66. Prezentai pe larg, 5 argumente pentru i 5 argumente contra, automatizrilor temporale ale liniilor tehnologice. Laborator pag.112 Argumente pentru: posibilitatea suprapunerii fazelor timpul total de prelucrare al unei piese s fie mai mic productivitatea masinii-unelte s fie mare permite realizarea procesului tehnologic cu un efort uman redus Argumente contra: acestea nu permit controlul executrii comenzilor n cazul cnd o faz oarecare nu s-a efectuat, fazele urmtoare se desfsoar normal, asa cum au fost programate, dar se produce rebutarea produsului si chiar defectarea masinii-unelte 67. Prezentai pe larg, n ordinea utilizrii lor, cel puin 10 metode de realizare a contactelor de lucru a echipamentelor electrice. Curs pag.155 contacte n form de nit contacte sub form de surub contacte tip fis de legtur si priz contacte stantate din benzi si table contacte lamelare elastice contacte si piese de contact neelastice contacte cu aplicaii din argint contacte sinterizate contacte Ag-CdO din amestecuri de pulberi coprecipitate chimic contacte turnate 68. Prezentai pe larg, n ordinea utilizrii lor, cel puin 5 metode de realizare a contactelor de rupere a echipamentelor electrice. Curs pag.156 Confectionate din cupru sau compozitii metalo-ceramice, ca: cupru-wolfram (30% cupru), argint-wolfram (25-35% argint), argint-molibden (40-50% argint). 69.Prezentai pe larg, cel puin 10 metode de realizare a asamblrilor nedemon-tabile n tehnologia echipamentelor electrice. Curs pag.142 nituire, presare la cald asamblarea prin sudare asamblarea prin lipire sudarea cu arc electric in mediu protector de gaze udarea electrica prin rezistenta, prin puncte lipirea cu adeziv sudarea manuala cu electrozi metalici inveliti 70.Prezentai pe larg, cel puin 10 metode de realizare a asamblrilor

demon-tabile n tehnologia echipamentelor electrice. Curs pag.142 filet (suruburi si prezoane), pene, caneluri sau dini profile poligonale cuie sau tifuri asamblari prin frecare (pe con, cu strngere) asamblari elastice 71.Prezentai pe larg, n ordinea utilizrii lor, cel puin 10 metode de protecie anticoroziv a contactelor echipamentelor electrice. Curs pag.121 Cromarea Galvanizarea Aluminizare Borizarea Cromizarea Brunarea Feroxarea Oxinitrurarea Metalizarea Metalizarea prin imersie Impregnarea Metalizarea prin pulverizare n vid Zincarea Nichelarea 72.Prezentai pe larg, n ordinea utilizrii lor, cel puin 10 metode de protecie anticoroziv a carcaselor echipamentelor electrice. La fel ca la 71. 73.Prezentai pe larg, cel puin 10 avantaje ale impregnrii sistemelor de izolaii electrice. Curs pag.99, 189 mrirea conductibilittii si stabilittii termice mrirea stabilittii la umezeal mrirea rigidittii dielectrice a ansamblului mrirea rezistentei mecanice protectie contra temperaturilor mbuntteste rezistenta termic racire mai buna cresterea transferului de cldur a suprafetelor acoperite 74.Prezentai pe larg, n ordinea utilizrii lor, cel puin 5 tehnologii de realizare a legturilor flexibile a echipamentelor electrice. (pag 163)

-

Prin legarea sub forma de tip fisa priza Prin contacte sub forma de buloane Prin conatacte sub forma de piulita Prin contacte sub forma de papuci Prin lipitura tare (cu aliaje de argint) Prin presare Prin legare prin tija tulipa

75.Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 5 metode de cretere a stabilitii termice a bobinelor electrice. - folosirea unei clase de izolatie cat mai superioara - folosirea unui sitem de racire cat mai bun - impregnarea cu diferite lacuri sau ..... - utilizarea bobinelor in locuri unde temperatura este mai scazuta 76. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 5 metode de miniaturizare a bobinelor electrice. - ralizarea bobinelor fara carcasa - utilizarea unui miez feromangnetic cat mai mic - folosirea unui conductor cat mai mic, dar cu o cunductibilitate electrica cat mai buna - realizarea bobinelor pe PCB - miniaturizarea elementelor componente 77.Prezentai pe larg, cel puin 10 tehnologii de realizare a carcaselor mainilor i echipamentelor electrice. - prin stantare - prin presare - prin lipire - prin sudare - prin turnare - prin insertie(la cele din material plastic) - prin asamblare cu prindere prin surub piulita - prin asamblare cu nituire - prin indepartare de material - prin deformare la cald 78.Prezentai pe larg, 5 argumente pentru i 5 argumente contra, realizrii miezurilor magnetice masive. PRO: - permit miniaturizarea - sunt eficiente energetic si usoare la frecventa inalta - montare si asamblare usoara - miezul ajunge la saturatie mai greu CONTRA: - procesul tehnologic este ingreunat - tratamentul termic se realizeaza in cuptoare cu atmosfera neutra

-

pierderile prin histerezis si curenti turbionari sunt .... functioneaza la flux magnetic mai mic nu se pot infasura conductoare de dimensiuni mai mari sunt mai scumpe

79. Prezentai pe larg, 5 argumente pentru i 5 argumente contra, realizrii miezurilor magnetice lamelare. 80.Prezentai pe larg, 5 argumente pentru i 5 argumente contra, realizrii miezurilor magnetice sinterizate. 81. Prezentai pe larg, n ordinea utilizrii lor, cel puin 5 metode de rigidizare mecanic a miezurilor lamelare. Pag 31 laborator - Prin nituire(niturile tubulare se introduc in orificiile stantate apoi se consolideaza pachetele) - Prin lipire cu rasini epoxidice - Prin strangere cu tije - Prin prezoane sau buloane de strangere - Cu organe de asamblare filetate constand din suruburi sau buloane filetate - Bandajarea cu benzi adezi .... rezistente mecanic din tesatura de sticla 82.Prezentai pe larg, 5 argumente pentru i 5 argumente contra, tanrii tolelor din role de tabl. Avantaje - pierderi mai mici de material - existenta unei continuitati pe linia tehnologica - automatizare mai usoara - nu exista deformari de planeitate tablei - este perfecta pentru productie de serie mare Dezavantaje - exista solicitari de intindere a tablei - manipularea mai grea - indisponibile in cantitati mici - risc mai mic de zgarieturi la manipulare si transport(risc mai mic de rugina) 83. Prezentai pe larg, 5 argumente pentru i 5 argumente contra, tanrii tolelor din foi de tabl.(pagina 192) Argumente pentru -Executarea de operaii complexe i obinerea unor piese de form complicat ,prin tierea i deformarea la rece a materialului,cu simple lovituri de pres; -Stabilizarea dimensiunilor,cu o precizie ridicat,fr necesitatea unor prelucrri mecanice ulterioare; -Utilizare raional a materialului

