, 2002.


Cunoaşterea teoriilor, modelelor, conceptelor specifice disciplinei; Capacitatea studentului de a reda/ comunica fraza muzicală, abilităţi în cunoaşterea stilului muzical.

10. Evaluare



oral 80

10.5 Seminar/laborator Interactivitatea student 2 evaluări pe parcurs 20% 10.6 Standard minim de performanţă Interpretarea corecta a 3 piese muzicale din repertoriul pentru evaluarile finale

64

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Spiru Haret” 1.2.Facultatea Facultatea de Științe Socio-Umane 1.3.Departamentul Științe Socio-Umane 1.4.Domeniul de studii Muzică 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/Calificarea Pedagogie muzicală 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Fundamentele pedagogiei; Teoria şi metodologia curriculumului 2.4. Anul de studiu

I 2.5Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare

ES

2.7 Regimul disciplinei

O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2

curs 2 3.3

seminar/laborator 2



28

Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 20 Tutoriat 3 Examinări 1 Alte activităţi ……… 3.7 Total ore studiu individual 69 3.9 Total ore pe semestru 125 3.10 Număr de credite 5 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Psihologia educaţiei 4.2 de competenţe Conştientizarea importanţei studiului ştiinţelor educaţiei 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la internet şi cu echipament de

predare multimedia. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

Sala de seminar, videoproiector, laptop, difuzoare, carioca, tabla, flipchart, posibilităţi de fotocopiere


Com

pet

enţe

pro

fesi

onal

e

C1.1. Utilizarea noţiunilor, a principiilor, a teoriilor şi a aplicaţiilor din ştiinţele de specialitate în metodologia aplicării noului curriculum la disciplinele şcolare din învăţământul preuniversitar; C1.2 Analiza, explicarea şi interpretarea contextului socio-educaţional specific organizaţiei şcolare şi a grupului /clasei de elevi, utilizând cunoaşterea specifică managementului general; C1.3 Identificarea şi aplicarea principiilor şi a strategiilor didactice optime în proiectarea lecţiilor la discipline şcolare, în funcţie de tipul lecţiei, de competenţele specifice urmărite, de ciclurile curriculare s.a. Elaborarea documentelor curriculare şi proiectarea demersului instructiv-educativ la discipline şcolare din învăţmântul preuniversitar; C 2.2.Explicarea şi interpretarea unor situaţii psihopedagogice, a unor fenomene socio-economice şi de politică educaţională din şcoala contemporană (curriculum naţional, evaluare naţională, regulamentul şcolar, plan managerial al unităţii şcolare, etc.); C5.1 Integrarea noilor abordări teoretice şi metodologice din managementul general în elaborarea şi derularea programelor de studii şi a proiectelor educaţionale în managementul educaţional; C5.2 Identificarea, interpretarea şi respectarea - în context didactic, profesional şi în viaţa cotidiană - a diferenţelor economice, sociale, culturale şi de gen în educaţie.instrumentelor pedagogice specifice procesului educativ.

65

CT1 Atitudine responsabilă faţă de domeniul didactic (ştiinţe ale educaţiei) şi ştiinţific (ştiinţe din domeniul specialităţii) în abordarea situaţiilor - problemă cu grad ridicat de dificultate în vederea soluţionării eficiente a acestora, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională.

Autoevaluarea procesului de învăţare necesar pentru formarea profesorului şi analiza reflexivă a propriei activităţi proiectată la nivel formal şi nonformal

Com

pet

enţe

tra

nsv

ersa

le

CT2 Formarea şi perfecţionarea de abilităţi de lucru în echipă, prin aplicarea eficientă a principiilor şi a tehnicilor de comunicare şi de relaţionare la nivel organizaţional sau de grup profesional în condiţiile asumării de roluri specifice diferitelor niveluri ierarhice (de la posturi cu diferite roluriri executive, până la posturi de conducere).

Asumarea unor roluri sociopedagogice noi (consilier, manager, metodist, animator, etc.) în contextul evoluţiei carierei didactice în perspectiva cerinţelor paradigmei curriculumului în societatea informaţională

CT3 Deschiderea către învăţarea pe tot parcursul vieţii; autoevaluarea nevoii de formare profesională, dezvoltarea şi adaptarea competenţelor profesionale la cerinţele şi dinamica contextului profesional şi social, în scopul inserţiei pe piaţa muncii şi al adaptării la dinamica cerinţelor acesteia. Valorificarea abilităţilor de comunicare orală şi scrisă în limba maternă/străină, utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicării -TIC, rezolvarea de probleme şi luarea deciziilor privind cariera profesională.

