Lecţia 66.I. Propoziţia completivă de agent1. Subordonata completivă de agent determină un verb la diateza pasivă sau un

adjectiv cu sens pasiv din regentă şi este echivalentă cu un complement de agent. Răspunde la întrebările: de cine? de către cine? Cartea e citită de cine doreşte. 2. a) Propoziţia completivă de agent se introduce prin pronumele relative (cine, ceea

ce) şi nehotărîte (oricine, oricît) precedate de prepoziţia de sau de către:Ziarul a fost citit de cine avea voce mai puternică. Oaspeţii au fost impresionaţi de ceea ce au văzut. b)Propoziţia completivă de agent nu se desparte prin virgulă de regentă: Diplomele au fost primite de cine a meritat.

3. Lectură.

1

2

Cheia succesului.Orice om poate avea succes. Dar ce este acest succes? E o întrebare ce apare în viaţa cotidiană la orice pas. Cînd omul are succes, afacerile îi merg bine, are mulţi bani, familia îi este asigurată, este stimat la serviciu şi în societate, spunem că el are noroc. Prietenul meu Dan Bejenaru a învăţat de la părinţi că paţi reuşi în viaţă numai dacă eţti mereu în căutare, dacă faci ceva chibzuit. Dacă nu faci nimic, succesul te ocoleşte. El a hotărît să înceapă o afacere. Împreună cu colegul său, zootehnicianul Radu Petraru, au stabilit foarte clar scopul afacerii: să creiază o crescătorie de peşte. Ei nu s-au gîndit numai la profit şi la bani, ci şi la necesităţile consumatorului. S-au condus de afirmaţia unui jm de afaceri american: “Dacă obiectivul principal este să faceţi bani, atunci aţi pierdut. Dacă urmariţi să faceţi un serviciu ciuva, atunci vă veţi atinge scopul şi veţi cîştiga şi bani”. În scurt timp firma lor a reuşit să se împună pe piaţa cu peşte proaspăt şi de calitate. Firma a devenit foarte cunoscută. Colaboreză cu cele mai prestigioase reustarante şi cafenele. Au mai luat două iazuri în arendă şi au construit altele două noi.Se măreşte colectivul de muncă. Norocul îi favorizează…

Răspundeţi la întrebări.1. Ce părere aveţi despre aceşti doi oameni?2. Ce calităţi credeţi că îi ajută în atingerea succesului?3. Dacă aţi organiza o afacere, cu ce vă veţi ocupa?4. Redaţi conţinutul textului.5. Extrageţi din text îmbinări de cuvinte şi construiţi 5-6 fraze cu

propoziţii completive de agent.6. Improvizaţi un dialog cu un om de afaceri.

3

4

II. Propoziţii subordonate circumstanţiale. 1. Propoziţiile subordonate circumstanţiale sînt acele propoziţii secundare care

îndeplinesc în frază rolul complementelor circumstanţiale din propoziţie şi arată în ce împrejurări se petrece o acţiune sau cum se prezintă o însuşire sau o acţiune:

L-am găsit unde a fost trimis. Aşa a făcut cum i-a explicat. M-am întos cînd mi-ai spus. a) Propoziţia circumstanţială de loc. Propoziţia circumstanţială de loc corespunde complementului circumstanţial de loc şi arată locul sau direcţia desfăşurării acţiunii din propoziţia regentă. Întrebări: unde, de unde, pînă unde, încotro?. Acolo plouă unde sînt păduri întinse. De unde locuieşte, a făcut zece minute. Am citit pînă unde este vorba de tine. Mă îndrept spre cine mi-e drag. 1. Frazele cu circumstanţiale de loc conţin uneori cupluri (perechi) corelative: acolo …

unde; încolo … încotro; de acolo … de unde; peste tot … pe unde. Notă: Dacă vorbitorul accentuează în mod special elementul corelativ din regentă, după acesta se pune virgulă. Dacă nu, virgula se pune înaintea cuplului corelativ. La cotitură, acolo unde şoseau calcă umbra copacilor de la margine, se iţeşte de prin crenguş o casă veche, pe jumătate pustiită (I.Druţă). 2. Propoziţia subordonată de loc se introduce prin:

- adverbe relative cu sau fără prepoziţii: unde, încotro, de unde. Precum şi compusele lor cu ori (oriunde, orişiunde, oriîncotro, oridincotro):

A mers pe drum pînă unde s-a terminat. S-a întors de unde a plecat.

- pronume relative sau nehotărîte însoţite de prepoziţii: spre ce, spre cine, la oricine, către cine, către ce etc.

M-am îndreptat spre cine mă cheamă. Se ducea la oricine îl invita.

5

3. Locul şi punctuaţia. Propoziţia circumstanţială de loc după regentă nu se desparte prin virgulă; înaintea regentei şi intercalată se desparte prin virgulă:

Unde e aţa mai subţire, acolo se rupe. Mă duc unde mă trimiţi. Acolo, unde se află astăzi cinematograful, a fost casa bunicilor. Notă : Să nu se confunde cu celelalte subordonate ce pot fi introduse prin adverbul “unde”. E bine unde mergi (subordonată subiectivă).Problema este unde mergi (subordonată predicativă).S-a pus problema unde mergi (subordonată atributivă).Ştiu unde mergi (completivă directă). Mă gîndesc unde mergi (completivă indirectă).

Exerciţii 1. Subliniaţi predicatele, delimitaţi propoziţiile, identificaţi subordonatele

circumstanţiale de loc. Acolo unde nu e lege, nu e nici slobozenie şi acolo unde legea e numai pentru unii şi unde ceilalţi sînt scutiţi de sub ascultarea ei, slobozenia a pierit (Al.Russo). Ce cauţi unde bate lunaPe un alb izvor tremurătorŞi unde păsările – ntrunaSe-ntrec cu glas ciripitor. (M.Eminescu) Mă duc către cine mă aşteaptă. Mă duc oriunde este nevoie. Mă duc unde mă trimiteţi. Din izvoare şi din gîrleApa sună somnoroasăUnde soarele pătrundePrintre ramuri a ei unde,

6

Ea în valuri sperioaseSe ascunde (M.Eminescu). Unde n-a fost semănată sămînţă de grîu, unde n-a fost semănată sămînţă de mei, ori de secară, a răsărit iarba. Voia să meargă acasă, unde toţi o cunosc şi o aşteaptă. Crezînd că eşti mai mult decît eşti, nu vei înainta niciodată spre ceea ce îţi închipui că eşti (N.Iorga). Nu încerca să pleci unde totul ţi-e necunoscut. Pretutindeni pe unde vei trece vei fi întîmpinat de chipuri pe care nu le cunoşti şi care te vor îndrepta spre ce te va speria şi mai tare. 2. Alcătuiţi fraze cu propoziţii circumstanţiale de loc, introduse prin: unde, pe unde,

pînă unde, către cine, spre ce. 3. Elaboraţi o descriere, în minimum 10 rînduri, în care să folosiţi propoziţii

circumstanţiale de loc. 4. Construiţi fraze potrivite, înlocuind punctele cu regentele următoarelor propoziţii

circumstanţiale de loc: … de unde am plecat aseară. Pe unde crescuse iarba… … Unde n-a fost prăşit … … Oriîncotro te-ai uita… … … … Unde zice profesorul. Unde mi-ai spus … … … … unde-ţi întorci privirea … … Oriunde se găseşte apă … … … … încotro a văzut cu ochii. … … la cine ne-a invitat. … … pe unde pămîntul nu dă rod… … 5. Traduceţi în limba română, identificaţi cîteva fraze cu propoziţii circumstanţiale de

loc, elaboraţi oral ori în scris portretul lui Ilieş. Илиеш уснул поздно. Снились ему клопы, трамваи, пузатые купцы. Он рисовал их

головы, носы, щеки и покатывался со смеху, глядя на их рожи. На другой день он очищал от гусениц деревья в саду. На вершине старой сливы

несколько гнезд гусениц, до которых не доставала рука. Он взял палку с крючком на конце, которым дергают солому из стога, и захватил им нужную ветку. Держа одной рукой палку, другой обирал сухую листву, из которой гусеница свила гнездо. Внезапно ветка соскользнула с крючка, и её конец сильно хлестнул по лицу, поцарапав его. Ему было не так уж больно, но он испугался что под кожей могла остаться заноза, и побежал в дом за зеркалом.

