59273647 Capitolul 4 Apa Giurgiu

Agenţia pentru Protecţia Mediului Giurgiu – Raport de Mediu 2009

CAPITOLUL 4

APA

4.1. Introducere

Apa este foarte răspândită în natură, reprezintă trei sferturi din suprafaţa globului şi constituie factorul principal al menţinerii vieţii pe pământ.

La nivel global apa reprezintă o sursă limitată, de aceea este tratată ca un patrimoniu natural care trebuie protejat şi apărat.

Se poate vorbi despre apă de ploaie, apa râurilor şi izvoarelor, apa de mare, etc. Peste 2/3 din suprafaţa terestră este ocupată de mări şi oceane, care formează Oceanul Planetar. Apa este un element esenţial pentru viaţă şi pentru procesele naturale şi totodată reprezintă o resursă limitată. Existenţa noastră şi activităţile noastre economice sunt în totalitate dependente de aceasta preţioasă resursă. Este în egală măsură factorul climatic important care susţine dezvoltarea ecosistemelor şi componenta cheie în schimbul de substanţă şi energie în ciclul hidrologic. Activităţile umane exercită presiuni importante asupra resurselor de apă atât cantitativ cât şi calitativ.

Pentru toate lucrările şi construcţiile realizate sau în curs de realizare pentru alimentarea cu apă a localităţilor judeţului, tehnologia folosită a fost concepută cu respectarea prevederilor legale de calitate şi de mediu în vigoare, în vederea asigurării unei calităţi superioare a apei potabile, pe de o parte, ocrotirii şi conservării naturii pe de altă parte, pentru păstrarea unui echilibru ecologic.

Una dintre priorităţile îmbunătăţirii calităţii mediului este îmbunătăţirea standardelor de viaţă prin asigurarea serviciilor de utilităţi publice la standardele de calitate şi cantitate cerute de sectorul de apă prin dezvoltarea sistemelor de infrastructură de apă şi apă uzată. O altă prioritate o constituie îmbunătăţirea sistemului de management de mediu cu accent pe managementul apei şi a managementului resurselor naturale.

Încălzirea globală are un impact puternic asupra gheţarilor, evaporării şi creşterii nivelului oceanelor. Nimeni nu cunoaşte exact relaţia cauză-efect sau consecinţele acestei încălziri, dar este sigur că schimbările în ciclul apei în natură vor avea impact asupra stilului nostru de viaţă, asupra florei şi faunei şi asupra agriculturii

Conservarea, refolosirea şi economisirea apei sunt încurajate prin aplicarea de stimuli economici pentru cei care manifestă o preocupare constantă în protejarea cantităţii şi calităţii precum şi prin aplicarea de penalităţi celor care risipesc sau poluează resursele de apă.

Nici populaţia şi nici economia nu pot întrebuinţa apele de calitate necorespunzătoare. De aceea, o problemă importantă pe plan mondial, este lupta împotriva poluării apelor.

Poluarea apelor curgătoare afectează canalele, fluviul Dunărea şi râurile pe cursul lor până la revărsarea în mări. Ea poate contamina şi suprafeţe întinse de apă, cum sunt iazurile sau lacurile artificiale.

39


Principalele forme de poluare a apei în funcţie de sursele şi natura lor sunt:- poluarea organică (au ca sursă principală deversările menajere din oraşe);- poluarea toxică (sursa principală de poluare o reprezintă industria);- poluarea bacteriană (afectează calitatea apei potabile);- poluarea termică (provenită de la apele de răcire din industrie care sunt evacuate

în stare caldă);- poluare chimică (principalele surse de poluare sunt: îngrăşămintele chimice,

petrolul, diferite substanţe chimice deversate de întreprinderi industriale);- poluarea biologică.Pentru a pune bazele unui control eficient al poluării, Directiva Cadru pentru Apă

(2000/60/CE) prevede un obiectiv comun pentru toate statele membre atingerea calităţii ecologice şi chimice bune a apelor până în anul 2015. Directiva Cadru Apă stabileşte clar termenul limită până la care apele trebuie să atingă un prag al calităţii prin reducerea poluării apelor provocată de activitatea umană, industrială şi agricolă. Articolul 14 al Directivei Cadru 2000/60/EC specifică faptul ca Statele Membre trebuie şi să încurajeze toate părţile interesate în implementarea Directivei şi în elaborarea planurilor de management pe bazin hidrografic.

Planul realizat pe bazin hidrografic constituie un instrument de implementare a Directivei Cadru reglementat prin Articolul 13 şi anexa VII. Planul de management al bazinului hidrografic are ca principal obiectiv atingerea “stării bune” a apelor de suprafaţă şi subterane.

4.2. Resursele de apă

Resursele de apă din judeţul Giurgiu sunt resurse de apă dulce şi sunt constituite din râuri, lacuri naturale şi artificiale, fluviul Dunărea şi apele subterane. Cea mai importantă resursă de apă dulce o constituie fluviul Dunărea şi râuri interioare. Lacurile naturale, deşi numeroase, nu au o contribuţie importantă la volumul de apă dulce.

4.2.1. Resurse de apă teoretice şi tehnic utilizabileA. Resurse de apă de suprafaţă Principalele resurse de ape de suprafaţă aflate în exploatare sunt: Fluviul Dunărea

şi Râu Argeş. Fluviul DunăreaDunărea şi afluenţii săi formează unul dintre cele mai importante sisteme acvatice

din Europa. Pe teritoriul judeţului Giurgiu apele Dunării sunt folosite pentru :

Irigaţii – 18,65 mc/s - priză de mal, km 473, amenajarea Gostinu – Greaca - Argeş şi Terasa Mihai Bravu; – 73,88 mc/s – priză de mal, km 490, amenajarea Giurgiu – Răzmireşti, zona A+C;– 4 mc/s – sifon, km 503, amenajarea Vedea-Slobozia;– 2,4 mc/s – priza de tip gravitaţional, km 478,

amenajarea Malu Roşu Gostinu – Băneasa– 2,08 mc/s – priză situată în C.A. Pietrişu

(ANIF – Suc. Teleorman). Piscicultura - 1,625 mc/s – staţie de pompare reversibilă – amenajarea piscicolă Slobozia.

40


Râul Argeş Utilizare complexă a resurselor hidrografice ale Argeşului, a fost concepută pentru amenajarea acestui râu, care să satisfacă numeroase cerinţe cum ar fi: alimentări cu apă potabilă pentru populaţie şi industrie, irigaţii combaterea eroziunii solului, piscicultură, prevenirea inundaţiilor, baze sportive şi de agrement .

Pentru alimentarea cu apă a Capitalei, captarea se realizează prin priza Crivina, datorită nivelului realizat de barajul Ogrezeni (SC Apa Nova SA Bucureşti) şi care asigură cca. 40% din necesarul de apă potabilă şi cca. 70% din necesarul de apă industrială pentru populaţia şi respectiv agenţii economici ai Municipiului Bucureşti.

B. Resurse de apă subteranePrincipalele resurse subterane aflate în exploatare pentru:a) alimentarea cu apă a Municipiului Giurgiu şi a oraşelor Mihăileşti şi Bolintin Vale

se realizează din fronturile: Bălănoaia, Bălanu, Slobozia I, Slobozia II , Vieru.

Frontul Ulmi şi Frontul Arcuda care erau folosite pentru alimentarea cu apa a

capitalei au fost conservate.Resurse de apă teoretice :Giurgiu - 49 puţuri de mică adâncime – debit mediu Q= 31 190 mc/zi - 15 puţuri de mare adâncime – debit mediu Q= 36 374 mc/ziBolintin Vale - 2 puţuri de mică adâncime

Mihăileşti - 3 puţuri de mică adâncime Resurse de apă tehnic utilizabile:Giurgiu - 13 puţuri de mică adâncime – debit mediu Q= 79,2 l/s

- 10 puţuri de mare adâncime – debit mediu Q= 598 l/sBolintin Vale - 1 puţ de mică adâncime – debit mediu Q= 25 l/s

Mihăileşti - 3 puţuri de mică adâncime – debit mediu Q= 18 l/s Tabelul 4.2.1.1 – Resursele de apă tehnic utilizabile din Giurgiu

Nr. crt. Front de captare Adâncime1 Bălanu MA 5 mare adâncime

4 foraje mică adâncime2 Bălănoaia MA 18, MA 17, MA 4 mare adâncime

4 foraje mică adâncime3 Vieru MA 9, MA 11, MA 12 MA 13, mare adâncime4 Slobozia II 5 foraje mică adâncime5 Foraj SP Nord mare adâncime6 Foraj SP Sud mare adâncime

TOTAL 10 foraje de mare adâncime13 foraje de mică adâncime

41


b) alimentarea cu apă a unor agenţi economici se realizează din:SC Petrom Service SA Bucureşti – Suc. Petrom Service Videle – Punct de lucru Roata.Front I Roata – 350 mc/zi – 4 foraje de medie adâncime (în funcţiune 2 foraje).Front II Roata –351 mc/zi – 2 foraje de medie adâncime

Principalii consumatori de apă sunt: SC Apa Nova SA Bucureşti; SC Apă Canal SA Giurgiu – de la 1 septembrie 2007 a fost preluat de SC

Service SA Giurgiu; ANIF - Sucursala Olt – Argeş; Consiliul Local Bolintin Vale – ADP – de la 1 septembrie 2007 a fost preluat

de SC Service SA Giurgiu; SC Petrom Service SA Bucureşti – Sucursala Petrom Service Videle – Punct

de Lucru Roata – preluat de OMV PETROM SA Grup Asset 5 Ileana - Cartojani;

SC Agronutrisco Impex SRL Mihăileşti din noiembrie 2007 SC Avicola Mihăileşti SRL.