Realizarea unor sarcini profesionale complexe în condiţii de autonomie pedagogică specifică mediului şcolar şi extraşcolar, în contextul culturii societăţii informaţionale

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei

Dobândirea noţiunilor fundamentale privind fundamentele pedagogiei şi teoria/metodologia curriculumului

7.2 Obiectivele specifice

Utilizarea corectă a termenilor şi conceptelor cu care operează pedagogia Iniţierea în explicaţii ştiinţifice ale problemelor pedagogice Formarea unei viziuni globale şi relevante asupra ştiinţelor contemporane ale

educaţiei, unei imagini relevante asupra problematicii educaţiei: noi finalităţi sau tipuri de conţinuturi, noi tipuri de educaţie.

Obţinerea noţiunilor fundamentale privind teoria şi metodologia curriculumului. Dezvoltarea abilităţilor de a aplica cunoştinţele teoretice în rezolvarea unor situaţii

educaţionale concrete. Ỉnţelegerea importanţei educaţiei în dezvoltarea viabilă a societăţii, a valorilor

specifice profesiunii didactice Formarea capacităţii de autoeducaţie continuă şi autoevaluare.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI ŞI PEDAGOGIA Evoluţia si dezvoltarea ştiinţelor educaţiei – modele de diferenţiere a disciplinelor şi principalele etape în dezvoltarea sistemului ştiinţelor educaţiei Pedagogia, ştiinţă a educaţiei – specificul pedagogiei ca ştiinţă Relaţia pedagogiei cu alte ştiinţe – psihologia, biologia, sociologia, filosofia, istoria, informatica, tehnica.

Interacţiunea cu studenţii este regulă de predare.

(4 ore)

Suportul de curs este distribuit studenţilor pe cale electronică la debutul activităţii.

EDUCAŢIA ŞI SOCIETATEA CONTEMPORANĂ Perspective asupra educaţiei – caracteristicile şi funcţiile educaţiei (socio-umane, tehnico-economice, politice, culturale, educaţionale) Educaţia şi provocările societăţii contemporane – noua problematică a educaţiei contemporane, modelul multiplicării perspectivelor educaţionale (globalizarea, localizarea şi individualizarea educaţiei), axele de dezvoltare a educaţiei în viitor. Educaţia permanentă – principii definitorii şi sistemul educaţiei permanente.

Prelegerile sunt axate pe utilizarea de suport power-point şi pe acces la resurse multimedia.

(4 ore)

Se recomandă studenţilor parcurgerea prealabilă a suportului de curs pentru a putea interacţiona în timpul predării.

EVOLUŢII ALE MEDIILOR EDUCAŢIONALE Educaţia formală, educaţia nonformală, educaţia informală Şcoala - un posibil model pentru şcoala viitorului Parteneriatul şcoală – familie – comunitate

(4 ore)

Idem

CONŢINUTURILE EDUCAŢIEI Conţinuturile generale ale educaţiei – educaţia morală, educaţia intelectuală, educaţia tehnologică, educaţia estetică şi educaţia fizică Noile educaţii – caracteristici şi modalităţi de realizare

(4 ore)

Idem

66

TEORIA ŞI METODOLOGIA CURRICULUM-ULUI CA DISCIPLINĂ PEDAGOGICĂ Conceptul de curriculum – evoluţia conceptului, semnificaţii, tipuri de curriculum. Domenii de cercetare – analiza multidimensională a conceptului

(4 ore)

Idem

COMPONENTELE CURRICULUM-ULUI Finalităţile educaţionale – caracteristici, funcţii şi categorii de finalităţi. Conţinuturile învăţământului – tipuri de conţinuturi, selecţia şi organizarea conţinuturilor. Timpul de învăţare – categorii temporale şi relevanţa lor din perspectiva modelului învăţării depline.

(4 ore)

Idem

PRODUSELE CURRICULARE Planul-cadru de învăţământ, programa şcolară şi manualul şcolar – funcţiile documentelor curriculare, principii de realizare şi evaluare Produsele curriculare auxiliare – tipologie şi criterii de selecţie Diferenţere şi personalizare în proiectarea curriculum-ului – curriculum-ul la decizia şcolii şi modele de generare a opţionalelor

(4 ore)

Idem

Bibliografie: 1. Cristea Sorin, Curriculum pedagogic,Editura Didactică şi Pedagogică, Bucuresti, 2008; 2. Cucoş, C., Pedagogie (Ediţia a II-a revăzută şi adăugită), Editura Polirom, Iaşi, 2002; 3. Florea M.N., Ţăranu A. M., Pedagogie, Editura Fundaţiei Romania de Mâine, Bucureşti, 2007; 4. Florea M.N.,Valorificarea evaluărilor privind rezultatele şcolare pentru ameliorarea procesului didactic; Editura ARS

Academica, Bucureşti, 2010; 5. Gonţa Iulia Pedagogie. Definiţii, scheme, tabele şi întrebări pentru autoevaluare, Editura Fundaţiei România de Mâine,

Bucureşti, 2010; 6. Ţăranu, A.-M.,Şcoala, între comunitatea locală şi provocările globalizării, Institutul European, Bucureşti, 2009; 8.2 Seminar/laborator

Metode de predare

Observaţii

Obiectul de studiu şi conceptele fundamentale ale pedagogiei ca ştiinţă.

