6-InfoElectrica - nr.6-.august2007

8/9/2019 6-InfoElectrica - nr.6-.august2007

1/17SPONSOR:


2/17

CuprinsEditorialBatalia pentru aer ...conditionat - Ion Calota

EvenimentIEAS

EnergeticaBateriile Redox-Flow - ing. Mihai Peste

Echipamente de masuraStudii privind modernizarea traductoarelor de debit - dr.ing. Mariana Milici, dr.ing. Dan Milici, drd

Incursiuni in teorie

Doua vorbe despre curentul electric - ing. Adrian GeanaEficienta energeticaCladire Inteligenta Energetic - Petre Naidin

EvenimentTrofeul Electricianului Brasov-2007

Cartea editieiFile din istoria energeticii romanesti - vol 1

AplicatiiProiectarea transformatorului de retea de mica putere

Redactia InfoElectrica

Ion Calota - redactor sef, [email protected] Milici - redactor Echipamente de masura, [email protected] Peste - redactor Energetica, [email protected] Rebegea - redactor Aplicatii practice, [email protected] Chelaru - redactor Sisteme securitate, [email protected] Stefan - tehnoredactor, [email protected]

*Conform legii, textele si materialele din aceasta revista nu pot fi reproduse sau utilizate in alte merilor. Revista poate fi multiplicata si distribuita, doar sub forma gratuita, fara modificari aduse starii despre firmele si persoanele prezentate in revista le gasiti pe http://www.PortalElectric.Ro .Cei carreclama in aceasta revista sau doresc sa publice articole vor trimite mesaj redactorului [email protected]

pagina 1

Revista InfoElectrica


3/17

Batalia pentru aer... conditionatIon Calota

Niciodata vara nu a fost mai incinsa.Niciodata nu au fost asa de mari consumurile de

energie electrica in timpul verii si implicit nu au fost atat demulte defectiuni in instalatiile electrice. In ritmul asta deincalzire globala nici nu ne imaginam catre ce imagini decosmar ne indreptam. Iata, acum conceptul de cladire efi-cienta energetic se justifica si in timpul verilor nu numai insezonul rece. Omenirea trebuie sa gandeasca si saactioneze mai repede decat era pregatita s-o faca. Inperioada asta cei care se ocupa de climatizare si elec-tricienii au fost cei mai solicitati meseriasi. Instalatiile elec-trice se pare ca nu erau pregatite sa suportenoile regimuri de consumuri, colaborate si cu actiuneadirecta a razelor solare.Temperaturile mari ne-au surprins nepregatiti. Fiecare aactionat haotic, sub impulsul instinctului de a supravietuicaldurii. Producatorii ,vanzatorii si montatorii de aer condi-tionat au fost depasiti de situatie. S-a declansat bataliapentru aer conditionat, in toata Romania.Ma astept insa ca mintea umana sa raspunda repedeprovocarilor si sa gaseasca solutiile optime pentru iesireadin aceasta criza. Si lumea electricitatii ar putea sa vina cusolutiile sale. Ceea ce a dezvaluit totodata aceasta perioa-da este lipsa de specialisti, de lucratori calificati. Criza demeseriasi bine pregatiti in domeniul climatizarii dar si indomeniul electric a contribuit in plus la disconfortul acesteiperioade. Cautarea de electricieni pe Internet tinde sadevina cea mai folosita metoda de cautare, atat firmele catsi persoanele private aleg in ultima perioada Internetulpentru a gasi meseriasul de care au nevoie. Ca sa fii gasitacum, e important sa ai o imagine buna pe Internet. Pewww.PortalElectric.Ro profilul electricianului care prezintagarantie presupune sa includa poza, si o descriere com-pleta si corecta a ofertei. Termenii cat mai exacti ajuta in a

fi listat in rezultatele cautarilor. O buna imagine isi creeazasi cel care se implica in discutiile de peForum, pentru ca multe cautari duc spre paginileForumu-lui.Lipsa de lucrari este ca lipsa de aer. Batalia asta pentruaer este dura evident. Conform sondajului de pe www.Por-talElectric.Ro peste 2 treimi din lucratori nu au suficientaactivitate sau chiar deloc. Un procent prea mare. Explicatiisunt multe dar fiecare in sine trebuie sa-si descopereresursele si sa-si remedieze atitudinea.

Noi va vom fi mereu aproape, impreuna putem saschimbam procentajul acesta dezastruos din sondaj. Stitideja lozinca electricienilor : Fiti pe Faza !

pagina 2


Simpozioanele IEASMiercuri 12 septembrie orele 11:00- 14:30, Sala N

Balcescu, Palatul ParlamentuluiSectiunea 1Cladirile eficiente energetic performanta si necesitareferire la cladiri noi, cladiri existente) subsectiune ta sub patronatul SIEAR n colaborare cu CNR-ANRE, ARCE, AAEC FPEN, ISPE, UPB, UTC tatea de Instalatii, Universitatea de Inginerie ElectrBacau si Programul Sustenable Energy EuroModerator: Vicepresedinte SIEAR Profesor Univ. Nicolae MIRAPrezidiu: Reprezentanti AAEC, FPEN, ANRE, UTCB, Catedra UNESCOSistemele de gestiune a energiei puse n serviperformantelor energetice ale cladirii.

Modernizarea gestiunii tehnice a cladirilor ( ncracire, ventilatie, climatizare, tratare apa, ilumgestiunea energiei, servicii) este generatoare de ecode energie si reprezinta de fapt o exploatare a cladconduce la cresterea confortului si a fiabilitatii ntionarea si exploatarea acesteia cu implicatii n scaconsumului de energie si deci nsotita de reducemisiile poluante.

Integrarea serviciilor tehnice pentru eficientizareagetica a cladirilor, devine o realitate prin demersucare le face actiunea de reabilitare a cladirii ( la nivedial) actiune ce se impune sa fie sustinuta si de demconcrete ale normativelor tehnice care sa implicemeseriile ce realizeaza sistemele de gestiune tehncladirii.

Subiecte a caror actualitate se impune tocmaiefectul lor asupra consumurilor de energie- gestiunea cladirii avnd ca element central retelecomunicare;


4/17

pagina 3

Revista InfoElectricaMiercuri 12 septembrie ora 14:30- 17:30, Sala NicolaeBalcescu, Palatul ParlamentuluiSectiunea 2Integrarea sistemelor de producere a energiei din surseregenerabile n proiectele din constructii cladiri tertiaresi rezidentiale;Sectiunea este organizata sub egida Comitetului Elec-trotehnic Romn n colaborare cu FPEN, ANRE, ARCE,