Tabelul 4.2.1.2 – Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabileJudeţul Resursa de suprafaţă (mii mc) Resursa din subteran (mii mc)

GiurgiuTeoretică Utilizabilă Teoretică Utilizabilă

33 435,952 10 214,739 15 520,267 4 247,312

Teritoriul judeţului Giurgiu oferă posibilităţi medii de captare a apelor subterane.Zonele în care aceste posibilităţi pot fi considerate superioare mediei sunt cele

situate în lunca râului Argeş, în zona nord-estică a judeţului (alimentarea cu apă a Municipiului Bucureşti), şi în lunca Dunării (alimentarea cu apă a Municipiului Giurgiu).

Nivelul piezometric al pânzei freatice în bazinele hidrograficeAcviferele freaticeSectoare cu cele mai bune posibilităţi de captare sunt cele situate la est de râul

Argeş în zonele de luncă şi terase ale Argeşului, precum şi în zonele de luncă şi terase ale Dunării.

Sectoarele cu posibilităţi relativ reduse de captare sunt cele situate în partea de vest a teritoriului corespunzător interfluviilor Argeş - Neajlov şi Neajlov - Câlniştea şi partea estică a Câmpiei Burnazului.

Zonele cu ape freatice nepotabile sunt foarte reduse ca extindere, ele rezumându-se la două subzone situate în lunca Argeşului şi în lunca Dunării.

Acvifere de adâncimeCele mai mari posibilităţi de captare le oferă sectorul situat în extremitatea nord -

estică a judeţului (adiacent municipiului Bucureşti), având în vedere că în această zonă complexul acvifer de la Frăteşti este constituit din trei orizonturi distincte cu capacităţi productive destul de bune, totuşi exploatarea intensă a acestui acvifer impune anumite restricţii cantitative.

O altă zonă în care există posibilităţi medii de captare, este cea situată în interfluviul Neajlov – Câlniştea, până la adâncimea de cca. 100 m, zonă în care forajele singulare de captare pot produce debite cuprinse între 2 – 6 l/s, datorită existenţei nisipurilor şi pietrişurilor pleistocen – inferioare (strate de Cândeşti şi strate de Frăteşti nedivizate).

În sectorul corespunzător luncii şi teraselor Dunării posibilităţile de captare sunt mai reduse întrucât în această zonă formaţiunile piocene şi cuaternare care pot fi interceptate au o înmagazinare mai redusă decât a stratelor de Frăteşti.

42


4.2.2. Prelevări de apă O latură importantă în ceea ce priveşte infrastructura de apă este asigurarea

serviciilor de apa la tarife accesibile pentru populaţie şi pentru agenţii economici. Făcând o analiză cost-beneficiu este foarte important ca infrastructura de apă să genereze costuri de investiţii minime şi de asemenea costuri de operare minime pentru ca orice cost de operare va fi acoperit prin tariful pe care operatorul îl va percepe clienţilor săi, aceştia fiind cetăţenii, iar aceştia să-şi poată permite să plătească serviciile iar operatorul să-şi permită să opereze infrastructura construită.

În funcţie de domeniul de utilizare al apei prelevate din resursele naturale folosinţele consumatoare de apă din teritoriul judeţului Giurgiu se grupează în :

alimentări cu apă pentru agenţi economici şi populaţie; piscicultură şi irigaţii.Alimentarea cu apă pentru populaţie deţine ponderea în ceea ce priveşte debitul de

apă prelevat şi constituie totodată sursa majoră de poluare pentru resursele de apă de suprafaţă în principal.

Prelevările de apă potabilă în anul 2009 din judeţul Giurgiu sunt prezentate în tabelele de mai jos:

Tabel 4.2.2.1. Situaţia prelevărilor de apă potabilă pentru anul 2009Localitatea Cantitatea de apă

captată (mii m3)Cantitatea de apă vândută (mii m3)

Cantitatea de apă pierdută (mii m3)

Giurgiu - Slobozia 4 572, 775 3 313,528 1 259,247Bolintin Vale 168, 410 150,261 18,149

Mihăileşti 66 ,043 55, 518 10,525

Tabelul 4.2.2.2. – Situaţia prelevărilor de apă în anul 2009

4.2.3.

Mecanismul economic în domeniul apelor Apa constituie o resursă naturală cu valoare economică în toate formele sale de

utilizare/exploatare. Conservarea, refolosirea şi economisirea apei sunt încurajate prin aplicarea de stimuli economici, inclusiv pentru cei care manifestă o preocupare constantă în protejarea cantităţii şi calităţii apei, precum şi prin aplicarea de penalităţi celor care risipesc sau poluează resursele de apă. Utilizatorii resurselor de apă plătesc utilizarea acesteia Administraţiei Naţionale "Apele Române", în calitate de operator unic al resurselor de apă.

Mecanismul economic specific domeniului gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă include sistemul de contribuţii, plăţi, bonificaţii, tarife şi penalităţi, ca parte a modului de finanţare a dezvoltării domeniului şi de asigurare a funcţionării Administraţiei Naţionale "Apele Române".

Sistemul de contribuţii, plăţi, bonificaţii, tarife şi penalităţi, conform prevederilor Legii nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, se bazează pe principiile recuperării costurilor pentru cunoaşterea şi gestionarea resurselor de apă "utilizatorul plăteşte" şi "poluatorul plăteşte".

Administraţia Naţională "Apele Române", în relaţiile cu utilizatorii, acordă bonificaţii şi aplică penalităţi, după caz.

Utilizatorilor de apă care demonstrează constant o grijă deosebită pentru folosirea raţională şi pentru protecţia calităţii apelor, evacuând odată cu apele uzate epurate substanţe impurificatoare în concentraţii mai mici decât cele înscrise în autorizaţia de gospodărire a apelor, li se acordă, potrivit legii, bonificaţii.

Judeţul Apă de suprafaţă (mii mc)

Apa subterană (mii mc)

Total (mii mc)

Giurgiu 10 214,739 4 247,312 14 462,051

43

http://192.168.0.1/legis/oficiale/afisp.php?f1=67777&diez1=r47&f2=8565&diez2=&link=1

http://192.168.0.1/legis/oficiale/afisp.php?f1=67777&diez1=r47&f2=8565&diez2=&link=1


Unităţile de gospodărie comunală care au în administrare reţelele de alimentare cu apă şi de canalizare a localităţilor pot aplica penalităţile prevăzute în "Sistemul de contribuţii, plăţi, bonificaţii, tarife şi penalităţi", care face parte din mecanismul economic specific domeniului apelor.

Penalităţile încasate de unităţile de gospodărie comunală se fac venit al acestora şi se folosesc pentru modernizarea instalaţiilor şi retehnologizarea staţiilor de epurare a apelor uzate, conform legislaţiei în vigoare.

