LP

5

Nevoia de a bea si a manca

I. Asigurarea unei hidratari corespunzatoare.

II. Tehnici de evaluare si satisfacere a nevoii de a bea.

III. Culegerea datelor in vederea evaluarii si satisfacerii unei hidratari corespunzatoare.

I. Asigurarea unei hidratari corespunzatoare

Definitie

Oricarui organism ii este necesar sa ingereze si sa absoarba alimente de buna calitate si in cantitate suficienta, pentru a-si asigura dezvoltarea, intretinerea tesuturilor si pentru a-si mentine energia indispensabila unei bune functionari.

I. 1. INDEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOII

O alimentatie adecvata trebuie sa contina toti factorii necesari mentinerii vietii si asigurarii tuturor functiilor organismului in conditii normale: glucide, proteine, lipide, vitamine, apa, saruri minerale.

Apa este lichidul solvent al tuturor substantelor chimice, organice si anorganice necesare unei bune functionari a organismului Dilueaza toti produsii rezultati din metabolismul intermediar

Se gaseste in organism in 2 stari: - libera-circulanta;- fixa-structurala. Apa libera reprezinta 70% din greutatea organismului

50% in interiorul celulelor = lichid intracelular 15% in spatile lacunare = lichid interstitial

5% circula in vase = lichid plasmatic Apa mentine in solutie o serie de saruri minerale

Sarurile minerale mentin presiunea osmotica a lichidelor din organism

I. 1. 1. Necesarul de apa si saruri minerale - odata cu nevoile de apa, se satisfac si nevoile de saruri minerale.

- necesarul de apa: - la adult : -2000-2500 ml in 24 h - la copil: nevoia este mai mare in raport cu greutatea

-180 ml apa/kg corp in primele 6 luni

-150 ml apa/kg corp intre 6 si 9 luni

-120 ml apa/kg corp intre 9 si 12 luni

-100 ml apa/kg corp peste 12 luni

- necesarul de minerale: - 4g Na/24h;

- 3-4g K/24h;

- 2g Ca/24h;

- 0,15g Mg/24h;- 18mg Fe/24h;- 6g Cl/24h.

I. 1. 2. FACTORII CARE INFLUENTEAZA SATISFACEREA NEVOIII. 1. 2. 1. Factori biologici:a) Varsta si dezvoltarea nevoile alimentare sunt variabile in functie de perioada de crestere si dezvoltare: copil, adolescent, adult, varstnic

b) Activitati fizice cu cat activitatea musculara este mai mare, cu atat creste metabolismul si, implicit aportul alimentar

c) Orarul si repartizarea meselor un program regulat al meselor este recomandat tuturor indivizilor; intervalul intre mese este in functie de varsta

I. 1. 2. 2. Factori psihologici:a) Emotiile (griji sau bucurie) influenteaza consumul de hrana si lichide, astfel ca unii indivizi isi pierd apetitul , iar altii reactioneaza consumand mai multe alimente

b) Anxietatea hranirea este strans legata de satisfacerea unei nevoi de securitate, de dragoste si de bunastare

I. 1. 2. 3. Factori sociologici:

a) Climatul-iarna , indivizii au nevoie de mai multe calorii(mese calde si nutritive), iar vara , sunt preferabile mesele usoare si o cantitate crescuta de lichide

b) Statutul socio-economic deprinderile alimentare bune se formeaza din frageda copilarie si , uneori pot fi influentate de apartenenta la un grup social, saracia influenteaza negativ satsfacerea nevoii

c) Religia in functie de apartenenata lor religioasa, indivizii au anumite ritualuri alimentare

d) Cultura - alimentatia este strans legata de traditiile si superstitiile fiecarei culturi