-Aplicarea metodelor de organizare specifice produciei de serie mare. -Nu exist solicitare de ntindere a tablei Argumente contra -tanele se uzeaz repede -Rezult o cantitate mare de deeuri n urma tanrii -Dac tabla are coninut mare de Siliciu se poate fisura n urma tanrii -Tolele prelucrate prin tanare trebuie sortate(nu pot fi montate n orice ordine) -n urma tanrii pot rezulta bavuri care trebuie rectificate -Exist pierderi mari de material -Apar deformri de planitate a foii 84. Prezentai pe larg, n ordinea utilizrii lor, cel puin 5 metode de optimizare a planului de croire n tehnologia de tanare.(pag 31 laborator) -Automatizarea tanelor -Alegerea benzii astfel nct aceasta s aib limea optim pentru a rezulta deeuri minime -Stabilirea pasului de avans optim respectiv distana ntre dou tanri consecutive -Repartizarea pe cuiburi a contururilor de decupat ct mai bun -Stabilirea dimensiunilor cu o precizie ridicat fr necesitatea unor lucrri mecanice ulterioare. -Utilizarea unor tane rapide -Utilizarea unor piese tietoare ct mai bine ascuite 85. Prezentai pe larg, n ordinea utilizrii lor, cel puin 10 metode de reducere a consumului de material n tehnologia de tanare. -Creterea gradului de automatizarea a procesului de tanare -Utilizarea de tane ascuite pentru evitarea rebuturilor -Utilizarea rolelor ct mai lungi -Alegerea planului optim de croire (aranjarea pieselor) pentru a rezulta ct mai puine table neutilizate -Lungimea ct mai mare a benzii -Calcularea precis a limii benzii -Alegerea frecvenei optime de tanare -Valoarea optim a jocului z dintre poanson i placa tietoare -Depozitarea tolelor n ordinea tanrii -Alegerea unei prese cu productivitate mai mare -Utilizarea raional a puterii presei i a forei de tanare a presei 86. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 5 tehnologii de realizare a bobinelor toroidale.(pag 183) -Bobinarea automat a mainii speciale

-Bobinarea manual cu implicaii asupra productivitii muncii -Bobinarea cu ajutorul agtoarelor de fir ce permit trecerea firului conductor de la interiorul la exteriorul torului prin rotirea suveicii n sens invers. -Izolarea exterioar a bobinei se poate realiza la aceeai main de bobinat 87.Prezentai pe lard, n ordinea importanei lor, cel puin 5 tehnologii de realizare a magneilor permaneni. -Pe baz de pmnturi rare -Sinterizai,aglomerai,turnai -Prin alierea sarnarium i Co -Prin alierea Mn-Al -Prin alierea Mn-Al-C -Prin injecie 88. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 5 tehnologii de realizare a lamelelor bimetalice. -Prin lipirea a dou metale -Prin topirea unui material peste alt material -Prin nituire -Prin sudare mbinare dou piese metalice realiznd ntre ele, prin nclzire sau prin presare, n anumite condi de temperatur de presiune, o legtur ii i metalic sau chimic -Prin sinterizare procedeu de lipire a unui material granular fr ajutorul unui liant, numai prin nclzire i, eventual, prin presare 89. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 5 tehnologii de realizare a rezistorilor industriali de putere.(pag.201) -Tehnologia de realizare prin bobinare,se realizaeaz prin nfurarea spirei -Tehnologia de realizare prin turnare,se realizeaz elementele de rezistor din font turnat, sunt recomandate n special la funcionarea n regim de ocuri de curent -Tehnologia de confecionare al elementelor din font n turnare i prelucrarea locurilor de prindere -lefuirea suprafeelor de contact,ce se poate face pe maini de lefuit plane,obinuite -tanare constnd n tierea tablei n benzi i apoi realizarea conturului i apoi realizarea conturului prin tanare -Debavurare realizat obinuit prin polizare -Prin depunere chimic 90.Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 5 tehnologii de realizare a elementelor termoreglabile.(pagina 207)

-Prin presare,aliajele celor dou componente se topesc separat n cuptoarele electrice de nalt frecven,obinndu-se bare sau prisme,urmeaz operaia de galvanizare cu un strat subire de Fe,operaii necesare pentru o mai bun coeziune a straturilor n operaile tehnologice urmtoare -Dup nituirea componentelor,urmeaz nclzirea acestora ntr-o atmosfer de gaze inerte i apoi laminare la rece -Sudare se realizeaz pe componenta pasiv.Prile componente se degreseaz bine,pentru ca la sudur prin puncte s se obin un contact bun cu electrozii de contact -Prin lipire -Prin sinterizare 91.Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 5 tehnologii de realizare a varistoarelor de putere. -Prin aliere cu oxid de zinc -Prin realizarea sub form de pastile plate -Prin bobinare -Pin sinterizare -Prin aplicarea de folie 92. Prezentai pe larg, 5 argumente pentru i 5 argumente contra utilizrii mainilor unelte universale. Argumente pro: -au destinatie larga, pe care se pot executa cateva procedee pe langa cel tipic, pentru o gama larga de piese, in productii individuale sau de serie mica -ocupa un spatiu mic pe linia tehnologica -nu este necesar transportul semifabricatelor intre operatii masina poate face mai multe operatii diferite consecutive -se eleimina pozitionarile repetate ale piesei pe masina de lucru -in productia de serie mica sunt foarte economice Argumente contra: -nu pot realiza operatii complicate -costurile de investitie sunt mari -precizia de prelucrare a semifabricatelor este mai mica -productivitate scazuta pentru serie mare si de masa -costuri de intretinere ridicate 93.Prezentai pe larg, 5 argumente pentru i 5 argumente contra utilizrii mainilor unelte speciale. Avantaje -pot efectua operatii complexe -sunt destinate unei game restranse de prelucrari in special organe de masini roti dintate suruburi etc (ex masini de filetat, masini de frezat roti dintate) pag 213 -costuri mici de intretinere in raport cu cele universale -productivitatea este mare -precizia de prelucrare este mare

Dezavantaje -nu pot realiza o gama larga de operatii (masini specializate de unde vine si numele) sunt destinate unei game restranse de prelucrari -semifabricatul se transporta de la o operatie la alta -semifabricatul se pozitionaza in mod repetat pe masina unealta -necesita mai multe masini pentru un proces, ocupa un spatiu mare, creste tippul de realizare al piesei -in productia de serie mica nu sunt economice 94.Prezentai pe larg, 5 argumente pentru i 5 argumente contra utilizrii mainilor unelte agregat. Avantaje: -sunt destinate pentru o gama larga de operatii pag 213-214 -utilizeaza mai multe scule care prelucreaza simultan, fiind construite din parti normalizate sau unificate.. prevazute cu mai multe posturi de lucru, fiecare post de lucru este echipat cu un cap de forta prevazut cu una sau mai mult scule ce actioneaza simultan sau succesiv -pot fi integrate intro linie automata de fabricatie -piesele prelucrate de dimensiuni medii sau mari sunt fixe in timpul prelucrarii -transferul de la un post la altul este automat -masinile unelete agregat moderne functioneaza in regim automat exexutand caomenzile dupa un anumit program Dezavantaje: -executie complicata -alimentarea masinii cu semifabricate si evacuarea produsului finit se face manual -costuri de investitie mari -costuri de mentenanta ridicate -se opereaza cu personal calificat 95.Prezentai pe larg, 5 argumente pentru i 5 argumente contra utilizrii mainilor unelte cu comand numeric. Avantaje a) Flexibilitatea O masina CNC poate fi folosita pentru producerea unei piese conform programului ncarcat n memorie. Pentru producerea unei cu totul alte piese este nevoie doar de o operatie simpla de rencarcare n memorie a noului program. b) Masinile CNC pot face ceea ce o masina-unelta nu poate O masina CNC poate face conturarea n spatiu 3D(n trei dimensiuni), lucru imposibil cu o masina-unelta clasica. Acest lucru permite inginerilor sa proiecteze piese cu geometrii care erau prohibitive nainte, datorita costurilor foarte mari de fabricatie. c) Repetabilitatea O masina CNC va face 10, 100, 1.000, sau mai multe piese exact la fel, fara abateri (cu exceptia uzurii masinii si a sculei). Un strungar nu poate executa doua piese exact la fel. Probabil 10% din piese vor trebui sa fie reajustate sau vor fi rebutate. Repetabilitatea atinsa de masinile cu comenzi numerice nu se poate compara cu cea a unui operator uman. d) Reduce si elimina costurile aferente unei productii de stoc Fabricantul unui automobil trebuie sa asigure clientilor sai piese de rezerva pentru o perioada de mai multi ani de zile, chiar daca marca respectiva de automobil nu se mai fabrica. n trecut se realizau mai multe piese si se depozitau n stocuri de rezerva. Acest lucru este neeconomic deoarece ocupa spatiu, blocheaza bani si materiale. n prezent, cu masina CNC, se poate realiza o piesa de rezerva