Tarifele pentru plata serviciilor de apă şi de canalizare se fundamentează pe baza costurilor de producţie şi exploatare, a costurilor de întreţinere şi reparaţii, a amortismentelor aferente capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale şi includ cote pentru plata dobânzilor şi restituirea creditelor, pentru crearea surselor de dezvoltare şi modernizare a sistemelor tehnico-edilitare, precum şi profitul operatorului, în condiţiile legii, cu respectarea următoarelor condiţii:

structura şi nivelul tarifelor să fie stabilite astfel încât să reflecte costul efectiv al furnizării/prestării serviciilor de apă şi de canalizare, să descurajeze consumul excesiv, să încurajeze funcţionarea eficientă a acestora şi protecţia mediului, să încurajeze investiţiile de capital şi să fie corelate cu gradul de suportabilitate de către utilizatori;

să fie asigurată şi respectată autonomia financiară a operatorului; operatorul să aibă dreptul de a propune tarife binome care au: o componentă

fixă, proporţională cu cheltuielile necesare pentru menţinerea în exploatare şi funcţionarea în condiţii de siguranţă şi eficientă a sistemului de alimentare cu apă, respectiv de canalizare, şi una variabilă, în funcţie de consumul de apă, respectiv de cantitatea de ape uzate, înregistrate la utilizatori;

operatorul să aibă dreptul de a indexa periodic tarifele în funcţie de rata inflaţiei, în baza unor formule de indexare avizate de autoritatea de reglementare şi aprobate de autorităţile administraţiei publice locale responsabile;

aprobarea tarifelor să se facă de către consiliile locale, consiliile judeţene în conformitate cu dispoziţiile legale, în baza avizului autorităţii de reglementare

Tabel 4.2.3.1 Tarifele serviciilor publice Localitatea Nivel tarif apă

potabilă populaţie

lei/mc cu TVA

Nivel tarif apă potabilă pentru

restul utilizatorilor(lei/mc)

Nivel tarif canalizare populaţie

lei/mc cu TVA

Nivel tarif canalizare pentru restul utilizatorilor

(lei/mc)Giurgiu 2,37 1,99 1,92 1,61

Bolintin Vale 2,21 1,86 1,75 1,47Mihăileşti 2,01 1,69 1,8 1,51

4.3. Ape de suprafaţă

Judeţul Giurgiu este înzestrat cu toate tipurile de resurse de apă dulce (râuri, lacuri naturale şi artificiale, fluviul Dunărea şi apele subterane). Cea mai importantă resursă de apă dulce o constituie fluviul Dunărea şi râurile interioare. Lacurile naturale, deşi numeroase, nu au o contribuţie importantă la volumul de apă dulce.

Lungimea reţelei hidrografice pe teritoriul judeţului Giurgiu este de 847 km (în bazinul hidrografic Dunăre – 122 km, iar în bazinul hidrografic Argeş – 725 km).

Principalele cursuri de apă sunt: Dunărea, râul Argeş cu principalii afluenţi: Neajlov, Câlniştea, Dâmbovnic, Sabar şi Ciorogârla.

Densitatea medie a reţelei hidrografice pe teritoriul judeţului este de 0,24 km/km2.Reţeaua hidrografică este completată de bălţi, lacuri naturale – 13,44 Km2 şi lacuri

artificiale – 28,07 Km2.Cursul Dunării în judeţul Giurgiu are o direcţie generală V - E cu o albie minoră de

0,650 – 1,000 km lăţime, iar albia majoră (lunca), exceptând zona oraşului Giurgiu, se întinde pe o lăţime de 2,0 – 9,5 km.

44


Fluviul Dunărea, al doilea ca mărime din Europa, ar putea fi cea mai bogată sursă de apă, însă caracterul său internaţional impune anumite limitări în utilizarea apelor sale.

Albia fluviului Dunărea poate transporta pe teritoriul aferent judeţului, în regimul parametrilor hidrologici modificaţi, prin îndiguirea aproape continuă de pe malul românesc, debite maxime anuale între 13.400 mc/s (asigurarea de 5%) – 17.100 mc/s (asigurarea de 1%).

Râul Argeş se caracterizează printr-o vale lungă cu multe meandre, iar aval de barajul Mihăileşti secţiunea de scurgere este amenajată având formă trapezoidală cu lăţimea de 60 m, pentru debite uzuale de 250 mc/s.

Sub regim hidrologic, râul Argeş prezintă un regim modificat de scurgere datorat amenajărilor hidrotehnice complexe.

Pe teritoriul judeţului Giurgiu se află un număr de 123 lacuri de acumulare din care 7 aflate în administrarea A.N.”Apele Române”, care au folosinţă complexă (atenuare viituri, producerea energiei electrice, irigaţii, piscicultură şi agrement).

40 sunt în administrarea Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol şi 76 aflate în administrarea Consiliilor Locale şi agenţilor economici.

4.3.1. Starea ecologică şi chimică a cursurilor de apă ale râurilor interioareCalitatea apelor din România este urmărită

conform structurii şi principiilor metodologice ale Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor din România (S.M.I.A.R.), restructurat în conformitate cu cerinţele Directivelor Europene.

Sistemul naţional de monitorizare a apelor cuprinde două tipuri de monitoring, conform cerinţelor prevăzute în Legea 310/2004 de modificare şi completare a Legii Apelor 107/1996 care a preluat prevederile Directivei Cadru 60/2000/CEE în domeniul apei şi celelalte Directive UE. Astfel se realizează un monitoring de supraveghere având rolul de a evalua starea tuturor corpurilor de apă din cadrul bazinelor hidrografice şi un monitoring operaţional (integrat monitoringului de supraveghere) pentru corpurile de apă ce au riscul sa nu îndeplinească obiectivele de protecţie a apelor.

Calitatea râurilor interioare din judeţul Giurgiu este controlată şi supravegheată de Administraţia Naţională „Apele Române”, Direcţia Apelor Argeş Vedea Piteşti - Sistemul de Gospodărire a Apelor Giurgiu.

Lungimea totală supravegheată a cursurilor de apă din judeţ este de 578 km.Principalele cursuri de apă din bazinul Argeş sunt: Argeş - cu o lungime supravegheată de 118 Km; Neajlov - cu o lungime supravegheată de 100 Km; Câlniştea - cu o lungime supravegheată de 62 Km; Sabar - cu o lungime supravegheată de 59 Km; Milcovăţ - cu o lungime supravegheată de 33 Km; Glavacioc - cu o lungime supravegheată de 25 Km;Situaţia calităţii cursurilor de apă monitorizate în bazinul hidrografic Argeş este

prezentată în tabelul 4.3.1.1.

Clasa KmI -

a II-a 553a III-a 25a IV-a -a V-a -

45


Tabel 4.3.1.1. Situaţia calităţii cursurilor de apă

Fig. 4.3.1.1. Calitatea cursurilor de apă din bazinul hidrografic Argeş

Calitatea râurilor interioare în secţiunile analizate în anul 2009, încadrate pe clase de calitate în raport cu indicatorii fizico chimici, conform Ordinului MMGA nr. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă este prezentată în tabelul următor:

Tabel 4.3.1.2. Calitatea apelor de suprafaţă

Râul-SecţiuneaLuna

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XIINeajlov Vadu Lat II II II II II II II II III II - -Neajlov Iepureşti III II III II II II II II II II - -Dâmbovnic Uieşti III III II II II II III III III II - -Glavacioc Ghimpaţi III II II III III II III III III II - -Câlniştea Călugăreni II II II II III II III III III II - -Sabar Tântava II II II II II II I II II II - -

Sabar Vârteju II II II II II II I II II II - -

Milcovăţ amonte confl Glavacioc

II II II II II II III III IIIIII

- -

Bălăria amonte confl Neajlov II I I II II II II II II II - -Ciorogârla autostrada Buc-Piteşti

I I I II II I I II I II - -

Cocioc amonte confl. Sabar - - III III II - - - - - - -Bratilov amonte confl. Milcovăţ - - III - - - - - - - - -

Calitatea cursurilor de apă în judeţul Giurgiu pe lungimi de râuri se prezintă conform tabelului următor:

Tabel 4.3.1.3. – Încadrarea tronsoanelor de râuri interioare caracteristice pe clase de calitate în raport cu indicatorii fizico-chimici, conform Ordinului MMGA nr. 161/2006, pentru anul 2009

Jud.Bazinul

hidrograficRâul

Lungimea totală (km)

Cs I (km)

Cls II (km)

Cls III (km)

Cls IV (km)

Cls V (km)

Giurgiu BH Argeş Argeş 118 118 - - -Neajlov 100 - 100 - - -

Dâmbovnic 24 - 24 - - -Glavacioc 25 - - 25 - -Milcovăţ 33 - 33 - -Cîlniştea 62 - 62 - - -

Ilfovăţ 36 - 36 - - -Bălăria 18 - 18 - - -Sabar 59 - 59 - - -Izmar 27 - - - - -

Bratilov 27 - 27 - - -Ciorogârla 20 - 20 - - -

Cocioc 16 - - - - -

46


BH Dunăre V. Onceşti 13 - 13 - - -Total 578 553 25

Evoluţia calităţii apelor de suprafaţă pe clase de calitate în perioada 2003 - 2009 este prezentată în tabelul 4.3.1.4.

Tabel 4.3.1.4. – Calitatea apelor de suprafaţă în perioada 2003-2009Clasa de calitate –

lungime (km)Anul

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009I 273 194 194 118 118 118 -II 385 367 350 337 316 402 553III 29 94 110 123 144 58 25IV - - - - - - -V - - - - - - -

Calitatea cursurilor de apă pe bazine hidrografice

Tabel 4.3.1.5. - Calitatea cursurilor de apă monitorizate - BH ArgeşNr. crt. Lung. totală (Km) Cls. I Km % Cls. II Km % Cls. III Km %

1 565 - - 540 96 25 4

Tabel 4.3.1.6. - Calitatea cursurilor de apă monitorizate - BH DunăreaNr. crt.

