54756697 Organizarea Contabilitatii Cheltuielilor Veniturilor Si Rezultatelor La UPET SA

8/2/2019 54756697 Organizarea Contabilitatii Cheltuielilor Veniturilor Si Rezultatelor La UPET SA

http://slidepdf.com/reader/full/54756697-organizarea-contabilitatii-cheltuielilor-veniturilor-si-rezultatelor 1/127



UNIVERSITATEA “ _______ “ TÂRGOVIŞTEFACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

SPECIALIZAREA CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂDE GESTIUNE

“Organizarea contabilităţii cheltuielilor, veniturilor şi rezultatelor la UPET S.A.”

COORDONATOR, Prof. dr. ___________________

ABSOLVENT, ________________________________

TÂRGOVIŞTE2005



CUPRINS

CAPITOLUL I

1.1. S.C. “UPET” S.A.TÂRGOVIŞTE – Generalităţi şi structură ……pag 11.1.1. Scopul şi obiectivele lucrặrii …………………………………... pag11.1.2. Prezentarea generalặ a societặţii comerciale “ UPET “ S.A …... pag1-31.1.3. Scurt istoric al firmei ………………………………………………..pag3-41.1.4. Prezentarea capitalului social al firmei …………………………...pag 41.1.5. Scopul şi obiectul de activitate …………………………………….pag4-6 1.1.6. Structura organizatoricặ a SC “UPET “ S.A. Târgovişte ………pag6-81.1.7. Forma de contabilitate utilizatặ la S.C. “ UPET “ S.A.Târgovişte …………………………………………………………………...pag8-12

CAPITOLUL II

2.1 Categoriile economice de cheltuieli, venituri şi rezultate ………pag132.1.1. Abordặri ale conceptului de cheltuială ………………………...pag13-152.1.2. Abordări ale conceptului de venit ……………………………...pag15-17 2.1.3. Abordări ale conceptului de rezultat …………………………..pag17-192.2. Clasificarea cheltuielilor, veniturilor şi rezultatelor în contabilitateafinanciară ………………………………………………………………...pag19-202.3. Cheltuielile întreprinderii ………………………………………...pag20-23

2.4. Veniturile întreprinderii …………………………………………..pag23-27 2.5. Obiectivele contabilităţii financiare a cheltuielilor, veniturilor şirezultatelor ……………………………………………………………….pag27-282.6. Standarde Internaţionale de Contabilitate ………………………pag28-32

CAPITOLUL III

ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII CHELTUIELILOR , VENITU- RILOR ŞI A REZULTATELOR LA S.C. “UPET” S.A.

3.1. Organizarea contabilităţii sintetice şi analitice a cheltuielilor la S.C.“UPET” S.A. ……………………………………………………………pag33-343.1.1. Contabilitatea cheltuielilor de exploatare ……………………pag34-443.1.2. Contabilitatea cheltuielilor financiare …………………….. pag44-493.1.3. Contabilitatea cheltuielilor extraordinare ……………………pag49-513.1.4. Cheltuielile cu amortizările şi provizioanele ………………..pag51-533.1.5. Cazuri particulare privind contabilizarea unor cheltuieli



complexe ………………………………………………………………….pag53-56 3.2. Organizarea contabilităţii sintetice şi analitice a veniturilor laS.C.”UPET” S.A. ………………………………………………………..pag56-57 3.2.1. Contabilitatea veniturilor din exploatare ……………………...pag57-66 3.2.2. Contabilitatea veniturilor financiare …………………………...pag66-733.2.3. Contabilitatea veniturilor extraordinare ……………………….pag74-76 3.2.4. Contabilitatea veniturilor din amortizări şi provizioane …….pag76-783.2.5. Cazuri particulare privind contabilizarea veniturilor ………..pag78-853.3. Delimitări privind contabilitatea cheltuielilor şi veniturilor ….pag85-86 3.4. Organizarea contabităţii sintetice şi analitice a rezultatelor financiare laS.C. “UPET” S.A. ……………………………………………………….pag86 3.4.1. Contabilitatea operaţiilor privind determinarea rezultatuluiexerciţiului ………………………………………………………………..pag86-923.4.2. Calculul şi contabilizarea impozitului pe profit ………………pag92-95