I. 1. 3. MANIFESTARI DE INDEPENDENTAI. 1. 3. 1. Cavitatea bucala: a) dentitie buna;b) mucoasa bucala roz si umeda;c) limba roz;d) gingii roz aspect de coaja de portocala;e) proteza dentara adaptata si in stare buna.I. 1. 3. 2. Reflex de deglutitie: prezentI. 1. 3. 3. Digestie: lentaI. 1. 3. 4. Deprinderi alimentare: program al meselor echilibrat conform varstei si activitatii, starilor fiziologice prezente a) programul meselor (3 mese si 2 gustari)b) 10 ore repaus nocturnI. 1. 3. 5. Hidratare = consum de lichide in functie de nevoie Eliminarea apei din organism se face prin mai multe cai:

1000-1500 ml prin urina

500-1000 ml prin transpiratie

350-500 sub forma de vapori prin plamani

100-200 ml prin intestin (scaun)

In mod normal este un echilibru intre lichidele introduse in organism si pierderile fiziologice.

I. 1. 4. INTERVENTIILE ASISTENTEI PENTRU MENTINEREA INDEPENDENTEI in satisfacerea NEVOII DE A BEA.

Pentru mentinerea independentei nevoii de a bea asistenta medicala va stabili: cantitatea lichidelor necesare organismului prin: insumarea ratiei de intretinere si a ratiei de corectare a dezechilibrelor anterioare: - ratia de intretinere = pierderile de lichid pe 24 ore

ratia de corectare = se face pe baza analizelor de laborator si intra in competenta medicului asigura echilibrul intre elementele energetice si cele neenergetice : apa, vitamine, saruri minerale.

Cerceteaza gusturile si deprinderile alimentare ale individului. Alegerea lichidelor tinand seama de preferintele, deprinderile si nevoile pacientului

Inlocuieste, la nevoie, un lichid cu altul, conform echivalentelor cantitative si calitative.

II. Tehnici de evaluare si satisfacere a nevoii de a bea

Stabilirea necesitatilor hidrice si minerale se face prin: stabilirea felului deshidratarii

simptomatologia deshidratarii

investigatii de laborator necesareIn situatiile patologice se produce dezechilibru ce duce la deshidratare sau hiperhidratare.In functie de cauza si mecanismul prin care se instaleaza pot interesa sectorul intracelular, extracelular sau ambele.

Pe baza modificarilor din lichidul extracelular se deosebesc mai multe sindroame de deshidratare: deshidratare izotona cand aportul insuficient sau pierderile intereseaza in aceeasi proportie apa si electrolitii;

se pot pierde 2-3 litri sau 5-10 litri/24 h.

deshidratare hipertona cand se elimina apa in proportie mai mare

prin polipnee : 1 1,5 l/ 24h

ptrin transpiratie exagerata : 2-3-5 l/ 24h

deshidratare hipotona cand se elimina saruri in proportie mai mare- in poliuriile patologice, sau diuretice.Nevoia de apa: - a copilului deshidratat - dupa suprafata corporala pe baza de tabele speciale,- a sugarului deshidratat - dupa greutatea corporala 100-180 ml/kg corp(valori obtinute din totalizarea pierderilor normale ale copilului).- 25-30 ml perspiratie

- 50-100 ml transpiratie

- 10-20 ml cu scaunul

- 35-40 ml urina/kg corp /24 h, precum si a pierderilor in plus (diaree, varsaturi, febra).

Nivelul ionilor din plasma este dat de urmatoarea formula:

diferenta dintre cifra normala a unui ion din plasma si cifra constatata la laborator reflecta deficitul lui la un litru de apa extracelulara;

aceasta se inmulteste cu cantitatea totala extracelulara, care la un individ de 70 kg este de 14 litri; cifra obtinuta reprezinta deficitul global al ionului respectivDaca nu se poate stabili cu certitudine felul deshidratarii se administreaza in parti egale glucoza si solutii izotonice de saruri minerale.Cand aceasta nevoie nu este satisfacuta, survin urmatoarele probleme de dependenta:

Dificultate de a se alimenta si hidrata

Dificultate de a urma dieta

Greturi sau varsaturi

Refuz de a se alimenta si hidrata

II. 1. Surse de dificultateII. 1.1. Surse de ordin fizic Alterarea mucoaselor cailor digestive si a peristaltismului intenstinal

Alterarea parenchimului hepatic sau a cailor biliare

Obstructii, tumori, strangulari

Tubaj nazo-gastric

Supraincarcare: intoxicatii alcoolice, abuz de medicamente

Dezechilibrare: durere, dezechilibre metabolice, electrolitice, endocrine, neurologice

Alimentatie si hidratare insuficienta

Alterarea gustului si mirosului (deficit olfactiv)

Schimbarea obiceiurilor alimentare

Dezgust alimentar

Dezechilibru electrolitic, endocrin, metabolic

Deshidratare

Transpiratii profunde

Diminuarea motricitatii

Diminuarea salivei

Diminuarea sau absenta reflexului de deglutitie

Efect secundar al unei medicatii, al unui tratament

Obiceiuri de hidratare deficitare: alcoolism, bauturi gazoase

Hipertermie

Incapacitatea de a bea singur

Ingestia de lichide in cantitate prea mare: alcool, cofeina

Ingestia de lichide fermentate sau fierbinti

Ingestia prea rapida de lichide

Sete intensa

Transpiratii acide, fetide

Imbracaminte inadecvata: insuficienta / surplus

Varsaturi

Tremuraturi ale membrelor superioare, ale capului

Diminuarea mobilitatii

II. 1. 2. Surse de ordin psihologic Tulburari de gandire

Anxietate sau stress au ambele Situatii de criza Alcoolism

Stare depresiva

Singuratate

II. 1. 3. Surse de ordin sociologic Schimbarea brusca a temperaturii ambiante

Schimbarea modului de viata si a climatului

Conditii de munca inadecvate

Mediu neadecvat : umiditate, uscaciune, caldura, frig

Expunere prelungita la frig, umiditate, caldura

Obiceiuri alimentare deficitare

Insuficienta resurselor financiareII. 1. 4. Lipsa cunoasterii Insuficienta cunoastere de sine, a celorlalti, a mediului inconjurator

Insuficienta cunoastere a efectului produselor farmaceutice Insuficienta cunoastere a importantei de a se hidrata

Insuficienta cunoastere a cantitatii si calitatii lichidelor necesare

Insuficienta cunoastere de prevenire a frigului Insuficienta cunoastere de alegere a imbracamintei adecvate si a mediului Insuficienta cunoastere a mijloacelor de prevenire a diareei Insuficienta cunoasterea a efectelor nocive a anumitor lichide asupra organismuluiII. 2. tulburari ale fluideorII. 2. 1. scaderea cantitatii de fluid

Hipovolemie = scaderea volumului sangelui circulant

Deshidratare = piederi excesive de fluid varsaturi

aspiratie

diaforeza

arsuri

diuretice

Acumularea anormala de lichid in diferite zone ale organismului : - ascita - edem periferic

- hematom.II. 2. 1. 1. Manifestari de dependenta: Disfagie = greutate, disconfort la inghitire Piele uscata cu turgor redus

Membrane mucoase uscate, buze uscate, limba arsa

Ochi adanciti, moi

letargie, sete

scaderea ale eliminarii urinare

tahicardie, hipotensiune arteriala

scaderea presiunii venoase centrale

cresterea hemoglobinei si a hematocritului prin cresterea hemoconcentratiei

cresterea ureei sangvine

urina concentrata cu densitate mare

II. 2. 1. 2. Interventiile asistentei:

masoara si noteaza zilnic ingestia si eliminarea de lichide

cantareste zilnic pacientul

monitorizeaza: - semnele vitale,

- parametri clinici,

- rezultatele de laborator,

- starile pacientului : slabiciune, neliniste, agitatie

- nivelul de constienta

mentine integritatea membranelor, mucoaselor, prin igiena riguroasa

ingrijeste tegumentele cu atentie pentru evitarea atingerii integritatii lor

inspecteaza zilnic zonele de presiune de pozitie si le maseaza la fiecare 2 ore

asigura aportul lichidian 2500 ml/zi din care 1500 ml per os

II. 2. 2. cresterea cantitatii de fluid se acumuleaza in spatiul extracelular, dand nastere la edeme

se datoreaza : -cresterii Na si a cantitatii de apa prin retentie si /sau ingestie excesiva,