Prezentare (2 ore)

Se recomndă identificarea prealabilă a surselor pentru pregătirea temelor de seminar

Relaţiile pedagogiei cu ştiinţele sociale şi umane. Studenţii fac scurte analize pe baza datelor oferite.

(2 ore)

Idem

Cultură şi educaţie. Prezentare şi dezbateri (2 ore) Idem Evoluţia concepţiilor asupra educaţiei şi pedagogiei. Analiza datelor oferite (2 ore) Idem Problematica şi particularităţile educaţiei contemporane. Prezentare şi dezbateri (2 ore) Idem Educaţia formală, nonformală şi informală - forme de bază ale educaţiei.

Prezentare şi dezbateri (2 ore) Idem

Conţinuturile generale ale educaţiei. Analiza datelor oferite (2 ore) Idem Modalităţi de implementare a „noilor” educaţii în programele naţionale educaţionale.

Prezentare şi analiză (2 ore)

Idem

Educaţia permanentă şi autoeducaţia – răspunsuri ale educaţiei la problematica lumii contemporane.

Analize şi dezbateri (2 ore) Idem

Curriculum-ul educaţional, ca structură organizată a sistemelor naţionale şi ale unităţilor de învăţământ şi educaţie.

Prezentare şi dezbateri. Analiza comparativă. (2 ore)

Idem

Elementele definitorii ale curriculum-ului - finalităţii, conţinuturi, timp de învăţare

Prezentare şi analiză (2 ore) Idem

Evoluţii şi tendinţe în conceperea, structurarea şi organizarea conţinuturilor învăţământului şi activităţilor educaţionale.

Prezentarea şi analiza studiilor de caz. (2 ore)

Idem

Documentele şi materialele auxiliare de lucru ale învăţământului, ca produse curriculare.

Prezentarea şi analiza studiilor de caz. (2 ore)

Idem

Criteriile şi indicatorii calităţii curriculum-ului şcolar. Prezentare şi analiză (2 ore) Idem Bibliografie: 1. Cristea Sorin, Curriculum pedagogic,Editura Didactică şi Pedagogică, Bucuresti, 2008; 2. Cucoş, C., Pedagogie (Ediţia a II-a revăzută şi adăugită), Editura Polirom, Iaşi, 2002; 3. Florea M.N., Ţăranu A. M., Pedagogie, Editura Fundaţiei Romania de Mâine, Bucureşti, 2007;

67

4. Florea M.N.,Valorificarea evaluărilor privind rezultatele şcolare pentru ameliorarea procesului didactic; Editura ARS Academica, Bucureşti, 2010;

5. Gonţa Iulia Pedagogie. Definiţii, scheme, tabele şi întrebări pentru autoevaluare, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2010;

6. Ţăranu, A.-M.,Şcoala, între comunitatea locală şi provocările globalizării, Institutul European, Bucureşti, 2009; 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Conţinutul disciplinei este în conformitate cu informaţiile considerate relevante de către reprezentanţii din ţară şi străinătate din domeniul ştiinţelor educaţiei.

10. Evaluare


10.4 Curs Implicarea în prelegere cu întrebări, comentarii,

exemple de analiză.

Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de curs.

50%

Răspunsurile la examenul final

Examen scris

10.5 Seminar/laborator Implicarea în pregătirea şi elaborarea lucrărilor.

Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de seminar.

50%

10.6 Standard minim de performanţă Ỉnsumarea 50% din punctaj

68

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane 1.3.Departamentul Departamentul de Ştiinţe Socio-Umane 1.4.Domeniul de studii Muzică 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/Calificarea Pedagogie muzicală 2. Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Practică artistică 2.2. Codul disciplinei Muz 1119 2.5. Anul de studiu I 2.6.Semestr

ul

1 2.7.Tipul de evaluare

Cv 2.8.Regimul disciplinei

O

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 1 din care: 3.2 curs - 3.3 seminar/

laborator 1

3.4 Total ore din planul de învăţământ 14 din care: 3.5 curs - 3.6 seminar/ laborator

14

Distribuţia fondului de timp Ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 12 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 9 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat 3 Examinări 2 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual 36 3.9 Total ore pe semestru 50 3.10 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum – Să aibă cunoștințe generale legate de specificul artei corale 4.2 de competenţe – Să aibă cunoștințe de cânt coral și dirijat cor 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

– Albumul coral ce include partiturile aferente repertoriul anului în curs.


Com

pet

enţe

p

rofe

sion

ale – C4. Utilizarea corectă și funcțională a elementelor de bază ale tehnicii interpretative (inițiere vocală cu

specific coral și instrumentală).