imediat ce s-a primit comanda de la client. Se ncarca n masina programul, se realizeaza una sau mai multe piese si se livreaza n aceeasi zi. e) Reducerea costurilor pentru scule speciale si a timpilor de pregatire a masinii Uneltele si dispozitivele cu care se fixeaza piesele pe masinile-unelte clasice sunt destul de complexe si fabricarea lor (pentru o piesa noua) poate necesita un timp de lucru nsemnat. De asemenea, sunt dificil de modificat. Aceasta nseamna multi bani si mult timp pentru a ncepe productia. Masinile CNC nu necesita foarte putin(sau deloc) timp pentru fixarea pieselor. De obicei se folosesc dispozitive simple de prindere, de tip cleste ssau menghina. Din punct de vedere al sculei, nu este nevoie de fabricarea unor scule speciale, deoarece masina poate folosi eficient cteva tipuri de unelte pentru mai multe operatii. Capacitatea de miscare a masinilor CNC permite acestora sa parcurga cu precizie traiectorii de tip contur, nemaifiind nevoie de unelte speciale pentru pozitionare si ghidarea sculei taietoare. O schimbare de ultima ora a proiectarii piesei nu necesita dect modificarea ctorva linii de program. Acesta nseamna, pentru ingineri, posibilitatea de a mbunatati permenent calitatea produselor prin ajustari necostisitoare n proiectarea pieselor. f) Reducerea timpului de calificare pentru operator Operatorii de pe masinile CNC nu controleaza operatiile. Dezavantaje a) Investitii mari Pretul unei masini CNC de dimensiunii mici este de 30-50 de mii de dolari si ajunge la 500.000 USD pentru o masina CNC complexa, de dimensiuni mari. Acest lucru nseamna ca masina cumparata trebuie sa lucreze ct mai mult timp, uneori n doua sau trei schimburi, pentru a merita banii investiti. Multe firme mici nu si permit un asemenea cost, ndeosebi n timpuri cnd dobnzile bancare sunt mari. b) Masinile CNC trebuie programate Progamatorii sunt personal cu calificare nalta, iar cei foarte buni sunt greu de gasit. Ei vor pretinde ntotdeauna salarii mari. Problema costurilor cu programarea masinii poate fi partial rezolvata prin utilizarea de software CAM (Computer Assisted Manufacturing), dar si aceste software-uri sunt destul de scumpe. c) Costuri maru de ntretinere Masinile CNC pot fi foarte complexe. Ele trebuie mentinute n foarte buna stare fizica pentru a putea beneficia de avantajele controlului numeric. Desi controller-ul este un dispozitiv electronic si are fiabilitate mare, ocazional se poate defecta. n acest caz reparatia trebuie sa fie realizata ct mai repede deoarece, s-a vazut de ce, masina CNC trebuie sa lucreze ct mai mult. Pentru reparatia masinilor CNC este nevoie de specialisti att an domeniul mecanic, ct si n domeniul electronic. Acesti specialisti vor pretinde, de asemenea, salarii mari. d) Costuri mari de productie pentru serii mici Daca se executa doar una sau doua piese, atunci timpul si costurile cu realizarea programului pot fi mai mari dect cele obtinute prin utilizarea unei masini-unelte clasica. Pe masura ce complexitatea geometriilor si numarul de piese creste, masina CNC devine mai economica.

96.Prezentai pe larg, 5 argumente pentru i 5 argumente contra utilizrii centrelor de prelucrare. Avantaje: -executa multiple posibilitati de prelucrare strunjire, gaurire, frezare si sispune de magazie de scule care inmagazineaza un numar oarecare de scule pag 215 -coordonarea unui numar mare de scule

-prezinta sisteme de operare multitasking pentru a pastra controlul cand masina lucreaza -se poate vizualiza piesa in 2D si 3D -programarea executarii razelor cu corectare automata -folosirea tehnicilor de proiectare CAD cu functii de totatie Dezavantaje: -echipament de complexitate mare care presupune costuri ridicate de investitie -intretinerea periodica costisitoare -personalul care il deserveste trebuie sa fie bine instruit -este rentabil sa fie folosite numai in productia de serie mare -spatiu mare ocupat in linia de productie 97.Prezentai pe larg, 5 argumente pentru i 5 argumente contra realizrii automatizrilor cu PLC. Avantaje: - cost favorabil pentru controlarea sistemelor complexe; - flexibil, putand fi reaplicat la controlul rapid si usor al altor sisteme; fiabilitate mare - abilitatile computationale permit control sofisticat; - instrumentele de identificare a problemelor faciliteaza programarea si reduce timpul de nefunctionare;raspuns rapid - componentele de incredere face ca sistemul sa functioneze mai multi ani fara probleme; - posibilitatea vizualizarii functionarii; - viteza de functionare; metode diferite de programare. Capacitate de comunicare la distanta Intretinere usoara n comparaie cu un panou de automatizare clasic, numrul necesar de conductoare este redus cu 80%; Consumul este foarte mult redus deoarece PLC-ul consum mult mai puin dect releele din panoul de automatizare convenional; Funcia de detectare a erorilor din automatul programabil este foarte rapid i foarte uor de utilizat; Schimbarea secvenelor de operare din cadrul aplicaiei este diferit de la proces la proces i poate fi fcut foarte uor nlocuind sau modificnd programul scris n automatul programabil cu ajutorul unui PC (aceasta aciune nu necesit schimbarea conductoarelor sau recablarea panoului de automatizare aa cum se ntmpla la panourile de automatizare clasice ci se rezum doar la interconectarea dispozitivelor necesare la intrarile i/sau ieirile PLC-ului); Panourile de automatizare cu PLC necesit cteva piese de schimb; Este mult mai ieftin n comparaie cu un sistem de automatizare clasic, deoarece fiind dotat cu un numr larg de intrri-ieiri, se poate conecta un numr mare de periferice atunci cnd se dorete realizarea unor funcii complexe; Repunerea n funcie a unui PLC se face mult mai repede i uor dect orice releu electromecanic sau de timp. -