ICPE, Universitatea Valahia si UPB Facultatile deEnergetica si elctrotehnica.Intr-o piata a constructiilor n plina crestere si n fata unor schimbari profunde a politicilor energetice care vor privi-legia cu siguranta solutiile ce vor utiliza energiile regener-abile, meseriile dvs, ale expozatilor si vizitatorilor IEAS2007 sunt n centrul atentiei decidentilor domeniului (nereferim la instalatori, proiectanti, antreprenori, firme deexploatare si de mentenanta).Scopul propunerii si organizarii acestei sectiuni n cadrulSimpozioanelor IEAS 2007 este acela de a atrage atentiaasupra avantajelor producerii energiei electrice cu gener-atoare de mica putere - alimentate din surse noi si regen-erabile, functionnd n regim racordat la reteaua electricaexistenta dar si asupra problemelor care sunt de rezolvat n Romnia pentru promovarea acestei importante surse:energiile regenerabila.Focusul este directionat spre solutiile si sitemele ce uti-lizeaza energiile noi si regenerabile:Solarele termice,Fotovoltaicele, Pompele de caldura, Geotermia,Eolienele, Biomasa, Pilele de combustie si Micro -cogenerarea ce pot fi integrate n constructii.Sunt invitati sa participe att furnizori de solutii ct si apli-canti: arhitecti, antreprenori, proiectanti, contractori sibeneficiari finali.Este o sectiune n care se vor analiza aspecte legislative,oferte dar mai ales studii de caz.Posibile solutii pentru depasirea problemelor existente nRomnia pentru integrarea n constructii a instalatiilor deproducere descentralizata a energiei si n special aenergiei regenerabile pot fi obtinute n cadrul, sau pornindde la cadrul Sectiunii 2 a Simpozioanelor IEAS.Subliniem cteva dintre avantajele acestor solutii:

* producerea energiei electrice nu are efectepoluante asupra mediului ambiant,

* generatoarele fiind legate n reteaua electrica, energiaprodusa nu trebuie sa se stocheze n acumulatoarepoluante;

* energia consumata se produce la locul consumului,reducnd pierderile de transport,

* n cazul fotovoltaicelor, energia se produce fara ele-mente n miscare, deci fara zgomot, cu fiabilitate ridicata,cu durata lunga de viata (garantie de 25 ani pentru put-erea produsa)

si cu ntretinere minima (necostisitoar* pentru producerea energiei nu sunt neces

suprafete suplimentare, utiliznd suprafetele existenchiar nlocuind elemente costisitoare ale constr(acoperisuri, vitralii, parasolare, etc.).

Exemple de urmat reprezinta tarile europene car

nceput exploatarea acestei capacitati oferind facilspecial micilor producatori de energie electrica pesurselor regenerabile de energie.

Facilitatile necesare pentru asigurarea functionaacestor solutii sunt legate de:

* Tarife de cumparare avantajoase produtorilor;

* Subventii pentru investitie si prograspeciale financiare;

* Reducerea complexitatii demersurilor pentru lgeneratoarelor la reteaua electrica nation

Un exemplu pozitiv este Germania, unde faptul c4 autorizatii se obtin de la numai 2 autoritati n mluni, a permis trecerea de la obiectivul celor 100.0acoperisuri fotovoltaice la realizarea celor 1.000.0acoperisuri fotovoltaice. Astfel Germania realizeazmult mai multe instalatii fotovoltaice dect celelaunde pretul de cumparare este la fel de ridiFiind propus pentru aparitie n luna septembrie 2007ulamentul privind preluarea energiei electrice prodconsumatori detinatori de instalatii de producerenergie electrica din surse regenerabile de energieaceea, o ntlnire a celor interesati de problema prodenergiei descentralizate de catre micproducatori este benefica.Ar fi de dorit ca prin abordarile Sectiunii, sa poata concluzii si sa se obtina un nou cadru de reglemenlegislatie care:

* sa simplifice racordarea generatoarelor de micere la retea prin reducerea numarului de avize, lice nscrieri necesare.

* Sa se apropie pretul de cumparare a energiei prodin surse regenerabile de preturile tarilor europenepromoveaza producerea acestor energ

* Domeniul puterilor instalate pentru care se aplitul de cumparare preferential sa fie extins (pn100kW), sau eventual diferentiat: mai mic de 20 peste 20kW.


5/17

Premiul "Articolul numarului"-premiu sponsorizat de

Bateriile Redox-Flowing. Mihai Peste

pagina 4

Sunt multe tehnologii disponibile in momentul de fata pen-tru stocarea energiei electrice nsa toate au limitariimportante:- Echipamentele pentru mare putere ca Supercon-ducting Magnetic Energy Storage (SMES) pot fi utilizatedoar pentru un timp foarte scurt;- Sistemele de nmagazinare de mare capacitate,precum bateriile de acumulatori, in general furnizeaza put-eri relative mici raportate la dimensiunile fizice alebaterilor;- Solutiile care sunt aplicabile pentru puteri mari sitimp indelungat precum Pumped Hydro Energy Storage

(PHES) sau Compressed Air Energy Storage (CAES) aumarele inconvenient al amplasamentului neputand firealizate oriunde;- Alte sisteme pentru puteri mari pe perioade detimp lungi au conditii specific de functionare, precumbateriile cu sulfura de sodium care au o temperaturea deoperare de 300?C, aceast solu ie fiind foarte nepracticain situatiile de inmagazinare pe termen lung.Bateriile Redox-Flow ofera avantajul ca pot fi utilizate ininstalatii care necesita stocarea energiei la valori mari si

pe perioade de timp indelungate.Acest tip de baterii au fost descoperite in anii 80in cadrul Universitatii New South Wales insa pana spresfarsitul secolului trecut nu au prezentat un interes ridicatpentru utilizarea lor in diferite aplicatii. Dupa descoperirealor dezvoltarea acestor baterii a fost preluata de firmeleKansai Electric Power i SEI (). Acest tip de baterii au fostconcepute in principal pentru inmagazinarea la scaramare a energiei electrice (ajungandu-se pana la puteri deordinul MW-ilor) pe perioade de timp mari.Marele avantaj al acestui tip de baterii este faptul cainmagazinarea de energie se face in urma unei reactiichimice reversibile intre doi electroliti lichizi din interiorulbateriei. De aici i denumirea de REDOX flow battery,redox provenind de la reac ia chimica de reducere oxi-dare. Diferenta intre aceste baterii si bateriile conven-tionale este faptul ca electrolitul nu se afla n corpulbateriei ca la cele conventionale ci este continut n rezer-voare separate. In timpul functionarii acest electrolit estepompat din rezervoare in reactorul electrochimic unde areloc o reactie de reducere oxidare care are ca rezultatproducerea de energie electrica. Avantajul acestui tip debaterie cu electrolitul in rezervoare separate este faptul caacest electrolit se poate suplimenta sau inlocui foarte usor.Reac ia de reducere-oxidare cuprinde toate proceselechimice in care atomii isi schimba numarul de oxidare.

Intr-o celula redox flow cei doi electroliti suntde o membrana semipermeabil. Aceasta menbranamite trecerea ionilor, dar previne amestecarea lichContactele electrice intre in reactorul electrochimrealizate din materiale conductoare inerte in lichid.in momentul in care ionii traverseaza membpermeabila un curent electric este Indus.

Instalatia de principiu a unei baterii Redox-flow eprezentata n figura de mai jos:


Fig.1 Reprezentare schematica a unei baterii redox flo

Teoretic exista multe combinatii de electrolpot fi folosite in bateriile redox flow. In practica indin aceste combinatii nu sunt aplicabile din cauza ilor paralele ce au loc. In tabelul de mai jos sunt ptate cuplurile de electroliti cele mai posibil a fi uintr-o baterie redox flow.