– Formarea de opinii personale, referitoare la realizările interpretative proprii sau ale altora

Com

pet

enţe

tr

ansv

ersa

le

– CT3. Autoevaluarea obiectivă a nevoii de formare profesională în scopul inserției și adaptabilității la cerințele pieței muncii

69

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al disciplinei – cunoașterea și însușirea metodelor de lucru în formațiile corale profesioniste 7.2 Obiectivele specifice – capacitatea de a alege un repertoriu adecvat

– dezvoltarea spiritului de muncă în echipă 8. Conţinuturi

8.1 Curs


Bibliografie generala:


Metode de predare

Observaţii

1. Activități practice susținute în cadrul formației corale. Exercițiul Se abordează partituriile selectate de către dirijori.

2. idem idem Idem 3. idem idem Idem 4. idem idem Idem 5. idem idem Idem 6. idem idem Idem 7. idem idem Idem 8. idem idem Idem 9. idem idem Idem 10. idem idem Idem 11. idem idem Idem 12. idem idem Idem 13. idem idem Idem 14. idem idem Idem Bibliografie generală: Partituri corale: 1. Sabin Drăgoi – Idila bihoreană 2. Corneliu Cezar – Flăcări și roți – fragment 3. Dmitri Bortneanski – Tebe poem 4. Gheorghe Cucu – Domnuleț și Domn din cer 5. Timotei Popovici – Praznic luminos 6. Gheorghe Budiș – Cântec de Crăciun 7. Gelu Stratulat – Urătura 8. J. S. Bach – Choral


– Discutarea conținutului disciplinei cu specialiști în domeniu pentru identificarea cerințelor de piață.

10. Evaluare



10.4 Curs

10.5 Seminar/laborator Nivelul de cunoaștere a partiturilor corale

abordate


20%

Însușirea repertoriului stabilit

Colocviu 80%

10.6 Standard minim de performanţă Interpretarea corectă a lucrărilor din repertoriu

70

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane 1.3.Departamentul Departamentul de Ştiinţe Socio-Umane 1.4.Domeniul de studii Muzică 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/Calificarea Pedagogie muzicală 2. Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Practică artistică 2.2. Codul disciplinei Muz 1220 2.5. Anul de studiu I 2.6.Semestrul

2 2.7.Tipul

de evaluare Cv 2.8.Regim

ul disciplinei

O

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 1 din care: 3.2 curs - 3.3 seminar/

laborator 1

3.4 Total ore din planul de învăţământ 14 din care: 3.5 curs - 3.6 seminar/ laborator

14

Distribuţia fondului de timp Ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 12 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 9 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat 3 Examinări 2 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual 36 3.9 Total ore pe semestru 50 3.10 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum – Să aibă cunoștințe generale legate de specificul artei corale 4.2 de competenţe – Să aibă cunoștințe de cânt coral și dirijat cor 5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

– Albumul coral ce include partiturile aferente repertoriul anului în curs.


Com

pet

enţe

p

rofe

sion

ale – C4. Utilizarea corectă și funcțională a elementelor de bază ale tehnicii interpretative (inițiere vocală cu

specific coral și instrumentală).

– Formarea de opinii personale, referitoare la realizările interpretative proprii sau ale altora

Com

pet

enţe

tr

ansv

ersa

le

– CT3. Autoevaluarea obiectivă a nevoii de formare profesională în scopul inserției și adaptabilității la cerințele pieței muncii

71


– cunoașterea și însușirea metodelor de lucru în formațiile corale profesioniste

7.2 Obiectivele specifice – capacitatea de a alege un repertoriu adecvat – dezvoltarea spiritului de muncă în echipă

8. Conţinuturi

8.1 Curs


Bibliografie general:


Metode de predare

Observaţii

1. Activități practice susținute în cadrul formației corale.

Exercițiul Se abordează partituriile selectate de către dirijori.

2. idem idem Idem 3. idem idem Idem 4. idem idem Idem 5. idem idem Idem 6. idem idem Idem 7. idem idem Idem 8. idem idem Idem 9. idem idem Idem 10. idem idem Idem 11. idem idem Idem 12. idem idem Idem 13. idem idem Idem 14. idem idem Idem Bibliografie generală: Partituri corale: 1. Sabin Drăgoi – Idila bihoreană 2. Corneliu Cezar – Flăcări și roți – fragment 3. Dmitri Bortneanski – Tebe poem 4. Gheorghe Cucu – Domnuleț și Domn din cer 5. Timotei Popovici – Praznic luminos 6. Gheorghe Budiș – Cântec de Crăciun 7. Gelu Stratulat – Urătura 8. J. S. Bach – Choral


– Discutarea conținutului disciplinei cu specialiști în domeniu pentru identificarea cerințelor de piață.