Ангелина шила мешки из старой мешковины, готовила их для упаковки одежды. Ведь вскоре придется уезжать.

- Какой ты не осторожный, мог бы выколоть глаза, - упрекнула она сына, вытирая кровь с его лица.

- Ничего мне не будет, - успокоил он. До отъезда заживет. (Анна Лупан).

6. Lectură.

7

Cerul pe pămîntLa Orheiul Vechi vecia se îngemănează cu clipa. Pe aici Dumnezeu a mers desculţ la Facerea Lumii. Urmele Lui se mai cunosc: pe pietre, pe mal de rîu, prin iarbă, pe lutul înflorit.La Butuceni şi Tribujeni ai impresia că Cel de Sus, cînd s-a jucat de-a arta, a sculptat nişte dealuri, nişte vii, a mai făcut loc între ele şi pentru nişte rîuri. Orheiul Vechi e frumos un orice anotimp. Pictorul Mihail Grecu, care lucrase la Butuceni mai multe veri şi care pipăise cu tălpile sale fiecare petricică, visa să aducă pictorii din lume aici. Ca aceştea să se inspire de măreţia peisajului, care parcă mai păstrează căldura mîinilor Creatorului. Dar n-a mai reuşit. Acest lucru l-a făcut însă elevul său Andrei Mudrea. Impresionează talentul exepţional al acestui pictor de la Mitoc. (Aşa se numeşte satul de baştină al maestrului). Dar şi mai mult generozitatea lui. Ştie să aproprie oamenii, să-i adune, să-i împace, să-i mobilizeze la lucruri frumoase.

În acest an Andrei Mudrea a organizat o Tabără de Pictură la Orheiul Vechi. Ograda căsuţei lui de la Butuceni devenise neîncăpătoare. Lume de peste lume – pictori, scriitori, primari, elevi, ţărani – venise să participe la inaugurarea Taberei de Pictură.

- Arta trebuie să-l ajute pe om să devină el însuşi, afirmă pictorul. Despre talentul acestui pictor a vorbit într-o română impecabilă doamna Cristine Portois, sosită de la Paris, Sponsorul general al Taberei de pictură de la Orheiul Vechi.

Pictorii care au părăsit pentru zece zile atelierele lor, pentru a se împărţăşi cu frumuseţele de la Butuceni, vor crea pînze menite să preîntîmpine o eventuală săcetă a spiritului.

Pictorul Andrei Mudrea şi-a invitat colegii la Orheiul Vechi. Iar Orheiul Vechi nu e doar o lecţie de frumuseţe, ci şi o lecţie de istorie. Acolo mergi pe

morminte de daci, de pîrcălabi şi oşteni. Spiritul strămoşilor e mai prezent ca oriunde, gata să coboare pe pînzele pictorilor, care pot fi văzuţi în aceste zile semănaţi cu şevaletele lor pe dealurile şi văile de aici.

Într-un loc este important nu ceea ce găseşti, cît ceea ce cauţi.

8

Pictura, despre care Leonardo da Vinci spunea că e poezie ce se vede în loc să se simtă, e chemată să ne ajute să vedem lumea cu inima… (N.Dabija, Literatura şi arta).Teme: a) Identificaţi 3-4 fraze în care sînt propoziţii circumstanţiale de loc, precizaţi întrebările

acestora.b) Analizaţi morfologic şi sintactic trei adverbe şi trei pronume. c) Construiţi un mic eseu despre rolul picturii, utilizînd şi textul dat. d) Elaboraţi portretul fizic şi intelectual al pictorului Andrei Mudrea. e) Construiţi enunţuri cu antonimele cuvintelor subliniate. f) Improvizaţi un dialog în baza sentimentelor apărute din lectura textului.

Lecţia 67.Propoziţia circumstanţială de timp.

9

1. Propoziţia circumstanţială de timp arată cînd se săvîrşeşete acţiunea din propoziţia regentă şi corespunde unui complement circumstanţial de timp. Răspunde la întrebările: cînd, de cînd, pînă cînd, cît timp? Subordonata circumstanţială de timp determină verbe la moduri personale şi nepersonale: A ieşit din casă după ce a stat ploaia.A sosit tocmai cînd mă gîndeam la el. Pînă să ajungă, spectacolul s-a terminat. 1. Elemente de legătură:

- conjuncţii (locuţiuni conjuncţionale) şi adverbe relative (cu sau fără prepoziţii): cînd, de cînd, pînă cînd, cît timp, cum (cînd), de cum (de cînd, îndată ce), oricînd, ori de cîte ori, pînă ce, pînă să, după ce, după care etc.

Exemple: A oprit maşina, după care a început să strige. Vino cînd ai timp. Azi, cînd m-ai văzut, ai luat-o la fugă. 2. În unele situaţii apar elemente corelative în subordonată şi în regentă, de regulă un

adverb: cînd – atunci, cînd – apoi, cînd – tot atunci etc: Venea să-şi vadă neamurile abia atunci cînd se abătea vreo nenorocire asupra lor (I.Druţă). Cînd vei fi gata, atunci să plecăm. 3. Locul şi punctuaţia. a) Propoziţiile circumstanţiale de timp (temporale) care stau după regentă, de regulă, nu se

izolează: … Să nu cumva să deschideţi pînă ce nu veţi auzi glasul meu (I.Creangă). b) Circumstanţialele temporale se despărt prin virgulă cînd precedă regenta sau sînt

intercalate: Oricînd vii, eşti binevenit. Cînd eu scriu, tu te uiţi. Toamna, cînd copiii merg la şcoală, mă voi duce şi eu la munte. Notă: Propoziţiile circumstanţiale temporale exprimă cîteodată şi raporturi adversative, cauzale, condiţionale ş.a.: Nu pot alerga cînd e frig (din cauză că e frig). Nu plec pînă cînd nu-mi dai cartea (nuanţă condiţională). Doar izvoarele suspină / pe cînd cordul negru tace (nuanţă adversativă) (M.Eminescu).

10

Exerciţii. 1. Despărţiţi frazele în propoziţii, identificaţi subordonatele temporale. Nu uita, Făt-Frumos, că pe cît tu eşti departe, eu oi tot plînge (M.Eminescu). După ce mînca, tata citea ziare. După ce am coborît la gară, am pornit spre malul lacului. Îndată ce soseşte, se apucă de udat florile din grădină. De cum se luminează, se auzea zgomotul transportului orăşenesc. Îndată ce a văzut-o pe bunica, s-a repezit în braţele ei. Cînd văzu cîinii, se întoarse înapoi. Cînd se întorcea de la şcoală, îşi spăla faţa şi se odihnea un sfert de ceas. Cînd mă gîndesc la copilărie, în suflet îmi coboară o melancolie dulce. După ce făcu rugul, îi pofti pe toţi. Pînă s-a gătit mîncarea, au umblat prin livadă. Şi astăzi, cînd pot să judec, ştiu ce fericită trebuia să fie mama cînd veneam la dînsa. Cînd faci altora durere, gîndeşte-te la Dumnezeu. Cînd cu gene ostenite sara suflu-n lumînare, Doar ceasornicul urmează lung-a timpului cărare (M.Eminescu). 2. Construiţi cîte trei fraze în care adverbul relativ «cînd» să introducă propoziţii

circumstnţiale de timp şi propoziţii atributive. 3. Alcătuiţi fraze potrivite, înlocuind punctele cu propoziţii circumstanţiale de timp. De cînd … … îşi duce viaţa singur. Îl poţi vedea oricînd … …După ce … … s-a întors. Cum … îţi cere de mîncare. L-am observat îndată ce … … Răspundea ori de cîte ori … … De cîte ori … … găsesc poarta deschisă. Cît timp … S-a plimbat. Am plecat acasă înainte ca… … Cînd plecăm la şcoală, … … Cît timp a durat furtuna … … De cîte ori mergea la film… … 3.Citiţi expresiv textul:

11

12

De demult şi de departe. Cînd rîndunica îşi face cuibul, cînd drumul prinde a toarce cărăruşe, cînd mugurul îşi desface din faşă podoaba lui verde, atunci vine să mă vadă copilăria. Vine încet, numărîndu-şi paşii că să-i pară drumul mai scurt. Vine cu o nuieluşă subsoară, smulsă de tata din gard, căci drumeţului multe i se întîmplă. Vine cu basmaua mamei aşezată în jurul gîtului.