Principalele caracteristici ale bateriilor redox flowurmatoarele:- Putere mare: potentialul celulei depinde de rtia chimica utilizata;- Durata de timp mare: energia maxima furniz

depinde de masa de electrolit utilizat si de dimensiurezervoarelor de electrolit;- Design-ul puterii maxime si al energiei maxisunt independente;- Sistemul este reincarcabil, electrolitul putaninlocuit usor;- Majoritatea reactiilor redox sunt foarte rapidceea ce face ca timpul de reactie sa fie foarte mic.- Randamentul unui ciclu complet al bateriei erelativ scazut (0,7 0,8), referitor la energia necesa

pentru circulatia electrolitului si pierderile in timputiei chimice;- Sistemul nu are posibilitati de autodescarcarastfel incat electrolitii nu pot reactiona cand sunt stseparat.


6/17

pagina 5

Revista InfoElectricaAcesta este un foarte mare avantaj in situatiile unde electricitatea estestocata pentru perioade lungi de timp;

Reactia chimica determina potentialul electric total al bateriei redox flow.

Aplica iile bateriilor redox flow

Bazandu-ne pe tehnologia lor, bateriile redox flow sunt foarteinteresante pentru inmagazinarea energiei pe termen lung. Ele potfurniza puteri mari si capacitati de descarcare mari si cicluri de func-tionare foarte rapide, fara autodescarcari semnificative. Datorita moduluide raspuns rapid si costurilor de operare scazute (dupa ce au fost imple-mentate), bateriile redox flow sunt recomandate pentru aplicatii ca: reg-ulatoare de tensiune si frecventa, rezerva de putere pentru generatoaresi stabilizarea iesirii surselor de energie regenarabile, in fermele eolienepentru inmagazinarea puterii maxime. Pentru cateva din aceste aplicatiibateriile redox flow au fost deja folosite cu success.

Concluzii

Aplicatiile bateriilor redox flow ofera multe oportunitati, in spe-cial in aplicatiile la scara mare a retelelor interconectate. Primul proiectdemonstrativ a aratat posibilitatile tehnologiei la scara mare, dar carac-teristici precum durata de viata trebuie demonstrata in anii ce urmeaza.Bazandu-ne pe estimarile duratei de viata si a costurilor, bateriile redox flow reprezinta o solutie foarte atractiva atat din punct de vedere tehniccat si economic in comparatie cu alternativele existente.Articolul a fost inspirat de pe site-ul www.leonardo-energy.org dintr-unarticol al Petra de Boer i Jillis Raadschelder, KEMA 2007

STUDII PRIVINDMODERNIZAREA

TRADUCTOARELOR DEDEBIT

CU DIAFRAGMAUTILIZAND SENZORIINTEGRATI DE PRESIUNE

SI ELEMENTE DEINSTRUMENTATIE

VIRTUALAdr. ing. Mariana Milici*, dr. ing. Dan Milici*,drd. fiz. Victor Sutac***Universitatea Ste-fan cel Mare Suceava Facultatea deInginerie Electrica **Societatea StiintificCygnus centru UNESCO Suceava

1. Masurarea debitelor.Generalitati.

Masurarea debitelor si, printotalizarea acestora, deducerea cantitatide materiale care intervin in procesreprezinta o cerinta indispensabila pennumeroasele activitati industriale, civilcomerciale.

Importanta traductoarelor de debrezulta din rolul acestora in cadrul unoperatii esentiale pentru automatizaindustriale si pentru evaluareaperformantelor tehnico economiceprcum:- reglarile de debit care ocup un locentral n conducerea optimal aproceselor tehnologice;- ntocmirea bilan urilor de materi energie (consumuri, livrri) care stla baza indicatorilor de rentabilitate.

Operatia de masurare ca o com-paratie directa perceptibila a mrimii masurat cu unitatea de msur nu estposibila decat intr-un numar restrans cazuri, in care unittile pot fi realizate suforma ce permite utilizarea lor ca atare.


7/17

De cele mai multe ori intre marimea de masurat siorganele de perceptie este necesar sa se intercaleze anu-mite dispozitive care, actionate de marimea respectiva pebaza energiei asociate acesteia sau unei energii auxiliarede activare, determina aparitia unor efecte susceptibile dea fi percepute.

In instalatiile automate, de unde interventia direc-

ta a omului este eliminata, notiunea de aparat de masurase modifica in consecinta. In acest caz aparatul de masur-at este denumit traductor si el stabileste o corespondentaintre marimea de masurat si o marime etalonata conformunei scari de masurare, apta de a se fi prelucrata de ele-mente de automatizare sau de echipamente de calcul, deexemplu regulatoarele in sistemele de reglare conven-tionale, sau calculatoarele de proces in sistemele deautomatizare complexa.

Diafragmele standardizate sunt de treitipuri:- cu prize de presiune la fata;- cu prize de presiune la flanse; (figura 1)- cu prize de presiune vena contracta;Cu rela ia (11) debitul Qv devine:

( )' '2 1 222

2

1

2

1

v

f

g AQ P P A A

=

{1}

pagina 6


Referitor la relatia (1) trebuie observat ca:- relatia nu tine seama de distributia neuniforma avitezelor straturilor de fluid in sectiunile considerate (A1,A2);- este dificil de a masura diferenta presiunilor inzonele 1 si 2 in schimb poate fi masurata fara dificultatediferenta presiunilor pe fetele amonte si aval ale diafragmei in dreptul prizelor de presiune (P1, P2);- aria A

2este greu de masurat; este preferabil a se

lucra cu aria A0 a orificiului diafragmei care se cunoasteprin constructie.

Pentru a obtine o relatie de calcul utila a debit-ului, tinand seama de observatiile de mai sus, se va nota:

- A2 = A0, - coeficient de contractie a jetului;

- , - coeficient de corectie a vitezelor;

- m = A0 /A1 , m - coeficient de diafragma;

In aceste conditii ultima relatie devine:

( )0 1 22 22

1v

f

g Q A P P m

=

{2}

coeficientul: m221

se noteaz cu si poarta

numele de coeficie nt de debit (este adimensional)deci:

0 1 2 0 1 2

2 2( ) ( )

v f

g Q A P P A P P

= = {3}

Relatia (3) demonstreaza ca in conditiile

in care , A0, f, se cunosc, diferenta de presiune P = P 1 - P 2 reprezinta la o anumita scara debitulde fluid care circula prin conducta, P se numeste

presiune diferentiala.

Aceste tipuri de traductoare, larg utilizate in instalaau o anumit vechime, necesita interventii repetate temul electric si electronic al traductorului de prespun probleme in convertirea semnalului electric inde masura a debitului datorita relatiei matematice utInlocuirea lor cu traductoare de debit cu microunimplica costuri ridicate. Modernizarea acestor tipurductoare utilizand senzori integrati de presiune ramsolutie ce asigura pe langa costurile reduse si o fiabisporita a echipamentului.

j j

D1 D2

D

Figura 1. Senzor de debit cu diafragm


8/17


Avantajele functionale si constructive ale unor asemeneatraductoare sunt evidente:- domenii de presiune relativ largi;- precizie ntre 0,25 % 1%;- sensibilitate 0,1% 0,5%;- eroare de neliniaritate mai mica decat 0,05% 0,1%;- alimentare in c.c (24 30 V);- banda larga de frecvente de raspuns 0 Hz 50Hz;- imunitate la socuri mecanice, vibratii;- dimensiuni de gabarit reduse, instalare siexploatare simpla;- cuplare usoara cu alte sisteme de masurare (elec-tronic, display, sisteme de reglare automata).