Lung. totală (Km) Cls. I Km % Cls. II Km % Cls. III Km %

1 13 - - 13 100 - -

Tabel 4.3.1.7. – Incadrarea din punct de vedere biologic a apelor de suprafaţă Nr. crt

BazinulLungimea totală (km)

Zona betamezosaprobă

Zona betaalfamezosaprobă

1 B.H. Arges Vedea 565 40 Km 525 Km2 BH Dunărea 13 - 13 km

În anul 2009 în judeţul Giurgiu nu există nici un km de apă degradată.

4.3.2. Starea ecologică a lacurilor Reţeaua hidrografică este completată de bălţi,

lacuri naturale – 13,44 km2 şi lacuri artificiale – 28,07 km2.

În anul 2009 starea lacurilor în judeţul Giurgiu a fost controlată de SGA Giurgiu.

Principalele lacuri din judeţul Giurgiu a căror calitate a fost monitorizată în anul 2009 sunt: Mihăileşti, Făcău, Grădinari, Comana, Bila I, Onceşti II.

4.3.2.1. Calitatea principalelor lacuri din judeţul Giurgiu în raport cu gradul de troficitate Din punct de vedere al gradului de troficitate toate cele 6 lacuri monitorizate au corespuns categoriei mezotrof.

Tabelul 4.3.2.1.1. – Încadrarea din punct de vedere biologic a lacurilor Nr. Lacul Incadrarea din punct de vedere biologic

47


crt.1. AC.Mihăileşti mezotrof2. AC.Făcău mezotrof3. AC.Grădinari mezotrof4. Balta Comana mezotrof5. Bila I mezotrof6. Oncesti II mezotrof

Balta Comana Lacul Făcău

4.3.2.2. Calitatea principalelor lacuri din judeţul Giurgiu în raport cu chimismul apeiDin punct de vedere al chimismului apei, din cele 6 lacuri investigate 3 lacuri (50%)

s-au încadrat în categoria I de calitate, 3 (50%) în categoria a II-a de calitate.Încadrarea lacurilor pe clase de calitate din punct de vedere fizico-chimic şi biologic

se regăseşte în tabelele de mai jos:

Tabelul 4.3.2.2.1. – Încadrarea din punct de vedere fizico-chimic a lacurilor în anul 2009Judeţul Lacul Clasa de calitate

din punct de vedere fizico-chimic

Giurgiu

AC.Mihăileşti IAC.Făcău IAC.Grădinari IBalta Comana IIBila I IIOncesti II II

4.3.3. Starea fluviului DunăreaCel mai important curs de apă din judeţul

Giurgiu este fluviul Dunărea care străbate judeţul Giurgiu pe o distanţă de 76 de km, de la Pietrişu - km 527 la Greaca - km 452.

În cadrul proiectului Phare CBC RO 0103.03-02 “Protecţia zonelor mlăştinoase ale Dunării - proiect pilot pentru zona ostroavelor Cama-Dinu “ s-a stabilit un program de monitorizare a calităţii fluviului Dunărea. În conformitate cu acest program, în anul 2009 APM Giurgiu a monitorizat în primele şase luni ale anului cu o frecvenţă lunară şi în următoarele luni cu o frecvenţă trimestrială calitatea apei fluviului Dunărea şi trimestrial calitatea sedimentelor prelevate din sectoarele corespunzătoare Km. 502, Km. 511 şi Km. 520.

Elementele de calitate chimică şi fizico-chimică la care s-au făcut analize sunt următoarele:

48


pentru calitatea apei: pH, duritate, reziduu, alcalinitate, conductivitate, CCOcr, cloruri, azot din NO2, azot din NO3, azot din NH4, fosfor din PO4, SO4, Fe, Mn, fenoli, Ca, Mg, Na, K, PAH-uri (antracen, dibenzo a fluorantren, dibenzo a,h, antracen, benzo a pyren, fenantren, fluorantren, benzo b fluorantren), ierbicide (simazină, atrazină), pesticide organoclorurate (alfa BHC, beta BHC, gama BHC, delta BHC, heptaclor, aldrin, heptaclor epoxide, endosulfan I, 4,4’-DDE, dieldrin, endisulfan II, 4,4’-DDD, endrin aldehide, endosulfan sulfat, 4,4’-DDT, metoxiclor), metale grele (Pb, Ni, Cr, Cd).

pentru calitatea sedimentelor: plumb, crom, nichel, cadmiu,.Din analizele efectuate în anul 2009 s-a constatat că nu au fost depăşite

standardele de calitate prevăzute pentru clasa a I-a, conform Ordinului 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii ecologice a corpurilor de apă, cu excepţia nutrienţilor care au avut şi valori de clasa a II-a de calitate.

4.3.4. Calitatea apei Dunării pe teritoriu Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării - Nu este cazul

4.3.5. Starea apelor Mării Negre – Nu este cazul

4.4. Ape subterane

Starea apelor subterane a fost monitorizată în anul 2009 de Administraţia Naţională „Apele Române” – Direcţia Apelor Argeş – Vedea Piteşti SGA Giurgiu prin analize fizico-chimice din 3 foraje de observaţie din judeţ cu frecvenţă semestrială. Forajele au fost pompate în luna iunie de echipa DAAV Piteşti a serviciului hidrologie.

Tabelul 4.4.1. - Secţiunile de control a apelor subterane

Secţiunea Forajul

Călugăreni F4Călugăreni F5

Giurgiu F3

La cele trei foraje s-au înregistrat depăşiri la indicatorul amoniu (0,5 mg/l ) conform Legii 311/2004 astfel:

F1 – Călugăreni: 1,017 mg/l; 0,63 mg/lF5 - Călugăreni: 1,023 mg/l; 0,87 mg/lF3 - Giurgiu: 1,366 mg/l; 0,97 mg/l.

4.5. Starea apei brute destinate potabilizării

Pentru alimentarea cu apă a oraşului Giurgiu există şapte surse de apă, toate subterane, însumând 64 de foraje de mică şi mare adâncime. Cinci dintre fronturile de captare sunt amplasate în afara teritoriului administrativ al oraşului Giurgiu iar două foraje sunt situate în intravilan. Apa este de o foarte bună calitate atât din punct de vedere fizico-chimic, cât şi microbiologic. Apa preluată din subteran este dezinfectată prin introducerea de clor gazos în rezervoarele de înmagazinare. Staţiile de clorare sunt amplasate în incintele staţiilor de Pompare Nord şi Sud. Deficienţele înregistrate la staţiile de clorare sunt determinate de vechimea aparatelor de dozare existente şi lipsa automatizării.

Pentru înmagazinarea apei există două complexe de înmagazinare, amplasate în incintele staţiilor de pompare Nord şi Sud.

Pentru alimentarea cu apă a oraşului Bolintin Vale captarea apei se face din trei foraje de medie adâncime, unul situat în incinta gospodăriei de apă amplasată în centrul

49


oraşului Bolintin Vale (P1) şi două (P2 şi P3) amplasate în intravilanul oraşului, pe terenuri aflate în proprietatea Consiliului Local.Adâncimea forajelor este de 70 m. Debitul optim al unui foraj este de 5 l/s.Forajele au fost date în exploatare în noiembrie 1995.

În momentul de fată nu mai funcţionează decât forajele P1 şi P2, apa captată din forajul P3 prezentând o calitate necorespunzătoare utilizării sale în scopuri potabile.

Pentru alimentarea cu apă a oraşului Mihăileşti captarea apei se face din trei foraje de medie adâncime, unul situat în incinta gospodăriei de apă (P1) şi două (P2 şi P3) amplasate în intravilanul oraşului, pe terenuri aflate în proprietatea Consiliului Local.

Adâncimea forajelor este de 40 -45 m. Analizele de calitate efectuate asupra probelor de apă brută, captată din subteran au arătat că aceasta îndeplineşte condiţiile de potabilitate. Pentru asigurarea calităţii apei la consumator este nevoie însă de o treaptă de clorare a apei injectată în reţeaua de distribuţie.

4.6. Apa potabilă

Apa este un constituent fundamental şi indispensabil al organismului uman. Apa potabilă provine de regulă din ape subterane sau din ape de suprafaţă, mai rar din alte surse.

Apa potabilă nu trebuie să conţină organisme animale şi vegetale şi să satisfacă cerinţe de calitate superioară privind indicatorii fizico-chimici, biologici şi bacteriologici.

Lipsa apei sau utilizarea ei inadecvată constituie dificultăţi majore în calea realizării dezvoltării social economice normale şi în special, a unei dezvoltări durabile. Sănătatea şi bunăstarea locuitorilor, securitatea alimentară, menţinerea ecosistemelor, dezvoltarea industrială, sunt şi vor fi în pericol dacă gospodărirea resurselor de apă nu este eficientă şi nu are în vedere conservarea şi protecţia acestor resurse naturale vitale.