3.4.3. Calculul şi contabilizarea repartizării rezultatuluiexerciţiului ………………………………………………………………..pag95-98

CAPITOLUL IV

ANALIZA CHELTUIELILOR, VENITURILOR ŞI A REZULTA -TELOR LA S.C. “UPET” S.A.4.1. Necesitatea analizei ……………………………………………...pag99-1004.2. Analiza rentabilităţii ……………………………………………..pag100-101

4.3. Analiza rentabilităţii prin metoda ratelor ……………………..pag101-1084.4. Analiza performanţei ……………………………………………pag108-117

CAPITOLUL V

CONCLUZII ŞI PROPUNERI ………………………………………pag118-121



CAPITOLUL I

1.1. S.C. “UPET” S.A. TÂRGOVIŞTE – GENERALITĂŢI ŞISTRUCTURĂ

1.1.1.Scopul şi obiectivele lucrării

Lucrarea privind organizarea contabilităţii cheltuielilor, veniturilor şirezultatelor se efectuează la Societatea Comercială “UPET” S.A. Târgovişte.Societatea aparţine domeniului industriei petroliere.

Scopul lucrării constă în cercetarea şi analiza problemelor legate deorganizarea contabilităţii cheltuielilor, veniturilor şi rezultatelor.

Obiectivele urmărite prin efectuarea lucrării sunt următoarele:• Cunoaşterea componentelor şi a modului de prezentare a

documentelor de sinteză contabilă utilizate în practica contabilă dinRomânia;

• Cunoaşterea modului de calcul, a evidenţei contabile precum şia reglementărilor legale privind rezultatul exerciţiului, amortizările şi

provizioanele;• Identificarea şi definirea unor concluzii şi aprecieri cu privire la

rezultatele obţinute în urma analizei economico-financiare a informaţiilor rezultate din bilanţul contabil;

Lucrarea este structurată în patru capitole în care sunt prezentate

aspecte referitoare la S.C.”UPET” S.A. şi cuprinde:• Aspecte teoretice referitoare la contabilitatea cheltuielilor,veniturilor şi rezultatelor;

• Analiză a situaţiei financiare a societăţii mai sus menţionate,efectuată pe baza bilanţului contabil întocmit la sfârşitul anului 2001.

1.1.2. Prezentarea generală a societăţii comerciale“UPET” S.A.

Societatea Comercială “UPET” S.A. Târgovişte este o societatecomercială română cu personalitate juridică, înregistrată la RegistrulComerţului cu nr. J15/320/1991, având codul fiscal nr. 908332, adresa fiindîn Târgovişte, str. Arsenalului, nr.20, cod 0200, jud. Dâmboviţa.

Sediul societăţii poate fi schimbat în altă localitate din România, pe baza Hotărâri Adunării Generale a Acţionarilor, potrivit legii. Societatea



poate înfiinţa sucursale, filiale, reprezentanţe, agenţii situate şi în altelocalităţi din ţară şi din străinătate.

Conform prevederilor din statut, societatea îşi desfăşoară activitatea potrivit legilor române.

Durata societăţii este nelimitată, cu începere de la data înregistrării laCamera de Comerţ şi Industrie iar modificările de capital, forma de

proprietate se fac în conformitate cu legislaţia din România.Capitalul social, conform HG 983/1998 a fost majorat la valoarea de

298.708 mil. lei, menţinându-se valoarea nominală a acţiunii la 25000 lei.Acţionar majoritar la S.C.”UPET” S.A. începând cu anul 2001 este

Corporaţia – Federaţia Rusă.Structura acţionariatului în situaţia capitalului social este următoarea:

Nr crt

ACŢIONARI % CAPITALSOCIALVALOARE lei

NR. DEACŢIUNI

NR.DEACŢIONARI

ACŢIUNIDE LA

1. OMZ-FED.RUSĂ 73,1 218.341.700.000 8.733.668 1422754-515207

2. ASOCIAŢIA PAS 12,75 38.091.900.000 1.523.676 5001515208-896126

3.OFERTAPUBLICĂ

12,93 38.612.000.000 1.544.480 1049736634-422753

4. PPM 1,22 3.663.300.000 146.532 905 1-36633

TOTAL 100 298.709.900.000 11.948.356 16.404

Structura organizatorică a societăţii cuprinde cinci direcţiisubordonate echipei manageriale:

• Direcţia tehnică şi de producţie

• Direcţia comercială• Direcţia management• Direcţia de asigurare a calităţii• Direcţia economică

Cele cinci direcţii le sunt subordonate o serie de departamente şisectoare.