Şi tot vine şi vine – cînd călare, cînd cu trenul, cînd pe jos, pînă ce se pomeneşte ajunsă. O mînă mică şi degerată se adună să bată în uşa casei mele, dar stă o clipă la îndoială. Cine ştie, este el acasă ori nu este? Şi apoi, dacă este, e singur acasă ori mai sînt oameni la dînsul? Iar dacă sînt oameni străini, apoi cum să intri, cum să le dai bună ziua, unde să te opreşti şi ce să le răspunzi, dacă te vor întreba ceva…Nu se poate hotărî nici să bată, nici să sune, dar îi simt suflarea lîngă uşă. Vin şi deschid. E ea, senina mea copilărie. Hai, dar, intră, bun venit în casa asta, căci demult de tot aşteaptă şi te tot pomeneşte stăpînul ei.

Abea păşeşete pragul, aruncă o privire peste faţa podelelor şi se opreşte. Îi e ruşine că e desculţă. Apoi uită de ruşine. Scoate o trăistuţă de la gît, se lasă într-un genunchi şi bagă mîna pînă la fundul ei.

- Ştii ce ţi-am adus? Mi-a adus miroznă de brazdă zvîntată, mi-a adus chipul unei căsuţe vechi, acoperite cu paie, mi-a adus o biciuşcă împletită de mîna ei. Frumoasa mea biciuşcă! Cîte garduri ai mînat la păscut, pe cîţi duşmani te-ai răzbunat, cîţi mînji ai tot aşteptat, zăcînd în ungher după uşa tinzii? Ai fost şi ham pentru Tuzic, ai fost şi baieră la trăistuţă…

13

- Da cînd plouă pe-aici, apa unde se duce? Că în pămînt nu poate intra. Ieşim din casă şi pornim prin oraş să vedem unde se duce apa cînd plouă… (I.Druţă). Teme: a) Identificaţi 3-4 fraze cu propoziţii circumstanţiale de timp, precizaţi elementele de legătură;b) Analizaţi sintactic şi morfologic trei atribute şi trei subiecte;c) Alcătuiţi familii de cuvinte de la: oraş, copil, drum, faţă, plin, casă, ştie;d) Construiţi enunţuri utilizînd diminutivele a patru substantive din text;e) Ce momente v-au impresionat mai mult?f) Elaboraţi o povestire asemănătoare “copilăria mea”..4. Redaţi conţinutul textului în limba română.Александр все еще лежал на кровати, переодетый в праздничный костюм. Он собрался последовать совету отца и выбрать на хоре самую красивую в селе девушкуюОн знал какую – ее звали Диной. Она работала в библиотеке. И в последнее время все молодые мужики в селе стали страшно активными читателями и целыми часами оьсуждали с Диной своеобразие стилей Еминеску и Толстого. И что девушка ни сказала, у каждого находилось встречное мнение. Так вот, Александр задумался о Дине, но точно так же ,как думал в иную пору о других девушках, а не так как размышлял о Леостине. У него на сердце скребли кошки, и это было хуже всего. Хотел ли он ее видеть? В том-то и беда, что хотел. Леостинал возникала перед ним снова и снова, большая и красивая, и протягивала к нему руки. Черт их всех подбери, я теперь что же делать? Он так и спрашивал отца, что мне теперь делать?. Отец гнул свое: вставай, иди на хору да сгреби там самую… А мать: ты не сделаешь этого, Александр, тебя ждет та которую ты любишь, иди к ней, слышишь?…И Александр, младший сын своих родителей, не мог решиться ни на то, ни на другое, и все ворочался в постели, временами вздрагивая точно от озноба…Însărcinări:a). Intitulaţi fragmentul;b). Exprimaţi-vă părerea: pe cine trebuie să asculte Flexandru- pe tata sau pe mama. Cum aţi fi procedat voi?c). Exprimaţi-vă opinia: ce e dragostea?

14

Lecţia 68. Propoziţia circumstanţială de mod. 1. Propoziţia circumstanţială de mod indică modul în care se desfăşoară acţiunea din

propoziţia regentă. Determină un verb, adverb sau adjectiv: Ea este mai frumoasă decît sîntem noi.El munceşte mai mult decît muncim noi.Întrebări: cum? în ce fel? în ce mod? 2. Propoziţia modală se introduce în frază prin adverbe relative şi locuţiuni conjuncţionale: cum, precum, ca şi cum, ca şi cînd, după cum, fără să, parcă, de parcă, după cît etc: El a plecat fără să-şi ia rămas bun. Totdeauna vorbeşte cumpănit, ca şi cînd ar citi din carte. 3.Propoziţia modală poate fi: - modală propriu-zisă; - comparativă;

15

a) Circumstanţiala modală propriu-zisă se introduce prin adverbele relative: cum, precum, cît, prin conjuncţiile şi locuţiunile conjuncţionale: parcă, ca şi cum, după cît, fără să ş.a.: A plătit cît a vrut. Lucrează cum poate.

b) Circumstanţiala de mod comparativă poate fi de două feluri: comparativă propriu – zisă şi comparativă condiţională.

- comparativa propriu –zisă se construieşte cu verbe la modul indicativ şi se leagă de regentă prin: cum, precum, după cum, decît să ş.a.:

Iedul cel cuminte tăcea molcom în horn, cum tace peştele în borş la foc (I.Creangă). A procedat mai bine decît ne-am aşteptat.

- Modala comparativă condiţională se construieşte mai ales cu verbe la modul condiţional, exprimînd ceva presupus, ireal şi se leagă de regentă prin locuţiunile conjuncţionale: de parcă, ca şi cum, întocmai cum s.a.: Au căzut flori de parcă a nins. Drumul a fost mai lung decît ne-am închipuit.

c) Circumstanţiala de măsură progresivă (sau de gradaţie) arată că acţiunea din regentă progresează calitativ sau cantitativ într-un anumit raport faţă de cea din subordonată.

Se introduce prin: cu cît, pe cît, de ce, pe măsură ce ş.a.Pe cît înainta, calea i se părea mai anevoioasă. 4. În regentă apar uneori elemente corelative: aşa…, cum; cum …, astfel; cu cît…, cu atît;

întocmai…, cum: Cum îţi vei aşterne, aşa vei dormi. A procedat întocmai cum i s-a spus. 5. Punctuaţia. a) Orice poziţie ar ocupa faţă de regentă, propoziţia subordonată modală nu se izolează,

dacă ceea ce exprimă ea este determinat în frază: Ţi se plăteşte cum lucrezi. Cum măsori ţi se măsoară.

b) Cînd e intercalată şi antepusă se izolează dacă are în regentă un element corelativ. Pe măsură ce înaintam, drumul se îngustă. Cum munceşti, aşa primeşti.

