6
description
Transcript of 6
174
CAPITOLUL 6 FUNCŢII IMPLICITE
Întâlnim în matematică curbe sau suprafeţe date sub formă implicită printr-o relaţie de forma: ( ) ( )( )( )
( )( )
==
==
==
0,,,0,,,
sau0,,0,,
sau0,,sau0,
2
1
2
1
vzyxFvuyxF
zyxFzyxF
xyxFyxF
(1)
Ne interesează să găsim funcţiile explicite: ( )
( )
=
=
yxzz
xyy
,sau (2)
care să verifice relaţiile corsepunzătoare din (1). În unele cazuri acest lucru se poate realiza uşor folosind parametrizări, iar în alte cazuri acest lucru este imposibil de realizat. Explicitarea relaţiilor (1) este foarte utilă în geometria diferenţială unde se cere să se determine tangenta şi normala la o curbă plană şi să se determine triedrul lui Frenet pentru o curbă în spaţiu, sau să se determine planul tangent, normala la o suprafaţă dată sub formă implicită. În cazul în care nu putem explicita relaţiile (1), atunci putem determina elementele necesare cu ajutorul teoremei funcţiilor implicite (T.F.I.). În cele ce urmează vom prezenta celebra teoremă a funcţiilor implicite pentru cazurile cele mai importante.
A. Funcţii implicite definite de o relaţie de forma ( ) 0, =yxF
Fie funcţia ( ) EyxEEEf ∈⊂=→ 002 ,,,: RR
. Teorema 1(existenţă, unicitate, continuitate şi derivabilitate): Dacă funcţia F satisface ipotezele:
1. ( )00 ,1 , yxV VCF V∈∈
2. ( ) 0, 00 =yxF (3)
175
3. ( )
000 ,
≠∂∂
yxyF
Atunci există vecinătăţile 01 xV V∈ şi
02 yV V∈ şi există şi este unică funcţia ( )xfy = cu 21: VVf → . şi care satisface concluziile:
)1c ( )( )( ) ( )
∈∀≡=
)'4( 0,)4(
1
00
VxxyxFxfy
)2c f este continuă pe 1V
)3c f este derivabilă pe 1V şi avem că ( ) ( )
( )00 ,
0'
0'
yxyFxF
xfxy
∂∂∂∂
−== (5).
Demonstraţie: Pentru )1c şi )2c vezi [1], [2], [4]. Pentru )3c avem în vedere relaţia (4’), atunci
( ) ( )( ) 0, ≡==Φ xyxFxnot
(6) este funcţia compusă de o variabilă (x) prin intermediul funcţiei de două variabile ( )yxF , , atunci:
( ) ( )( ) ( )( ) ( ) 0,,' =⋅∂∂
+∂∂
=Φdx
xdyxyxyFxyx
xFx pentru ( ) 1Vx∈∀ (7)
Facând pe 0xx = în (7) rezultă folosind (4) că :
( ) ( ) ( ) 0,, 0'
0000 =⋅∂∂
+∂∂ xyyx
yFyx
xF
sau
( )( )
( )00
00
0'
,
,
yxyF
yxxF
xy
∂∂∂∂
−= .
Observaţii: 1. Dacă ipoteza 1. din teorema 1 se modifică în sensul că n
VCF ∈ , atunci concluzia 3c devine n
VCf1
∈ .
176
2. Cele mai importante aplicaţii ale acestei teoreme se rezumă la determinarea lui ( )0
' xy (panta tangentei) şi a lui ( )0'" xy (concavitatea
curbei ( )xyy = în 0x ) chiar dacă nu ştiu ( )xyy = . 3. În cazul în care se cere ( )0
" xy , atunci ipoteza 1. cere ca 2VCF ∈ , iar
concluzia )3c spune că f este derivabilă de două ori în 0x ( 2
1VCf ∈ ). Pentru determinarea acestei derivate folosim relaţia (7) pe care o derivăm încă o dată şi rezultă:
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )
( ) ( ) ( ) ).'7( 0,
,,,,
1"
''2
22'
2
2
2"
VxxyyxyF
xyxyyxyFyx
yxFxyyx
yxFyx
xFx
∈∀=⋅∂∂
+
+⋅
⋅
∂∂
+∂∂
∂+
⋅
∂∂∂
+∂∂
=Φ
Înlocuind pe x cu 0x în (7’) rezultă (folosind (4) şi (5)) că
( ) ( ) ( ) ( ) ( )( )
( ) ( ) ).8( 0,
,,2.