10. Evaluare



10.4 Curs

10.5 Seminar/laborator Nivelul de cunoaștere a partiturilor corale

abordate

2 evaluări pe parcurs 20%

Însușirea repertoriului stabilit

Colocviu 80%

10.6 Standard minim de performanţă Interpretarea corectă a lucrărilor din repertoriu

72

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Spiru Haret” 1.2.Facultatea Facultatea de Științe Socio-Umane 1.3.Departamentul Științe Socio-Umane 1.4.Domeniul de studii Muzică 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/Calificarea Pedagogie muzicală 2. Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Pian general 2.2. Codul disciplinei Muz1121 2.5. Anul de studiu I 2.6.Semest

rul I 2.7.Tipul

de evaluare Cv 2.8.Regimul

disciplinei O


3.2 curs 1 3.3

seminar/laborator -



-

Distribuţia fondului de timp Ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 6 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităţi 2 3.7 Total ore studiu individual 47 ore 3.9 Total ore pe semestru 28 3.10 Număr de credite 2 credite 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum - 4.2 de competenţe - 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Pian, aparatură, calculator, videoproiector 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului



Com

pet

enţe

p

rofe

sion

ale

7. Utilizarea corectă și funcțională a elementelor de bază ale tehnicii interpretative (inițiere vocală cu specific coral - și instrumentală)

Com

pet

enţe

tr

ansv

ersa

le 8. Proiectarea, organizarea, desfăşurarea, coordonarea şi evaluarea unui eveniment artistic/unei unităţi de învăţare, inclusiv a

conţinuturilor specifice din programa disciplinelor muzicale 9. Autoevaluarea obiectivă a nevoii de formare profesională în scopul inserţiei şi adaptabilităţii la cerinţele pieţei muncii

73


1. Cunoştinţe teoretice de specialitate. Insusirea elementelor tehnice specifice pianului (înţelegerea-explicarea-interpretarea datelor teoretice, citirea în cheile sol şi fa, cunoasterea gamelor, realizarea cadentelor, etc) 2. Deprinderi de profil (instrumental-aplicative, creative)

7.2 Obiectivele specifice 1. Formarea deprinderilor pianistice de citire si redare a unui text muzical, centrate pe nivelul initial al studentului.

2. Capacitatea de aplicare a cunostiintelor teoretice in practica decodificarii textului instrumental (identificarea tonalitatii, planului armonic, analiza formei muzicale, etc)

3. Formarea unei atitudini responsabile fata de creator, creatie si interpretarea ei in cadrul auditilor interne

4. Formarea deprinderilor de a acompania. 8. Conţinuturi

8.1 Curs


Semestrul I Scurt istoric al pianului

demonstraţii audio/ Studentul va comenta schimbările timbrale

Exemple audio cu piane de epocă demonstraţii audio/ Studentul va comenta schimbările timbrale

Exerciţii privind învățarea celor două chei pentru începători expunere orală/demonstraţii; Metodă de pian Citirea notelor în cheile sol și fa expunere orală/demonstraţii; Metodă de pian Piese ușoare cu mîinile cântând alternativ demonstraţii; Idem Piese la 3 maini cu profesorul demonstraţii practice; Idem Piese la 4 mâini cu profesorul demonstraţii practice; Idem Exerciţii pentru consolidarea unor degetații privind gamele cele mai uzitate

demonstrații Idem

Soluții privind alegerea unor degetații adecvate demonstrații Idem Piese ușoare cu mâinile împreună demonstrații Idem Incursiune în abordarea diferitelor stiluri reprezentative demonstrații Idem Citire la prima vedere demonstraţii ; Idem Criteriile privind alegerea unui repertoriu demonstraţii ; Idem Exerciţii pentru consolidarea noțiunilor asimilate studiu de caz; Idem Bibliografie generală: 1. Studii şi piese pentru pian Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2005 2. Maria Cernovodeanu: Mică Metodă de pian Ed. Muzicală a UCMR 3. Lavinia Coman: Vrei să devii profesor de pian ? 4. Album de Mici Piese pentru pian de compozitori români Ed.Fundaţiei România de Mâine 5. Album de piese preclasice şi clasice, Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2004 6. J.S.Bach: Album pentru Anna Magdalena Bach Ed. Muzicală 8.2 Seminar/laborator

Metode de predare

Observaţii

Registrele pianului și construcția sa Demonstrații Bibliografia citată Piese reprezentative unor registre specifice Demonstrații Idem Reproducerea unor melodii din memorie și căutarea lor pe clape Demonstrații Idem Game și arpegii

Aplicații practice ale degetațiilor specifice

Idem

Studii pentru cei avansați Demonstrații Idem Citirea unor piese scurte la prima vedere Demonstrații Idem Dezvoltarea atenţiei distributive Aplicații Idem Analizarea piesei studiate Dobândirea unei tehnici cât mai

corecte Idem

Frazarea Formarea unei gândiri muzicale Idem Dinamica Formarea unei gândiri muzicale Idem Noțiuni de pedagogie pianistică 1 Demonstrații de caz Idem Noțiuni de pedagogie pianistică 2 Demonstrații de caz Idem Alegerea unui repetoriu pentru începători Demonstrații de caz Idem Alegerea unui repertoriu pentru avansați Demonstrații de caz Idem