Exerciţii. 1. Identificaţi propoziţiile circumstanţiale de mod din frazele: Cum nu se da scos din bîrlog ursul aşa nu mă dam eu dus din Humuleţi în toamna anului 1855, cînd veni vremea să plec la Şocola, după stăruinţa mamei (I.Creangă). Fetele împăratului însă priveau la verişor cum priveşte cîinele pe mîţă şi le era drag ca sarea-n ochi. O eşti frumos cum numa-n visUn demon se arată

16

Dară pe calea ce-ai deschisN-oi merge niciodată (M.Eminescu). Citea frumos ca şi cînd ar fi absolvit cursuri speciale. Cînd chibritul s-a stins, am ieşit afară şi am pus belciugul, închizînd uşa la fel de bine cum fusese şi mai înainte. De jur împrejur, ca şi cum s-ar ţine de mînă, stau munţii cu piscuri înalte. Noi o pîndeam cum se pîndeşte o fiară şi tot chiteam şi ne gîndeam s-o prindem. 2. Construiţi: a) două fraze cu propoziţii circumstanţiale de mod aşezate după regentă;b) două fraze cu propoziţii circumstanţiale de mod introduse prin adverbul cum, aşezate

înaintea regentei în care să se afle adverbul corelativ aşa;c) două fraze cu propoziţii circumstanţiale de mod intercalate în regentele lor. 3. Alcătuiţi fraze potrivite completînd propoziţiile circumstanţiale de mod din care sînt

date doar elementele introductive: Astăzi a răspuns după cum …A răspuns, ca şi cum …S-a îndreptat spre ieşire, fără să …A sunat, cum …, o singură dată. Venea vesel de la şcoală, ca şi cînd…Sa oprit la marginea rîului, precum…Ştia totul ca şi cînd …A rezolvat el problema, precum…4. Traduceţi în limba română şi identificaţi propoziţiile circumstanţiale de mod, în baza

textului improvizaţi un dialog.… Возвращались журавли. Вытянувшись как по неведомой ниточке, они медленно летели в голубом небосводе к знакомым местам. На своем дворе Тоадер граблями выравнивал место для посадки лука. Услышав мурлыканье журавлей, он бросил работу, сдвинув шапку на затылок и стал считать их. Его глаза ясно различали птиц, значит, старость еще далеко. Ольгуца несколько раз подходила к колодцу в надежде встретить 5. Lectură.

17

… Eram patru şi şedeam pe-o bancă închipuită sub un salcîm bătrîn de la marginea Horodiştei. Aşteptam autobuzul. O tînără horodişteancă, elevă dintr-a zecea, pornită la tîrg să-şi cumpere rochie pentru serata de absolvire, un mecanic pe care nu-l cunoştea nimeni şi care fredona întruna romanţe de dragoste, apoi eu şi fratele Pavel, care a lăsat pe-un ceas-două culesul tutunului şi a venit să mă petreacă.Vremea trece, iar autobuzul nu mai vine. Era o zi fierbinte de la începutul lui august – numai soare, colb şi zăpuşeală.

Şedeam tăcuţi unul lîngă altul, căci era una din zilele celea cînd nici nu ţi-e a vorbi, nici nu ţi-e a asculta. Şi nici de dus nu prea ne era a duce, şi nici de rămas nu ne prea era a rămîne. Copilăria e boală de care scăpăm cu greu. Horodişte era o poveste mult prea veche în istoria vieţii mele, plecasem de aici hăt demult, cu o viaţă de om în urmă. Şi totuşi, nişte vise din copilărie mai dăinuiau pe aici pe undeva. Prin pădurile din împrejurimi mai rătăceau jivine misterioase, adunate de-o minte de copil, pe malul Cuboltei mai păştea Joiana noastră, iar pe uliţele satelor vecine mai umblau nişte fete frumoase pe care le-am bănuit cîndva că umblă, dar de văzut nu le-am văzut.

C-am pe aproape de chindii a răsărit de după cotitură şi autobuzul. O rablă veche şi jerpelită abea se mişca mînată de un mare nor de colb. Dar cum a ieşit spre toloacă unde stăteam, şoferul a făcut un semicerc şi s-a oprit brusc lîngă banca pe care şedeam.

- Hai repejor!Fratele Pavel rămîne lîngă bancă cu mîna ridicată în semn de drum bun, iar autobuzul iese din sat venind încet şi tot lunecînd ba pe-o parte, ba pe alta. La vreo trei verste de sat, îndată ce am trecut pe un podeţ vechi de lemn, şoferul a oprit. S-a dat jos, bolmojind ceva, din care bolmojeală tînăra mea consăteancă a înţeles că putem coborî şi noi. Cu o căldare deşartă şoferul a dispărut sub podeţul de lemn, a găsit o băltoacă, singura ce mai rămăsese din Cubolta de altădată, a umplut căldarea. O jumătate din apă a fost turnată în gura fierbinte a motorului, iar cu restul şoferul a venit la uşa deschisă, repezind apa înăuntru pe sub scaunele ce stăteau goale. Apoi încă una, iar noi stăteam şi priveam cum stropeşte el autobuzul.

Sînt oameni care se pricep să facă bine ceea ce fac, sînt însă oameni care ştiu a face nu numai bine, dar şi frumos ceea ce fac. Şoferul ştia a face şi bine, dar şi frumos ceea ce făcea, iar ochiul omului e făcut în aşa fel, încît îi place şi ceea ce e bine, şi, mai ales, ceea ce e frumos. (I.Druţă). Teme: a) povestiţi ce gînduri, sentimente, legate de copilărie, vă trezeşte lectură

fragmentului. b) Construiţi o mică povestire despre un lac din preajma satului (oraşului) natal. c) Formulaţi întrebări cu antonimele a cinci substantive.d) Alcătuiţi familii lexicale de la cuvintele: copil, nor, lemn, cald, apă, frumos,

pod. e) Construiţi enunţuri cu sinonimele cuvintelor subliniate. f) Treceţi 5-6 verbe din text la perfectul compus persoana a II-a singular şi

plural.

18

Lecţia 69.

Propoziţia circumstanţială de cauză (cauzală). 1. Propoziţia circumstanţială de cauză arată motivarea acţiunii din regentă şi

îndeplineşte aceaşi funcţia ca şi complementul circumstanţial de cauză în propoziţie.

Exemple: Tremura de frică (compl. circumstanţial) Tremura, deoarece îi era frică (prop. circ. de cauză)

Răspunde la întrebările din ce cauză? din ce pricină?

19

2. Elemente de legătură: Conjuncţii, locuţiuni conjuncţionale şi unele adverbe relative: că, deoarece, din cauză că, din pricină că, fiindcă, pentru că, din moment ce, întrucît etc. Exemple: Fiindcă ai învăţat, ştii. Să nu-l uităm pe Ion Vatamanu, cel care şi-a consumat viaţa aidoma unei lumînări, deoarece i-a luminat pe alţii. De la Veneţia mi-a adus un stilou, în corpul căruia plutea o gondolă, pentru că era simbolul acestui oraş. Din cauză că a plouat, nu am venit.3. Uneori propoziţiile subordonate cauzale pot avea elemente corelative în propoziţia

regentă: de aceea, pentru aceea, apoi, de asta: Pentru că nu i-au aşteptat, de aceea s-au supărat. Pentru aceea te ajut, fiindcă m-ai ajutat. 4. Punctuaţia. Propoziţia circumstanţială cauzală se izolează, indiferent de locul pe care îl ocupă în frază: Pentru că îmi placi, de aceea îţi scriu.

Votăm pentru el, pentru că îl preţuim. Nu merg, căci sînt obosit. Întrucît nu înveţi, nu te mai primesc la ore. Atenţie: Acţiunea din subordonata cauzală se realizează înaintea acţiunii din regentă. Acţiunea din regentă este un efect al acţiunii din subordonată: Pentru că a plouat, nu putea ieşi din casă. (Mai întîi a plouat şi apoi/ în acelaşi timp nu putea ieşi din casă). S-a rătăcit, pentru că nu ştia drumul (Mai întîi nu ştia drumul şi apoi / în acelaşi timp s-a rătăcit).Exerciţii. 1. Identificaţi propoziţiile subordonate cauzale şi precizaţi elementele de legătură. Aş vrea să plîng de fericire, că simt suflarea ta divină. Am întîrziat, fiindcă te-am aşteptat. Dacă eu îs sărac, voi trebuie să fiţi hoţi. Rămîi căci ai vreme pînă la sosirea trenului. Întrucît ai depăşit viteza, vei fi amendat. Amîndoi erau posomorîţi, din pricină că n-aveau copii. Mă pregătesc serios de lecţii, deoarece îmi place această disciplină. Îţi înapoiezi manualul, căci nu mai am trebuinţă de el. S-a întîmplat aşa, fiindcă n-a ţinut seama de vorbele lui. Stai aici, căci locul de alături e ocupat. N-a susţinut examenul, că n-a învăţat. Din pricină că s-a început furtună, pescarii n-au ieşit în mare. De aceea te ajut, că îmi eşti rudă apropiată. Întrucît versurile lui sînt perfecte, nu pot fi găsite deficienţe. 2. Alcătuiţi fraze cu propoziţii circumstanţiale de cauză folosind conjuncţii şi locuţiuni

conjuncţionale: fiindcă, deoarece, pentru că, din cauză că, din pricină că, întrucît. 3. Construiţi două fraze în care propoziţiile circumstanţiale de cauză să se afle înaintea

regentei şi două fraze în care propoziţiile de cauză să se afle după regentă. 4. Despărţiţi frazele în propoziţii, arătaţi felul propoziţiilor subordonate. Nu vreau să-mi complic viaţa, întrucît ea e scurtă. E păcat să lucrezi cu el. Nu uitaţi că azi aveţi o întîlnire. Dă-te la o parte, deoarece mă grăbesc. Am rătăcit, pentru că era o noapte fără stele. El vorbeşte aşa, fiindcă e sfădit cu modestia. Mai apoi sînt o pasăre rară,