0"
00
2
0'
002
2
00
2
0'
002
2
=⋅∂∂
+
+⋅∂∂
+∂∂
∂⋅+
∂∂
xyyxyF
xyyxyFyx
yxFxyyx
xF
sau
( )( )
( ) ( ) ( ) ( )
( ) ( ) ( ) )'8( ,,,
,,2,,,
1
2
00002
2
00
0000
22
00002
2
3
00
0"
∂∂
⋅∂∂
+∂∂⋅
⋅
∂∂⋅
∂∂∂
−
∂∂
⋅∂∂
∂∂
−=
yxxFyx
yFyx
yF
yxxFyx
yxFyx
yFyx
xF
yxyF
xy
B. Funcţii definite implicit de o relaţie de forma ( ) 0,,,. 21 =yxxxF n
Fie R→×YXF : cu RYXX n ⊂⊂= ,R
şi ( ) YXyxP ×∈000 , unde ( ) Xxxxx n ∈= 00
20
10 ,,, şi Yy ∈0 . Teorema 2 (existenţă, unicitate, continuitate şi derivabilitate): Dacă funcţia f satisface ipotezele:
1. ( )00 ,1 , yxV VCF V∈∈
177
2. ( ) ( )( )0,0,,,, 00000
20
1 == yxFyxxxF n
3. 00
≠∂∂
PyF
atunci există vecinităţile 01 xV V∈ şi
02 yV V∈ şi există şi este unică funcţia ( ) ( )nxxxfxfy ,,, 21 == cu 21: VVf → care satisface concluziile:
)1c ( ) ( )
( )( ) ( ) ( )
∈=∀≡==
)'9( ,,,0,,,,,,,)9( ,,,
1212121
002
0100
VxxxxxxxyxxxFxxxfxfy
nnn
n
)2c f este continuă în 0x )3c f este derivabilă în 0x şi avem că:
( ) ( )( )
( )( ) { }ni
yxyF
yxxF
xxfx
xy i
ii
,2,1,
,
00
00
00 ∈∀
∂∂∂∂
−=∂∂
=∂∂ (10)
Demonstraţie: Pentru )1c şi )2c vezi [1], [2], [4]. Pentru )3c avem în vedere relaţia (9’), atunci:
( ) ( ) ( )( ) 0,,,,,,,,,, 212121 ≡==Φ=Φ nn
not
n xxxyxxxFxxxx (11) este funcţie compusă de variabilele nxxx ,,, 21 prin intermediul unei funcţii ( )yxxxF n ,,,, 21 , atunci derivata parţială în raport cu o variabilă curentă
{ }( )nixi ,,2,1 ∈ este:
( ) ( )( ) ( )( ) ( ) 0,,,,,,,,,, 21212121 =∂∂
⋅∂∂
+∂∂
=∂Φ∂
ni
nni
ni
xxxxyxyx
yFxxxyxxx
xFxxx
x
(12)
Înlocuind 0xx = în (12) rezultă folosind (9) că
( ) ( ) ( ) 0,, 00000 =∂∂
⋅∂∂
+∂∂ x
xyyx
yFyx
xF
ii
sau
( )( )
( )00
00
0
,
,
yxyF
yxxF
xxy i
i
∂∂∂∂
−=∂∂ .
178
Observaţii: 1. Dacă ipoteza 1. din teorema 2 se modifcă în sensul că n
VCF ∈ , atunci concluzia )3c este că n
VCf ∈ .