74

Bibliografie generală: Școala pianistică prietenoasă Agnes Lakos 4 vol. – Editio Musica Budapest 2011


Cunoaşterea unor noțiuni de tehnică pianistică, de abilități specifice acompaniamentului Capacitatea studentului de a reda/ comunica fraza muzicală, abilităţi în cunoaşterea repertoriului pianistic

10. Evaluare




oral 80

10.5 Seminar/laborator Interactivitatea student 2 evaluări pe parcurs

20%

10.6 Standard minim de performanţă Interpretarea corecta a 2/3 piese muzicale din repertoriul pentru evaluarile finale

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Spiru Haret” 1.2.Facultatea Facultatea de Științe Socio-Umane 1.3.Departamentul Științe Socio-Umane 1.4.Domeniul de studii Muzică 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/Calificarea Pedagogie muzicală 2. Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Pian general 2.2. Codul disciplinei Muz1222 2.5. Anul de studiu I 2.6.Semestru

l II 2.7.Tipul de

evaluare Cv /Ex


O


3.2 curs 1 3.3

seminar/laborator -



-

Distribuţia fondului de timp Ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 6 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităţi 2 3.7 Total ore studiu individual 47 ore 3.9 Total ore pe semestru 28 3.10 Număr de credite 2 credite

75

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum - 4.2 de competenţe - 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Pian, aparatură, calculator, videoproiector 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului



Com

pet

enţe

p

rofe

sion

ale 10. Utilizarea corectă și funcțională a elementelor de bază ale tehnicii interpretative (inițiere vocală cu specific coral - și

instrumentală)

Com

pet

enţe

tr

ansv

ersa

le

11. Proiectarea, organizarea, desfăşurarea, coordonarea şi evaluarea unui eveniment artistic/unei unităţi de învăţare, inclusiv a conţinuturilor specifice din programa disciplinelor muzicale

12. Autoevaluarea obiectivă a nevoii de formare profesională în scopul inserţiei şi adaptabilităţii la cerinţele pieţei muncii

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al disciplinei 1. Cunoştinţe teoretice de specialitate. Insusirea elementelor tehnice specifice pianului (înţelegerea-explicarea-interpretarea datelor teoretice, citirea în cheile sol şi fa, cunoasterea gamelor, realizarea cadentelor, etc) 2. Deprinderi de profil (instrumental-aplicative, creative)

7.2 Obiectivele specifice 5. Formarea deprinderilor pianistice de citire si redare a unui text muzical, centrate pe nivelul initial al studentului.

6. Capacitatea de aplicare a cunostiintelor teoretice in practica decodificarii textului instrumental (identificarea tonalitatii, planului armonic, analiza formei muzicale, etc)

7. Formarea unei atitudini responsabile fata de creator, creatie si interpretarea ei in cadrul auditilor interne

8. Formarea deprinderilor de a acompania. 8. Conţinuturi

8.1 Curs


Semestrul II Deprinderea abilităților în punerea unei degetații adecvate 1 lucrul după cursul

scris/demonstraţii ; Partituri

Deprinderea abilităților în punerea unei degetații adecvate 2 lucrul după cursul scris/demonstraţii ;

Idem

Alegerea unui repertoriu 1 dialogul problematizat/demonstraţii

Idem

Alegerea unui repertoriu 2 dialogul problematizat/demonstraţii

Idem

Studiul repertoriului 1


Idem

Studiul repertoriului 2


Idem

Parcurgerea unor etape stilistice specifice în repertoriul pianistic 1 dialog de dezbatere/demonstraţii; Partituri Parcurgerea unor etape stilistice specifice în repertoriul pianistic 2 dialog de dezbatere/demonstraţii; Partituri Capacitatea de a acompania cântăreți studiu de caz; Idem Capacitatea de a acompania instrumentiști studiu de caz; Noțiuni cu privire la pedagogia pianistică 1 expunere orală /demonstraţii; Idem

76

Noțiuni cu privire la pedagogia pianistică 2 expunere orală /demonstraţii; Idem Interferenţe disciplinare în pregătirea viitorilor profesori de muzică 1 dialog de dezbatere; Idem Interferenţe disciplinare în pregătirea viitorilor profesori de muzică 2 dialog de dezbatere; Idem Bibliografie generală: 1. Studii şi piese pentru pian Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2005 2. Maria Cernovodeanu: Mică Metodă de pian Ed. Muzicală a UCMR 3. Lavinia Coman: Vrei să devii profesor de pian ? 4. Album de Mici Piese pentru pian de compozitori români Ed.Fundaţiei România de Mâine 5. Album de piese preclasice şi clasice, Ed Fundaţiei România de Mâine, 2004 6. J.S.Bach: Album pentru Anna Magdalena Bach Ed. Muzicală 8.2 Seminar/laborator