Traductorul integrat de presiune diferentiala esterealizat de firma Motorola, se alimenteaza la o tensiune de5 V si are o gama a presiunilor masurate ntre 0 100H2O (coloana apa) adica aproximativ 0,25 atmosfere(2540 mmH2O). Functia de transfer a traductorului estedata de relatia:

pagina 7

( )10013445,0500

+= P V V sout [V]

cu P [mmH 2O]{4}

unde V s este tensiunea de alimentare a senzorului(5 V) iar P presiunea diferenial aplicatsenzorului. Se observ c senzorul are o

caracteristic liniar pe domeniul de msur,tensiunea la ieire variind n gama (1 4,415) V.

3. Sistem virtual de monitorizare a debituluide lichid printr-o conduct

Se manifest n ultima perioad o tendincretere a flexibilit ii instrumentelor de msur iconcretizat n ob inerea unor arhitecturi deschisepermit dezvoltrile necesare unui domeniul larg dca ii. Aceast tendin se manifest att la niveluturilor hardware ct i la cel al software-Partea hardware a sistemului nu implic echmente cu performa e deosebite. n experimentele ate a fost utilizat o plac de achizi ii echipat cu tor analog / numeric de 12 bi i realizat de firma NInstruments.

Instrumentul virtual realizat i propune afidebitului de fluid ce strbate diafragma i nregiscantit ii de fluid scurs ntr-un anumit moment dPentru a verifica partea software s-a realizat i un s

tor care modeleaz comportarea traductorului integpresiune cu care este echipat traductorul.

2. Traductoare de presiune integrateDatorita progreselor remarcabile facute de

tehnologia circuitelor integrate, in ultimii ani au inceput sase impuna, din ce in ce mai pregnant traductoare de pre-siune integrate (elementul sensibile si adaptorul suntinglobate intr-un singur ansamblu).

Regulator tensiune

Senzor temperatur

Circuit compensaretemperatur

Senzor

A A

U e

U

Figura 2. Structura traductorului de presiune integrat

Figura 3. Panoul frontal al instrumentului virtual

1 2 3 45

Panoul utilizator al instrumentului virtual (figuradelimitate 5 zone importante. Simulatorul (1) modcomportarea traductorului de presiune i indic tenla ieirea acestuia n func ie de presiunea diferen ibilit. Grupul de date necesar configurrii diafragmductorului (2) n care se introduc date referitoadiametrul conductei, diametrul diafragmei i denlichidului a crui debit se msoar. Al treilea bloc estinat selectrii intervalului dintre dou citiri sucinterval care poate fi setat n func ie de precizia dmsurare i de viteza de varia ie a debitului prin ct. Tot n acest bloc se afl i butonul ce permite omsurrilor. Grupul indicator ce afieaz rezulnumerice ale msurrilor (4) indic valoarea prediferen iale pe diafragm, valoarea debitului volmasic instantaneu i cantitatea de fluid ce a tranzitaducta de la nceputul determinrilor. Plasat central, cilea bloc indicator prezint varia ia debitului votimp de la nceputul determinrilor precum i timpu(n ore) de la pornirea aplica iei. Mai este indicat uvalori ce reprezint datele memorate de sistemul de n timpul determinrilor efectuate.


9/17

Figura 4. Fiierul format text n care sunt salvatedatele determinrilor

pagina 8

Instrumentul virtual permite salvarea tuturor datelor nregistrate la fiecare citire ntr-un fiier tip text(figura 4). Astfel se nscriu pentru fiecare eantion prelevatvaloarea debitelor volumic i masic, valoarea presiunii,cantitatea de fluid nregistrat pn n acel moment, datai ora la care s-a fcut achizi ia. Acest fiier cu date sal-vate poate fi utilizat ulterior msurrilor pentru vizualizarea

evolu iei datelor din sistem i detectarea unor posibileavarii i momentul n care ele au aprut.Fereastra diagram a fost conceput sub form

secven ial. Primul pas corespunde deschiderii fiieruluitext corespunztor salvrii datelor i ini ializrii acestuia.Corespunztor, pasul trei nchide acest fiier dup ceachizi ia a fost oprit i ultimele date au fost salvate. ntreaceti pai se desfoar rutina destinat prelurii, prelu-crrii i achizi iei datelor (figura 5). Aceasta se desfoarciclic att timp ct butonul de oprire al achizi iei (situatcentral pe panoul frontal) nu a fost ac ionat. Blocul de tem-porizare al achizi iilor (1) este destinat att stabilirii cuexactitate a perioadei de timp dintre dou msurtori cti contorizrii timpului scurs de la nceputul msurtorii.Blocul destinat simulatorului (2) permite mpreun cublocul destinat setrilor parametrilor diafragmei (3) calcul-ul debitelor de fluid (masic i volumic) precum i a cantit iide fluid scurse prin traductor de la nceputul determinrilor prin metoda integrrii prin dreptunghiuri. Blocul de afiareal mrimilor calculate (4) furnizeaz datele necesare for-mrii irului de valori nscrise n fiierul text (5).

1

2

3

4

5

Figura 5. Fereastra diagram a instrumentului virtual realizat

4. ConcluziiDebitmetrul realizat ce are la baz un traduct

diafragm i un senzor de presiune integrat permiteitorizarea valorilor debitului de lichid scurs prin seconductei utiliznd o transformare succesiv din dpresiune diferen ial i apoi n tensiune elec

Utilizarea unei plci de achizi ie comandat

sistem de calcul permite configurarea uoar a senzi ob inerea unor calcule complexe concomitemsurarea automat i nregistrarea valorilor determ

Pentru sistemul proiectat i realizat (figura 6)ob inut urmtoarele performan e metrol- domeniul de msur (0 8) m3/h pentruconducta i diafragma utilizat;- rezolu ie ntre 0,2 m3/h (la limita inferioar a intervalului) i 0,009 m3/h (la limita superioar a intervaluluimsur);- eroare maxim de msur 0,15 m3/h ob inut lamsurri n jurul valorii minime a intervalului de d- clasa de precizie a traductorului 2 (specideterminrilor n mediul industrial);- domeniul de msur pentru ncadrarea n clade precizie (2 8) m3/h;- posibilitatea de a seta timpul dintre dou dminri ntre zecimi de secund pn la o o

Caracterizarea din punct de vedere energeti

unui traductor vizeaz dou aspecte: pe de o partesumul de putere sau energie necesar pentru func iosa la parametrii precii, iar pe de alt parte puterea at semnalului de ieire.