-scaderii renale de Na si apa,

-scaderii mobilizarii de lichide in interiorul spatiului intravascularII. 2. 2. 1. Manifestari de dependenta: cresterea acuta in greutate

edem periferic : edemul gambelor

pleoape edematiate

cresterea presiunii venoase centrale

HTA, puls puternic

dispnee, raluri crepitante

turgescenta jugularelor

scaderea hemoglobinei (Hb) si a hematocritului (Ht)II. 2. 2. 2. Interventiile asistentei: Educa pacientii cronici privind aparitia acestor semne

Educa pacientul si familia privind importanta aportului scazut de lichide si Na

Masoara zilnic ingestia si eliminarea

Cantareste zilnic pacientul

Observa edemul periferic

Asculta frecvent respiratia

Evalueaza semnele si simptomele de edem pulmonar

Stabileste cantitatea de lichide pentru fiecare tura

Educa pacientul privind efectul diureticelor asupra echilibrului hidroelectrolitic

Invata pacientul care sunt lichidele si alimentele cu continut crescut in Na

Schimba conceptia de preparare a alimentelorII. 3. tulburari electroliticeII. 3. 1. NATRIU / SODIU

ii. 3. 1. 1. HiponatremiaII. 3. 1. 1. 1. Manifestari de dependenta: Deficit de Na sub 130 mEq/l

Cefalee, confuzie

Anxietate

Piele umeda

II. 3. 1. 1. 2. Interventiile asistentei:

Creeaza un mediu de siguranta, pacientul fiind agitat si confuz

Recunoaste modificarile de comportament

Acorda suport psihologic bolnavului

Acorda suport moral familiei

Monitorizeaza solutiile intravenoase si rata de flux ale acestora

II. 3. 1. 2. Hipernatremia

II. 3. 1. 2. 1. Manifestari de dependenta:

Exces de Na peste 150 mEq/l

Agitatie ce poate progresa spre convulsii

Membrane, mucoase uscate

Sete, hiperemia fetei

Tahicardie

HTAII. 3. 1. 2. 2. Interventiile asistentei: Reduce ingestia de Na

Administreaza solutii cu continut scazut de Na

Administreaza diuretice

Creeaza un mediu de siguranta

II. 3. 2. potasiu / kaliu

ii. 3. 2. 1. Hipopotasemia

II. 3. 2. 1. 1. Manifestari de dependenta: Nivel redus de K sub 3 mEq/l

Slabiciune, scaderea peristaltismului pana la ileus

Scaderea poftei de mancare

Crampe musculare la extremitati

Greturi

FatigabilitateII. 3. 2. 1. 2. Interventiile asistentei: Administreaza intrevenos K cu mare prudenta

Monitorizeaza aritmiile cardiace

Asigura mediul de siguranta

Monitorizeaza sunetele intestinale

Masoara cu atentie ingestia si excretia Educa pacientul sa evite alimentele bogate in K: banane, spanac, citrice, piersici, caise, varza de Bruxelles.

ii. 3. 2. 2. Hiperpotasemia

II. 3. 2. 1. 1. Manifestari de dependenta : Exces de K peste 5,5 mEq/l

Greata, crampe abdominale

Diaree (hiperactivitate intestinala)

Parestezii, slabiciune, iritabilitate

Aritmii cardiace severe

Schimbarea personalitatiiII. 3. 2. 1. 2. Interventiile asistentei: Administreaza perfuzii de glucosa si insulina sau bicarbonat (scad nivelul de potasiu prin usurarea patrunderii lui in celula)