2. În cazul în care se cere ( ) ( ) { }njixxxy
ji
,,2,1,0
2
∈∀∂∂
∂ , atunci ipoteza
1. cere ca 2VCF ∈ , iar concluzia 3c spune că f este derivabilă parţial
de două ori în 0x ( 2
1VCf ∈ ). Pentru determinarea acestei derivate folosim relaţia (12) care se derivează în raport cu { }( )njx j ,,2,1 ∈ şi rezultă
( ) ( )( ) ( )( ) ( ) ( )
( )( ) ( )( ) ( ) ( )( ) ( ) )13(0,,,
,,
2
2
22
222
=∂∂
∂⋅
∂∂
+
∂∂
⋅∂∂
+∂∂
∂⋅
⋅∂∂
+∂∂
⋅∂∂
∂+
∂∂∂
=∂∂Φ∂
xxxyxyx
yFx
xyxyx
yFxyx
xxF
xxyx
xyxyx
xxFxyx
xxFx
xx
jijji
ijjijiji
Înlocuind 0xx = şi având în vedere (9) rezultă
( ) ( ) ( ) ( ) ( )
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) { }njiyxxy
yxyFx
xyyx
yFyx
yxF
xxyyx
yxFx
xyyx
yxFyx
xxF
jijj
ijjiji
,,2,1,0,,,
,,,
02
000002
2
00
2
000
2
000
2
00
2
∈∀=∂∂
∂⋅
∂∂
+
∂∂
⋅∂∂
+∂∂
∂⋅
⋅∂∂
+∂∂
∂+
∂∂
∂∂∂
+∂∂
∂
(14).
Din această relaţie se poate scoate ( )ji yx
xy∂∂
∂ 02
având în vedere (10).
3. Un caz particular foarte important şi foarte des întâlnit în teoria suprafeţelor este cazul când avem relaţia ( ) 0,, =zyxF care reprezintă o suprafaţă în plan dată sub formă implicită. Dacă în punctul ( )000 ,, zyx sunt îndeplinite ipotezele teoremei 2 atunci avem:
Teorema 2’: Dacă funcţia F satisface ipotezele:
1. ( )000 ,,1 , zyxV VCF V∈∈
2. ( ) 0,, 000 =zyxF
3. ( )
0000 ,,
≠∂∂
zyxzF
179
atunci există vecinităţile ( )00 ,1 yxV V∈ şi 02 zV V∈ şi există şi este unică funcţia
( )yxzz ,= cu 21: VVz → care satisface concluziile:
)1c ( )( )( ) ( )
∈∀≡=
)'15( ,0,,,)15( ,
1
000
VyxyxzyxFyxzz
)2c z este continuă în ( )00 , yx
)3c z este derivabilă în ( )00 , yx şi avem că
( )( )
( )
( )( )
( )
)16(
,,
,,,
,,
,,,
000
000
00
000
000
00
∂∂∂∂
−=∂∂
∂∂∂∂
−=∂∂
zyxzF
zyxyF
yxyz
zyxzF
zyxxF
yxxz
Cu ajutorul acestor derivate parţiale putem determina ecuaţia planului tangent şi a normalei la o suprafaţă în punctul ( )000 ,, zyx . C. Funcţii definite implicit de un sistem de m relaţii în care întâlnim m+p variabile Fie *, N∈nm şi fie funcţiile R→×YXFi : , },...,2,1{ mi∈ cu
mp YYXX RR ⊂=⊂=
, , iar punctul ( ) YXyx ×∈00 , , unde ( ) Xxxxx p ∈= 00
20
10 ,,, şi ( ) Yyyyy m ∈= 002
010 ,,, .