Ca unităte direct productivă societatea este structurată astfel:



• Fabrica de armături• Fabrica de utilaj complex• Secţia mecano-energetică• Fabrica de sectoare calde

1.1.3 Scurt istoric

În iulie 1864 se decide înfinţarea la Tặrgovişte a “ Fonderiei detunuri “ pentru dotarea tinerei armate române.Până in 1945 funcţionează subdiferite organizări în cadrul armatei, între 1945-1949 funcţionează ca osucursală a DIRECŢIEI ATELIERELOR CFR, după care se reprofilează în

producerea de utilaj petrolier şi armături industriale, profil menţinut şi perfecţionat până astăzi.

Începând cu 1950 se construiesc noile hale de forjă uzinală,turnătoria de oţel secţia mecanică energetică şi montaj extinzându-secorespunzător de servirile necesare (staţii de transformare, cazane de apăcaldă şi abur tehnologic, staţii de compresoare ) şi depozitele.

Datorită dezvoltării pieţelor de utilaj petrolier şi armăturiindustriale de reglaj şi energetice, nucleare, precum şi cererile interne dinindustria construcţiilor de maşini, întreprinderea cunoaşte noi dezvoltări alecapacităţilor de producţie începând cu perioada 1969-1972 şi continuând

până în prezent.Totodată au fost proiectate şi asimilate tehnologii modernede fabricaţie in domeniul utilajului petrolier.

După 1990, unitatea şi-a redus drastic volumul producţiei, caurmare a prăbuşirii sistemului centralizat al economiei româneşti, precum şica urmare a desfinţării pieţei CAER, în care întreprinderea işi desfăşoarămajoritatea activităţilor de export.

Pe parcursul anilor 1995, 1996 societatea s-a confruntat cu problemedeosebite in desfăşurarea activităţii cum a fost criza energetică, creştereainflaţiei, lipsa disponibilităţilor, ceea ce a condus la neaprovizionarea la timpcu materii prime necesare desfăşurării procesului de producţie şi decinerespectării termenilor contractuali.

Rezultatele obţinute de întreprindere în ultimii ani sunt sintetizate întabelul următor:



Datorită liberalizării preţurilor la meteriale, energie, combustibil şi aindexărilor la fondul de salarii, conform actelor normative in vigoare,costurile de producţie au condus la realizarea unui profit mic în anul 1997,înregistrare de pierderi pe anul 1998, redresarea societăţii începând cu anul2000, iar în anul 2001 se înregistrează iar pierdere.

1.1.4 Prezentarea capitalului social al firmei

SC “ UPET” SA este o persoană juridică română având forma de

societate pe acţiuni, al cărui capital este de 74.677.225.000 lei împărţit în2.987.098 acţiuni normative cu valoarea nominală de 25.000 lei pe acţiune,subscrise de către acţionari.Capitalul social poate fi modificat pe bazahotărârii A.G.A.Structura capitalului social la sfârşitul anului 2001 este

prezentată în tabelul următor:

Capitalsocial

Lei Număr acţiuni Număr acţionari

%

F.P.S 54.585.400.000 2.183.416 - 73.1As. P.A.S 9.522.975.000 380.919 4.182 12.75Of.Publică 9.653.025.000 386.121 1.028 12.93

P.P.M. 915.825.000 36.633 933 1.22Total

UPET SA74.677.225.000 2.987.089 - 100

1.1.5 Scopul şi obiectul de activitate

Nr crt

INDICATORI U.MREALIZĂRI

2001 2002 2003 20041.

Producţia marfă Mil lei 35900 4253015050

0

195400

2. Chelt la 1000 lei prod.marfă

Mil lei 810 956 853 903

3.Cifra de afaceri Mil lei 43648 58412

155275

191200

4.Credite totale Mil lei 7717 9906 10500 15300

5.Profit net Mil lei 1577 -10041 5124 -3440



Societatea are drept scop producerea şi comercializarea de utilaj petrolier, minier, geologic, pentru forat puţuri de apă, armături industrialedin oţel.