Monitorizeaza aritmiile cardiace

Asigura mediul de securitate

II. 4. CAILE DE HIDRATARE A ORGANISMULUIScopul : hidratarea si mineralizarea organismului

administrarea medicamentelor la care se urmareste efect prelungit

depurativ, diluand si favorizand excretia din organism a produsilor toxici

completarea proteinelor sau a altor componente sanguine

II. 4. 1. calea Orala

calea fiziologica de administrare a lichidelor

declanseaza reflex functia normala a tubului digestiv si a glandelor anexe, functie necesara absorbtiei lichidelor

se renunta la aceasta cale in caz de: varsaturi, stenoza pilorica si esofagiana, negativism total din partea pacientului

II. 4. 2. calea Duodenala administrarea lichidelor se face prin sonda duodenala

lichidele se administreaza picatura cu picatura intr.-un ritm de 60-100/min

se mentine temperatura lichidului in timpul administrarii

II. 4. 3. calea Rectala se face prin clisma picatura cu picatura cu solutie Ringer, glucoza 47 cu rol hidratant sau clisma Katzenstein in locul irigatorului se foloseste un termos

mucoasa rectala absoarbe numai solutii izotonice, deoarece in rect nu sunt fermenti, substantele proteice sunt eliminate sau supuse unui proces de fermentatieII. 4. 4. calea Subcutanata se face prin perfuzii

resorbtia este lenta

poate determina accidente: necreza tesuturilor prin compresiune, coagularea tesuturilor (cand temperatura este prea inalta), flegmoane, complicatii septice

II. 4. 5. Perfuzia intravenoasa

se face prin introducerea pe cale parenterala, picatura cu picatura, a solutiei medicamentoase pentru reechilibrarea hidroelectrolitica, hidroionica si volemica a organismului

se face cu subst. Care : - au valoare calorica ridicata

pot fi utilizate direct de tesuturi

nu au proprietati antigenice

nu au actiune iritanta sau necrozanta asupra tesuturilor se pot utiliza solutii izotonice sau hipertonice : - glucoza 10-20-33-40 %, -solutie dextran- hidrolizate proteice ritmul de administrare difera dupa natura si concentratia preparatului, starea pacientului

50 500 ml / hATENTIE!Toate fluidele administrate intravenos trebuiesc etichetate cu: data, ora, medicatie adaugata si doza

rata de flux = nr picaturi/min

Schimbarea flaconului si injectii complementare trebuiesc notate in foaia de observatie.

Sursele de contaminare a perfuziei: inainte, prin manevre necorespunzatoare si in timpul perfuziei.II. 5. TIPURI DE FLUIDE

Izotonice = aceeasi concentratie cu lichidul organismului (plasma)

Hipertonice = concentratie mai mare decat lichidul organismului

Hipotonice = concentratie mai mica decat lichidul organismuluiII.5. 1. SOLUTII UTILIZATE PENTRU REHIDRATAREA SI REMINERALIZAREA ORGANISMULUI

Solutie izotonica de NaCl = sol apoasa de 9 de NaCl = ser fiziologic

Solutie hipertona de NaCl = sol NaCl 10-20%

Bicarbonat de sodiu = sol apoasa izotonica de 1,4%

Lactat de sodiu = sol izotonica 1,9%

Glucoza - sol izotonica 5%

- sol hipertonica 10-20-33-40%

Solutie de KCl = K 2% in sol de glucoza izotonica

Solutie Ringer = sol de electroliti: KCl 0,3g; CaCl2 0,5g; NaCl 8,5g; apa pana la 1000 ml

Solutie Darow = KCl 2,8; NaCl 4g; sol lactat de Na 20%-29g, apa pana la 1000 ml

Solutie Krebs = NaCl 7g; KCl 0,28g; fosfat acid de K 1,16g; CaCl 0,27g; sulfat de Mg 2,4g

Solutie Buttler = NaCl 0,58g; KCl o,89g; fosfat de K bibazic 0,25g; sol lactat de Na 20% 11,2g; glucoza24g; apa pana la 1000 ml

Solutie Locke = NaCl 9g; KCl 0,075g; CaCl2 0,10g; bicarbonatdeNa 0,10g; glucoza 1g; apa pana la 1000ml.