Dezavantaje a utiliza o multime mare de date, date complexe sau functii matematice complicate; - a citi si scrie baze de date; - a genera rapoarte; a afisa datele si informatiile operatorului. Au configuratie standard fara posibilitati de modificare Fiecare firma isi protejeaza produsul au limbaj prorpiu de programare fiecare firma in parte Alt dezavantaj il constituie si noutatea tehnologiei 98.Prezentai pe larg, 5 argumente pentru i 5 argumente contra realizrii automatizrilor cu microprocesor. Avantaje: 1.Preluarea comenzilor de operator cum ar fi reglaje de zero i de cap de scar, selectarea gamelor asigurnd un plus de precizie i siguran n exploatare. 2. Autocalibrarea i compensarea automat a influenei factorilor de clim. De asemenea se calculeaz abaterile i se corecteaz rezultatul final al msurrii. 3. mbuntirea preciziei prin eliminarea erorilor sistematice (prin autocalibrare, autocorecie). 4. Micorarea numrului de componente ale sistemului prin eliminarea componentelor destinate implementrii logicii cablate. 5. Creterea versatilitii aparatului prin obinerea unor posibiliti suplimentare de msur pe baza programelor interne. 6. Creterea vitezei de lucru prin automatizarea operaiilor de msurare. 7. Posibilitatea determinrii prin calcul a altor parametrii de semnal (valoare de vrf, valoare medie, valoare efectiv, calculul distorsiunilor, a spectrului de amplitudini, determinarea fazei, defazajului). 8. Posibilitatea autotestrii prin programe speciale executate de microprocesorul ncorporat, la comanda operatorului sau n cazul apariiei unei anomalii in funcionare. n acest caz se poate declana o procedur de testare i semnalizare a eventualelor defecte. Dezavantaje - imposibilitatea operatorului uman de a manipula simultan mai multe comenzi; - - viteza sczut de reacie a operatorului uman fata de microprocessor -schema de reglaj *(codul) este implmentanta in program si estem ai putin vizibila pentru utilizator/operator -cost ridicat in cazul schemelor mai simple -pot aparea erori in sistem - lipsa de rezisten fizic i psihic, emotivitatea, etc. -nu poate lucra in mediul extern -are nevoie de memorie secundara 99. Prezentai pe larg, 5 argumente pentru i 5 argumente contra realizrii automatizrilor cu microcotroller. Avantaje: (vezi si PLC asemanator) PLC poate fi asociat cu un microcontroler in anumite sitatii

-accepta date de la o sursa externa prin intermediul unui periferic -permite programarea dupa ce a fost montat in circuit -permite realizarea de simulari si teste -pretul de achizitionare a unui astfel de dispozitiv este relativ mic in comparatie cu complexitatea dispozitivului -miniaturizarea echipamentelor (microcontrolerul inlocuieste alte sisteme de comanda) -control la distanta -viteza mare de raspuns Dezavantaje - probleme de mediu: in unele medii exista temperaturi ridicate sau alte conditii care pot duce la deteriorarea microcontrolerului astfel ca acestea sunt greu sau chiar imposibil de utilizat; funcionare fixa: daca nu apar schimbari in cadrul procesului de multe ori folosirea microcontrolerului poate fi mai costisitoare. -Limbaj de nivel inalt. Un dezavantaj al limbajului de asamblare este faptul ca fiecare dispozitiv are setul lui de mnemonici deci utilizatorul trebuie sa invete un nou set de mnemonici pentru fiecare familie cu care lucreaza. Pentru a evita aceasta problema limbajele de nivel inalt ca: C, PASCAL, si BASIC urmeaza o sintaxa standard deci programele scrise pentru un dispozitiv pot fi trecute pe un altul. Ideea este ca facand schimbari minore se poate utiliza un limbaj ca BASIC pentru a scrie programe pentru diferite dispozitive. Limbajele de nivel inalt simplifica programarea permitand scrierea intr-un rand sau in cateva randuri a ceea ce ar necesita multe linii de program in limbaj de asamblare. -costuri ridicate 100.Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 factori care influeneaz alegerea lotului optim de fabricaie. - volum productiei planificate - factor de natura economica : costurile fixe la nivelul unui lot in fuctie de marimea lotului, costul semifabricatului, costul cu plata personaluilui, cheltuieli cu intretinere si functionare pe perioadata productiei, - modul de transmitere al reperelor in flixul de productie - timpul necesa efectuarii Lotul de fabricaie reprezint cantitatea de produse identice (semifabricate, piese, subansamble, ansamble etc.) lansate simultan n fabricaie, care se prelucreaz pe aceleai locuri de munc i care consum un singur timp de pregtire ncheiere. - timpul de pregtire ncheiere (Aceast categorie de timp genereaz o serie de cheltuieli de pregtire ncheiere a fabricaiei, a cror cuantificare este strict necesar pentru determinarea lotului de fabricaie) - n funcie de mrimea lotului de fabricaie se stabilesc toi ceilali parametri ai managementului activitii de producie, cum sunt: durata ciclului de fabricaie,

mrimea medie a stocurilor de producie neterminat din cadrul seciilor i intersecii, Asupra mrimii loturilor de fabricaie acioneaz factori cu tendine contradictorii, structurai astfel: factori externi ntreprinderii i factori interni ntreprinderii . n grupa factorilor externi ntreprinderii se includ aceia care se refer la: realizarea unui volum de producie ntr-o perioad determinat, potrivit cerinelor pieei; situaia aprovizionrii tehnico materiale. Factorii care acioneaz n cadrul celei de-a doua grupe se pot clasifica astfel: factori de natur tehnic (procese tehnologice folosite, complexitatea constructiv a proceselor etc.); factori de natur organizatoric (gradul de organizare a fluxului de fabricaie, capacitatea utilizat a utilajelor etc.); factori de natur financiar (nivelul mijloacelor circulante imobilizate , pierderile cauzate de imobilizri etc.). n general, factorii de natur tehnic au tendina de a crete mrimea lotului de fabricaie, pe cnd cei de natur financiar au tendina de a reduce mrimea lotului de fabricaie. -criteriul tehnologic, folosit pentru producia de serie mare i de mas, dup care mrimea lotului este egal cu numrul de produse prelucrate ntre dou reascuiri succesive ale sculelor; -criteriul financiar, aplicabil oricrui tip de producie, ntreprinderea stabilind prin planul su financiar cota de mijloace care poate fi imobilizat, dup care se va determina periodicitatea loturilor care va menine imobilizarea sub o cot stabilit; -criteriul fondului de timp, aplicabil acelor produse care se fabric pe utilaje i maini cu un numr strict de ore de funcionare. ntreprinderea studiaz timpii de pregtire ncheiere a fabricaiei i apoi determin o perioad de repetare n fabricaie suficient de mare, n scopul asigurrii fondului de timp necesar mplinirii programelor de producie. Pe baza periodicitii se determin mrimea lotului; -criteriul perioadei contabile, dup care mrimea lotului este egal cu cantitatea de produse ce se poate fabrica ntr-o perioad contabil (lun, trimestru, semestru); -criteriul periodicitii, recomandat n cazul acelei producii care se livreaz i se consum cu o ritmicitate prestabilit, presupune ca dimensiunea lotului s fie egal cu cantitatea de produse ce se execut n intervalul de timp dat de perioada de repetare n fabricaie; -criteriul transferului, n conformitate cu care loturile de fabricaie se numesc loturi ciclice, putnd fi prelucrate n mod succesiv la un numr de operaii