Teorema 3 (existenţă, unicitate, continuitate şi derivabilitate): Dacă funcţiile { }( )miFi ,,2,1 ∈ satisfac ipotezele:
1. ( ) { }miVCF yxVi ,,2,1,,00 ,
1 ∈∈∈ V 2. ( ) ( ) { }miyxFi ,,2,10, 00 ∈∀=
3. ( )( ) ( )
0,,,
,,
00 ,21
21 ≠yxm
m
yyyDFFFD
atunci există vecinităţile 01 xV V∈ şi
02 yV V∈ şi există şi sunt unice funcţiile ( )pkk xxxyy ,,, 21 = cu 21: VVyk → pentru { }mk ,,2,1 ∈ cu proprietăţile:
180
)1c( )
( ) ( )( )
≡=
)'17( 0,,,,,,,,,,,,)17(
2121121
00
pmppi
kk
xxxyxxxyxxxFxyy
( ) { }mki ,,2,1, ∈∀ )2c ( ) ( )pkkk xxxyxyy ,,, 21 == sunt continue în 0x pentru ( ) { }mk ,,2,1 ∈∀ )3c Funcţiile sunt derivabile parţial şi avem că
( )
( )( )( )
( )( ) ( )
)18( ,
,,,,,,
,,,,,,,
,,,
0021
21
00111
21
0
yxyyyDFFFD
yxyyxyyD
FFFD
xxy
m
m
mkik
m
i
k
+−−=∂∂
pentru { }mk ,,2,1 ∈ şi { }pi ,,2,1 ∈ . Demonstraţie: Vezi [1]. [2], [4]. Observaţia 1: O curbă în spaţiu este dată sub formă implicită ca intersecţia a două suprafeţe.
(c) ( )( ) )19(
0,,0,,
2
1
==
zyxFzyxF
Pentru această curbă trebuie determinat triedrul lui Frenet în punctul ( )000 ,, zyx . În acest caz se aplică teorema 3, care datorită utilităţii ei va fi reluată. Teorema 3’ (existenţă, unicitate, continuitate şi derivabilitate):
Dacă funcţiile 1F şi 2F satisfac condiţiile: 1. ( )000 ,,
121 ,, zyxV VCFF V∈∈
2. ( )( )
==
0,,0,,
0002
0001
zyxFzyxF
3. ( )( ) ( ) 0,,
,,
00021 ≠zyx
zyDFFD
atunci există vecinităţile 01 xV V∈ ,
02 yV V∈ şi 03 zV V∈ şi există şi sunt unice
funcţiile ( )xyy = şi ( )xzz = cu 3121 :,: VVzVVy →→ care satisfac condiţiile:
181
)1c
( )( )( ) ( )( )( ) ( )( ) ( )
∈∀≡≡
==
)'20( 0,,0,,
)20(
12
1
00
00
VxxzxyxFxzxyxF
xzzxyy
)2c ( )xyy = şi ( )xzz = sunt funcţii continue în 0xx = )3c Funcţiile sunt derivabile în 0x şi avem
( )
( )( ) ( )
( )( ) ( )
( )
( )( ) ( )
( )( ) ( )
)21(
,,,,
,,,,
,,,,
,,,,
00021
00021
0'
00021
00021
0'
−=
−=
zyxzyDFFD
zyxxyDFFD
xz
zyxzyDFFD
zyxzxDFFD
xy
Aceste derivate se obţin derivând relaţiile (20’) în raport cu x şi rezultă:
( ) ( )( ) ( ) ( )( ) ( ) ( )( )
( ) ( )( ) ( ) ( )( ) ( ) ( )( ))22(
0,,,,,,
0,,,,,,
222
111
=⋅∂∂
+⋅∂∂
+∂∂
=⋅∂∂
+⋅∂∂
+∂∂
dxdzxzxyx
yF
dxdyxzxyx
yFxzxyx
xF
dxdzxzxyx
yF
dxdyxzxyx
yFxzxyx
xF
Înlocuind pe 0xx = şi având în vedere relaţiile (20) rezultă sistemul:
( ) ( ) ( ) ( ) ( )
( ) ( ) ( ) ( ) ( ))23(
0,,,,,,
0,,,,,,
0'
0002
0'
0002
0002
0'
0001
0'
0001
0001
=⋅∂∂
+⋅∂∂
+∂∂
=⋅∂∂
+⋅∂∂
+∂∂
xzzyxyFxyzyx
yFzyx
xF
xzzyxyFxyzyx
yFzyx
xF
în necunoscutele ( )0' xy şi ( )0
' xz date de (21). Dacă se cer ( )0
" xy şi ( )0" xz , atunci se mai derivează sistemul (22) în raport
cu x şi apoi se înlocuieşte x cu 0x . Analog pentru ( )0'" xy şi ( )0
'" xz . Aplicaţia 1. Se dă relaţia:
044 22 =−+− yxyx
182
Să se arate că în vecinătatea punctului ( )1,1 se poate defini funcţia ( )xyy = ,
apoi să se calculeze ( )1'y şi ( )1"y .