20

Ce-ţi încîntă privirea pe-afară. De la Ion Vatamanu am învăţat să recităm nu cu buzele, ci cu sufletul, cu inima, fiindcă el avea ceva din munte. Atunci, cînd s-a consacrat ştiinţei, el a publicat peste o sută de lucrări. În seara aceea am discutat îndelung, fiindcă dispuneam de o linişte sufletească perfectă. Adoarme şezînd lîngă sobă, pătruns de căldurica ce-i îndulceşte şi-i înmoaie tot trupul…5. Precizaţi felul propoziţiilor subordonate introduse prin conjuncţia că. Se laudă că va ajunge primul în sat. S-a supărat pe mine, că nu l-am aşteptat. Acum că s-a făcut tîrziu, mergem cu toţii la culcare. Nu-i trece prin minte că ar putea greşi el. Şi-a închipuit că ne poate păcăli uşor. 6. Traduceţi în limba română, elaboraţi planul fragmentului, daţi-i un titlu potrivit şi faceţi

portretul lui Ilieş. Конец осени был теплый. Казалось, вернулось лето. После недели ненастья снова выглянуло солнце, стало хорошо. Перед хатой Лимпиады взошла зеленая, густая, как щетка трава. На вершине акации распустилось несколько белых цветов, в воздухе жужжали шмели, осы. Желтые, красные, зеленые и золотые листья украшали деревья. Осень не жалела красок, щедро дарила их, создавая картины редкой красоты, какие не под силу никакому художнику. - Ну-ка, Илиеш, подай еще сноп, - сказал Тоадер Мунтяну. Илиеш нагнулся и подал ему охапку ржаной соломы. Тоадер стоял на верхней перекладине лестницы и чинил Лимпиаде крышу. Крыша когда-то была крыта дранкой, теперь же её латали соломой. Не очень красиво, но что поделаешь? Лишь бы дождь не проникал, остальное – чепуха. Кто сейчас смотрит на красоту.

- Ты обратил внимание, в эту осень не видно улетающих гусей? – внезапно спросил Тоадер.

- Может, они улетают ночами когда мы спим? – ответил Илиеш, занятый мыслями об Ольгуце.

Он виделся с ней ежедневно и все же тосковал по ней. Тоадер отрицательно покачал головой:

- Я бы услышал и ночью, но они не летят. И знаешь почему? - Почему? - Они не прилетали в эту весну. Напугала их война.

(Анна Лупан)

21

7. Construiţi o mică povestire “O toamnă din viaţa mea”.8. Citiţi expresiv textul. În geamul de la etajul şapte văd un motănaş. Se-uită la mine de după o plasă de metal, care e pusă special să nu cadă el jos. Deşi se spune că o pisică oricînd cade pe labe…Mergeam deunăzi pe o stradă din Chişinău şi deodata la picioarele mele căzu un ghemuleţ viu. După mieunatul său jalnic mi-am dat seama că e o pisică. M-am aplecat s-o mîngîi.

- Nu te-aş sfătui, zise alături de mine un bătrîn trecător. În durerea care o are acum poate să te zgîrie ori să te muşte.

Am plecat mai departe, lăsînd bietul animal în stradă. - O fi aruncat-o cineva ori căzu din întîmplare de pe marginea vreunei ferestre de

la etajul de sus? – mă gîndeam eu mai apoi mustrător că, păzîndu-mi propria piele, am lăsat o vietate neajutorată în drum.

… Mă uit astăzi la motănaşul din geamul de sus. Scoate lăbuţa printre plasa de fier şi o întinde spre porumbelul care stă pe pervaz. Pasărea face cîţiva paşi într-o parte, apoi vine înapoi, de parcă îl zădărăşte pe bietul motănaş. Alături de mine e micul meu amic, Alexandru. Privim împreună “tabloul” şi ni se face milă de această vietate ca de un suflet de om. Are un geam, dar e cu gratii şi el. Teme: a) intitulaţi fragmentul;b) construiţi o mică povestire asemănătoare;c) analizaţi morfologic şi sintactic trei substantive şi trei pronume;d) construiţi enunţuri cu sinonimele cuvintelor subliniate;e) extrageţi din text complementele circumstanţiale de loc şi de timp;f) argumentaţi prin exemple că cuvîntul “ochi” este polisemantic.

22

Lecţia 70.I. Propoziţia circumstanţială de scop (finală).1. Propoziţia circumstanţială de scop sau finală arată scopul îndeplinirii acţiunii din

propoziţia regentă şi îndeplineşte funcţia de complement circumstanţial final pe lîngă un verb din regentă.

2. Răspunde la întrebările: de ce? cu ce scop? În ce scop? Exemple: Se uită prin livadă să vădă rodul pomilor. Tu ai plecat ca să te plimbi.Se introduce în frază prin conjuncţiile şi locuţiunile conjuncţionale: să, ca să, pentru ca să, de plus un verb la modul conjunctiv: Eu mă duc la pădure, să aduc ceva de-ale mîncării. Tu ai plecat că să te plimbi pe malul rîului (I.Creangă).3. Propoziţiile subordonate finale introduse prin conjuncţia de sau prin verb la

conjunctiv nu se despart prin virgulă, celelalte se izolează, indiferent de poziţia faţă de regentă.

A plecat de dimineaţă, pentru ca să-i întîlnească la gară. Ai venit să-mi aduci cadoul. Du-te de te plimbă cu copiii. Atenţie: acţiunea din subordonata finală se în înfăptuieşte în urma acţiunii din regentă. Exerciţii1. Precizaţi din frazele de mai jos subordonatele de scop şi elementele de introducere. Moşneagul s-a lăsat pe scări în jos, să vadă de nu cumva o mai fi intrat cineva în moară. Bătea un vînt rece şi aspru de se cutremurau toţi plopii. A plecat la moară să macine făină. Băiatul l-a privit îndelung, fiindcă nu-l cunoştea. Satul, cuprins de ceaţa toamnei, le-a răsărit dintr-o dată, fără să li se mai arăte din depărtare. Crengile salcîmilor de pe marginea drumului scuturau în tremurul lor apa de ploaie. Şi dacă ramuri bat în geamŞi se cutremur plopiiE ca în minte să te amŞi încet să te apropii.Şi dacă norii deşi se ducDe iese în luciu lunaE ca aminte să-mi aduc

23

De tine întotdeauna (M.Eminescu)Şi pe la noi s-au străduit oamenii să sădească făşii de păduri. Nu tăia copacul din rădăcină ca să cadă şi să culegi rodul, ci mai bine urcăte-n el ca să culegi şi la anul. Trec furnici ducînd în gură de făină marii saci, ca să coacă pentru nuntă şi plăcinte şi colaci şi albinele aduc miere, aduc colb mărunt de aur, ca cercei din el să facă cariul care-i meşter faur.