În cadrul societăţii SC UPET SA distingem patru funcţiuni:• Funcţiunea de producţie cuprinde totalitatea activităţilor legate nemijlocit de realizarea producţiei.

Din punct de vedere organizatoric, a naturii obiectivelor urmărite şi a proceselor pe care le cuprinde, este alcătuită din:

Proiectarea şi producerea de utilaj petrolier, minier, geologic, pentruforat puţuri de apă, forare în cariere, instalaţii de producere abur la sonde,instalaţii pentru prospectări seismice, prăjini pentru pompare ţiţei şi alteutilaje similare, subansamble şi piese de schimb pentru utilaj petrolier,armături industriale şi supape de siguranţă, racorduri speciale şi reducţii

Rotary, mufe de legăturặ pentru conducte de transport gaze şi combustibili,acţionări pneumatice şi hidraulice, produse rezultate din diversificareanomenclatorului de fabricaţie.• Funcţiunea comercială cuprinde ansamblul activităţilor vizând:

Comercializarea pe piaţa internă şi externă de produseobţinute în procesul de producţie, produse obţinute prin compensare de la

beneficiari, produse agroalimentare din producţie proprie, produse de seră. Importuri de materiale şi utilaje destinate producţiei

proprii cât şi pentru terţi Asistenţă tehnică de specialitate în ţară şi în străinătate Servicii pentru populaţie:servicii auto, montaj şi

întreţinere, instalaţii de termoficare.Toate aceste activităţi se realizează prinleasing, intermedieri şi consultanţă în afaceri, activităţi de marketing,instruire şi calificare personal.• Funcţiunea financiar-contabilă reprezintă ansamblulactivităţilor prin care se asigură resursele financiare necesare atingeriiobiectivelor firmei, precum şi evidenţa valorică a mişcării întregului său

patrimoniu.Această funcţiune realizată în cadrul compartimentului financiar-contabil cuprinde următoarele activităţi:

Gestionează activele, întreţine relaţii cu salariaţii,furnizorii, cumpărătorii şi alte instituţii financiare

Examinează periodic activitatea economico-financiară aunităţii, eficienţa capitalului fix şi a celui circulant, evoluţia cuantumuluirealizat, a structurii cheltuielilor materiale, randamentul capitalului precum



şi alţi indicatori financiari, corelaţia dintre ei ca aparat de măsură şi control,şi întocmeşte rapoarte şi dări de seamă, relevă eventualele deficienţe şi face

propuneri de îmbunătăţire a activităţii. Întocmeşte la timp documente de încasări şi plăţi în

numerar şi prin virament, le introduce în bancă controlând înregistrarea lor în extrasele de cont de la bancă şi în registrul de casă întocmit de casier. Efectuarea de operaţiune economico-financiare Solicitarea de credite Periodic efectuează inventarierea bunurilor patrimoniale

şi ia măsurile necesare pentru asigurarea integrităţii avutului, organizează şiconduce contabilitatea, întocmeşte bilanţul, contul de profit şi pierdere şisituaţia principalilor indicatori economico-financiari.• Funcţiunea de personal reprezintă ansamblul proceselor din cadrul

unităţii prin care se asigură resursele umane necesare desfăşurării

procesului de producţie. Această funcţiune cuprinde activităţi specifice precum sunt:1. determinarea necesarului de forţă de muncă2. selectarea, testarea, încadrarea şi promovarea personalului3. stabilirea sistemului de salarizare

1.1.6. Structura organizatorică a S.C. “UPET” S.A. Târgovişte

Structura organizatorică a S.C.”UPET” S.A. este de tip ierarhic

funcţional fiind alcătuită din departamente operaţionale şi funcţionale (anexanr. Organigrama).Diviziunile structurale au fost stabilite pe baza criteriului funcţional,

fiecare fiind specializată în realizarea unei activităţi sau grupe de activităţirelativ identice.

Pregătirea deciziilor şi asistenţa de specialitate se realizează prindepartamentele funcţionale (servicii sau birouri) ce răspund cerinţelor unuianumit domeniu de activitate.

