Verdi și Puccini sau teatrul muzical italian de la tradiție la ...
5.Tradiție Și Inovație În Conferința de La Paris
description
Transcript of 5.Tradiție Și Inovație În Conferința de La Paris
5.TRADIIE I INOVAIE N CONFERINA DE LA PARIS-18 ianuarie 1919 se deschid lucrrile Conferinei de la Paris;-participau delegai a 32 de state (dintre care 4 dominioane i India);-negocierile s-au desfurat ntr-o atmosfer nchis;-statele participante la Conferin au fost grupate n 4 colegii:1.statele beligerante nvingtoare ce aveau interese cu un caracter general: SUA, Frana, Italia, Japonia- aveau dreptul s participe la toate ntlnirile;2.state beligerante cu interese cu un caracter special- Belgia, Brazilia, dominioanele engleze, India, Grecia, Cuba, China, Romnia etc.-luau parte la edinele n care se discutau problemele ce le interesau n mod nemijlocit;3.state care rupseser relaiile diplomatice cu bolcul austro-ungar;4.state neutre care n curs de formare, pueau participa numai la edinele unde se discutau problemele privind interesele lor;Toate problemele importante au fost rezolvate de cei mari, care au alcatuit:-Consiliul celor 4-preedintele SUA, prim-ministrul Angliei, Franei i Italiei;-Consiliul celor 10-prim-ministrul Angliei, Franei i Italiei, minitrii de externe ai Franei, Italiei, Angliei, secretarul de stat american, preedintele Wilson, reprezentantul Japoniei;-Consiliul celor 5-eful departamentului de stat american, ministrul de externe al Franei, Anglia, Italia, reprezentantul special al Japoniei.Un rol determinant l-au jucat dou persoane, Clemenceau i Wilson. Principala preocupare a lui Clemenceau era obinerea de garanii pentru securitatea Franei n timp ce Wilson voia s instaureze pacea universal. n acest scop, preedintele american considera c dou elemente decisive: dreptul popoarelor de a dispune de ele nsele, ce ar determina dispariia principalei cauze a conflictelor i crearea unei ligi a naiunilor, care o s reglementeze dreptul internaional prin impunerea autoritii sale morale asupra tuturor statelor. Textul ce a servit ca baz pentru discuii a fost mesajul preedintelui american din 8 ianuarie 1918, Cele 14 puncte, n care pleda pentru dreptul popoarelor la autodeterminare i aplicarea principiului naionalitilorPreedintele american promova i ideea constituirii unei organizaii a naiunilor ce trebuia s garanteze pacea mondial.n anii rzboilui problema organizrii ordinii mondiale a generat numeroase dezbateri care s-au materializat n diverse proiecte, planuri, propuneri de organizare interstatal. Toate aceste cutri urmreau crearea unui sistem prin care pacea s poat fi aprat, s fie folosite doar mijloace pajnice pentru rezolvarea conflictelor i eliminarea pe aceast cale a rzboiului. n proiectele create se preconiza practic crearea unei Europe noi organizat pe baza principiului naionalitilor. Diverse documente adoptate n anii rzboiului, care demonstrau preocuparea pentru organizarea postbelic conineau principii care se vor regsi n Programul Societii Naiunilor: conflictele ntre state, dreptul de suveranitate asupra teritoriului naional, inviolabilitatea acestui teritoriu, blamarea rzboiului de agresiune i nerecunoaterea posesiunilor obinute prin for, neamestecul n treburile interne, acceptarea rzboiului de aprare, asistena reciproc a statelor, rezolvarea conflictelor de orice natur pe cale panic.n spatele unor formule democratice se ascundeau eluri imperialiste. SUA doreau s apar ca promotoare a pcii, dar i s loveasc n poziiile deinute de celelalte mari puteri.