M.Eminescu2. Despărţiţi frazele în propoziţii, analizaţi felul tuturor propoziţiilor. Pentru ca să ajungă la noi, trebuia să treacă două poduri. Stai, să-ţi spun pe cine am întîlnit la fîntînă. El se duce la hoţie ca să vînture ţara şi să-i iasă veste-n lume, şi să-l îndrăgească femeile şi să-l binecuvînteze săracii… (V.Alecsandri). Nu-mi închipuiam că doi oameni trebuie să vie aşa de departe, din acelaşi oraş, ca să se cunoască şi să se împrietenească. Mă uit prin geam să văd ce mai fac copiii afară. Sărea nopţile din somn, fiindcă a fost speriată de un cîine. A plecat, ca nu cumva să-l găsească acasă. Şi nu te miri cînd îţi spun, că dumneata eşti vinovat de toate. Citea întruna, că să afle şi mai multe. S-au adunat cu toţii să cineze sub nucul de la poartă. Se sfătuiau ce-i de făcut, ca să-l deprindă obiceiurile noastre. Vecinii au înţeles că omul înnebuni, şi, ca să-l oprească de a face vreo boroboaţă, l-au legat de mîini şi de picioare. Am alergat să-i dau de ştire. 3. Completaţi propoziţiile circumstanţiale de scop.Noi mergem la mare ca să…Am venit la teatru, pentru ca să…Ca să… pot merge pe jos.Am venit mai devreme, ca să…Plecam la pădure să. Ne ducem în ospeţie la fratele, ca să-l…4. Construiţi fraze cu următoarele propoziţii de scop:a) două propoziţii introduse prin conjuncţiile să şi deb) două propoziţii introduse prin conjuncţia ca … săc) două propoziţii introduse prin locuţiunea conjuncţională pentru ca să.5. Elaboraţi o compunere de maximum 12-15 rînduri, în care să fie folosite fraze cu

propoziţii circumstanţiale de scop. II. Propoziţia circumstanţială condiţională.

24

1. Propoziţia circumstanţială condiţională exprimă o condiţie de care depinde realizarea acţiunii din regentă:

Îţi dau cartea, dacă mi-o înapoezi pînă mîine.Dacă te grăbeşti, poţi pleca cu avionul. 2. a) Răspunde la întrebările: cu ce condiţie, în ce condiţii?

b)Se introduce în frază prin conjuncţiile şi locuţiunile conjuncţionale: dacă, de, să, din moment ce, de vreme ce, în caz că, o dată ce? sau prin adverbele relative: cînd, cum. Exemple: Te ascult atent, dacă-mi spui. Se întoarce în ţară, în caz că nu se poate aranja. Să am timp, aş merge cu voi în călătorie. 3. Uneori subordonatele condiţionale pot avea elemente corelative în propoziţia

regentă: atunci, apoi, mai-mai ş.a.Exemple: Să am eu toate acestea, atunci aş fi fericit. Dacă nu l-oi ajuta eu, apoi cine să-l ajute. De-aş putea pleca, mai – mai aş uita de necazuri. 4. În general, subordonata condiţională stă înaintea regentei şi se izolează indiferent

de poziţia ei faţă de regentă. În caz că plouă, rămîn acasă. Aş veni, dacă m-ai chema. 5. Propoziţia condiţională poate fi introdusă în frază şi fără conjuncţii, numai prin

modul conjunctiv sau prin juxtapunere: să-l fi văzut, îl invitam. Ai carte, ai parte (Dacă ai carte…)

Bine faci, bine găseşti (Dacă faci bine…)Exerciţii. 1. Identificaţi subordonatele circumstanţiale condiţionale, precizaţi elementele de

legătură. Să nu fi avut greutăţi, aş fi ajuns departe. Să nu fi fost şi ea, n-aş fi lucrat atît. Dacă lucrezi zilnic, atunci suxesul este asigurat. Anunţă-mă, dacă te hotărăşti să accepţi propunerea mea. Dacă ai ceva de spus, te primesc imediat. Dacă se bucură sau se întristează, nu pot să ştiu. Oricine poate deveni specialist, dacă lucrează minuţios şi permanent. Cînd ar face toate muştele miere, ar fi pe toţi pereţii faguri.

În caz că vii, sună – mă să te aştept la aeroport. De piere omul, îi piere şi umbra. Dacă îmi spune, voi pricepe. În căz că va fi vînt, nu plecăm la pescuit. Dacă mergi la biserică, ar trebui să fii mai blînd cu lumea. Somnul pare mai dulce, dacă ziua străbaţi pe jos drumurile şi cărările. Dacă aş fi lăsat-o acasă, s-ar fi supărat. De-om merge aşa pendelete, apoi ne apucă noaptea în pădure. 2. Adăugaţi propoziţiilor regente circumstanţiale condiţionale potrivite. …. Voi accepta propunerea voastră. Unde vei ajunge, dacă…Îmbrăcă-te cu haine groase, în caz că…

25

…. Te voi ajuta ca pe un bun amic. Aş fi mers cu voi, să… Porneşte-te mai dimineaţă, dacă…Dacă…. Plecăm împreună cu trenul. Aş fi venit la timp, de nu… Ascultă atent şi rezolvă exerciţii, de vrei….3. Construiţi fraze în care să aveţi circumstanţiale condiţionale introduse prin

conjuncţiile subordonate: să, dacă, de şi prin locuţiunile conjuncţionale: în caz că, din moment ce.

4. Traduceţi în limba română, analizaţi două-trei fraze, în baza textului improvizaţi un dialog mai amplu.

Осенью Илиеш ушел в армию. Провожали его Ольгуца и Ион. Под орехом, что рос за селом, у дороги, Ион простился с Илиешем, объяснив что дальше не пойдет. Ольгуца поблагодарила его взглядом. А Илиешу в это время было все равно. Было лишь одно желание – догнать остальных ребят, вместе с ними добраться до военкомата. С тех пор как он узнал, что его призывают, любовь уже не радовала его, а скорее обременяла. Ольгуца по- своему истолковала эту перемену:

- Уже не любишь, Илиеш?- Глупая. - Хоть писать-то будешь? - А как же? - Забудешь. - Говорю – глупая, чепуху городишь. - Ну, скажи что-нибудь. - Что сказать? - Что-то же говорят парни своим девушкам, когда уходят в армию. Эти её слова развеселили Илиеша.- Считай, что я сказал все, что полагается говорить парню, который идет

служить. - Баламут. - Не нравлюсь? Она составила гримасу.

26

Остальные призывники давно ждали его на перевале возле засохшего колодца и теперь кричали и махали руками. Ольгуца поникла, протянула ему узелок с гостинцами. Постояв молча, поднялась на цыпочки и быстро поцеловала.

- Имей в виду: если отец захочет выдать замуж за кого-нибудь, не пойду. Понял?

- Понял. Ладно. Когда нагнал ребят, притворился веселым, развязным…5. Citiţi expresiv textul. Pe drumul îngust de pădure, cîntînd dintr-o armonică de gură, în ritmul muzicii trece un băietan în manta soldăţească, cu o cuşmă rotundă, dată pe ceafă. N-are altă nimic. Cei doi oameni de sub carpen s-au uitat unul la altul, au schimbat cîteva semne din cap. Cel mai gras a scos un pistol tot din sacul cela de merinde şi a ochit. Lunganul l-a apucat de mînă şi a strecurat printre dinţi: “Lasă-l, bre, că nu-i iepure!”Costică numai ce luase armonica de la gură să mai răsufle. A auzit cuvintele acestea ca o şoaptă a vîntului şi şi-a întors privirea. A zărit două statui nemişcate la tulpina carpenului, însă nu şi-a reţinut lung privirea asupra lor, ci a pus armonica la gură şi a început altă melodie. Nu şi-a întors capul nici cînd a auzit din urmă paşi greoi de oameni zdraveni şi răsuflat de pepturi ostenite de grabă.

- Bun ajuns, muzicantule! - Bună vremea, - a răspuns el, privind dintr-o coastă la cei doi.- Da bine-i zici din drăcăria asta! Cine te-a învăţat? - Singur.- Cum aşa “singur”? De ce nu m-am învăţat eu? – a întrebat pretenţios cel gras şi

cu musteţele galbene. - Se vede că mata n-ai încercat, i-a răspuns Costică, întrebîndu-se în minte cine

să fie oamenii aceştea.- Bine zici, - a rostit vesel lunganul, - dă-i şi lui să încerce.- Că dacă mai cînţi şi tu,- s-a întors el spre cel gras, - atunci încep să joace lupii şi

vulpile, ies şi bursucii de prin viziuni. Trage-i!Acela o suflat de vreo cîteva ori, însă nu-i ieşea nimic altceva decît nişte sunete ba gingaşe, ba groase şi dîrdîitoare. A vrut s-o arunce, dar băiatul ţinea mîna întinsă de acum, şi el i-a întors-o…

- zi-i tu, puştiule, că pe mine nu m-a învăţat mama să cînt din dracia asta. Costică a bătut armonica de cîteva ori cu faţa de podul palmei, a şters-o şi a început un vals bătrînesc, pornind iar încet înainte. Necunoscuţii au rămas cu privirile ţîntite în pămînt la vîrfurile papucilor. Drumul ajunse la cotitură, unde o luă la dreapta, spre ieşirea din pădure. Costică a terminat valsul, cei doi şi-au ridicat privirile – se auzea un zgomot de căruţe, venind pe drumul din cîmp.