Alimentarea cu apă a centrelor urbane prezintă o mare importanţă, căci apele trebuie să fie tratate înainte de a fi puse la dispoziţia populaţiei.

Modificări mici produc tulburări grave, iar insuficienţa aportului de apă este mult mai puţin tolerată decât carenţa în alte elemente. Având în vedere necesitatea vitală permanentă a prezenţei apei potabile pentru procesele fiziologice, biochimice şi de alt ordin din organismul uman, precum şi necesităţile igienice, menajere, putem afirma fără rezerve că factorul de mediu cu cel mai mare impact asupra sănătăţii populaţiei este apa.

Asigurarea populaţiei cu apă potabilă de calitate şi în cantităţi suficiente este una din direcţiile prioritare în domeniul sănătăţii. La fel de importantă este şi problema canalizării localităţilor. Este important ca ambele probleme să fie soluţionate concomitent, deoarece construcţia separată a sistemelor de alimentare cu apă, fapt care implică o creştere inevitabilă a volumului de ape uzate, în lipsa colectării şi epurării acestora conduce la poluarea apelor de suprafaţă şi din fântâni.

Parametrii de calitate ai apei potabile din municipiul Giurgiu sunt monitorizaţi permanent în două laboratoare de control al apei potabile din cadrul SC Apă Service SA Giurgiu, astfel încât apa distribuită consumatorilor să respecte prevederile Legii 458/2002 modificată şi completată de Legea 311/2004 privind calitatea apei potabile.

Apa captată din fronturile de captare este transportată prin reţeaua de aducţiune şi colectată în cele 2 gospodării de apă: Staţia de Pompare Nord (SP Nord) şi Staţia de Pompare Sud (SP Sud). Aici apa este înmagazinată în rezervoare (2 rezervoare la SP Nord cu volumul de V1 = V2 = 5 000 mc, circulare, supraterane şi 2 rezervoare la SP Sud

50


cu V1 = 5 000 mc şi V2 = 4 000 mc semiîngropate), clorinată şi distribuită consumatorilor cu ajutorul staţiilor de pompare

Calitatea apei potabile distribuite prin sistemul public de aprovizionare în localităţile urbane:

Tabelul 4.6.1. - Situaţia consumului de apă pe cap de locuitor în anul 2009Localitatea Consumul de apă pe cap de locuitor (mc/om/zi)

Giurgiu 0,130Slobozia 0,08

Bolintin Vale 0,187Mihăileşti 0,198

Parametrii de calitate pentru apele subterane sunt conform cu valorile concentraţiilor admise prevăzute de Legea 458/2002 cu modificările şi completările ulterioare. Parametrii monitorizaţi nu au înregistrat nicio depăşire a limitelor legale admise, având valori cuprinse în intervalele următoare:

Tabelul 4.6.2. Parametrii de calitate ai apei potabile

Indicatorii U.MLocalitatea

Giurgiu Bolintin Vale MihăileştiCloruri mg/L 40– 70 5,76 – 7,69 53,84Substanţe organice mg O2/L 0,4 -0,58 0,74 -1,4 1,01Amoniac mg/L absent absent absentAzotiţi mg/L absent absent absentDuritate 0G 14,0 – 18,0 19 28

În ceea ce priveşte apa potabilă distribuită consumatorilor, conform programelor de monitorizare de control şi audit a calităţii apei potabile efectuate de Direcţia de Sănătate Publică Giurgiu cât în conformitate cu automonitorizarea de control a operatorului, s-a constatat că din punct de vedere microbiologic şi fizico-chimic, apa potabilă îndeplineşte cerinţele Legii 458/2002 cu modificările şi completările ulterioare.

Tabelul 4.6.3. - Supravegherea calităţii apei potabile distribuite prin sistemul public de

aprovizionare în localităţile urbane – D.S.P. GiurgiuLoc. Sursa de prelevare Nr. probe recoltate Nr. analize Depăşiri

Giurgiu/ com. Slobozia

Staţie pompare şi reţele de distribuţie

436 2472Nu s-au

înregistrat depăşiri

MihăileştiStaţie pompare şi reţele de

distribuţie11 85

Nu s-au înregistrat depăşiri

Bolintin ValeStaţie pompare şi reţele de

distribuţie12 92

Nu s-au înregistrat depăşiri

În anul 2009 nu s-au semnalat afecţiuni cauzate de apa potabilă

Proiectul „Reabilitarea şi extinderea sistemului de alimentare cu apă a reţelei de canalizare şi a staţiei de epurare a apelor uzate”, proiect major cu finanţare din Fondul de Coeziune de o deosebită importanţă, se află în prima etapă a implementării sale, care vizează aşezările urbane.

Situaţia reţelei de alimentare cu apă este prezentată în tabelele de mai jos.

Tabelul 4.6.4. - Reţele de alimentare cu apă potabilăLocalitatea Lungimea reţelei

kmVolum

distribuit Populaţia racordată

Număr foraje de alimentare

51


(mii mc)Localităţi urbane

Giurgiu206,032 3243,128 68 357

13 (foraje de mică adâncime) 10 (foraje de mare adâncime)

Mihăileşti 3,4 55,518 769 3 (foraje de mică adâncime)Bolintin

Vale6,8 150,261 2196 1(foraj de mică adâncime)

Localităţi ruraleBucşani 13 93,263 560 -Bulbucata 6 26 490 2 (foraje de mare adâncime)Buturugeni 10,5 40,243 1040 2 (foraje de mare adâncime)Comana 10,6 50 14 310 -Frăteşti 13,6 44,92 - -Ghimpaţi 17 65,4 1120 2 (foraje)Gogoşari 6 16 800 1 (foraj de mare adâncime)Grădinari 31 130 2400 -Malu 18 244,484 2000 4 (foraje de medie adâncime)Mârşa 8 4,8 800 3 (foraje de mare adâncime)Oinacu 21,012 22,665 1050 3 (foraje de medie adâncime)Slobozia 14,091 99,05 1940 10 (foraje de mică adâncime)Vedea 17 - 2120 -Roata de Jos

- - 360-

Tabelul 4.6.5. - Reţele de alimentare cu apă potabilă şi reţele evacuare ape menajereJudeţ Reţele apă potabila Reţele apă menajera şi pluviala

Lungime (km)

Volum distribuit (mii mc)

Număr localităţi

Populaţie racordată

Lungime (km)

Volum evacuat (mii mc)

Număr localităţi

Populaţie racordată

Giurgiu 388,723 4 240,812 17 100 312 194,191 2714,019 5 50 559

Facilitarea accesului la sursele de apă potabilă a fost dintotdeauna o preocupare

majoră a întregii omeniri, dar şi economisirea acesteia prin realizarea unor sisteme de alimentare corespunzătoare şi contorizarea tuturor consumurilor şi pierderilor.

Evoluţiile cantităţilor de apă produsă/pierdută în (din) sistemul de distribuţie (inclusiv sistemul centralizat de distribuţie a apei potabile) în municipiul Giurgiu sunt prezentate în tabelul 4.6.6. şi fig. 4.6.6.

Tabelul 4.6.6. - Evoluţia cantităţilor de apă produsă/ pierdută în municipiul GiurgiuAnul 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Cantitatea apă produsă (mii mc)

7363 7482 6700 5875 6146 5402 4 573

Cantitatea apă pierdută (mii mc)

1756 2113 2001 1642 2143 1891 1 259

52


Fig. 4.6.6. - Evoluţia cantităţilor de apă produsă / pierdută

Consumurile lunare de apă potabilă pe cap de locuitor în municipiul Giurgiu pentru perioada 2003 – 2009 sunt prezentate în graficul de mai jos:

Tabelul 4.6.7. - Evoluţia cantităţilor de apă consumată în municipiul GiurgiuAnul 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Cantitatea apă consumată (mc/om/lună)

7,89 7,56 6,57 5,43 5,1 4,5 3,9

Fig. 4.6.7. - Evoluţia cantităţilor de apă consumată în municipiul Giurgiu

Datorită îmbunătăţirii reţelei de alimentare cu apă potabilă şi a creşterii gradului de contorizare a apei la consumatorii casnici din municipiul Giurgiu, se constată o reducere a consumului de apă potabilă pe cap de locuitor în ultimii ani.

Pentru localitatea Bolintin Vale cantitatea de apă produsă în 2009 a fost de 168,410 mii mc iar pierderile au fost 18,148.

Cantitatea de apă produsă în anul 2009 în localitatea Mihăileşti a fost de 66,043 mii mc iar cantitatea de apă pierdută a fost de 10,525 mii mc. În localitatea Mihăileşti media consumului lunar pe cap de locuitor este de 5,94 mc.

Obiectivul general privind apa potabilă îl constituie îmbunătăţirea alimentării cu apă potabilă a populaţiei, iar obiectivele specifice sunt alimentarea continuă cu apă potabilă de

53


bună calitate, cu costuri minime, folosirea raţională a resurselor cu apă, creşterea fiabilităţii şi durabilităţii sistemului de alimentare cu apă, reducerea consumului de apă potabilă utilizată în scopuri industriale, reabilitarea, modernizarea şi extinderea reţelei de distribuţie a apei potabile.