Solutie Hartmann = aceeasi compozitie ca la sol Ringer + lactat de Na 3,1g pana la 1000 ml

Solutie Tham = baza aminata ce se combina cu CO2 formand bicarbonat (se foloseste in combaterea acidozei metabolice)

Solutie Fischer = sol alcalina folosita in combaterea acidozei metabolice

Inlocuitori ai masei circulante = in sol de NaCl sau glucoza; sunt polimeri ai glucozei cu greutati moleculare diferiteDextran 70 = Macrodex

Dextran 40 = Rehomacrodex

Marisang

Plasma umana

Sange integral

Derivate de sange masa eritrocitara

III. Culegerea datelor in vederea evaluarii si satisfacerii unei hidratari corespunzatoare.

III. 1. CULEGEREA DATELOR (prezentarea de caz)III. 1. 1. Interviul: III. 1. 1. 1. Pregatirea interviului:

Se anunta pacientul III. 1. 1. 2. Inceperea interviului:

asistenta se prezinta: nume, functia si se explica scopul interviului se cere acordul pacientului pacientul va fi asigurat de confidentialitatea interviuluiIII. 1. 1. 3. Desfasurarea propriu-zisa a interviului:

a) Informatii( date) generale:

nume, prenume

sex

stare civila

ocupatie

religie

surse de sustinere

b) Antecedente medicale personale:

bolile copilariei, vaccinari

traumatisme

afectiuni digestive in antecedente:

- frecventa si durata acestora

- cum au fost tratate?

spitalizari (experienta pacintului cu ocazia spitalizarilor anterioare)

interventii chirurgicale

alergii medicamentoase, alimentare

alimente care au cauzat varsaturi, diaree

utilizarea tratamentelor empirice

factori de risc: - alimentatia: -obiceiuri alimentare- stres, anxietate- conditii de mediu

- conditii de munca

- fumat: - de cand?

- cat?

- alti membrii ai familiei fumeaza?

- sedentarism: - efectuati o munca sedentara?

- mergeti pe jos la servici?

- practicati vreun sport?

- stati timp indelungat in picioare

c) Antecedente familiale:

boli cronice

afectiuni psihice ale membrilor familiei

d) Probleme de sanatate actuala (motivul internarii: aparitia simptomelor, istoricul bolii): Obisnuinte alimentare : - orarul meselor

alimente preferate

aversiune fata de anumite alimente

- mod de preparare a alimentelor

lichide consumate : cat? / cand? / ca fel?

restrictii alimentare impuse de dieta, religie, cultura

ingestia de alimente si lichide interzise

refuzul de a se alimenta

utilizarea de vitamine si saruri minerale

apetit

factori care determina anumite comportamente

Cunostinte despre sanatate : - care sunt necesitatile organismului de lichide si hrana

cum considera modul sau de alimentatie : echilibrat / dezechilibrat

daca ii sunt cunoscute notiuni de gastrotehnie.

III. 1. 1. 4. Pregatirea incheierii interviului : Am sa va mai pun doua intrebari

Vom termina in doua minute

III. 1. 1. 5. Concluzia interviului:

Asistenta va trage concluziile asupra interviului va multumesc ca mi-ati raspuns la aceste intrebari

am inteles care va sunt problemele dvs. raspunsurile date de dvs ma vor ajuta sa va planific ingrijirileIII. 1. 2. Stabilirea problemelor de sanatate ( dependenta - P - )III. 1. 2. 1. Dificultate sau incapacitate de a se hidrata