- Să fii sănătos, băieţică, şi să mai cînţi! Noroc, - a rostit lungul şi a intrat în pădure, dispărînd tot atît de neaşteptat, precum apăruse (F.Vidraşcu)

27

Teme: a) intitulaţi fragmentul;b) exprimaţi-vă atitudinea voastră faţă de cele descrise în text;c) elaboraţi portretul fizic şi moral al lui Costică;d) ce puteţi comunica despre cei doi necunoscuţi;e) identificaţi două fraze compuse prin coordonare şi două compuse prin subordonare şi

efectuaţi analiza lor;f) cu antonimele a cinci substantive din text construiţi fraze.

Lecţia 71.I. Propoziţia circumstanţială concesivă.1. Propoziţia circumstanţială concesivă arată o împrejurare, un fapt care ar putea

împedica acţiunea din regentă, dar nu o împedică.

28

Răspunde la întrebarea: în ciudă cărui fapt? Deşi am învăţat, nu ştiu. Măcar că ne-am certat, am plecat împreună.2. a) Se introduce în frază prin conjuncţiile şi locuţiunile conjuncţionale: deşi, cu toate că,

măcar, măcar că, chiar de, chiar dacă, fără ca, dacă etc;b)prin pronumele nehotărîte: oricare, oricine, orice;

c)prin adverbe relative şi nehotărîte: cît, oricît, oricum, sau prin forma de conjunctiv a verbului. Exemple: Orice ar spune el acum, nimeni nu-l mai crede. Oricum ai vorbi, lui tot n-are să-i placă. Cu toate că a plouat, competiţia a avut loc. Nu te iau cu mine, chiar de mă roagă fratele. 3. Ca şi alte tipuri de subordonate, circumstanţialele concesive pot avea în regentă elemente corelative: deşi, totuşi, măcar că, … totuşi, deşi…, tot; chiar dacă…, apoi etc. Măcar că ne-am grăbit, totuşi am întîrziat. Deşi au fost sădiţi lîngă nuc, totuşi cresc bine. 3. Propoziţiile circumstanţiale se izolează, indiferent de poziţia lor faţă de regentă: Ar fi bine

să gustaţi din această mîncare, chiar dacă n-aveţi poftă. Deşi vorbeşti pe înţeles, / Eu nu te pot pricepe (M.Eminescu).

Exerciţii.1. Identificaţi subordonatele concesive, precizaţi elementele de legătură şi predicatul

determinat din regentă. Cu toate că era frig, toţi copiii au venit la timp. Deşi nu m-ai chemat, am venit la ajutor. Dacă voi nu sădiţi aceşti copăcei, eu îi sădesc. Văzînd eu o vreme ca asta, am şparlit-o la baltă cu gînd rău asupra mamei, cît mi-era de mamă şi de necăjită. Oricît de întuneric era afară, el a găsit cărarea spre izvor. Orice mi-ai spune, tot nu voi renunţa la călătorie. Deşi eram mici, am înţeles că aceasta a fost o tragedie. Orice l-ar întreba, el să nu spună nimic. Pot să-ţi spun că ţin la copii, deşi cuiva i s-ar părea că mă feresc de ei. Am luat notă proastă, cu toate că m-am străduit. Chiar dăcă ninge, nu mergem la munte. Oricît ţi-aş da, nu-ţi ajunge. Să fi ştiut adevărul, tot nu te credeam. Deşi eşti leneş, eu mai cred în tine. 2. Adăugaţi propoziţii regente potrivite următoarelor circumstanţiale concesive:…, deşi actorii nu au fost cei mai experimentaţi …, chiar dacă îmi vorbea de la distanţă. Deşi nu doresc să recunosc, …… fără să fi învăţat vreodată o meserie. Oricine ar fi el, … Orice ar dori feciorul meu, … orice s-ar întîmpla, …. Oriunde te-ai ascunde, …. Chiar frate de mi-ai fi,… …., oricît de greu li se părea drumul. Deşi n-am experienţă bogată, …. Cu toate că eram singur în cameră, … Chiar dacă n-ai copii, …3. Construiţi cîte două fraze în care circumstanţialele concesive să fie introduse prin

conjuncţiile şi locuţiunile conjuncţionale: deşi chiar dacă, măcar că, fără să. 4. Citiţi expresiv textul. …. După o vară fierbinte şi secetoasă, a căzut o toamnă blîndă, caldă, visătoare. Prin pădurile de stejar, prin mulţimele de bejenari a început a se zvoni că o asemenea roadă în vii nici că s-a mai pomenit. Sărăcii oameni! …. Veşnic goniţi de pe un loc pe altul, veşnic flămînzi, cu frica în spate, uitaseră cu totul că undvea, acolo, departe, pe locul baştinei, au rămas cîţiva butuci sădiţi cîndva de mîna lor, de mîna părinţilor, de mîna bunicilor, pentru a-şi îndulci din cînd în cînd amarul celor griji şi necazuri…

29

Apoi iată că împreună cu viţa – de – vie au început să-şi vină în fire şi stăpînii ei. Şi iară lumea se înviorează în căutarea minunilor şi bucuriilor. Se întorc din îndelungata lor înstrăinare cuvintele de dragoste, cuvintele de dor, şi pe cele cărări tăinuite iară încep să răsară urme proaspete… Oricum viaţa-de-vie tot învie, şi chiar aşa e. Luminaţi de binecuvîntarea cerului, îmbărbătaţi de înţelepciunea strămoşilor, bejenarii au început a părăsi umbrele codrului cu mult înainte de-a fi prins a se scutura frumoasa frunză de stejar. Se grăbeau cu toţii, pentru că poamele dulci, ele, delicate cum sînt, una-două şi încep să se scuture.

Ocolenii primii au început a-şi cîrpi panerele, primii au spălat butoaiele, primii au ieşit la culesul strugurilor. Tupilaţi ici-colo, printre tufe, mai o vorbă, mai o glumă – şi iată că pe la amează a şi început a pluti peste sat faimosul iz de zamă dulce. Culesul viilor, Doamne, ce bucurie mai mare poate fi. Teme: a) Analizaţi 4-5 fraze compuse prin subordonare. b) Intitulaţi fragmentul. c) Redaţi cu cuvinte proprii conţinutul, exprimaţi-vă atitudinea faţă de cele descrise în text. d) Identificaţi cuvinte şi îmbinări de cuvinte referitoare la relaţii între oameni. e) Extrageţi 10-12 cuvinte ce se referă la natură, apoi construiţi cu acestea enunţuri. f) Construiţi un mic eseu “Viţa-de-vie”.

II. Propoziţia subordonată consecutivă. 1. Propoziţia circumstanţială consecutivă exprimă o consecinţă, urmare a conţinutului

propoziţiei regente. Stă întotdeauna după propoziţia regentă de care se desparte prin virgulă. Nu se izolează numai propoziţiile circumstanţiale consecutive introduse prin conjuncţia de care urmează îndată după verbul – predicat din regentă: Biciul pocnea de-ţi lua auzul. Răspunde la întrebarea: care este urmarea faptului?El a învăţat atît, încît ştie totul. Notă: Conjuncţia încît serveşte ca mijloc de exprimare a valorii consecutive. Propoziţiile consecutive legate de regentă prin alte mijloace pot fi verificate înlocuindu-le prin încît: Şi aşa fugeam de tare pe prund, de săreau petrele. Cît mine de sus (I.Creangă) - … încît săreau petrele … cît mine de sus. 2. Propoziţia consecutivă se introduce prin conjuncţiile şi locuţiunile conjuncţionale:

încît, de, pentru ca, că, ca să ş.a. Are în regentă elemente corelative: aşa, atît, astfel, în aşa fel, pînă într-atît, atît, destul etc. Exemple: Striga atît de tare, încît te asurzea.