Problema cu care se confruntă autorităţile locale o reprezintă reţeaua învechită de apă potabilă a municipiului Giurgiu şi a oraşelor Bolintin Vale şi Mihăileşti care poate afecta calitatea apei.

Acţiunile strategice pentru calitatea apei potabile urmăresc normele, standardele şi legile privind gestionarea cantitativă şi calitativă a apei potabile, urmărind traseul captare – distribuţie - consum.

Principiile politicii în domeniul calităţii apei potabile sunt: Sănătatea populaţiei; Asigurarea apei potabile în cantităţi suficiente pentru populaţie; Reducerea pierderilor de apă potabilă prin practici de bună gospodărire; Reducerea consumului de apă; Responsabilizarea şi implicarea populaţiei şi a agenţilor economici.

4.7. Apa de îmbăiere

Zonele naturale amenajate pentru îmbăiere sunt reglementate de Directiva 76/160/EEC transpusă în legislaţia românească prin HG 459/2002.

Aceste zone sunt desemnate acolo unde îmbăierea este tradiţional practicată de un număr mai mare de 150 de persoane. Zonele se află sub jurisdicţia Ministerului Sănătăţii – respectiv Direcţiile Judeţene de Sănătate Publică.

Până în prezent în spaţiul hidrografic Argeş – Vedea nu au fost desemnate asemenea zone.

4.8. Apele uzate

Pentru a veni în întâmpinarea tuturor problemelor legate de apă, Comisia Europeană a considerat necesară elaborarea unei noi politici, comune, unitare şi coerente, care să ţină seama de toate aspectele: atât cele referitoare la necesităţile omului, cât şi cele de care depinde existenţa ecosistemelor. După un lung proces decizional, a fost aprobată, în anul 2000, Directiva Cadru a Apei (Directiva 2000/60/CE), care stabileşte cadrul politic de gestionare a apelor în Uniunea Europeană, bazat pe principiile dezvoltării durabile şi care integrează toate problemele apei. În Directiva Cadru Apă sunt reunite cerinţele de calitate a apei corespunzătoare a minimum 11 directive europene în domeniul apei, dintre care Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane ocupă un loc important, termenele sale de implementare fiind cruciale pentru atingerea stării bune a apelor.

Directiva Consiliului 91/271/EEC din 21 mai 1991 privind epurarea apelor uzate urbane, modificată şi completată de Directiva Comisiei 98/15/EC în 27 februarie 1998, este baza legală a legislaţiei comunitare în domeniul apelor uzate. Obiectivele se referă la protecţia mediului împotriva efectelor negative ale evacuărilor de ape uzate urbane şi de ape uzate din anumite sectoare industriale (în principal prelucrarea şi fabricarea produselor din industria alimentară).

Având în vedere atât poziţionarea României în bazinul hidrografic al fluviului Dunărea şi bazinul Mării Negre, cât şi necesitatea protecţiei mediului în aceste zone, România a declarat întregul său teritoriu ca zonă sensibilă. Acestă decizie se concretizează în faptul că aglomerările cu mai mult de 10.000 locuitori echivalenţi trebuie să asigure o infrastructură pentru epurarea apelor uzate urbane care să permită epurarea avansată, mai ales în ceea ce priveşte nutrienţii azot şi fosfor – HG 352/2005 art. 3 (1). În ceea ce priveşte gradul de epurare, epurarea secundară (treaptă biologică) este o regulă generală pentru aglomerarile mai mici de 10.000 locuitori echivalenţi.

54


4.8.1. Structura apelor uzate evacuate în anul 2009Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane, modificată şi

completată prin Directiva 98/15/EC, a fost transpusă în întregime în legislaţia românească prin Hotărârea de Guvern nr. 188 / 28.02.2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate.

Apele uzate evacuate în judeţul Giurgiu sunt constituite din ape uzate menajere şi ape uzate industriale.

Calitatea apelor uzate este monitorizată bilunar de către S.G.A. Giurgiu prin prelevări de probe şi analize fizico – chimice de la următoarele surse de impurificare:

S.C. Apă Service SA Secţia Giurgiu SC Uzina Termoelectrica SA Giurgiu SC Imsat SA SC Zirom RA Centrul de Sănătate Ghimpaţi SC DG Petrol SA Giurgiu SC Dunapref SA Primăria Roata de Jos SC Petrom SA Bucureşti – Roata de Jos SC Service SA Avicola Mihăileşti SC Apă Service SA Giurgiu Secţia Bolintin Vale

Tabelul 4.8.1.1. - Surse potenţial majore de poluare din judeţul Giurgiu

Surse de poluare

Domeniul de activitate EmisarVolum de ape uzate evacuate

(mil. mc)

Poluanţi specifici

Grad de epurare

%S.C. Apă

Service SA Secţia Giurgiu

Staţie de epurare Dunăre 2,176- MTS- CBO5- Amoniu

30 – 4015 – 2010 – 15

SC Uzina Termoelectrică

SA Giurgiu

producere energie electrică şi termică

Dunăre 0,0427- Amoniu- SE

*

SC Imsat SAFabricarea

containerelorDunăre 0,0024

- CBO5- MTS- PT

- Detergenţi- SE

*

SC DG Petrol SA

Transvazare Dunăre 0,005898- MTS- CBO5

*

SC Dunapref SA Giurgiu

Industrie minerale neferoase

Dunăre 0,002783- MTS- CBO5- Reziduu fix

*

SC Zirom RAIndustrie

metalurgicăDunăre 0,00075

- MTS- CCOCr

*

Centrul de Sănătate Ghimpaţi

Sănătate Râul Glavacioc 0,0052

- CCOMn- Amoniu- Fosfaţi- Detergenţi

*

SC Petrom SA Bucureşti –

Roata de JosExtracţie ţiţei Râul Dâmbovnic 0,000247

- SE- Detergenţi- CBO5- Amoniu

*

SC Service SA Avicola

MihăileştiStaţie de epurare Râul Neajlov 0,256

- MTS-Amoniu- CBO5- PT

*

SC Apa Service SA Secţia

Gospodărie comunală

Lagună de nămol SC Apa Nova SA

0,104- MTS- CBO5

*

55


Bolintin- Amoniu- PT

Primăria Roata de Jos

Gospodărie comunală

Râul Dâmbovnic 0,022

- MTS- CBO5- Amoniu- PT

*

* Notă: Conform Manualului de Operare aprobat de A.N. Apele Române, Laboratorul de calitatea Apei al SGA Giurgiu nu monitorizează decât evacuările în emisar şi de aceea nu poate determina gradul de epurare.

În municipiul Giurgiu, staţie de epurare aparţine SC Apă Service SA Secţia Giurgiu.

Decantor primar orizontal radial Deznisipator orizontal longitudinal

În oraşul Mihăileşti, staţie de epurare ce aparţine SC Service Avicola Mihăileşti. În oraşul Bolintin Vale, staţie de epurare ce aparţine SC Apa Service SA Secţia Bolintin.

Volumele de apă uzată epurate în anul 2009 la cele 3 staţii de epurare sunt prezentate în tabelul următor:

Tabelul 4.8.1.2. - Volumele de apă uzată epurate în anul 2009

Staţia de epurareVolumul de apă uzată epurată

(mii mc)S.C.Apă Service SA Secţia Giurgiu 2 524SC Service SA Avicola Mihăileşti 75,37

SC Apa Service SA Secţia Bolintin 106,531

Eficienţa staţiei de epurare din municipiul Giurgiu în anul 2009 este prezentată în tabelul următor:

Tabelul 4.8.1.3. - Eficienţa staţiei de epurare din municipiul Giurgiu

IndicatorSC Apă Service SA Secţia Giurgiu

Randament (%)MTS (mg/l) 30 - 40

Azot total (mg/l) 15 - 20Amoniu (mg/l) 10 -15CBO5 (mg/l) 15 -20

Pentru îmbunătăţirea calităţii apelor uzate evacuate o serie de operatori economici din judeţul Giurgiu au realizat investiţii pentru construirea unor staţii de epurare.

În tabelul de mai jos sunt prezentaţi cei mai importanţi operatori economici care şi-au realizat staţii de epurare.

56


Tabelul 4.8.1.4. – Staţiile de epurare ale operatorilor economiciNr. crt.

