8/10/2019 66 Doina Populara

http://slidepdf.com/reader/full/66-doina-populara 1/3

Doina popularaIncadrarea in specie

Primele creatii literare ale poporului roman au fost create deautori anonimi si transmise pe cale orala din generatie in generatie.Continutul acestor creatii a reflectat mentalitatea si traditia poporuluiroman. Limbajul popular specific pentru tipul creatiilor a particularizatpoporul roman intre celelalte popoare. Toate aceste creatii alcatuiescliteratura romaneasca una dintre componentele definitorii alefolclorului.

Una dintre poeziile prin care romanul isi exprima sentimentele dedor si jale (cuvinte intraductibile in alte limbi) este doina populara.Starile sufletesti sunt puternic inradacinate in starea lui spirituala.

odul de expunere principal! folosit mai ales este descrierea.Cuvintele "dor si jale# sunt intraductibile si definesc sufletulromanului. Tipurile de doine sunt multiple astfel exista$ doine dedragoste! de dor! de jale! de catanie! de saracie! de %aiducie! etc. &inpunct de vedere stilistic aceste creatii se individualizeaza printr'oimpresionanta bogatie metaforica si printr'o stransa legatura om natura (comuniune).

Titlul este sugestiv pentru aceasta specie cu totul aparte in liricapopulara fiind format prin substantivul articulate "doina#! caredefineste aceasta creatie. Poezia "&oina# este reprezentativa pentrutipul de creatie prezentat.

ceasta poezie nu este structurata pe strofe! fiind insa un textcompact! reprezentand o unitate de exprimare a tuturor sentimentelorde dor si jale si sugereaza comuniunea om'natura si armonia poeziei.

tat la inceputul poeziei! cat si la sfarsitul acesteia! autorulanonim se adreseaza in mod direct doinei$

  "&oina! doina!Cantic dulce!Cand te'aud*u m'as mai duce# 

+n aceste versuri autorul! isi exprima dragostea si pretuirea prin

vocativul "doina! doina#! precum si prin epitetele "dulce si viers cu foc#.titudinea de apropiere sufleteasca este ilustrata prin apozitiile " canticdulce! viers cu foc#! unde epitetele sugereaza muzicalitatea acesteicreatii.

ereu romanul! a iubit creatia populara! deoarece prinintermediul acesteia si'a exprimat cele mai sincere si credibilesentimente fata de natura cu care are o stransa legatura(comuniunea)$

8/10/2019 66 Doina Populara

http://slidepdf.com/reader/full/66-doina-populara 2/3

  "Cand te'aud*u m'as mai duce!Cand rasuni,u stau in loc-# 

ceste sentimente sunt legate mai ales de cele patru anotimpuri.

stfel! primavara! care reda viata tuturor creaturilor! il face si pe omuldin popor sa renasca$ "ate vant de primavara!

  ,u cant doina pe afara# +n urmatoarele sintagme ale poeziei! apar elemente ale acestuianotimp$

 "&e ma'ngan cu florileSi privig%etorile# 

notimpul de iarna il azoleaza pe om in casa! iar singura alinare a saeste doina populara$  "/ine iarna viscoloasa!  ,u cant doina'nc%is in casa  &e'mi mai mangai zile

0ilele si noptile#.Cand natura freamata de viata! vara! omul se refugiaza in mijloculnaturii! in codrul ocrotitor! ce a fost mereu singurul prieten adevarat alomului$  "1runza'n codru cat invie!  &oina cant de voinicie#.Toamna este anotimpul tristetii si al despartirilor! un anotimp nostalgic!de durere! iar omul din popor canta$

 ",u cant doina cea de jale#.Ultimele patru versuri ale poeziei! sintetizeaza principalele

trasaturi ale doinei populare! oferind simetrie poeziei.&in punct de vedere grammatical! in aceasta poezie! se remarca

folosirea persoanei +! la verbele "zic! spun! tin! suspin! etc#.+n aceste versuri! se accentueaza idea comuniunii om'natura!

prin repetitia substantivului "doina#$  "&oina zic! doina suspin!  Tot cu doina ma mai tin.  &oina cant! doina soptesc

  Tot cu doina vietuiesc.# Limbajul popular folosit este specific pentru creatiile populare!contine ar%aisme$ "cantic! viers! gios! vietuiesc#.

Prozodia! textului este data de$ masura 2'3 silabe!rimaimperec%eata si monorima ! ritmul tro%aic.

&eoarece indeplineste toate caracteristicile apartenentei poezieila specia "&oina populara#.

8/10/2019 66 Doina Populara

http://slidepdf.com/reader/full/66-doina-populara 3/3

Balada

 alada este o specie a genului epic! prin excelenta declamator. Se

evoca astfel fapte istorice sau legendare! 4nt5mplari fantastice.

 6n cadrul baladei! c5ntaretul se acompaniaza singur sau este ajutat

de un grup de instrumentisti. alada 4ncepe cu un preludiu

instrumental numit  tacsâm. &upa aceea urmeaza partea vocala ce

alterneaza cu parti declanate si interludii instrumentale. 6n general

balada se termina cu o urare pentru ascultatori! urmata! prin

contrast! de o melodie instrumentala de joc.

 &in punct de vedere tematic! baladele se grupeaza 4n$

1antastice ( "7erul#! "Scorpia#! "Soarele si Luna#! "Sarpele#)

/oinicesti ("Tatarii si robii#! "+ancu 8ianul#! "Toma limos#)

Pastoresti ("iorita#! "9ora oilor#)

&e curte ("esterul anole#! ":adu Calomfirescu#)

1amiliale ("Logodnicii#! *avasta fugita#! "lestemul fetei#)

8urnale orale ("Cordin#! "7%ita Catanuta#)