Metode de predare

Observaţii

Registrele pianului și construcția sa Demonstrații Bibliografia citată Piese reprezentative unor registre specifice Demonstrații Idem Reproducerea unor melodii din memorie și căutarea lor pe clape Demonstrații Idem Game și arpegii

Aplicații practice ale degetațiilor specifice

Idem

Studii pentru cei avansați Demonstrații Idem Citirea unor piese scurte la prima vedere Demonstrații Idem Dezvoltarea atenţiei distributive Aplicații Idem Analizarea piesei studiate Dobândirea unei tehnici cât mai

corecte Idem

Frazarea

Formarea unei gândiri muzicale Idem

Dinamica Formarea unei gândiri muzicale Idem Noțiuni de pedagogie pianistică 1 Demonstrații de caz Idem Noțiuni de pedagogie pianistică 2 Demonstrații de caz Idem Alegerea unui repetoriu pentru începători Demonstrații de caz Idem Alegerea unui repertoriu pentru avansați Demonstrații de caz Idem Bibliografie generală: Scoala pianistică prietenoasă Agnes Lakos 4 vol. – Editio Musica Budapest 2011


Cunoaşterea unor noțiuni de tehnică pianistică, de abilități specifice acompaniamentului Capacitatea studentului de a reda/ comunica fraza muzicală, abilităţi în cunoaşterea repertoriului pianistic

10. Evaluare




oral 80

10.5 Seminar/laborator Interactivitatea student 2 evaluări pe parcurs

20%

10.6 Standard minim de performanţă Interpretarea corecta a 2/3 piese muzicale din repertoriul pentru evaluarile finale

77

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET 1.2.Facultatea DE ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.3.Departamentul ŞTIINŢE SOCIO-UMANE 1.4.Domeniul de studii MUZICĂ 1.5.Ciclul de studii LICENŢĂ 1.6.Programul de studii/Calificarea PEDAGOGIE MUZICALĂ 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei

EDUCAŢIEFIZICĂ

2.2. Codul disciplinei Muz1123/1224 2.4. Anul de studiu I

2.5Semestrul I

II 2.6 Tipul de evaluare:

Vp 2.7 Regimul disciplinei O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: curs - seminar/lucrări practice 2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: curs - seminar/lucrări practice 28 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe - Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren - Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri - Tutoriat - Examinări 2 Alte activităţi ……… 26 3.7 Total ore studiu individual - 3.9 Total ore pe semestru 28 3.10 Număr de credite 1 credit /

semestru 4. Precondiţii 4.1 de curriculum - 4.2 de competenţe Stare de sănătate optimă pentru efort fizic 5. Condiţii 5.1. de desfăşurare a cursului - 5.2. de desfăşurare a seminarului/lucrări practice

echipament de lucru, sală de mişcare dotată cu combină muzicală materiale sportive (mingi, corzi, saltele, băncuţe pliometrice etc.)


Com

pet

enţe

p

rofe

sion

ale

Cunoaştere, înţelegere, explicare şi interpretare - achiziţia unor unităţi informaţionale; - înţelegerea propriului mediu înconjurător; - a înţelege şi a descoperi; - încurajarea gândirii independente; - rezolvarea de probleme, situaţii, sarcini; - acumularea de experienţe cognitive. Capacitatea de adaptare la diverse situaţii ce pot apare, prin alegerea mijloacelor de abordare, în aşa fel, încât, să nu fii afectat în plan mental.

78

Com

pet

enţe

tra

nsv

ersa

le

Instrumental-aplicative - continuarea activităţii sportive într-un program coerent şi eficient; - dezvoltaraea capacităţii motrice generale şi a celei specifice ramurilor de sport; - realizarea de programe individuale adaptabile problemelor cu care se confruntă la cursurile practice de specialitate. Atitudinale - învingerea prejudecăţilor; - cultivarea respectului faţă de celălalt; - obţinerea coerenţei de grup; - cooperare; - dezvoltarea trăsăturilor de personalitate favorabile integrării sociale; - motivarea celor implicaţi, prin atragerea în participare, recompensare stimulativă; - asigurarea coerenţei între tradiţional şi nou, între obiective şi realizări, între interese individuale, de grup şi orgaziţionale;

7. Obiectivele disciplinei 7.1 Obiectivul general al disciplinei Însuşirea corectă şi perfecţionarea deprinderilor motrice de bază,

specifice. Însuşirea unei terminologii adecvate.

7.2 Obiectivele specifice Dezvoltarea unor aptitudini motrice: mobilitate, forţă, viteză, coordonare

Formarea aptitudinilor motrice. Ridicarea nivelului tehnic şi tactic al studentului

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii

- - - Bibliografie - 8.2 Seminar/lucrări practice Metode de predare Observaţii

Ştafete şi jocuri dinamice Explicaţia, demonstraţia, problematizarea, algoritmizarea, jocuri creative, ştafete, lucrul pe ateliere,vizionare, etc.

