6 Curs Analiza de Continut - Prima Parte

Curs 6

Analiza de conținut a comunicării(a)

Analiza de conținut

”un set de tehnici de cercetare cantitativ-calitativă a comunicării verbale și nonverbale, în scopul identificării și descrierii obiective și sistematice a conținutului manifest și sau latent, pentru a trage concluzii privind individul și societatea sau comunicarea însăși, ca proces de interacțiune socială” (Chelcea, 2002, 547)


Exemple

1. Wendy Griswold (1981) – analiză de conținut pe un eșantion de 130 de povestiri de la sfârșitul sec. XIX și începutul sec. XX

- Scop: dacă aceste texte reflectă specificul național (vârsta, gen, clasa socială, iubirea heterosexuală, banii)


2. Dorothy Jones (1942) – analiză a 100 de filme americane

Scop: dacă reflectă structura socio-demografică americană

(188 personaje principale: 126 bărbați, 62 femei. Teme: 68% amor, 26% reputația personală, 16% securitatea individului etc.)


3. Seggar și Wheeler (1973) – analiza statusurilor bărbaților și femeilor în programele de ficțiune

Bărbații: medic, polițist, muzician, om de serviciu, diplomat guvernamental

Femei: secretară, asistentă medicală, dansatoare, servitoare, fotomodel


4. David H. Fisher – analiza a 30 de picturi ale familiei americane (1729-1871)

- La început tatăl era plasat deasupra familiei, mama pe scaun, copiii jos

- Mai târziu tatăl la același nivel cu mama


5. Apud Duval – analiză a revistei The Galilean

- 1195 de acord cu temele propagandei naziste

- 45 în dezacord cu aceste teme

- Consecința: suspendarea revistei


6. J. Hills (1957) – analiză tabloului Jocuri de copii (1560) a lui Pieter Bruegel cel Bătrân

78 de experiențe ludice

Pieter Bruegel – Jocuri de copii (1560)

Unitățile de analiză

1. Unitatea de înregistrare

2. Unitatea de context

3. Unitatea de numărare

Unitatea de înregistrare

- Partea comunicării care urmează să fie caracterizată și să fie introdusă într-una din categoriile schemei de analiză

- Ex. romanul, nuvela, poezia – pentru a analiza gradul de patriotism din literatură

- Capitolul, articolul, paragraful, fraza, propoziția, cuvântul sau tema (o aserțiune despre un anumit subiect)

Unitatea de înregistrare – cuvânt, dezbateri TV - campania electorală din 1960

J. F. Kennedy R. Nixon

Tratat 12 4

Atac 6 12

Război 12 18

Unitatea de context

• Permite de a se vedea dacă unitatea de înregistrare are o orientare pozitivă, negativă sau neutră

• Este cel puțin la fel de mare ca unitatea de înregistrare

Unitatea de numărare

• Are o funcție de cuantificare

• Poate fi unitatea de înregistrare (frecvența în categoria de analiză)

• Timpul, spațiul

Schema de categorii

Trebuie să fie exclusive și exhaustive, precise, lipsite de ambiguitate și derivate dintr-un singur principiu de clasificare

- Similar scalelor din chestionare

Etapele analizei conținutului comunicării

1. Alegerea temei

- pot fi folosite și alte metode, dar acesta este potrivită (ex. analiza de lizibilitate, analiza de conținut a scrisorilor în Germania din timpul războiului, a declarațiilor secretului de stat al SUA 1953-59 față de URSS)

Etapele analizei conținutului comunicării

2. Stabilirea materialului pentru analiză (ziare, scrisori, filme, emisiuni de radio etc.)

3. Eșantionarea - Alegerea mai întâi a clasei de documente (a ziarului,

canalului TV, a emisiunii etc. în funcție de prestigiu, audiență, tiraj etc.)

- Eșantionarea documentelor

Eșantionarea

În analiza ziarelor trebuie să ținem cont de fluctuația textelor.