Soluţie.
Dacă se consideră funcţia
44),( 22 −+−= yxyxyxf
şi punctul ( ) ( )1,1,0 =yx , atunci aplicînd teorema 1 avem :
1) F este funcţia derivabilă în ( )1,1 , pentru că este funcţie elementară
(polinom)
2) 0)1,1( =F
3) ( ) ( )( ) 011,1
21,1
≠=+−=∂∂ yx
yF ,
atunci există 11 V∈V şi 12 V∈V şi )(xyy = cu 21: VVy → astfel încît
)1C ( )( )( )
≡==
0,110
xyxFyy , pentru ( ) 1Vx∈∀ (a)
sau
( ) ( ) 044 22 =−+⋅− xyxyxx (b)
)2C ( )xyy = este continuă şi derivabilă.
Să calculăm ( )1'y .
Derivînd relaţia (b) în raport cu x avem:
( ) ( ) ( ) ( ) 0'2'8 =⋅+⋅−− xyxyxyxxyx (c)
Înlocuind în (c) pe 1=x , obţinem
( ) ( ) ( ) ( ) 01'121'18 =⋅⋅+−− yyyy (d)
Cum
( ) 11 =y
(din (a)), rezultă
( ) ( ) 01'21'18 =⋅+−− yy
183
sau
( ) 71' −=y (e)
Pentru a calcula ( )1"y , derivăm relaţia (c) în raport cu x:
( ) ( ) ( ) ( )( ) ( ) ( ) 0"2'2"''8 2 =⋅++⋅−−− xyxyxyxyxxyxy (f)
Înlocuind în (f) pe x=1 şi având în vedere relaţiile (a) şi (b) rezultă:
( ) ( ) ( )( ) ( ) ( ) 01"121'21"1'28 2 =⋅++−− yyyyy
sau
( ) ( ) ( ) ( ) 01"2721"728 2 =⋅+−⋅+−−⋅− yy
sau
( ) 1201" −=y
adică graficul funcţiei ( )xyy = este concav în .1=x
Observaţie.
Pentru acest exemplu, relaţia dată poate fi pusă sub forma următoare:
( ) 044 22 =−+− xxyy
apoi explicităm pe y cu ajutorul ecuaţiei de grad doi:
( )2
1616 22
2,1+⋅−±
=xxxxy
adică
( )2
1516 2
1xxxy −−
=
( )2
1516 2
2xxxy −+
=
S-au obţinut două funcţii din care noi trebuie să alegem funcţia care trece
prin punctul ( )1,1 .
Pentru 1=x se obţine:
( ) 02
1111 =−
=y
184
( ) 12
1112 =+
=y
Deci funcţia care ne interesează este:
( )2
1516 2xxxy −+=
Atunci
( )
−−=
21516
15121'
x
xxy şi ( ) 71' −=y
respectiv
( ) ( )321516
162
15"x
xy−
⋅−= cu ( ) .1201" −=y
În acest exemplu s-a putut explicita funcţia dată de T.F.I. şi are expresia:
( )2
1516 2xxxy −+=
şi transformă relaţia dată iniţial întro identitate.
Aplicaţia 2.