10/17

pagina 9


Figura 6. Varianta experimental realizat pentruverificarea caracteristicilor metrologice

n scopul realizrii unor traductoare robuste, rezistente laac iunile perturbatoare de mediu se aplic variate pro-cedee constructive de protec ie (protec ii climatice, chim-ice, antiexplozive, antimagnetice, etc.). Aceste procedeesunt foarte variate; adesea ele se refer la acoperireasuprafe elor exterioare, realizarea de carcase etane,ecranri electrice sau magnetice, prevederea de suspen-

sii elastice, introducerea de elemente (membrane) de separa ie, etc.Pe aceeai linie a caracteristicilor determinate de

construc ia traductoarelor, de condi iile de exploatare aacestora, se nscrie i fiabilitatea sau siguran a nfunc ionare a traductoarelor. Prin fiabilitate (siguran nfunc ionarea traductorului) n sensul cel mai larg se n elege capacitatea de a pstra parametrii de ieire nlimitele prescrise n condi ii de exploatare date. Propri-etatea traductorului de a-i pstra capacitatea de

func ionare, cu pauze pentru ntre inerea i repara iiconstituie durata sa de via .

5. Bibliografie

[1] Gabriel Ionescu, .a., Traductoare principii imetode de proiectare, IPB, 1980;[2] Larry Jones, A. Foster Chin, Electronic Instrumentsand measurements, Prentice Hall Inc., 1991;[3] Nicolae Jula, Costin Cepic, .a., Interfa area traduc-

toarelor, Editura ICPE, Bucureti, 1999;[4] http://www.motorola.com - Data Book for IntegratedPressure Senzors;[5] http://www.ni.com/support/lvsupp.htm;

Doua vorbe despre curentulelectric

Adrian Geana

Multi sunt aproape, fizic vorbind, de curentutric, totusi, cel mai apropiat poate fi considerat en

cianul, electricianul...cel care produce, dirijetransporta si intretine "curentul".Daca este asa...si asa este, tot electricianul trebuie explice cel mai bine acest..."curent electric". Acestamotivul alegeri temei care se prezin

Surse de tensiune electromotoareSuntem familiarizati cu faptul ca rotorul (parte comta a generatorului electric), efectueaza o miscarerotatie) intr-un camp electromagnetic. Miscare este

inuta de o forta exterioara (apa...vant..abur..forta gen..). Rotirea acestui "obiect" bobinat ,zis rotor, camp electromagnetic, induce in spirele altui "obiestator, (in interiorul caruia...are loc miscarea rotorultru) o tensiune. Avem astfel un dispozitiv capabmentina o diferenta de potential.Tensiunea obtinuta, conectata la o sarcina (bec..orazona geografica) da nastere curentului electric. Acurent noi il definim ca o miscare ordonata de elsau.din Wikipedia : Curentul electric reprdeplasarea dirijat a sarcinilor electricIn acest mod am transformat energia mecanicenergie electrica.

Curentul, intensitatea curentului mai exact, se masoamperi. Iar daca ne intoarcem la electronii nostcurent de 1 amper este echivalent cu 6,2 x 10^18 elepe secunda.

Da, asa este. Ce stim, stim bine dar total neinteresanpentru un elev de liceu. Deci...continuam

Nu trebuie confundat curentul (intensitatea curentudensitatea de curent (explicam mai jos

Explicatie simpla.

Electronii liberi dintr-un conductor metalic sunt inimiscare dezordonata, miscarea acestora se schimodata cu conectarea capetelor acestuia la o sursa desiune. Din momentul conectarii la tensiune in fiecaal firului va exista un camp electric. Campul actioasupra electronilor determinand miscarea intr-o di


11/17


pagina 10

In fig.1 se prezinta imaginea unui atom; este sugerat norulelectronic. Sus este data imaginea marita a nucleului. (din: Physics (partII), autori David Halliday si Robert Resnick,pag17, fig.26-4).

Fig.1In figura se observa un nor de electroni care inconjoaranucleul.Raza nucleului variaza intre 1x10^15m (hidrogen) si7x10^15m (pentru cel mai greu atom.Diametrul atomului este intre 1-3x10^-10mObservatie.Viteza de deplasare a electronilor in conductor se

numeste viteza de transport.Daca facem un calcul al vitezei de transport intr-un con-ductor de cupru (diametru 1,63mm, curent 10A ) vomvedea ca sunt necesare 28 de secunde pentru odeplasare a electronilor de 1 cm !! Surprinzator...nu ?Atentie este vorba de viteza de delasare in CUPRU , nu invid, nu in aer, nu in alt material.La o miscare asa lenta a electronilor de ce se aprindebecul asa de repede cand inchidem intrerupatorul ?Miscarea electronilor in conductor poate fi asociata cu aunor bile care se gasesc una langa alta iar prin ciocnire setransmite miscarea de la prima la ultima. Timpul de la cioc-nirea primelor bile pana la lovirea ultimei este extrem descurt !! iar avansarea cate unei bile se face foarte lent.Sau, putem asocia poate mai clar...cu o teava in care segaseste apa. Cand la un capat se aplica o presiuneaproape instantaneu se vede efectul la celalat capat..Curentul are o legatura cu miscarea purtatorilor de sarci-na in spatiu tridimensional, iar pentru a descrie corectaceasta miscare este nevoie de intelegerea notiunii dedensitate de curent (J).Curentul i este caracteristic pentru un conductor dat. Eleste o marime macroscopicaca de exemplu masa sauvolumul unui obiect sau lungimea unei bare. Marimeamicroscopica atasata ei este densitatea de curent (j).

Ea este o marime vectoriala atasata fiecarui puncconductor si nu intregului conductor. Daca un curedistribuit uniform intr-un conductor de sectiune trsala A, marimea densitatii de curent pentru toate pudin sectiunea aceasta este j = i/A

Ce spuneau invatatii vremi

.Fizicianul James Clerk Maxwell a fost cel care a prun set de ecuatii legile de baza ale electrotehnicii, caltfel i-i poarta si numele.Am considerat util extragerea unui pasaj din ca

ELEMENTARY TREATISE ON ELECTRICITYELEMENTAR DE ELECTRICITATE DE JAMESMAXWELL, M.A (Traducere in limba romaProf.univ.dr.Ioan DIMA - EDITURA DIDACT

PEDAGOGICA BUCURESTI 1989)CURENTUL ELECTRIC

Fie A si B doua corpuri metalice,legate la armra interioara si respectiv la armatura exterioara ale bLeyda, armatura interioara fiind pozitiva, A avandpotentialul mai ridicat decat B (fig

Fig.2Fie C o bobita de maduva de soc, aurita, suspendaun fir de matase. Daca C este adus in contact , altecu Asi B, va primi o mica sarcina electrica pozitivade fiecare data cand i-l atinge si va comunica electripozitiva lui B cand il atinge pe B.Va exista astfel o transmitere de electricitate pozitivA la B de-a lungul drumului parcurs de bobita de sose produce in curentul electric , anume trecerea eletatii in lungul unei directii anume. In timpul debobitei de soc de la A la B, ea este incarcata pozitiv electrica dintre A si B tinde sa o deplaseze in directiA la B.