-

Aplicaţii practice ale mijloacelor Gimnasticii de bază în lecţie:

- Exerciţii de front şi formaţii; - Exerciţii de dezvoltare fizică armonioasă; - Exerciţii de perfecţionare a deprinderilor

motrice de bază.

Explicaţia, demonstraţia, problematizarea, algoritmizarea, jocuri -creative, ştafete, lucrul pe ateliere,vizionare, etc.

Bibliografie Bota, C., D'Jamo, O. Fiziologia generală şi fiziologia efortului fizic, Academia Naţională Educaţie Fizică

Sport, Bucureşti, 1999 Firimiţă, M. Exerciţiul fizic un valoros medicament natural, Editura Ceres, Bucureşti, 1981 Ploeşteanu, C. Activităţi de timp liber, Editura Fundaţiei Universitare “Dunărea de jos”, Galaţi, 2006 Verza, E. Omul, joaca şi distracţia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1999


10. Evaluare


79

10.4 Curs - - - - - -

10.5 Seminar/lucrări practice

Redarea cât mai corectă a unor sisteme de exerciţii de mobilitate, de forţă, de viteză, elaborate într-o ordine metodică.

evaluare pe parcursul semestrului 40% evaluare pe parcursul

semestrului şi 10 % prezenţa la ore

Participarea conştientă, activă şi creativă concretizată în execuţia exerciţiilor propuse.

evaluare prin test la sfârşitul semestrului

50% nota de la examinarea finala

10.6 Standard minim de performanţă

Cerinţe minime de promovare (pentru nota 5) : Trecerea probelor fizice la nivelul baremelor minime

Cerinţe maxime de promovare (pentru nota 10) : - prezenţă 80% din lucrările practice din semestru - conduită în spiritul fair-play-ului - atingerea maximă a baremelor probelor şi normelor de control

FIŞA DISCIPLINEI 1.Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea “Spiru Haret” 1.2.Facultatea Ştiinţe Socio-Umane 1.3.Departamentul Pedagogie Muzicala 1.4.Domeniul de studii MUZICA 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/Calificarea Pedagogie Muzicala 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei LIMBA ENGLEZA 2.2. Codul disciplinei MUZ1125 2.5. Anul de studiu I 2.6. Semestrul 1 2.7. Tipul de evaluare CV 2.8. Regimul

disciplinei (a3) Complementara

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 1 din care: 3.2 curs 0 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 14 din care: 3.5 curs 0 3.6 seminar/laborator 14 Distribuţia fondului de timp Ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 5 Tutoriat 5 Examinări 3 Alte activităţi ……… 3 3.7 Total ore studiu individual 36 3.8 Total ore pe semestru 50 3.9 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Cunostinte de limba engleza la nivel operational (CEFR B1-B2) 4.2 de competenţe Utilizarea corectă a structurilor lingvistice de bază ale limbii engleze 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Sali dotate cu echipament audio/video. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

Sali dotate cu echipament audio/video.


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

Explicarea conceptuala a situatiilor de comunicare si a problemelor de specialitate din domeniu Aplicarea legislatiei nationale si europene privind liberul acces la informatie, proprietatea intelectuala, drepturile de

autor, copyright–ul etc.) în procesul comunicării profesionalizate si în activitatile de informare–documentare Comunicare eficientă, scrisă şi orală, în limba engleza într-un cadru larg de contexte socio-culturale, precum şi în

contexte profesionale specifice domeniului Comunicare în situaţii profesionale multilingve de integrare, negociere şi mediere lingvistică şi culturală

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

Identificarea şi utilizarea unor metode şi tehnici eficiente de învăţare; conştientizarea motivaţiilor extrinseci şi intrinseci ale învăţării continue; îndeplinirea obiectivelor de formare prin activităţi de informare, prin proiecte în echipă şi prin participarea la programe instituţionale de dezvoltare personală şi profesională

Aplicarea tehnicilor de munca eficienta în echipa multidisciplinara cu îndeplinirea anumitor sarcini pe paliere ierarhice

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei • Consolidarea si dezvoltarea structurilor lexico-gramaticale

aplicate si aplicabile in context general • Imbunatatirea competentelor lingvistice (intelegere scrisa si orala, exprimare orala si scrisa)

7.2 Obiectivele specifice Dezvoltarea competentei comunicationale axate cu precadere pe teme generale • Deprinderea abilitatii de utilizare a dictionarelor, a resurselor lingvistice si de informare generale

8. Conţinuturi 8.1 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1.Topic: Art and Culture Grammar points: the present tense simple and present tense continuous ; Language functions: Introducing people.

Prezentarea, ilustrarea si fixarea problemelor de gramatica ; exersarea competentelor expresive si comprehensive specifice fiecarei

Se recomandă parcurgerea bibliografiei obligatorii specifice

7. Creaţai uli J.S. Bach Id Id -...

Documents

Transcript of 7. Creaţai uli J.S. Bach Id Id -...