III. 1. 2. 2. Hidratare excesiva cantitativ si calitativ

III. 1. 2. 3. Hidratare neadecvata deficit

III. 1. 2. 4. Greata, varsaturi

III. 1. 2. 5. Refuzul de a se hidrata

III. 1. 2. 6. Dificultate in a urma dieteiIII. 1. 2. 7. Refuz in a urma dieta

III. 1. 3. Sursele de dificultate (etiologie - E - )III. 1. 3. 1. Dificultate sau incapacitate de a se hidrata cauzata de / legata de :

a) disfagie

b) incapacitatea de a folosi ustensile pentru a se hidrata

c) diminuarea mobilitatii

d) tremuraturi ale membrelor superioare, ale capuluiIII. 1. 3. 2. Hidratare excesiva cantitativ si calitativ cauzata de / legata de :

a) anxietate

b) stare depresiva

c) ingestie lichide ce depasesc nevoile organismului

d) specificarea lichidelor: ceai, cafea, alcool, bauturi gazoaseIII. 1. 3. 3. Hidratare neadecvata deficit- cauzata de / legata de :

a) obisnuinta de hidratare deficienta

b) lipsa de cunoastere a nevoilor in hidratarea organismuluiIII. 1. 3. 4. Greata, varsaturi cauzata de / legata de :

a )anxietate

b) obisnuinte alimentate deficitare

c) efort pentru a voma

d) hematemeza

e) regurgitatie

f) varsaturi alimentare biliare sau cu mucozitatiIII. 1. 3. 5. Refuzul de a se hidrata cauzata de / legata de :

a) nu vrea sa bea nici un lichid

b) stare depresiva

c) lipsa de cunoastere a nevoilor in hidratarea organismului

d) singuratateIII. 1. 3. 6. Dificultate in a urma dieta cauzata de / legata de :

a) obisnuinte alimentare culturale diferite

b) lipsa de cunoastere a lichidelor permise sau interzise si inlocuitorii regimului

c) neacceptarea bolii III. 1. 3. 7. Refuz in a urma dieta cauzata de / legata de :

a) obisnuinte alimentare culturale diferite

b) lipsa de cunoastere a lichidelor permise sau interzise si inlocuitorii regimului

c) neacceptarea bolii

III. 1. 4. Manifestarile de dependenta (semne si simptome - S - )

Vezi manifestari de dependentaIII. 1. 5. Alte date investigatii paraclinice: - investigatii radiologice

investigatii endoscopice

explorari functionale

examene de laborator

III. 2. EVALUAREA UNEI hidratari corespunzatoareIII. 2. 1. Enuntarea diagnosticului de ingrijire:III. 2. 1. 1. Prima parte a diagnosticului =enuntul problemei:

dupa culegerea datelor asistenta poate sa traga o concluzie , explicand clar situatia si definind problemele: - alerarea deteriorarea

deficit incapacitate diminuare dificultate perturbareATENTIE: Problemele de dependenta se definesc in urma analizei si interpretarii datelor(a manifestarilor de dependenta).

III. 2. 1. 2. A doua parte a diagnosticului = enuntul cauzei / etiologiei / sursei de dificultate(obstacol major)

PROBLEMA + LEGAT DE.../ DIN CAUZA...+ CAUZA / ETIOLOGIE / SURSA DE DIFICULTATE

III. 3. SATISFACEREA UNEI HIDRATARI CORESPUNZATOAREIII. 3. 1. Obiective: Obiectivul trebuie sa aiba urmatoarele componente / caracteristici:

Specificitate ( S ) = cine face actiunea? = sa apartina unui singur subiect( ex. : d-na / d-l X...)

Performanta ( P ) = activ:ce face pacientul?

= pasiv: ce se poate face pentru pacient?

= actiuni, comportamente asteptate de la pers. pornind de la un verb activ

- ex. : - d-na / d-l X sa bea....