12/17

Dupa atingerea lui B, ea devine incarcata negativ,astfel incat forta electrica , in timpul intoarcerii ei,actioneaza de la B la A. De aici rezulta ca bobita esteactionata de forta electrica intotdeauna in directia miscariiin curs si daca ea este convenabil suspendata , forta elec-trica nu va intretine doar miscarea de dus si intors , ci vacomunica bobitei in miscare o cantitate de energie pe care

aceasta o va cheltui in ciocnirile cu A si B.Curentul electric-itatii pozitive de la A la B este mentinut datorita fortei elec-tromotoare orientata dinspre A spre B.Fenomenul descris poate fi numit curent de convectie.Miscarea electricitatii are loc datorita miscarii corpuluielectrizat care transporta electricitatea, in timp ce se miscade la un loc la altul. Dar daca in loc de bobita de soc luamun fir metalic prevazut cu un maner izolator si facem sa ise atinga capetele cu A respectiv B, va avea loc un trans-fer de electricitate de la A la B de-a lungul firului, desi firulinsusi nu se misca.Ceea ce se petrece in fir se numeste curent de conductie.Efectele curentului de conductie asupra starii electrice alui A si B sunt exact de acelasi fel ca si acelea ale curen-tului de conductie. In ambele cazuri are loc un transfer deelectricitate de la un loc la altul de-a lungul unui drum continuu.In cazul convectiei sarcinii de pe bobita de soc, putemobserva miscarea actuala a bobitei si prin urmare in acestcaz putem sa facem deosebirea intre actul transportariiunei sarcini pozitive de la A la B si acela al transportariiunei sarcini negative de la B la A, desi efectele electriceale acestor doua operatii sunt identice. Putem, de aseme-nea, sa facem deosebirea intre actul transportarii unuinumar de sarcini mici de la A la B, intr-o succesiune rapi-da si cu mare viteza, de actul transportarii unei singuresarcini mari,echivalenta cu suma acestor sarcini, in modlent dela A la B, in intervalul de timp necesar intregii seriide deplasari.Dar in cazul curentului de conductie printr-un fir metalic nuavem nici un motiv sa presupunem ca modul de transfer alsarcinii seamana cu unul dintre aceste moduri mai multdecat cu altul. Tot ce stim este ca o sarcina de o anumitacantitate de electricitate este transportata de la A la B intr-un timp anume , dar daca aceasta se efectueaza printransportul electricitatii pozitive de la Ala B, sau prin trans-portul electricitatii negative de la B la A , sau printr-o com-binatie a ambelor procese , este o chestiune pe care noinu avem posibilitatea sa o stabilim. De asemenea , nusuntem in stare sa stabilim daca viteza electricitatii in fir este mare sau mica. Daca exista o substanta ce patrunde

in corpuri, a carei miscare constituie curentul electric,atunci surplusul acestei substante fata de o valoare nor-mala anumita, constituie sarcina observata a corpului sieste o cantitate care poate fi masurata.

pagina 11

Revista InfoElectricaDar noi nu avem posibilitatea sa evaluam sarcina nosingura certitudine pe care o avem este dedusa din rientele cu cantitatea de electricitate dezvoltata in descompunerii unui grain (0,065 grame) dintr-un elsi aceasta cantitate este enorma, daca o comparamoricare sarcina pozitiva sau negativa pe care o putemmula in spatiul ocupat de electrolit.. Apoi, daca s

normala a unui fir metalic de o milionime de inch leste egala cu sarcina totala transferata de la A la B, ferul poate fi efectuat prin deplasarea electricitatii metalic a carui extensie liniara este doar o milioniinch.Prin urmare , este cu totul posibil ca viteza electricitun fir de telegraf sa fie extrem de mica, mai micspunem, decat o sutime de inch pe ora, desi semnsau, cu alte cuvinte , schimbarile in starea curentulsa se propage de-a lungul firului cu cateva mii de m

secunda.Prin urmare, deoarece nu cunoastem adevarata vitecurentului electric, trebuie sa masuram intensi(strength) curentului prin cantitatea de electricitate dcata printr-o sectiune oarecare a conductorului in ude timp , exact cum inginerii masoara descarcareasau a gazului prin conducte, nu cu ajutorul vitezei apa gazului, ci cu ajutorul cantitatii care trece intr-unIn multe cazuri avem de considerat intreaga cantitelectricitate care trece, mai degraba decat viteza cutrece. In special acesta este cazul curentului de duscurta sau cand el este considerat doar ca tranzitia o stare permanenta a unui sistem la alta. In aceste ceste convenabil sa se vorbeasca de curentul total deplasare electrica, cuvantul deplasare indicand rezfinal al miscarii, fara referire la viteza cu care are locerea unei cantitati de electricitate de-a lungul unudat se numeste descarcare electrica.


13/17


pagina 12

Planul Cladire Inteligenta Energetic

Promotion of Intelligent EnergyBuilding PLAN

Petre Naidin

Campania Energie Durabila in Europa a Comisiei Europene este sustin-uta si de PLANUL promovat si inregistrat in parteneriat pe site-ulwww.sustenergy.org. Initierea si fundamentarea politicii de imple-mentare, informarea publica si consultanta cu autoritatile si cei interesatide un Plan pentru promovarea Eficientei Energetice, este un dezideratinternational ,sustinut si impus de studiile de caz,extinderea cercetarii in

domeniu sau necesitati de reglementare initiate. Informatizarea si coop-erarea in parteneriat este o prioritara prevedere in normele legislativenationale si internationale, inclusiv prin Legea nr. 199/2000 privind utilizarea eficienta a energiei-Legea PN.

1. Necesitatea implementrii eficientei energetice insectorul cladiri

Deziderat international, imbunatatirea eficientei energetice trebuie sareprezinte o prioritate a fiecarei politici energetice nationale, ce trebuie

sa contrabalanseze tendinta de crestere atat a consumului de energieprimara, cat si a consumului final de energie in toate sectoareleeconomiei. Eficienta energetica EE in Romania este scazuta in compara-tie cu tarile din Uniunea Europeana EU si prin promovarea eficienteienergetice si la nivelul cladirilor se poate imbunatatii consumul major deenergie si reduce costurile pentru lucrarile de intretinere,reabilitare saumodernizare termica- Consumul de energie in sectorul cladiri:

Regiune Total Residential TertiarRomania 37,8%

8,5 Mtep32,1%7,197 Mtep

5,7%1,28 Mtep

EU-25 40%

400 Mtep

70%

280 Mtep

30%

120 Mtep

Sectorul cladiri consuma mai mult de 40% energie finala in EU ,cutendinta de crestere,si ridica nivelul emisilor gazelor cu efect de sera,pre-cum CO2.Cel mai mult se pierde din cauza ineficientei sistemului deincalzire si racire, precum si a iluminatului.Activitatea umana,inclusivpentru cladiri, in proportie de 78% introduce: substan e, vibra ii, cldur,zgomot n aer, ap ori sol, susceptibile s aduc prejudicii snt iiumane sau calit ii mediului si produce:seceta,cutremure,uragane,balenele,saracele, slabesc si nu mai facpui;Sonda Phoenix a plecat n cutare de via pe Marte;si actiuni- Cana-da, SUA, Rusia si Danemarca se bat pentru petrolul si gazele de subPolul Nord.