Operatorul economic

Domeniul de activitate

LocalitateaTipul staţiei de

epurareLocul de

deversare1. SC Petrom SA

Sucursala Competrol

benzinărie Loc. Bolintin Vale, Autostrada Bucureşti – Piteşti

staţie de epurare mecano - biologică

Acumulare frontală Ogrezeni – râul Argeş

2. SC Zirom SA producţie metale neferoase

Loc. Giurgiu staţie de epurare mecano-biologică

Reţeaua pluvială

3. SC Suraki SRL fabrică de abatorizare şi procesare struţi

Loc. Răsuceni staţie de epurare mecano-biologică

Irigare terenuri

4. SC LM Wood Fact Prod SRL

fabricare elemente de dulgherie şi tâmplărie pentru construcţii

Loc. Bolintin Deal

staţie de epurare Udare spaţii verzi în incintă

5. SC Petrom SA Bucureşti, Sucursala Videle, Punct de lucru Roata

Activităţi anexe extracţiei petrolului şi gazelor naturale

Loc. Roata de Jos

ministaţii de epurare şi un separator de produse petroliere

Râul Dâmbovnic

6. Centrul De Sănătate Ghimpaţi

spital Loc. Ghimpaţi staţie clorinare Râul Glavacioc

7. SC Dunăreana SA

captarea şi tratarea apei din subteran, colectare şi tratare ape uzate

Loc. Giurgiu staţie de preepurare

Reţea de canalizare a oraşului

8. SC Uzina Termoelectrica SA Giurgiu

producere energie electrică şi termică

Loc. Giurgiu separator păcură bazine decantoare

Dunăre

9. SC Imsat SA fabrică de containere

Loc. Giurgiu staţie epurare tip monobloc

Reţeaua de canalizare pluvială

4.8.2. Substanţe poluante şi indicatori de poluare în apele uzatePoluanţii specifici pentru tipurile de ape uzate evacuate în judeţul Giurgiu sunt: apele uzate menajere - materii în suspensie, substanţe organice, substanţe

extractibile, detergenţi, azot, fosfor, cloruri, sulfaţi, bacterii coliforme totale, bacterii coliforme fecale, streptococi fecali;

ape uzate orăşeneşti - materii în suspensie, substanţe organice, substanţe extractibile, detergenţi, azot, fosfor, cloruri, sulfaţi, bacterii coliforme totale, bacterii coliforme fecale, streptococi fecali şi indicatori specifici industriilor care evacuează ape uzate în reţeaua de canalizare (metale, fenoli, produse petroliere, sulfuri, etc.;

ape uzate provenite din zootehnie - materii în suspensie, reziduu filtrabil la 1050C, substanţe organice, substanţe extractibile, azot, fosfor, potasiu, calciu, magneziu, bacterii coliforme fecale, bacterii coliforme totale, streptococi fecali, salmonella;

ape uzate provenite din industria alimentară - materii în suspensie, reziduu filtrabil la 1050C, substanţe organice, substanţe extractibile, azot, fosfor, sodiu, potasiu, calciu, magneziu, cloruri, detergenţi, bacterii coliforme fecale, bacterii coliforme totale, streptococi fecali, salmonella;

57


ape uzate provenite din industria uşoară – substanţe organice, sulfuri, clor liber, azot, fosfor, detergenţi, substanţe extractibile, produse petroliere, crom, calciu, magneziu, fier, cupru, mangan, arsen, cadmiu, plumb, zinc;

ape uzate provenite de la termocentrale: materii în suspensii, reziduu, substanţe organice, sulfuri, azot, fier, mangan, cloruri, sodiu, potasiu, sulfaţi, calciu, magneziu, produse petroliere, substanţe extractibile;

ape uzate provenite din extracţia ţiţeiului: materii în suspensii, reziduu, substanţe organice, produse petroliere, substanţe extractibile, cloruri, azot, fosfor, hidrocarburi aromatice policiclice.

Pentru apele uzate în funcţie de domeniul de provenienţă sunt analizaţi indicatorii specifici.

În anul 2009 s-au înregistrat uşoare depăşiri, conform tabelului 4.8.2.1:

Tabel 4.8.2.1. Situaţia indicatorilor depăşiţi Nr. crt. Agent economic Indicatori depăşiţi

1. Centrul de Sănătate Ghimpaţi NH4, PO4, MTS2. S.C. D.G. Petrol S.R.L. Giurgiu PT, MTS3. S.C. Service SA Avicola Mihăileşti MTS, CBO5, CCOCr, NT, PT, DET, NH44. S.C. Apa Service SA Giurgiu

(Evacuare Bolintin Vale)MTS, CBO5, CCOCr, NH4, PT, DET

5. S.C. IMSAT S.A. Bucureşti (Fabrica de containere Giurgiu)

NT, PT, CBO5

6. Primăria Roata de Jos PT, MTS7. S.C. Apa Service SA Giurgiu PT, NH4, MTS

4.8.3. Reţele de canalizareApă menajerăApa uzată menajeră, este apa de evacuare după ce a fost folosită pentru nevoi

gospodăreşti în locuinţe şi unităţi de folosinţă publică şi provine din descărcări de la operaţiile de igienă corporală, de la pregătirea alimentelor, de la spălarea îmbrăcămintei ori prin evacuări de produşi fiziologici.

În localităţile urbane din judeţul Giurgiu apa menajeră este colectată printr-un sistem comun de canalizare şi epurată în staţii de epurare.

În municipiul Giurgiu reţeaua de canalizare a apelor menajere are o lungime de 114,930 km, în Mihăileşti 3,2 km, iar Bolintin Vale apele menajere sunt colectate printr-o reţea de canalizare având lungimea de 3 km.

Canalizarea în municipiul Giurgiu este concepută în sistem divizor şi cuprinde: reţeaua de canalizare a apei uzate; reţeaua de apă pluvială; staţie de pompare apă uzată; bazine de retenţie şi staţii de pompare a apei pluviale; staţie de epurare cu treaptă mecanică cu debit maxim Q de 428 l/s

Sistemul de canalizare din Mihăileşti este realizat unitar şi cuprinde: reţeaua de canalizare; staţia de pompare apă uzată.Situaţia reţelelor de canalizare a apelor menajere din localităţile urbane din judeţul

Giurgiu este prezentată în tabelul 4.8.3.1.

Tabel 4.8.3.1. – Reţele de canalizare ale apelor menajere Judeţ Localitatea Lungime (km) Volum evacuat Populaţia racordată

58


(mii mc) (mii locuitori)

GiurgiuGiurgiu

apă menajeră apă pluvială 2 178,15147,789114,930 68,561 346,167

183,491 2 524,318Mihăileşti 3,2 75,370 0,769

Bolintin Vale 3 106,531 1,578

Art. 3.1 al Directivei Consiliului 91/271/EEC menţionează că “Atunci când instalarea unui sistem de colectare a apelor uzate nu se justifică, fie pentru că nu produce beneficii pentru mediu, fie pentru că necesită costuri ridicate, se utilizează sisteme individuale sau alte sisteme adecvate care să asigure acelaşi nivel de protecţie al mediului”. Această prevedere a fost transpusă integral în legislaţia românească în H.G. 188/2002, Art. 4(2), cu menţiunea că, la elaborarea Planurilor de urbanism, trebuie să se ţină seama de aceste cerinţe de colectare şi epurare corespunzătoare, iar în H.G. 352/2005, Art. 5(12), se completează noţiunea de epurare corespunzătoare ca fiind “epurarea apelor uzate prin orice proces şi/sau sistem care, după evacuarea apelor uzate, permite receptorilor să întrunească obiectivele relevante de calitate prevăzute în normele tehnice şi în avizele şi autorizaţiile de gospodărire a apelor în vigoare”, aşa cum a fost cerută în art. 2(9) al Directivei.

Sistemele individuale de colectare a apelor uzate recomandate de ghidurile Comisiei Europene sunt în principal bazine de colectare sau alte tipuri de containere, care sunt impermeabile, iar apele uzate sunt colectate şi transportate în mod regulat la o staţie de epurare. În acest sens, în România sunt acceptate, conform H.G. 352/2005 Art 6, Anexa 1, aliniatul (2), doar bazinele etanş vidanjabile şi nu fosele septice.

De asemenea, referitor la sistemele individuale de epurare a apelor uzate sunt acceptate acele procese de epurare care să asigure efluenţi a căror calitate să nu aibă efecte adverse asupra mediului (art. 1 al directivei), cum ar fi: lagune cu stabilizare, staţii de epurare mecano – biologice monobloc (ce pot include şi procedeul de dezinfecţie), etc.

4.9. Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi a celor subterane

Potrivit cerinţelor Directivei 91/676/EEC privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, a fost publicat Ordinul 1552/2008 pentru aprobarea listei localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole.

Pe lângă activităţile agricole, o contribuţie importantă la poluarea cu azotaţi şi nutrienţi, în general, o au şi aglomerările umane care nu sunt conforme din punct de vedere al sistemelor de colectare (canalizare) şi al staţiilor de epurare (lipsa acestora, lipsa unor trepte de epurare, funcţionarea defectuoasă etc.).