Să se studieze concavitatea curbei ( )xyy = în 1=x , dacă funcţia este definită
de relaţia:
02),( 33 =−+−+= yxyxyxF
şi dacă 0)1,1( =F
Soluţie
Cum funcţia ),( yxF satisface condiţiile T.F.I. (vezi teorema 1) cu
( ) ( ) 041,1
131,1
2 ≠=+=∂∂ y
yF
atunci există, este unică, continuă şi derivabilă funcţia
21: VVy →
unde
185
1211 ; VV ∈∈ VV
şi în plus avem:
( )( )( ) ( )
=−+−+
==
)(02
)(1133
0
bxyxxyx
ayy
Derivînd relaţia (b) se obţine:
( )( ) ( ) ( ) 0'1'33 22 =+−⋅+ xyxyxyx (c)
Înlocuind 1=x şi din (a) rezultă
( )( ) ( ) ( ) 01'11'133 2 =+−⋅+ yyy
sau
( ) ( )211'021'4 −=⇔=+ yy (d)
care reprezintă panta tangentei.
Derivînd relaţia (c) rezultă
( ) ( )( ) ( )( ) ( ) ( ) 0""3'66 22 =+⋅++ xyxyxyxyxyx (e)
Înlocuind 1=x şi avînd în vedere (a) şi (d) rezultă
( ) 08
151" <−=y
adică graficul este concav în 1=x .
Observaţie.
Avînd panta tangentei în 1=x , atunci putem scrie şi ecuaţia tangentei la
graficul funcţiei în 1=x care este:
( ) ( )( )000 ': xxxyyy −=−Τ
Cum 10 =x şi 10 =y ,
atunci ( ) ( )1211: −−=−Τ xy
186
Aplicaţia 3.
Se dă relaţia:
( ) 01,,222
=−
+
+
=
cz
by
axzyxF
reprezentând ecuaţia unui elipsoid şi un punct fix ( )00,0 , zyxP situat pe
elipsoid, cu 00 ≠z . Să se arate că această relaţie defineşte pe ( )yxzz ,= şi apoi
să se calculeze xz∂∂ şi
yz∂∂ în acest punct.
Soluţie.
Conform T.F.I. (teorema 2’), funcţia ),,( zyxF satisface ipotezele teoremei 2’,
atunci există
( )00 ,1 yxV V∈ şi 02 zV V∈
şi există şi este unică, continuă şi derivabilă funcţia
21: VVz →
astfel ca:
( )
( )
≡−
+
+
=
)( 01,
)( ,
222
000
bc
yxzby
ax
siayxzz
( )( ) 1, Vyx ∈∀
Derivînd (b) în raport cu x obţinem:
( ) ( ) 0,,2222 =
∂∂⋅+ yx
xz
cyxz
ax (c)
Înlocuind 0xx = în (c) rezultă folosind (a) că:
187
( ) 0,22
0020
20 =
∂∂⋅+ yx
xz
cz
ax
sau
( )0
02
2
00 ,zx
acyx
xz
⋅−=∂∂ (d)
Derivînd (b) în raport cu y obţinem:
( ) ( ) 0,,2222 =
∂∂⋅+ yx
yz
cyxz
by (e)
Înlocuind 0xx = în (c) rezultă folosind (a) că:
( ) 0,22
0020
20 =
∂∂⋅+ yx
yz
cz
by
sau
( )0
02
2
00 ,xy
bcyx
yz
⋅−=∂∂
Aplicaţia 4.
Sistemul:
=−−++
=−+++
02
014422
22
vuyx
vuyx
este verificat de punctul ( )2,1,1,1 − şi defineşte funcţiile:
( )( )
==
yxvvyxuu
,,
Să se calculeze:
yv
xv
yu
xu
∂∂
∂∂
∂∂
∂∂ ,,, în punctul ( ) ( )1,1, 00 =yx .