Economia de energie este parte integransi esentiala Strategiei EU pentru Schibarile climatice-reduce emisiile dC02,Durabilitate,imbunatatirea Securifurnizarii si Competitivitate :de realpana in 2020!. AN ENERGY POLICYEUROPE COM(2007)1 final-propune

tinte:Asociatia Electricienilor din

Romania

Pe data de 2 septembrie in urmaunei intalniri a membrilor ClubuluiElectricienilor, la muzeul Leonida siin parcul Carol, s-a hotarat in una-nimitate necesitatea constituirii de

urgenta a Asociatiei Electricienilor din Romania ,asociatie profesion-ala, apolitica, nesindicala, care saapere interesele membrilor sai si ainstatiilor electrice din Romania.Membri vor fi acceptati doar ceicare au pregatire in domeniul elec-tric. In acest moment se lucreaza lapunctele statului acestei asociatii.Cei care vor sa sustina acestproiect si vor sa-si prezinte parerilein acest sens gasesc un spatiu spe-cial creat in pagina Forum de pewww.PortalElectric.Ro .Imagini dela intalnire :


14/17

Potentialul estimat al economiei consumului anual de energie 20%Tinta reducerii emisiilor de gaze Greenhouse (comparet cu 1990) 20%Cresterea nivelului de Resurse energ etice regenerabile 20%Utilizarea de Biocombustibili 10%Limitarea Schimbarilor climatice 2 C

pagina 13

Revista InfoElectricaExistente Consum energetic 250 kWh/mDinamicareferintei

a.Reabilitare:in 3 actiunib.Cele mai bune tehnologii si practice pana in 2020:-Noi-Casa 2004-1.Casa cu Energie Scazuta-Tinta-

-2.Casa Pasiva in 9 tari partenere-3.Casa cu Energie zero

150-80-60 kWh/m

60 (media pietii) kWh/m30 kWh/m

15 kWh /m0 kWh/m

2.Dezideratul PLANULUI

PLANUL sustine si aplica in parteneriat internationalDinamica potentialului Economie de Energie in Cladiri-pana in 2020 in EU-27;tari candidate(Croatia )siEEA(Norvegia,Irlanda)-Definitie tinta- la Casa cu o singu-ra familie( ca sinteza a actiunilor Cladirienvironment-friendly-verzi ;Green Building; Sustenabile; Casa Ener-getica Grundfos,etc.), adica o Cladire ideala-Inteligentaenergetic,in Confort si Recreere:

Fraunhofer ISI Institute Systems and Innovation Research

3.Actiuni de implementare -Sinteza pentru cooperare

Ghid de Monitorizare si Simulare consum de Energie:

completare formulare de catre cititor/ si calcul de catrepromotori PLAN,conform legislatiei!Prin Simularile computerizate si tehnicile adecvate se potevalua parametrii care asigura Eficienta Energetica acladirii-pentru proiectare sau exploatare conform regula-mentelor, codurilor si standardelor locale de constructie.Calcul:1.Programe pentru Evaluarea Performantelor Energeticeale Cladirii- Doresti sa vinzi sau sa inchiriezi de la 1 ian-uarie 2007 cladirea,apartamentul ,garsoniera?.Sau sa

citim si sa estimam de la intrare Cladirea publica,de la 1ianuarie 2007,despre Inteligenta Energetica a ei si sa neexprimam public opinia?.Estimam: Certificatul de Perfor-manta energetica al Cladirii elaborat autorizat de auditorienergetici:-Notare energetica-N (20-100 puncte),pe baza valorilor consumului specific de energie anual total si pentru fiecareinstalatie din dotare -exprimate prin [kWh/m.an]; inclusivevaluare penalitati acordate;-Indice de emisii echivalent CO2 [kg CO2/ m2.an];

-Clasificare: A-Eficienta energetica ridicata;G- Eficientaenergetica scazuta;-Clasa energetica a cladirii si pentru fiecare utilitate termi-ca-Incalzire spatii-Apa calda de consum-Climatizare-Ven-tilare mecanica-Iluminat;

-Penalizari acordate si evaluarale energii primare consumata a n , l u n a , s a p t a m a n a .2.Ne dorim o Cladire noua saucare se reabiliteaza :a.Rezistenta termica, necesaradin considerente de confort

higrotermic-la o cladire noua [m2k/W]b.Rezistenta termica,admisibila ,pe criterii de econoenergie la o cladire noua sau care se reabilite

c.Temperatura superficiala medie din incapere treblimitata minim pentru a nu apare fenomenul de cope suprafata interioara a elementelor de constructie3.Castig de energie solara pentru Performanta energa cladiriiPrintr-un sistem constructiv adecvat se poate realizacienta energetica si economica si prin captarea rasolare -de control solar pasiv,protectie solara sau sipasive de captare.a.Aportul de caldura al radiatiei solare-prin supraf

rate: ferestre si usi exterioare,prevazute cu geamcuantificat prin [kWh/(m.an)]-(indirect prin absoelementele opace de inchidere).Valoare pmare(impusa si de orientarea cardinala)-necedispozitive de protectie solara.b.Performanta energetica medie a sistemului spatiu Q-energia neta caracteristica,raportata la suprafacaptare a radiatei solare-[kWh/mp].

4.Dezbateri publice

1. Viata lunga in Cladire fara emisii CO2-daca stimlor! Initiativa legislativa si proiect de Directiva-dpletare a Legii nr.372/2005 privind performan a eic a cldirilor si Directivei 2002/91/EC: Perfoenergetic a cldirii se exprim cu claritate si incluindicator al emisiei de dioxid de carbon, stabilit meic prin hotrre a Guvernului.2.Introducerea necomercializarii lampilor cu incandta in Uniunea Europeana-consum si emisii de CO2tiva legislativa si proiect de Directiva: Asa cum ,mondial legislativ,in Cuba (Mai 06), Venezuela (NCalifornia (Feb 07), Australia (Feb 07) and Ontari07) s-a realizat;Ambitioasa Initiativa a Industriei Becuri Shows How Europe Can Cut Annual


15/17

pagina 14


-Federatia Europeana a Producatorilor de BecuriELC;Isthis campaign in Europe only? Written declaration on intro-ducing a prohibition on the sale of incandescent light bulbsin the European Union-Grupul VERZII din ParlamentulEuropean;The European Community ENERGY STAR Pro-gramme for energy efficient office equipment; GreenpeaceInternational-7steps towards an energy saving[r]evolution.3. Programul implementarii Schemei Europene CertificateAlbe pentru cresterea eficientei energetice- proiect deDirectiva:Certificatele albe sunt certificatele publicate deo autoritate de certificare independenta care confirmacererile economiei de energie ale participan ilor pe pia a,ca o consecin a a masurilor de mbunt ire a eficienteienergetice prin verificare, msurare si estimare.Prinintroducerea unor cote obligatorii combinat cu un sistemde comercializare a certificatelor se pot realiza o anumita

valoare de economii de energie pentru anumi i furnizori deenergie termica si/sau electrica, prin introducerea de noitehnologii sau prin achizi ionarea de pe o pia a bilateralasau centralizata.4.Catre o Carta europeana a drepturilor consumatorilor deenergie cu un Program de implementare a unui sisteminformatic unitar:e-Energie Eficienta si Curata(model e-Guvernare, e-Educatie, e-Sanatate, e-Business,e-Licitatie).5.Necesitatea adaptarii tehnologice a producatorilor

energie electrica intr-o piata liberalizata: .Reabilitarea,retehnologizarea si constructia de noi capacitati in sec-tor- Promovarea cogenerarii - Valorificarea surselor RES -Reducere emisii poluante.