Chiar dacă în timp s-a constatat o tendinţă de scădere a influenţei surselor de poluare asupra acviferelor freatice, datorită reducerii semnificative în ultimii ani a volumului producţiei industriale şi a producţiei agro-zootehnice, dar şi prin punerea în practică a măsurilor de epurare a apelor uzate, calitatea apelor subterane a rămas încă necorespunzătoare din cauza ritmului lent de autoepurare a acestora.

Din evaluările globale cele mai recente, formele cele mai intense de depreciere multiplă se menţin la nivelul calităţii apelor subterane din anumite zone, în special în zonele rurale, unde, din cauza lipsei unui minim de dotări cu instalaţii edilitare, deşeurile lichide ajung în subteran, atât în mod direct (prin intermediul latrinelor neimpermeabilizate, a şanţurilor şi rigolelor etc.), cât şi indirect, prin infiltrare lentă (de la depozitele de gunoi de grajd, gropi de deşeuri menajere improvizate etc.).

În legătură cu modul de implementare a Directivei 91/676/EEC privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, au fost identificate zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi, adică acele suprafeţe de teren agricol de pe teritoriul ţării prin care se drenează scurgerile difuze în apele poluate sau care sunt expuse poluării cu nitraţi din surse agricole, surse care contribuie la poluarea apelor.

59


Zonele vulnerabile identificate la nivelul judeţului Giurgiu sunt prezentate în tabelul 4.9.1.

Tabel 4.9.1. - Zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi (conform Ordinului MMDD 1552/2008)

Judeţul Nr. crt. Denumire zonă critică Cauza

Nr. crt. Denumire zonă critică Cauza

Giurgiu

1. Adunaţii-Copăceni

Surse de nitraţi din activităţi agricole

28. Isvoarele

Surse de nitraţi din activităţi agricole

2. Băneasa 29. Izvoarele3. Bolintin-Deal 30. Joiţa4. Bolintin-Vale 31. Letca Nouă5. Bucşani 32. Malu6. Bulbucata 33. Mârşa7. Buturugeni 34. Mihai bravu8. Călugăreni 35. Mihăileşti9. Clejani 36. Ogrezeni10. Colibaşi 37. Oinacu11. Comana 38. Prundu 12. Cosoba 39. Putineiu13. Crevedia Mare 40. Răsuceni14. Daia 41. Roata de Jos15. Floreşti Stoeneşti 42. Săbăreni16. Frăteşti 43. Schitu17. Găiseni 44. Singureni18. Găujani 45. Slobozia19. Ghimpaţi 46. Stăneşti20. Gogoşari 47. Stoeneşti21. Goştinari 48. Toporu22. Gostinu 49. Ulmi23. Grădinari 50. Valea Dragului24. Greaca 51. Vânătorii Mici25. Hereşti 52. Vărăşti26. Hotarele 53. Vedea27. Iepureşti

În prezent, „Codul de bună practică agricolă” vizează reducerea poluării cu nitraţi şi se aplică în zonele vulnerabile. Potrivit acestui Cod, se ţine cont de condiţiile dominante în diferite regiuni ale ţării, cum ar fi, de exemplu, respectarea perioadelor în timpul cărora împrăştierea fertilizanţilor este necorespunzătoare, condiţiile de împrăştiere a fertilizanţilor pe soluri foarte abrupte, condiţiile de împrăştiere a fertilizanţilor pe solurile moi, inundate, îngheţate sau acoperite cu zăpadă, condiţiile de împrăştiere a fertilizanţilor în apropierea cursurilor de apă; menţinerea unei cantităţi minime de strat vegetal în cursul perioadelor (ploioase) destinate absorbţiei azotului din sol care, în lipsa unui astfel de strat vegetal, ar provoca o poluare a apelor cu nitraţi.

4.10. Obiective şi măsuri privind protecţia apelor împotriva poluării şisupraexploatării

Conceptul dezvoltării durabile nu mai este doar unul teoretic, devenind din ce în ce mai mult un instrument de abordare şi soluţionare a problemelor pe care le ridică dezvoltarea economică şi socială.

Direcţiile de acţiune pentru atingerea obiectivelor în domeniul calităţii apei sunt: Satisfacerea cerinţelor de apă potabilă necesare populaţiei urbane şi rurale prin

continuarea lucrărilor la obiectivelor aflate în execuţie pentru crearea de noi surse de apă,

60


economisirea apei, reducerea pierderilor la utilizatori şi în reţelele de distribuţie, utilizarea eficientă a apei);

Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii sistemelor centralizate de alimentare cu apă şi a sistemelor de canalizare din localităţile urbane.

Extinderea serviciilor de aprovizionare cu apă în sistem centralizat în localităţile rurale;

Îmbunătăţirea calităţii apei prin retehnologizarea, extinderea şi realizarea de noi staţii de epurare a apelor uzate orăşeneşti;

Îmbunătăţirea calităţii apei evacuate în emisar prin reducerea poluării cauzate de anumite substanţe periculoase deversate în mediul acvatic. În această direcţie se propune modernizarea şi retehnologizarea proceselor industriale, folosirea de noi materii şi materiale, reabilitarea, extinderea şi realizarea de noi staţii de epurare a apelor provenite din industrie.

Dezvoltarea durabilă în plan social implică existenţa unor servicii publice eficiente, gestionate în spiritul unei culturi a calităţii şi performanţei, prin participarea largă a populaţiei la luarea deciziilor importante.

Dimensiunea ecologică a dezvoltării durabile a serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare s-a accentuat în ultimii ani şi presupune cel puţin o atenţie mărită pentru reducerea pierderilor şi a risipei de apă pe de o parte, şi epurarea corespunzătoare a apelor uzate înainte de descărcarea lor în emisar, pe de altă parte.

Implementarea proiectului „Reabilitarea şi extinderea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare din judeţul Giurgiu, România” va conduce la îndeplinirea următoarelor obiective: respectarea convenţiilor internaţionale privind protecţia mediului, economisirea apei şi reducerea pierderilor din reţeaua de distribuţie, menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii vieţii, creşterea oportunităţilor de dezvoltare economică, îmbunătăţirea calităţii resurselor de apă

Acest proiect se va derula în perioada 2007-2026 şi va cuprinde 3 faze:Faza I: 2008-2010, pentru zona urbană, cu 2 etape:a) 2008-2010 - reabilitarea şi reconstrucţia staţiilor de epurare, achiziţionarea

echipamentelor de întreţinere a reţelei de distribuţie; b) 2009-2010 - reabilitarea forajelor, conductelor de aducţiune, rezervoarelor, staţiilor

de pompare, reţelei de distribuţie, reabilitarea şi extinderea sistemului de canalizare.Faza II: 2011-2013 - reabilitarea şi extinderea reţelelor atât în zona urbană, cât şi, parţial, în zona rurală. Faza III : 2013-2026- înlocuiri curente în reţeaua de distribuţie şi de canalizare din municipiul Giurgiu şi

realizarea sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare pentru zona rurală.

ConcluziiEvoluţia calităţii apelor nu relevă diferenţe semnificative faţă de anul precedent. Calitatea apelor de suprafaţă se încadrează în clasele II, III de calitate. Nu sunt ape

de suprafaţă degradate.Calitatea apelor de suprafaţă poate fi influenţată de calitatea efluenţilor datorită

randamentului scăzut al staţiilor de epurare.Retehnologizarea staţiilor de epurare este o necesitate majoră, de aceea autorităţile

administraţiei publice locale au iniţiat proiecte cu finanţare externă pentru construcţia de staţii de epurare care să corespundă standardelor în vigoare şi care să aibă o capacitate eficientă de epurare.

În acest an, în cadrul proiectului „Reabilitarea şi extinderea sistemului de alimentare cu apă, a reţelei de canalizare şi a staţiei de epurare a apelor uzate” a localităţilor urbane este în derulare procedura de achiziţie publică.

Este necesar să utilizăm în mod raţional şi să protejăm această resursă. În primul rând, este necesar să reducem consumul de apă, în special prin reducerea la minimum posibil a pierderilor inutile, atât la nivelul locuinţelor individuale şi al sistemelor centralizate

61


de apă, cât şi în activităţile economice din agricultură, industrie şi servicii. Pe de altă parte, resursele de apă trebuie protejate din punct de vedere calitativ, prin epurarea apelor uzate.

Directiva Consiliului 91/271/EEC din 21 mai 1991 privind epurarea apelor uzate urbane, modificată şi completată de Directiva Comisiei 98/15/EC în 27 februarie 1998, este baza legală a legislaţiei comunitare în domeniul apelor uzate. Obiectivele se referă la protecţia mediului împotriva efectelor negative ale evacuărilor de ape uzate urbane şi de ape uzate din anumite sectoare industriale (în principal prelucrarea şi fabricarea produselor din industria alimentară).

62

59273647 Capitolul 4 Apa Giurgiu

Documents

Transcript of 59273647 Capitolul 4 Apa Giurgiu