Calcului lotului de fabricatie optim necesita determinarea functiei matematice care exprima costurile de productie raportate la unitatea de produs Lotul de fabricaie reprezint cantitatea de produse identice (semifabricate, piese, subansamble, ansamble etc.) lansate simultan n fabricaie, care se prelucreaz pe aceleai locuri de munc i care consum un singur timp de pregtire ncheiere. Un loc esenial n desemnarea categoriei de lot de fabricaie l ocup timpul de pregtire ncheiere, al crui coninut const n: timpul pentru emiterea documentaiei de lansare; timpul pentru aprovizionarea executanilor cu cele necesare produciei ( piese, semifabricate, S.D.V. uri ); timpul pentru instruirea muncitorilor sau pentru studierea de ctre acetia a documentaiei tehnice; timpul necesar pentru reglarea utilajelor i montarea pe acestea a unor noi dispozitive; timpul pentru executarea uneia sau mai multor piese de prob; timpul pentru predarea lucrrilor executate i pentru aducerea locului de munc la starea iniial a fabricaiei. Aceast categorie de timp genereaz o serie de cheltuieli de pregtire ncheiere a fabricaiei, a cror cuantificare este strict necesar pentru determinarea lotului de fabricaie. n cadrul acestora se includ: cheltuielile cu salariile reglorilor, care dein ponderea cea mai mare n totalul cheltuielilor de pregtire ncheiere a fabricaiei, cheltuielile aferente lansatorilor, considerate convenional - constante n raport cu mrimea lotului, i cheltuielile generate de emiterea i multiplicarea documentaiei de lansare, determinate prin observri instantanee. Asupra mrimii loturilor de fabricaie acioneaz factori cu tendine contradictorii, structurai astfel: factori externi ntreprinderii i factori interni ntreprinderii . n grupa factorilor externi ntreprinderii se includ aceia care se refer la: realizarea unui volum de producie ntr-o perioad determinat, potrivit cerinelor pieei; situaia aprovizionrii tehnico materiale. Factorii care acioneaz n cadrul celei de-a doua grupe se pot clasifica astfel: factori de natur tehnic (procese tehnologice folosite, complexitatea constructiv a proceselor etc.); factori de natur organizatoric (gradul de organizare a fluxului de fabricaie, capacitatea utilizat a utilajelor etc.); factori de natur financiar (nivelul mijloacelor circulante imobilizate , pierderile cauzate de imobilizri etc.). n general, factorii de natur tehnic au tendina de a crete mrimea lotului de fabricaie, pe cnd cei de natur financiar au tendina de a reduce mrimea lotului de fabricaie. Dac se face abstracie de natura factorilor care acioneaz asupra mrimii loturilor, acetia se mai pot grupa astfel: factori care cer mrirea loturilor de fabricaie, cum sunt: reducerea

cheltuielilor de pregtire ncheiere a fabricaiei pe unitatea de produs, folosirea raional a capacitilor de producie, creterea productivitii muncii i mbuntirea calitii produselor; factori care cer reducerea mrimii lotului de fabricaie, referitori la: reducerea ciclului de fabricaie, reducerea imobilizrilor, livrarea produselor ctre beneficiari la intervale mici i n cantiti reduse; factori care dimensioneaz strict mrimea lotului de fabricaie, care includ: durata de folosin a S.D.V.- urilor ntre dou reascuiri succesive, capacitatea mijloacelor de transport, precum i capacitatea de producie de care dispune secia, atelierul sau locul de munc. 101.Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 factori care determin gradul de automatizare a unei linii de fabricaie {lab pag. 111} - cresterea calitatii - in fucntie de tipul de productie (serie mica, mare de masa sau unicate.) - reducerea fortei de munca - liminarea locurilor de munca periculaose - timpul necesar efectuarii produsului - cresterea productivitatii - produsul fabricat - in functie de raportul cost- castig (adica da merita autumatizat sau nu) - eliminarea rebuturilor -de ex se poate face un control automat CTC, daca e necesar in fucntie d eprodus cu o camera foto foarte performanata cu raze x poti vedea ce nu vezi cu ochiu liber se poaet face automat cu masini speciale - amortizare investitie 102.Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 5 factori care determin alegerea tipului de main unealt. (pag 213 Curs) - amortizarea investitie - operatia tehnologica care o efectueaza (tipul de prelucrare) - in fucntie de produsul de prelucrat daca se incadreaza in aria de lucru a masinii - In fucntie de complexitatea prelucrarii care este necesar - precizia de prelucrare - dupa forma si tipul magaziilor de scule - in functie de calitatea care se doreste sa fie obtinuta (ceva mai performanat ) 103. Prezentai pe larg, 5 argumente pentru i 5 argumente contra tehnologiei THT. PRO - permite lipirea pieselor cu gabarit mai mare - mai ieftina dpv al montarii pe placi (la tehnologia smt se automatizeaza majoritatea proceselor masiniile fifin foarte scumpe desemanea trebuie personal calificat ingineri), pot fi facute de operatori - posibiliattea de depanare mai simpla, reparatiile

-

procesul de lipire mai simplu in timpul procesului de lipire solocitarea terminca nu este una foarte mare a piesei , acestea lipindu`se la terminale

CONTRA - gabarit marit - solicitarea terminalelor - consum mai mare de energie - timp destul de mare pentru relizarea placilor in tht - nu asigura robustete mecanica a asamblari deoarece se fac multe gauri in pcb - pret destul de marit al pieselor in detrimentul tehnologie smt 104. Prezentai pe larg, 5 argumente pentru i 5 argumente contra tehnologiei SMT.(C 233) PRO - miniaturizarea circuitelor - permite relizarea in productie de serie (se poaet atumoatiza foaret usor) - se pot realiza circuite top si bottom - componentele SMD se monteaza pe suprafata circuitlui imprimat, fara a patrunde prin gaurile metalizate si in acest caz zona lipituriii asigura pe langa contactul electric si rubustete mecanica a asamblarii, avand rol decisiv in fiabilitataea produsului - componente mai ieftine - terminatiile componentelor SMD mai putin solicitate in timpul lipirii - consum de energie mai redus - asigura o densitate mare de echipare a circuitelor. Reducerea dimensiunilor este benefica nu numai pt miniaturizarea ci si pentru reducerea elementelor parazite ale componentelor CONTRA - in timpul lipiri componentele sunt solicitate termic - costul mare de realizare a procesului tehnologic - avand in vedere ca sunt piese miniaturizate, amplasarea pe PCB este greu de realizat nu avand prea mari tolerantele de pozitionare - dificil de lipit manual - reparatii greu de realizat - circuite imprimanate mai greu de relizat ca la tht

105. Prezentai pe larg, 5 argumente pentru i 5 argumente contra tehnologiei hibride. PRO - rezista la temperaturi foarte mari 120 0C - posibilitate de funtionabilitate in locuri greu acesibile - miniaturizare mai mare ca la SMT - unele piese se contruiesc direct pe placa -

CONTRA - greu de depanat - scump, piese scump greu de gasit - necesita cunostinte si dexteritate - se lucreaza intr-un mediu controlat

106. Prezentai pe larg, 5 argumente pentru i 5 argumente contra tehnologiei de lipire reflow. PRO - tehnologie automatizata - nu se foloseste flux suplimentar la lipituri, decat cel care il contine pasta de lipit - se pot cositorii si componente SMD si THT - controlarea graficului de temperatura se face usor - socul termic pe componenta mai mic - rapiditatea - integrare simpla in sisteme automate - eliminare scrapuri CONTRA - limitare la produsele THT - se doreste ca amplasarea sa se faca numai pe reflow - diferenta de temperatura mare pt diferente mari de gabarit la piese - scumpa deoarece e automata 107. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 metode de miniaturizare a circuitelor electronice. - utilizarea tehnologie smt - utilizare tehnologie hibride - Utilizare circuitelor integrate - realizarea pieselor direct pe PCB - folosirea de cablaje imprimate 108. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 metode de reducere a costului circuitelor electronice. - reducerea scrapurilor - folosirea de tehnologie care este actuala si la un pret accesibil - utilizarea pieselor mai ieftine - automatizarea procesului - utilizarea de masini care ca aiba precizie ridicata - evitarea supraproductiei - un management bun, adica de a avea intotdeuna un stoc pt a putea face comanda -

109. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 5 metode de cretere a stabilitii termice a circuitelor electronice. - folosirea de unui lac de inalta calitate - folosirea unui sistem de racire adecvat - folosirea unui clase de izolatie superiora - evitarea supraincarcarii circuitelor - incercarea de amplasare am comonentelor in asa fel incat sa fie cat mai ferite de surse de caldura - folosirea tehnologie hibride, placi de ceramica care rezista la temperaturi mai ridicate 110. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 5 metode de cretere a robusteii mecanice a circuitelor electronice. utilizarea unui cablu imprimat de grosimea mai mare pentru a oferi o rezistenta mai mare la fisurari sau rupturi utilizarea unui aliaj de lipire de calitate mai buna care sa realizeze o umezire mai buna a terminatiilor dispozitivelor lipite, astfel realizandu-se o lipire mai buna si deci o rezistenta mecanica mai buna utilizarea unei cantitati mai mari de lac de protectie, care sa reduca cat mai mult posibil socurile mecanice utilizarea unui flux de lipire, mai bun pentru realizarea unei lipituri superioare, cu o rezistenta mecanica superioara carcasarea corespunzatoare a circuitului, carcasa fiind realizata dintr-un material rezistent la socuri si care sa atenueze socurile utilizarea tehnologiei SMD in deplasarea tehnologiei THT, pentru a evita gaurile in cabaj, care ar scadea rezsitenta mecanica a cablajului utilizarea unor componente de o calitate mai buna si cu o rezistenta mai buna la socuri

111. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 5 metode de cretere a stabilitii chimice a circuitelor electronice. utilizarea lacului de protectie in cantitati mai mari, pentru obtinerea unei acoperiri mai bune si deci a unei protectii mai bune anticorozive utilizarea unui lac de protectie de calitate mai buna pentru asigurarea unei protetctii superioare utilizarea unui cablaj, de calitate superioara, la care aliajul de acoperire este mai stabil chimic utilizarea unor aliaje de lipire cu o stabilitate chimica mai buna, fara sulf realizarea unei decapari mai bune inaintea lipiri incapsularea circuitului electronic in rasini care impiedica patrunderea aerului si a substantelor corozive carcasarea corespunzatoare a circuitului

112. Prezentai pe larg, 5 argumente pentru i 5 argumente contra

lcuirii circuitelor electronice. a) Pentru: b) Contra ingreuneaza depanarea circuitului electronic, acoperind lipiturile, impiedica desfacerea acestora poate acoperi contactele lasate pe placa pot acoperi inscriptionarile de pe componente, impiedicand astfel identificarea la depanare pot acoperi inscriptionarile de pe placa, acestea devenind prost vizibile poate bloca elemnte mobile, impiedicandu-le miscarea poate infunda orificii lasate in placa, pentru conductoare de interconectare cu alte PCB-uri protejarea PCB-ului impotriva umezeli si a condensului izolarea echipamentului electric, a legaturilor si circuitelor integrate si a celorlalte componente cresterea stabilitati mecanice si impiedicarea vibratilor si socurilor imbunatatirea disiparii termice, deci evitarea supraincalziri protejeaza dispozitivele impotriva atingerii directe de catre operatorul uman rol estetic imbunatateste aspectul si circuitul electronic

113. Prezentai pe larg, 5 argumente pentru i 5 argumente contra turnrii n rin a circuitelor electronice. a)Pentru asigura protectia impotriva umezelii, aburi, prafului asigura protectia anticoroziva asigura protectia impotriva socurilor mecanice si vibratilor inlocuiesc complet carcasarea ajuta la disiparea termica o imbunatatesc asigura protectie electrostatica si electrodinamica

b)Contra fac imposibila depanarea circuitului protejat prin turnare in rasina cresc spatiul ocupat de circuit prin adaugarea la volumul circutitului a volumului rasini maresc greutatea circuitului, la greutatea circuitului se adauga si cea a rasinii rasina poate ingloba in masa ei bule de aer care inrautatesc dispiarea termica ingreuneaza montarea circuitului in cadrul produsului finit, demontarea circuitului astfel protejat devine mai dificila

114. Prezentai pe larg, 5 argumente pentru i 5 argumente contra

lipirii cu past fr plumb a circuitelor electronice. a)Pentru nu produc in timpul lipirii vapori atat de toxici ca plumbul reduc greutatea PCBului, prin eliminarea plumbului si utilizarea de metale de usoare reduc toxicitatea deseurilor in industria electrotehnica pot creste in anumite coturi temperatura de lucru a lipiturii, avand temperatura de topire mai ridicata decat aliajele cu plumb, de exemplu daca sunt lipite infasurarile rotorice ale un motor electric cu astfel de aliaj(fara Pb) se poate creste temperatura sa de lucru a masinii prin interzicerea comercializarii echipamenteleor electrice care au lipituri cu plumb pe teritoriul UE se protejeaza producatori autohtooni care realizeaza lipiturile cu aliaj fara Pb

-

b)Contra temperatura de topire este mai mare in timpul lipirii, prin temperaturi mai mari pot fi afectate componentele avant t de topire mai mare, tehnologia de lipire necesita consum energetic mai mare lipiturile sunt mai proaste sunt mai corozive decat lipiturile cu plumb prin cresterea temperaturi de topire, necesita modificarea tehnologiei de lipire

115. Prezentai pe larg, n ordinea utilizrii lor, cel puin 10 metode de cretere a calitii lipirii reflow a circuitelor electronice utilizarea de cuptoare cu convectie orizontala utilizarea de fluxuri de lipire de calitate mai buna pentru realizarea unei decapari mai bune a suprafetei pe care se face lipirea utilizarea unei paste de lipire de buna calitate, in care fluxul de lipire sa curete cat mai bine suprafata de lipire utilizarea unei paste de lipire de buna calitate, in care fluxul de lipire sa curete cat mai bine suprafata de lipire utilizarea unor cablaje de calitate superioara, la care suprafata de aliaj de Cu sa nu contina puncte oxidate sau zone acoperite de grasimi care inrautatesc lipiturile pozitionare mai bina a PCBurilor in timpul procesului de lipire utilizare de cablaje brute care sa nu aiba suprafata de lipire perfect neteda, suprafata de cupru trebuie sa aiba un aspect satinat (cu asperitati mici), in acest fel va fi crescuta copilaritatea intinderea aliajului va fi mai buna si vor rezulta lipituri mai bune lipirea se va realiza cu PCBul in pozitie orizontala astfel greutatea aliajului va favoriza intinderea acestuia si realizarea de lipituri mai bune

116. Prezentai pe larg, n ordinea utilizrii lor, cel puin 10 metode de cretere a duratei de via a circuitelor electronice.