Fluctuația de eșantionare:- Tendința primară (conținutul unui ziar depinde și de

conținutul ziarului anterior)- Tendința ciclică (reluarea unor teme după o perioadă de

timp)- Tendința de compensare (o informație prezentată

”astăzi” este mai puțin probabil să apară și ”mâine”

Eșantionarea

• Cu pas de eșantionare (ex. prima zi din lună, din cinci în cinci zile etc.)

• Două săptămâni complet

• Eșantioane aleatorii – minim 300-400 unități de eșantionare

Fidelitatea și validitatea măsurării

• Fidelitatea = intercoder reliability

• Validitatea de conținut (stabilită teoretic)

• Validitatea de construct (stabilită prin compararea cu alte măsurători)

Procedee de analiză a conținutului

• Analiza frecvenței

• Analiza tendinței AT=(F – D)/LAT=(F – D)/TAT – indice de analiză a tendințeiF –favorabil; D – defavorabilL – numărul de unități în legătură cu tema T – numărul total de unități

Analiza violenței din programele de televiziune

• Știri

• Divertisment

• Desene animate

• Transmisii sportive

• Publicitate


Proiect:

”Evaluarea conținuturilor violente din programele de televiziune”

Centru de Studii Media și Noi Tehnologii de Comunicare - Universitatea București (2004)

Beneficiar: CNA


Premise teoretice

1. Teza efectului cathartic

- Eliberarea de frustrări prin ”participarea simbolica”, imaginară la scene violente


2. Teza suscitării violenței - Violența din media stimulează agresivitatea, mărește

starea emoțională a individului

(George Gerbner (2004), citat de Ioan Drăgan (2007, vol II, 403), afirmă că industria cinematografică de la Hollywood ucide ficțional 1000 de persoane pe zi)

Nuanțe – modul în care este prezentată violența (ex. justificată), caracteristicile psihosociale ale receptorilor


3. Teza efectului de întărire

- Violența media actualizează și întărește tendințe agresive existente în indivizi

- Nu este foarte important mesajul, ci structura de personalitate și contextul social al receptorului


Mecanisme discursiv-reprezentaționale:

1. Absența consecințelor negative

2. Recompensarea și absența penalizării (confuzie intre rezolvarea problemei – modul de rezolvare)

3. Desensibilizarea (”ireal”, număr mare de victime)

4. Scenarizarea violenței (estetic, ludic)

5. Maniheismul

- Folosirea ”planului apropiat” de filmare a acțiunii – apropierea de ”zona intimității”

Analiza violenței în televiziune

Violența reală (din jurnalele de știri sau reportaje) – care apare ca scandaloasă

Violența ficțională (filme) – este integrată în acțiune apărând, de obicei, ca un fapt logic


Eșantion:

10 canale TV saptamana 26 iulie – 8 august

11 canale TV saptmana 28 octombrie – 11 noiembrie

Intervalul orar 19-24 plus stirile de la ora 17.00 (PROTV si Antena 1), respectiv sirile de la ora 18. 00 (Prima TV)

Total 734 de ore

Frecvența scenelor de violență pe intervale orare 17 -19; 19-23; 23-24

13.9

13.9

44.75

23.9

37.01

39.1

24.27

37.25

37.47

0 10 20 30 40 50

Antena 1

Prima TV

PRO TV

Prima TV

PRO TV

Antena 1

Antena 1

Prima TV

PROTV

Bibliografie

Agabrian, Mircea. (2006). Analiza de conținut. Iași: Editura Polirom.

Chelcea, Septimiu. (2004). Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative și calitative. București: Editura Economică (pp. 541-569)

Ioan Drăgan. Comunicarea. Paradigme și teorii. București, Editura Rao, 2007, vol II, pp. 401-454.

6 Curs Analiza de Continut - Prima Parte

Documents

Transcript of 6 Curs Analiza de Continut - Prima Parte