X şit să instituie în fruntea cetăţii un consiliu format din oameni de ştiinţă cu drept deliberativ şi consultativ alături de oamenii politici.

Iată, spre exemplu, după Pitagora, idealul perfecţiunii urmărit prin instrucţia dată în şcoala sa, valabil credem noi- şi astăzi după 2500 de ani: să realizezi adevărul în intelect, vir tutea în suflet şi puritatea în fizic printr-o igienă foarte riguros respectată. Igiena fizică era considerată ca fiind strict necesară alături de cea morală, fiind bine înţeleasă relaţia reciprocă existentă între corp şi spirit. Ştiinţa era considerată a fi calea prin care intelectul ajunge la înţelepciune învăţând să facă distincţie între bine şi rău.

După ce primul său maestru, Socrate, îşi curmă zborul gândurilor cu otrava democraticului Areopag atenian, Platon însuşi pare să se fi format la şcoala tradiţiilor ezoterice de pe lângă templele din Egipt, la cele ale urmaşilor lui Pitagora şi la cea continuată în Grecia prin misterele din Eleusis. Spre deosebire de Pitagora, care s-a conformat rigorilor ezoterice, Platon creează o şcoală exoterică, cu caracter deschis transfigurând în plan filozofic şi moral învăţătura secretă a templelor şi oferindu-ne astfel marea şansă de a-i cunoaşte opera.

Cunoscător al acelor valori universale, morale, filozofice şi religioase afirmate în forma lor primordială - Platon este în primul rând un filozof voalat al invizibilului, al acelei dimensiuni inaccesibile simţurilor, ci doar puterii penetrante a gândului.

Categoriile de Bine, Frumos şi Adevăr sunt valorile morale universale prin care se poate ajunge la desăvârşirea ideală, la transcenderea în lumea Ideilor.

Idealismul platonician, cultivarea Binelui, Frumosului şi Adevărului nu este decât transfigurarea în termen proprii filozofului a drumului recomandat de iniţiaţii în Mistere pentru perfecţionarea spiritului şi accederea la