- d-na / d-l X va fi supravegheata la fiecare ora privind....(atunci cand pac. nu se poate implica in efectuarea obiectivului).Implicare ( I ) = cum se face actiunea? = nivelul de angajare al persoanei,

- actioneaza singur sau cu ajutor

- ex.: d-na X sa inteleaga si sa efectueze ea insasi....

d-na X sa mearga cu ajutorul : asistentei, bastonului

Realism ( R ) = in ce masura se poate face actiunea? = dpdv al capacitatii persoanei , precum si dpdv al disponibilitatii si abilitatii asistenteiObservabil ( O ) = cand? = in ce moment se face actiunea?

= actiunile, atitudinile trebuie sa fie observabile, masurabile, evaluate cu precizie

ex.: d-na X sa bea 200 ml de lichide in 24 h. Formula mnemotehnica : S.P.I.R.O.III. 3. 2. Interventiile asistentei autonome si independente:Asistenta medicala trebuie sa indice : la ce interval de ore : - 2 3-6-8-10 ore

in ce moment al zilei : dimineata, dupa baie

de cate ori pe zi : de 3-4 ori pe zi

pe ce durata trebuie sa se desfasoare actiunea asistenteiIII. 3. 2. 1. Dificultate sau incapacitate de a se hidrataObiective :- sa se hidrateze folosind ustensile/ aparate adecvate in termen de.... zile

- sa se hidrateze singur in termen de.....zileIII. 3. 2. 2. Hidratare excesiva cantitativ si calitativObiective :- sa bea : ....ml , deori , in ..ore

- sa diminueze cantitatea de lichide: de la .....ml la .....ml in termen de ....zileIII. 3. 2. 3. Hidratare neadecvata deficitObiective :- sa creasca hidratarea la ....ml / zi - sa bea : ....ml , de....ori , in ....ore.III. 3. 2. 4. Greata, varsaturiObiective :- sa-si diminueze greturile in termen de.....ore sa nu mai aiba greturi in termen de ....ore

sa-si diminueze varsaturile in termen de.....ore

sa nu mai aiba varsaturi in termen de .....oreIII. 3. 2. 5. Refuzul de a se hidrataObiective :- sa-si exprime acceptul de a bea si termen de ....zile

-sa bea ml lichide ( a se specifica) in ....ore III. 3. 2. 6. Dificultate in a urma dietaObiective :- sa-si urmeze regimul in fiecare zi in termen de ....zile sa utilizeze substituentii alimentari care respecta regimul sau in termen de.....zile

III. 3. 2. 7. Refuz in a urma dieta

Obiective :- sa ia cel putin o masa pe zi, respectand regimul in termen de .....zile

sa-si exprime acceptul in a urma regimul in termen de .....zileIII. 3. 2. 8. Alimentarea pacientului

pentru eliminarea senzatiei de greata, lichidele se servesc reci, acidifiate cu lamaie, intr-o varietate mare hranirea pacientului nu trebuie sa fie tulburata de activitatea sectiei(recoltari, tratamente, vizita medicala) inaintea servirii mesei nu se aplica tratamente dureroase se vor inlatura din salon factorii dezagreabili(plosca, urinare, scuipatori) pacientilor li se va asigura intimitate cu ajutorul paravanelor saloanele vor fi aerisite, curate, cu ambianta placuta asistenta imbraca un halat alb peste uniforma , isi prinde parul in calota, isi spala bine mainileHOMEOSTAZIA

apa are rol transportor in dublu sens

prin difuziune a principiilor nutritive la suprafata celulelor si invers

excretor prin emonctorii(organ care elimina deseurile): rinichi, plamani, piele, dupa ce produsele de excretie celulara au fost deversate in sange

prin homeostazie se intelege totalitatea constantelor biochimice sau biofizice ale mediului intern

limitele homeostaziei sunt reprezentate de cifrele maxime si minime intre care clinica si laboratorul incadreaza normalul pentru fiecare din aceste componente

sistemul de coordonare si control este neuro-endocrino-vegetativPAGE 1