-

-

-

acoperirea cu lacuri de protectie ce asigura protectie impotriva coroziunii si o buna stabilitate intre componentele electronice, reducand eventualele socuri mecanice ce pot aparea la nivel de PCB deci are si o buna stabilitate mecanica => durata mai mare de viata aplicarea protectiei electrostatice, mai ales la tehnologia SMD, deoarce odata cu scaderea marimii componentelor, creste vulnerabilitatea acestor la descarcarile electrostatice Prin protectia ESD se vita defectele latente, astfel crescand durata de viata a circuitelor turnarea in rasina impiedica actiunea acentilor corozivi si ajuta la disiparea termica , fiind un mediu bun conducator termic utilizarea de componente de calitate mai buna, cu durata de viata garantata mai mare utilizarea unui aliaj de lipire mai greu oxidabil deci mai putin coroziv utilizarea unor componente mai rezistente la socuri astfel vor avea o durata de viata mai buna utilizarea unui cablaj de grosime mai mare, care se va fisura mami greu la socuri mecanice carcasarea circuitului, carcasa trebuie realizata din materiale cu rezistenta mecanica buna, care sa atenueze socurile protectia impotriva campurilor electromagnetice prin carcase speciale realizate in acest scop imbunatirea controlului calitativ pentru depistarea defectelor, chiar si a celor minore, dar care ar putea afecta durata de viata a circuitului protectia prin sigurante fuzibile a circuitului

117. Prezentai pe larg, 5 argumente pentru i 5 argumente contra tehnologiilor electrochimice. a)Pentru in cazul lustruirii electrochimice nu se creaza stratul caruisat de la suprafata metalului lustruit, astfel prelucrarea ulterioara va fi mai usoara in cazul lustruirilor se observa o netezire a microasperitatilor net superioara celor obtinute prin lustruirea mecanica se poate realiza depunerea metodelor pe suprafata unor piese de forme complicate, pe care nu sar putea realiza depunerea prin placarea se realizeaza decapari mai bune decat prin procedee mecanice, fara consum atat de mare de energie mecanica se poate realiza rectificare mai buna a anumitor suprafete

c) Contra: necesita un consum destul de mare de energie electrica - anumite procese electrochimice creeaza vapori toxici si reziduri poluante - in cazul depunerilor electrochimice pot rezuta in grosimea metalului depus bule de gaz - nu se pot prelucra piese exagerat de mari, dimensiunile acestor fiind limitate

-

de dimensiunea foii de tratare pretul electrolitilor utilizati in anumite procese sunt destul de mari electrolitul poate ataca peretii baii de prelucrare

118. Prezentai pe larg, 5 argumente pentru i 5 argumente contra prelucrrii prin electroeroziune. a)Pentru productivitate mai buna calitate suprafetelor prelucrate este mai buna nu exista consum de scule abrazive sau panze de fierastrau ca in cazul prelucrarilor mecanice nu produc praf si pulbere metalica in urma prelucrari ca metodele mecanice prin aceasta metoda pot fi prelucrare metale mai dure decat cele preluctrate prin metodele mecanice este posibila o prelucrare mai rapida decat prin metodele mecanice si nu necesita consum de energie mecanica

b)Contra : au consum energetic mare produc vapori toxici care in unele cazuri afecteaza sanatatea operatorului uman daca nu se respecta masurile de protectie a muncii pot rezulta accidentari cum ar fi arsurile sau electrocutariile prelucrarile prin electrocoroziune sunt mai greu de controlat decat cele mecanice pot provoca armonici parazite in cadrul retelei de alimentare (distorsiuni).

119. Prezentai pe larg, 5 argumente pentru i 5 argumente contra prelucrrii prin ultrasunete. a)Pentru: prelucrarea prin ultra sunete se poate aplica unor piese foarte dure care ar fi imposibil de prelucrat prin metode clasice se pot esecuta gauri cu orice profil precizia de prelucrare este foarte mare se pot prelucra si materiale fragile nu apar tensiuni remanente in piesa prelucrata in cazul gauririi se poate reagla precis adancimea gaurii realizate se aplica atat materialelor bune conductoare de electricitate cat si celor proaste

b)Contra: echipamentul necesar realizarii unor astfel de prelucrari este destul de costisitor necesita elemente abrazive destul de scumpe cum sunt carbura de bar, carbura ce

-

siliciu neagra au consumuri de energie electrica destul de mari pentru aplicarea acestui tip de tehnologie este nevoie de personal special instruit si familiarizat cu acest tip de echipament ultrasunetele pot crea stres fonic pentru operator

120. Prezentai pe larg, 5 argumente pentru i 5 argumente contra prelucrrii cu fascicol de electroni. a)Pentru: se poate prelucra orice material metalic sau mineral indiferent de duritate se pot executa microprelucrarii care nu sunt posibile prin procedee clasice nu apar forte de aschiere putandu-se prelucra piese de grosimi foarte mici prelucrarea realizandu-se in vid nu exista posibilitatea conaminarii cu impuritatii a locului protejat procesul tehnologic este rapid si nu rezulta factori de poluare posibilitatea de obtinere a unei t f. mare si localizata foarte precis

b)Contra: echipamentul necesar are un cost foarte mare realizarea fizica a echipamentului este pretentioasa exploatarea impune tehnici speciale de protectie necesita calificarea superioara a operatorului uman care utilizeaza astfel de echipament in timpul prelucrarii prin aceasta metoda pot rezulta vapori toxici pentru operatorul uman 121. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 metode de realizare a proteciei ESD. benzile de mana sunt printre cele mai importante moduri de a controla incarcarea electrostatica a personalului, banda de mana mentine o persoana la acelasi potential cu pamantul podelele protectoare ajuta la descarcarea electrostatica a opertaorului incaltamintea ESD impreuna cu podeaua protectoare asigura descarcarea ESD benzile de picior asigura descarcarea electrostatica asemenea papucilor ESD imbracaminte care nu se incarca electrostatic suprafata de munca masa de lucru trebuie sa fie construita din materiale disipative electrostatic zona de munca protejata care asigura posibilitatea de conectare a tuturor suprafeteleor de munca, ustensilelor echipamentelor si dispozitivelor de pamantare la un punct comun impachetarea corespunzatoare a echipamentelor sensibile ESD fata de masa protectoare covorul din material protector inpamantarea principala metoda de controlare a incarcarii electrostatice in cazul sculelor si echipamentului de lucru -

122. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 5 principii ce stau la baza proteciei ESD. cel mai important princpiu este de a proiecta produse si linii de asamblare imune la efectele ESD. Acest principiu implica utilizarea de dispozitive cu o senzitivitate statica mai mica, asigurand o protectie mai buna pentru dispozitive, placi, lini de asamblare si echipament definirea nivelului de control necesar mediului de lucru.Programul de control ANSI/ESD 520.20 este definit pentru obiective care sunt sensibile la 100V HBM identificarea si delimitareaariilor de protectie electrostatica (EPA, arii in care se vor manui obiecte senzitive si dispozitive si ariile in care va trebui sa se conecteze electric toate materialele conductive si disipatoare inclusiv personalul uman) eliminarea sau reducerea, generarea si acumularea de incarcare electrostatica (nici un fel de incarcare => nici un fel de descarcare) procelele tehnologice si materialele trebuie mentinute la acelasi potential electrostatic disiparea si neutralizarea incarcarii electrostatice (inpamantarea si utilizarea de materiale conductive si disipative) prevenirea descarcarii a se produce la intalnirea dintre componenti si liniile de asamblare

-

123. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 5 argumente n favoarea proteciei ESD. elimina defectele latente (ascunse) ale dispozitivelor sensibile ESD reduce numarul de rebuturi datorate defectari prin influenta ESD elimina inductia de camp ( orice obiect are este incarcat electrostatic este asociat unui camp electrostatic) care cauzeaza direct sau indirect daune dispozitivelor creste durata de viata a circuitelor electronice prin aceasta metoda se poate proteja chiar si opertaorul uman impotriva campurilor electrostatice puternice

124. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 metode de eliminare a locurilor nguste dintr-un proces de fabricaie. multiplicarea locurilor de munca automatizare totala extinderea c.. timpului de lucru divizarea operatiilor cresterea intensitatii muncii ( eliminarea timpilor intremediari) schimbarea tehnologiilor (inlocuirea suruburilor cu nituri) modificarea SDVurilor (inlocuire arcuri cu cleme) lucru in grup (sudare in grup - la mai multe piese simultan) distribuirea pauzelor neconcomitent calificare mai buna a fortei de munca policalificarea muncitorilor (calificare pentru mai multe locuri de munca)