5.Actiuni de informare

1.Utilizare si implementare tehnologii solare2.Cladire-Scoala curata si economica-parteneriat cuComisia Europeana.

3. Saptamana Verde in fiecare Cladire Publica- Utilizeazatermostatul pentru incalzire; Aer bine conditionat cu func-tionare reglata si silentioasa; televizor,calculator -inchis dela priza-deschis cu telecomanda, cu eticheta ecologicacomunitara; Lmpi electrice de uz casnic de Clasa A;Resursele energiei regenerabile - Folose te si energiasolar.4.Forumuri si viitoare expozitii in energetica.5.Prezentari publice si media-publicatii, postere, pliante,CD-uri; proiectare online-prin tehnologii in constructii, cuamenajari interioare si exterioare-totul pentru Confort fizicsau termic;

Source://ec.europa.eu/environment/ecolabel/

Trofeul Electricianului Brasov-2007


16/17


pagina 15

Clasamente finale

Editia 2007

Trofeul Electricianului

Exploatare retele MT si JTIndividual :1. Tiron Titi - Muntenia Sud2. Vintila Cristian Viorel - Transilvania Sud3. Barbu Mircea Ioan - Transilvania SudPe echipe :1. Transilvania Sud2. Muntenia Sud3. Transilvania Nord

Exploatare statiiIndividual :

1. Murgu Ioan - Moldova2. Pabat-Stroe Razvan Ionut - Muntenia Sud3. Dascalu Cristinel - MoldovaPe echipe :1. Moldova2. Muntenia Sud3. Transilvania Nord

PRAMIndividual :1. Barlea Sorin Ilie - Transilvania Sud2. Gordan Ioan - Transilvania Sud3. Lajtai Attila - Transilvania SudPe echipe :1. Transilvania Sud2. Moldova3. Oltenia

Furnizare

Individual :1. Chidu Florin - Transilvania Sud2. Aroma Titi - Muntenia Nord3. Rad Aurel Florin - Transilvania Sud

Pe echipe :1. Transilvania Sud2. Muntenia Nord3. Oltenia

DefectoscopieIndividual :1. Bagoly Imre - Transilvania Sud2. Tataru Grigore - Transilvania Sud3. Onat Liviu - Transilvania SudPe echipe :1. Transilvania Sud

2. Oltenia3. Transilvania Nord

Montare si reparatii instalatii MT si JtIndividual :1. Paraschiv Constantin - Oltenia2. Cornea Gh. Andrei - Transilvania Sud3. Cristea Viorel - Muntenia SudPe echipe :1. Muntenia Sud2. Transilvania Sud3. Oltenia

Montare si reparatii echipament primar 110kVsi MT din statii

Individual :1. Soos sandor - Transilvania Sud2. Komporaly csaba - Transilvania Sud3. Ciotlaus Ioan - Transilvania Nord

Pe echipe :1. Transilvania Sud2. Moldova3. Banat


17/17


Cartea editieiFile din istoria energeticii romanesti - vol 1 -Dezvoltarea sistemului energetic alRomaniei

Editia a V-a, realizata la initiativa conducerii

societatii Electrica, cu concursul AsociatieiPatronale Energia si coordonata de CorneliuPaslaru, marcheaza aniversarea a 125 de anide istorie a energiei electrice pe meleagurileromanesti, adica incepand cu anul 1882 cand afost realizata prima retea de iluminat din tara.Aceasta cuprindea o centrala electrica cucazane cu abur si dinamuri Brusch, ce asigura,printr-o linie electrica de 2 kV de curent contin-uu in cablu subteran, iluminatul Palatului Regalde pe Calea Victoriei din Bucuresti.

Lansarea acestei carti a avut loc intr-o atmos-fera de sarbatoare cu ocazia decernarii premi-ilor Trofeului Electricianului desfasurat acest anla Brasov. Ocazia a fost inspirat aleasa si adesavarsit succesul de care s-a bucurat apari-tia acestei carti-eveniment. Initiatorul acesteiaa fost inginerul Radu Zane, un foarte bun spe-cialist in ingineria retelelor electrice, plecat dinpacate prea devreme in Pantheonul Energeti-cienilor. Fascinatia sa pentru lumea istoriei sicapacitatea sa minutioasa de cercetator au

creat aceasta enumerare cronologica a eveni-mentelor care au avut loc in energetica dinRomania, de care s-a apropiat cu multa caldu-ra, in 1991 publicand prima editie. A avut incade atunci un succes neasteptat manifestat prininteresul deosebit al energeticienilor pentrucunosterea istoriei activitatii lor. Pana la aceas-ta ultima editie si-au mai adus contributia nenu-marati alti energeticieni pasionati, din toatezonele din Romania, completand cu multe altedocumente si actualizari. cartea este

organizata dupa treptele de dezvoltare astfel :-Etapa de pionierat a energeticii dinRomania (1882-1919)-Etapa interbelica de dezvoltare a retelelor electrice (1920-1940)-Etapa celui de-al doilea Razboi Mondil (1941-1944)-Etapa reconstructiei postbelice (1945-1949)-Etapa de elaborare a planului de electrificarea Romaniei si de formare a SistemuluiEnergetic National (1950-1960)-Etapa de industrializare a Romaniei (1961-1979)

-Etapa deciziilor politice arbitrare cu impact negativ si pentru functi(1980-1989)Etapa de reorganizare si tranzitie (1990-1999)-Etapa de consolidare (2000-2005)Energetica romaneasca a fost una din inaintasele acelor timpuri dTeatrul National din Bucuresti, cu ocazia premierii piesei "D-ale carI.L. Caragiale in anul 1885, va deveni cel de-al treilea teatru din Eunat cu electricitate. Primul iluminat electric stradal extins din Europfunctiune la Timisoara in anul 1884, adica 60 de km de strazi cu 731de iluminat, renuntandu-se practic la iluminatul cu gaz. Incepand ditrala construita va livra energie electrica si particularilor, cu distribu

la 42 Hz. Din 1926 se trece la sistemul trifazat, iar din 1951 la frecvHz. Prima centrala hidroelectrica va fi pusa in functiune in 1884 pmenta Castelul Peles, acesta devenind primul castel din Europa ilumtric. Primul spital din Europa alimentat electric va fi Spitalul MilitarPrima extractie de petrol din lume folosind energia electrica se va i1897 in tara noastra. Un an mai tarziu se infiinteaza Societatea Romtru Intreprinderi Electrice Industriale. Dupa cum se vede Romania Europa din toate timpurile fiind o tara cu importante resurse mintelectuale.Parcurgerea evenimentelor prezentate in acest volum ne face sa fimatasati de meseria de energetician, privind-o in toata maretia si Istoria electricitatii romanesti este plina de evenimente deosebite, ueroice. Evolutia electricitatii in tara noastra este un subiect captivansionant, cei care vor avea curiozitatea sa rasfoiasca aceasta cadescoperi atractivitatea evenimentelor si vor parcurge pe nebanuitsale pana la capat. Asa cum am facut si eu.

6-InfoElectrica - nr.6-.august2007

Documents

Transcript of 6-InfoElectrica - nr.6-.august2007