Soluţie. Funcţiile
( ) 1,,, 221 −+++= vuyxvuyxF
( ) 2,,, 44222 −−++= vuyxvuyxF
188
verifică condiţiile T.F.I. (teorema 3) în punctul ( )2,1,1,10 −M , atunci defineşte
în mod unic funcţiile:
==
),(),(
yxvvyxuu cu ( )
( )( )
( )
==−
⇒
==
2,121,11
,,
000
000
vu
yxvvyxu (a)
şi transformă ecuaţiile în identităţi, adică:
( )( ) ( )( )( )( ) ( )( )
≡−−++
≡−+++
02,,
01,,4422
22
yxvyxuyx
yxvyxuyx , pentru ( ) ( ) 1,1, Vyx ∈∀ (b)
Derivînd relaţiile (b) în raport cu x, obţinem:
( ) ( ) ( ) ( )
( )( ) ( ) ( )( ) ( )
=∂∂⋅⋅−
∂∂⋅+
=∂∂⋅⋅+
∂∂⋅+
0,,4,,42
0,,2,,21
33 yxxvyxvyx
xuyxux
yxxvyxvyx
xuyxu
(c)
Înlocuind pe 1,1 == yx şi din (a) rezultă
( ) ( ) ( ) ( )
( )( ) ( ) ( )( ) ( )
=∂∂⋅⋅+
∂∂⋅+
=∂∂⋅+
∂∂⋅+
01,11,141,11,142
01,11,121,11,121
33
xvv
xuu
xvv
xuu
sau
( ) ( )
( ) ( )
=∂∂
−∂∂
−
=∂∂
+∂∂
−
01,1321,142
01,141,121
xv
xu
xv
xu
sau
( ) ( )
( ) ( )
−=∂∂
−∂∂
−
−=∂∂
+∂∂
−
21,1321,14
11,141,12
xv
xu
xv
xu
Rezolvînd acest sistem rezultă:
189
( )
( )
=∂∂
=∂∂
01,1
211,1
xvxu
Derivînd relaţiile (b) în raport cu y, obţinem
( ) ( ) ( ) ( )
( ) ( ) ( ) ( )
=∂∂⋅⋅−
∂∂⋅⋅+
=∂∂⋅⋅+
∂∂⋅+
0,,4,,42
0,,2,,21
33 yxyvyxvyx
yuyxuy
yxyvyxvyx
yuyxu
Înlocuind ( ) ( )1,1, 00 =yx şi folosind (a) rezultă:
( ) ( )
( ) ( )
−=∂∂
−∂∂
−
−=∂∂⋅+
∂∂⋅−
2,321,14
11,141,12
yxyv
yu
yv
yu
care are soluţia:
( )
( )
=∂∂
=∂∂
01,1
211,1
yvyu
Tema 6
1)Să se calculeze: ( )0'y şi ( )0"y pentru funcţia definită implicit de
ecuaţia:
0233 =−++ yxyyx
ştiind că punctul ( )1,0 verifică ecuaţia dată.
2) Să se calculeze: ( )xy' şi ( )xy" pentru funcţia definită de ecuaţia
yxy ln+= , y>0
190
3) Să se calculeze: ( ) ( ) ( )xyxyxy '",",' pentru funcţia definită implicit de
relaţia 122
=
+
ay
ax
4) Să se calculeze: ( ) ( ),",' xyxy pentru funcţia definită implicit de relaţia:
022 ≠
⋅=+ acu
xyarctgayxn , 0≠x .
5) Relaţia:
0222 =−−+ xyzyx
defineşte funcţia ( )yxz , în punctul ( )1,0,1− .
Să se calculeze: xz∂∂ şi
yz∂∂ în ( )0,1− .
6) Sistemul de ecuaţii:
=++=+1yvxu
yxvu
defineşte pe ( )yxu , şi ( )yxv , . Să se calculeze:
yv
xv
yu
xu
∂∂
∂∂
∂∂
∂∂ ,,, .
7) Sistemul
=−−++
=−++
0102
04222 xzyx
zyx
defineşte pe ( )xy şi ( )xz în punctul ( )1,3,2 − .
Să se calculeze ( )2'y şi ( )2'z .