Şi atît era destul, pentru ca să ne simţim cu toţii mulţumiţi. Exerciţii1. Identificaţi subordonatele consecutive, precizaţi elementele de legătură. Au şi început a curge furnicile cu droaia, cîtă pulbere şi spuză, cîtă frunză şi iarbă, de nu se mai curmau viind. Şi apoi, în zori de ziuă, cînd e somnul mai dulce, de doarme şi pămîntul sub om, o mulţime de furnici de cele mărunţele au început a pişca în somn pe împăratul, de-l frigeau nu altceva.

30

Nu ştiu cum se întîmplă, că unde nu dă o căldură ca aceea, şi se topeşte omătul şi curg pîraiele şi se umflă Bistriţa din mal în mal, de cît pe ce să ieie casa Irinucăi. (I.Creangă). Aşa de tari au fost aceste lovituri, încît trupul balaurului a fost curmat în două. Ochii îi străluceau aşa de puternic, că ne orbea parcă. Mi-a dat atît, ca să învăţ. Simţeam că s-a schimbat ceva în mine, încît devenisem mai atent, mai blînd. Şi continua discuţia mult-mult, pentru ca să devină apoi o sfadă aprigă, cumplită, crîncenă. Au cîntat atît, de au rămas fără glas. Vorbeşte aşa de tare, că se aude la vecini. 2. Divizaţi frazele în propoziţii, identificaţi circumstanţialele consecutive. Şi numai în cîteva zile mult se schimbase, aşa încît nu o mai cunoştea. Şi atîtea lacrimi de jale au curs de-ar fi putut purta nouăzeci şi nouă de mori. Lumina se potrivea atît de bine cu voioşia sufletului, încît îi venea s-o soarbă. Toate învăţăturile pe care alţi copii le învăţau într-un an, el le învăţă într-o lună, astfel încît împăratul murea şi învia de bucurie. Scăpat din strînsoarea mîinii, a rupt-o la fugă de-i scăpărau călcîile (I.Creangă). Au avut noroc că asfaltul era uscat, sgrunţuros, încît maşinile au frînat la timp şi cu uşurinţă. I s-au înmuiat picioarele încît nu mai putea merge, şi s-a aşezat pe o bancă. Să nu mă ducă la poliţie, se gîndea bătrînica, că iar nimeresc la spital. Era o zi blîndă, caldă de-ţi venea să cînţi, să rîzi, să vorbeşti cu sine însuţi. Clopotul din Piaţă a oftat încet, domol, o singură dată, apoi, peste un răstimp, a mai oftat odată. Ne-a anunţat, ca să nu uităm că e ora două…3.Completaţi frazele cu subordonatele consecutive potrivite: Şi-a învăţat tema azi, aşa că….A venit atîta lume, încît ….Era aşa de mic, că….El era prea bine pregătit, pentru ca să…Striga atît de tare de…E prea frumos, ca să…Era un ger de…Avea febră, încît….Vorbise aşa de frumos, încît…4.Traduceţi în limba română. Identificaţi existenţa a cel puţin două teme din text. Exprimaţi-vă opiniile. Анка притворно капризно, словно маленькая, просит:

- Викторица, помоги мне догнать вас. Викторица снисходительно возвращается. Начинает обрывать листья на её рядке. Анка обрадовалась, достала из-за пазухи зеркальце и стала смотреться в него, напевая модную песенку.

- Как танцевать охота! Не с кем только. Новый танец есть «Хали - гали» называется, хотите покажу? Она стала пританцовывать тут же, в междурядье.

31

- У нас в деревне даже не с кем танцевать. Влад на что вроде современный человек, а танцует – бревно бревном. Да и организовать ничего не может.

- Может пойдешь на его место? – сказала Викторица. - А что, думаешь не справилась бы? Ещё как! Купила бы магнитофон и

новую радиолу, ни вечера без танцев. - Все хорошо, но возьму свой ряд обратно, а я пойду к своему, вернула её

на землю Викторица. - Я думала, доведешь до конца.- Поэтому ты так развеселилась? - А тебе жалко?- Ничуть. Веселись сколько хочешь, только и дело не забывай.- Ох, погубит меня этот чертов табак. Съели бы его жуки, чтоб одни сухие

палки торчали. Викторица и Иляна опять ушли далеко от неё. Анка поневоле нагибается и снова начинает срывать листья, которые только что проклинала. Что делать, добровольно даже коза не идет на базар. Тем более, что Анка мечтает о туфлях на шпильках и о прозрачном платье. А это стоит денег, которые, как известно, на дороге не валяются (Анна Лупан). 5. Construiţi un mic eseu: “Satul şi problemele lui”.6. Citiţi expresiv textul. Horia era în anul trei cînd s-a arătat cea pe care i-o hărăzise soarta. Chiar din toamnă, cum s-au întors de la culesul strugurilor, printre băieţi a prins a circula un zvon cum ca la facultatea de limbi străine a apărut o ţigăncuţă nemaipomenită de undeva de lîngă Bălţi. Un drac de fată, ziceau băieţii, cum nu se mai află! Avea helgea ceea de la nord un farmec, un vino-ncoace, că te scotea din minţi. Sprintenă, smolită, năltuţă, sîni vîrtoşi, coapsă frumos împlinită, iar mersul ei încet, îngîndurat, nu ştiu cum amintea legănarea vinului în pahar atunci cînd îl ridici de pe masă şi te gîndeşti cît de scurtă este viaţa şi cît de bun este vinul… Ochi căprui – închişi, aproape negri, gît fin, subţire, frumos cu mărgele, frumos fără mărgele, şi peste tot o uşoară ispitire a păcatelor noastre cele grele.

A fost o mare fierbere în toamna ceea la Universitate. Acum, stînd în luntre şi încălzîndu-se la soare, Horia constata, cu o anumită satisfacţie, că la început el nu era printre proştii ce umblau cu turma în urma ei. Băiat încăpăţinat, de la ţară, mocnea încet, în sinea lui… A zărit-o aşa, din fugă, şi şi-a zis: - nu, nu e de mine. “Să vedem mai întîi din ce neam se trage şi cu ce fel de aţă taie mămăliga părinţii ei…”

Era totuşi foarte capabilă. Avea talent la limbi străine. Vorbeşte o franceză, că-ţi lasă gura apă cînd o auzi. O chema Jenea, dar pentru că pe prea departe ajunsese în faldurile limbii franceze, studenţii au poreclit-o Jeanette.

Fierbeau dracii într-însa. De vorbit vorbea puţin, fiind închisă din fire, dar o trădau ochii, cînd negri, cînd căprii, ochi de vrăjitoare, cum a zis cineva. Ochii ceea a ei rar cînd îi puteai prinde acasă, umblînd veşnic cine ştie pe unde. Horia s-a ţinut bine la început. S-a îndrăgostit într-o amiază în sala de festivităţi. S-a îndrăgostit, şi această mare dragoste a vieţii lui a venit peste dînsul ca un vînt, ca o apă mare, ca un potop. Din întîmplare, se aşezase nu departe de Jeannette, cu un rînd de scaune în urma ei, aşa încît îi vedea tot timpul profilul…Altceva însă îl cucerise atunci. Mirosea a gutui, o aromă puternică răzbătea întruna, şi el nu ştia de unde vine… (Ion Druţă).

32

Teme: a) Precizaţi 4-5 fraze cu subordonate circumstanţiale consecutive. b) Redaţi portretul fizic şi intelectual al celor două personaje: Horia şi Jeannette. c) Analizaţi morfologic şi sintactic trei subiecte şi trei predicate. d) Improvizaţi un dialog între d-voastră şi Horia. e) Construiţi enunţuri cu sinonimele cuvintelor subliniate. f) Construiţi o compunere pe cel puţin o pagină prezentînd locul unde aţi dori să vă petreceţi

vacanţa.

33