-

lasarea de marje de timp

125. Prezentai pe larg, 5 argumente pentru i 5 argumente contra armrii chimice a izolaiilor electrice. a)Pentru: se realizeaza cotele de gabarit cu toleranta mult mai stransa decat la armarea mecanica, datorita faptului ca tehnolgoia asigura totodata o fixare rigida si o centrare a pozitiei reciproce izolator-arama se asigura armarea individuala sau simultana a mai multor izolatoare se pot realiza armari reversibile, adica armari care pot fi indepartate fara distrugerea izolatorului ca in cazul armarii chimice cu sulf sau armari ireversibile care nu se mai pot indeparta fara distrugerea izolatorului ca in cazul armari chimice cu rasini sintetice riscul de aparaitie a rebuturilor este mai redus decat in cazul armari mecanice a izolatorilor se evita fisurarea izolatorilor ceramice (prin armare mecanica se risca fisurarea izolatorilor de portelan)

b)Contra: timpul necesar realizarii armarii chimice este mai mare decat in cazul armarii mecanice => productivitate scazuta tehnologiile de realizare a armariilor chimce sunt mai pretentioase unele armari chimice sunt ireversibile procesul de armare chimica ete mai costisitor decat cel de armare mecanica in cazul unelor armari chimice rezulta vapori toxici periculosi pentru operatorii umani : ex: la armarea cu sulf si ma armarea cu chit de plumb

126. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 metode de tropicalizare a echipamentelor elecrice. cea mai buna metoda de tropicalizare a echipamentelor electrice este inglobarea echipamentului in rasina. Astfel se realizeaza protectia impotriva patrunderii umiditatii si disiparea termica mai buna utilizarea in cadrul echipamentului a izolatorilor sintetici care nu sunt atacate de microrganisme acoperirea circuitelor electronice cu un strat mai gros de lac pentru a asigura o protectie mai buna la actiunea umezeli utilizarea de carcase etanse pentru evitarea patrunderii umezeli realizarea de acoperiri de protectie la piesele metalice pentru evitarea oxidarii cu straturi de metal mai stabil chimic modificarea structurii metalului prin tratament chimic superficial, astfel incat pe suprafata sa sa se obtina componenti mai rezistenti dpdv chimic acoperirea pieselor metalice cu pelicule de material plastic

-

utilizarea in cadrul circuitelor electronice de componente rezistente la variatile de temperatura evitarea carcaselor transparente, pentru impiedicarea patrunderi radiatiilor solare ce ar putea afecta functionarea aparatului ungerea cu vaseline de protectie anticoroziva a elementelor metalice mobile utilizarea substantelor care absorb umezeala ca silicogelul

127. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 factori care influeneaz alegerea metodei de protecie anticoraziv a echipamentelor electrice. tipul climatului in care va functiona aparatul conditiile de exploatare ale produsului temperatura de functionare a echipamentului presiunea de functionare a echipamentului daca este cazul tipul de microclimat in care va functiona echipamentul dat de conditiile stric locale umiditatea umiditatea in conditii normale (80%) apare ca o pelicula de 0.01 0.001 mium grosime la suprafata corpului. Actioneaza prin coroziune asupra metalelor, asupra materialelor electroizolante, actioneaza micsorand rezistenta de izolatie de suprafata si de volum, scade tensiunea de strapungere temperatura are influenta asupra proprietatilor materialelor praful si nisipul impreuna cu umiditatea scad rezistenta de izolatie apa sarata sau marina cu actiune puternica de corodare a metalelor din cauza clorului si acizilor diluati dezvoltati in ea prezenta acizilor care provoaca oxidari rapide ale metalelor si formare de saruri ce se interpun la contacte prezenta sulfului ce creeaza sulfarea metalelor factorii biologici microorganismele corodeaza metalele prin pricese metabolice

-

128. Prezentai pe larg, n ordinea utilizrii lor, cel puin 5 metode moderne de vopsire a echipamentelor electrice. vopsirea cu pistolul vopseaua este pulverizata cu aer comprimat prin ejectie : utilizand pistolul de pulverizat clasic vopsirea electrostatica principiul consta in divizarea particulelor de vopsea sub actiunea unui camp electrostatic si deplasarea materialului de vopsit incarcat electrostatic (-) de la capul atomizor catre suprafata de acoperit (+) sau actiunea linilor de camp vopsirea electroforetica prin descarcarea pe suportul metalic incarcat (+) sau (-) a peliculelor de vopsea diluabilein apa incarcate cu sarcini opuse ca semn vopsirea prin imersiune ansablurior sau pieselor complexe se vopsesc prin cufundare intr-o cusca in care se gaseste materialul de acoperire cu fluiditate superioara celui utilizat la pulverizare : viteza optima de imersiune fiind 3..5cm/s, durata de mentinere in cusca 2..4 min vopsirea prin curgere

-

-

129. Prezentai pe larg, n ordinea importanei lor, cel puin 10 metode de cretere a calitii tehnologiei de vopsire. grunduirea realizata inaintea vopsirii, grundul constituind legatura dintre supreafeta de vopsit si vopsea utilizare procedeului de uscare prin convectie, prin acest procedeu piesele sau subansamblurile sunt incalzire in contactul cu aerul insuflat de ventilatoare in mod automatizat. Caldura patrunde prin stratul de vopsea din exterior si il usuca uscarea prin radiatie se realizeaza prin transferul de caldura de pe o suprafata radianta pe o suprafata vopsita, prezentand avantajul unui timp operativ mai redus cu 25% in raport cu uscarea prin convectie curatarea cu perii de sarma a suprafetei de vopsit, manual sau mecanic curatirea cu pietre abrazive la piesele turnate si stantate curatirea cu ajutorul tobelor pentru indepartarea impuritatilor si oxizilor curatirea prin vibrare frecarea relativa a pieselor intre ele si cu mediul abraziv se realizeaza scuturarea recipientului cu un vibrator mecanic (cu excentric) curatirea pieselor prin sablare alicare consta in suflarea cu ajutorul aerului comprimat a unui jet de mare duritate (nisipi alice) care lovind piesele indeparteaza oxizii si impuritatile mecanice degresarea alcalina se aplica pieselor din otel si a celor din cupru, folosind solutiile de soda caustica, care dizolva substantele grase degresarea cu solventi organici : cu solventi inflamabili (benzina, petrol, toluen) sau solventi neinflamabili (tricloretilena si percloretilena)

130. Prezentai pe larg, n ordinea utilizrii lor, cel puin 5 metode moderne de armare a izolatoarelor. armare mecanica se realizeaza prin interpunerea intre izolatorul ceramic si armatura a unor piese ce asigura fixarea rigida a izolatorului cu ajutorul fortei crescute prin forta de apasare la montaj armarea mecanica se clasifica astfel : armare mecanica cu piese si din mase plastice, armare mecanica cu piese metelice circuitoare, armare mecanica cu organe de asamblare feliate armare chimica cu sulf ca masa de armare se foloseste sulful obtinut prin topire sau distilare, ca masa de adaos se foloseste nisipul de cuart cu granulatie calibrata ce asigurea cresterea rezistentei mecanice (fara adaos sulful este sfaramicios, casant) armarea chimica cu rasini sintetice masa de armare este formata dintr-o rasina cu intarire la rece si masa de ados portelan macinat armare cu chit de plumb- pentru rezistente mecanice sporite. Masa de armare este plumbul aliat cu antimoniu. Topirea se realizeaza in recipiente sub hote absorbante.