Teorii ale personalitatii

Abordarea personalității prin conceptul de trăsături

Gordon AllportRaymond Cattell

Hans Eysenck

Teoria personalităţii la Gordon Allport

(11 noiembrie, 1897 - 9 Octombrie, 1967)

Psiholog american, Allport a fost unul dintre primii psihologi care s-au

concentrat pe studiul personalităţii, şi este adesea prezentat ca unul dintre întemeiatorii

psihologiei personalităţii. A refuzat atât o abordare psihanalitică a personalităţii, pe care a

considerat-o adesea prea profundă, cât şi o abordare behaviouristă, pe care a considerat-o

adesea prea de suprafaţă. A accentuat unicitatea fiecărei persoane, şi importanţa

contextului prezent, ca fiind opuse trecutului în înţelegerea personalităţii.

Allport a avut o influenţă profundă şi de durată în câmpul psihologiei, chiar dacă opera

sa este mult mai puţin citată decât a altor figuri cunoscute. O parte din influenţa sa s-a

construit pe baza obişnuinţei sale de a ataca şi de a conceputaliza în linii mari subiectele

importante şi de interes (ex. zvonul, prejudecata, religia, trăsăturile).

Teoria trăsăturilor a lui Allport

• Allport este cunoscut ca un psiholog al "trăsăturilor". Unul dintre proiectele sale iniţiale a fost să caute în dicţionar şi să localizeze orice termen pe care el l-a considerat că descrie o persoană. Acest fapt este cunoscut ca o "ipoteză lexicală." Din acest lucru, a alcătuit o listă de 4500 de cuvinte legate de trăsături. Le-a organizat apoi pe trei niveluri de trăsături.

1. Trăsături cardinale - Trăsături care domină şi modelează comportamentul unei persoane. Acestea sunt rare pentru că majoritatea persoanelor nu au o singură temă care le modelează vieţile.

2. Trăsături centrale - Caracteristici generale găsite într-o anumită măsura la orice persoană. Acestea sunt segmente fundamentale care modelează majoritatea comportamentelor, chiar dacă nu sunt aşa de impunătoare ca şi trăsăturile cardinale. Un exemplu de trăsătură centrarlă îl reprezintă onestitatea.

3. Trăsături secundare - Acestea sunt caracteristici întâlnite doar în anumite circumnstanţe (cum ar fi lucrurile plăcute şi neplăcute pe care un prieten foarte apropiat le-ar putea cunoaşte). Trebuie să fie incluse pentru o oferi o imagine completă a complexităţii umane.

Teoria personalităţii la Raymond Cattell(1905-1998)

• Psiholog american care a proiectat teste de personalitate și de informații și a îmbrățișat teorii controversate ale eugeniei.

Raymond B. Cattell a fost unul dintre oamenii de știință cei mai prolifici ai perioadei sale. Într-o cariera de peste jumatate de secol a scris mai mult de 50 de cărți și 500 de articole de cercetare, și contribuțiile sale la personalitate și testarea inteligenței sunt considerate de nepretuit. Cu toate acestea, unele dintre teoriile sale despre selecția naturală, în special cele cunoscute într-o filosofie sub numele de Beyondism, au fost atacate ca fiind rasiste și au provocat o controversă la doar cateva luni înainte de moartea sa.

Cattell defineste personalitatea ca fiind acea structură care ne permite să prezicem ce anume va face un individ într-o situaţie dată. Scopul lui Cattell, în ceea ce priveşte studiul personalităţii, constă în predicţia comportamentului.

• Trăsăturile– Tendinţe relativ permanente de a reacţiona, specifice unei persoane– Personalitatea: configuraţie de trăsături– Trăsături comune (posedate de toată lumea, într-o anumită proporţie)– Trăsături specifice (vizibile în interese şi hobby-uri)– Trăsături aptitudinale (eficienţa)– Trăsături temperamentale (stilul şi ritmul)– Trăsături dinamice (motivaţia comportamentului)– Trăsături de suprafaţă (mai puţin stabile)– Trăsături sursă (stabile, permanente, origine unică a unui comportament)

– 16 PF

Evaluarea teoriei– Acceptare redusă din cauza cantităţii şi complexităţii datelor– Subiectivitatea cercetătorului în denumirea factorilor

Hans Eysenck (1916-1997)

Psiholog britanic de origine germană, profesor universitar la Londra,

Hans Eysenck (1916-1997) este cunoscut pentru cercetarile sale asupra

inteligentei si personalitatii umane, precum si pentru controversatele studii

privind  legatura dintre rasa si coeficientul de inteligenta. Desi nu a fost

primul care sa faca distinctia dintre introversie si extraversie (Carl Jung), a

pus la punct o metoda de cercetare a personalitatii avand la baza analiza

factoriala.

In lucrarea sa din 1947, “Dimensiunile personalitatii”, Eysenck vorbeste

despre cele doua dimensiuni sau “supratrasaturi” ale personalitatii:

introversie/extraversie si nevrotivm.

 Ulterior, la sfarsitul anilor ’70, el adauga acestui model o a treia dimensiune,

psihotismul, construind renumitul model PEN (psihotism-extraversie-

nevrotism)

Concepţia sa se sprijină tot pe analiza factorialăStructura personalităţii• Diferenţele de personalitate se bazează pe moştenirea genetică

– indivizii diferă între ei în funcţie de anumite dispoziţii de personalitate semi-permanente, numite trăsături;

– trăsăturile de personalitate pot fi identificate cu ajutorul studiilor corelaţionale (analizei factoriale);

– factorii ereditari - determinarea trăsăturilor de personalitate;– trăsăturile de personalitate pot fi studiate cu ajutorul chestionarelor;– influenţa interactivă a trăsăturilor şi a situaţiilor produce condiţii interne

pasagere, numite stări;– stările de personalitate pot fi studiate cu ajutorul chestionarelor;– trăsăturile şi stările sunt variabile care explică diferenţele

interindividuale în ceea ce priveşte comportamentul– relaţia dintre trăsături şi stări pe de o parte şi comportament pe de altă

parte este indirectă, fiind moderată de interacţiunile care au loc între trăsături şi stări.

• Patru niveluri de organizare– Comportamente specifice; răspunsuri habituale; trăsături;

tipuri(Introversie vs. Extroversie; Stabilitate vs. Emotivitate; Psihoticismul)

Teorii umaniste ale personalitatii

Carl R. RogersAbraham H. Maslow