Structura departamentală a societăţii este următoarea:• Fabrica de utilaj petrolier • Fabrica de armături industriale• Turnătoria de oţel• Forja• Activităţi conexe

În cadrul fiecărei fabrici, producţia este organizată pe secţii şirespective ateliere de producţie.



Fabrica de utilaj petrolier realizează instalaţii de foraj pentru sonde deţiţei şi gaze, pentru puţuri de apă, instalaţii de foraj în carieră şi instalaţii deintervenţie şi reparaţii la sonde.

Fabrica de armături industriale realizează o gamă diversificată dearmături şi anume:

- de uz general- de reglare electrice- energetice şi pentru centrale nuclearo-electrice- pentru industria petrolieră şi de gaze.Turnătoria realizează semifabricate turnate pentru armături industriale

şi piese la cerere având o capacitate de 7500 tone pe an.Forja este înzestrată cu utilaje şi personal calificat, astfel încât poate

realiza o producţie de 5500 tone piese forjate pe an.Activităţile conexe sunt realizate în secţiile Sculărie, Mecanico-

Energetic şi serviciul P.P.U.P.(proiectare şi producere utilaj petrolier).În ceea ce priveşte secţiile de producţie, la nivelul fiecărei fabrici (mai

sus menţionate) ele sunt:- secţia de prelucrare- secţia montajAtelirele de prelucrare sunt dotate cu maşini cu comandă numerică ce

pot lucra toate pisele realizate în “UPET” S.A.Liniile de prelucrare sunt flexibile, ele prelucrând semifabricate cu

grade de complexitate ridicare şi medii, realizând o calitate înaltă de

prelucrare şi reducerea timpilor morţi.În cadrul secţiei de montaj, instalaţiile de dimensiuni mari suntasamblate şi testate pe linii tehnologice specializate.

Societatea “UPET” are următoarea structură organizatorică: ADUNAREA GENERALĂ A ACŢIONARILOR ce îşi desfăşoară

activitatea în conformitate cu propriul său regulament; COMISIA DE CENZORI ECHIPA MANAGERIALĂ alcătuită din manageri care formează

echipa de conducere şi coordonare a societăţii comercialeActivitatea societăţii este structurată pe trei direcţii, fiecare fiind

condusă şi coordonată de un manager, precum şi compartimente coordonatedirect managerului general, respectiv:

1. Consilieri (tehnic şi economic);2. Oficiul juridic;3. Control financiar al gestiunii;4. Colectiv restructurare şi privatizare;5. Colectiv NEWCO;



6. Departament management şi asigurarea calităţii;7. Departament reurse umane şi administrative. DIRECŢIA TEHNICĂ MARKETING – este o direcţie structurată

pe activităţile de cercetare a pieţei interne şi externe, proiectare, cercetare şi

modernizare a produselor pe care le execută societatea, valorificarea produselor proprii şi activitatea de investiţii. DIRECŢIA DE PRODUCŢIE COMERCIAL – este o direcţie

structurată pe activităţile de comerţ – aprovizionare şi colaborare – cumaterii prime şi materiale necesare în procesul productiv şi activitatea de

producţie efectivă – structurată pe fabrici şi o secţie independentă:1. Fabrica de Utilaj Complex;2. Fabrica de Armături;3. Fabrica de Sectoare Calde;4. Secţia Mecanico-Energetic. DIRECŢIA ECONOMICĂ – este o direcţie structurată pe

activităţile de preţuri, financiar şi contabilitate din toată societatea.Conform organigramei existente, direcţia economică cuprinde:• Serviciul financiar, care se ocupă cu evidenţa contabilăfinanciară,

urmărind plăţile şi încasările societăţii, ţinând cont de clienţi şi furnizori,întocmeşte BVC-ul si urmăreşte realizarea lui.

• Serviciul contabilitate se ocupă cu evidenţa contabilă degestiuni

evidenţiind toate gestiunile societăţii, evidenţa plăţii clienţilor, inventarierea patrimoniului, evidenţa producţiei marfă şi a stocurilor de produse finite,materii prime şi materiale, semifabricate, a sectoarelor auxiliare.

• Biroul preţuri care se ocupă cu întocmirea preţurilor pentru produse

finite, negocierea lor, verificarea preţurilor la materii prime şi materiale, asubansamblurilor din colaborare şi negocierea lor precum şi cu analizarestului de cost efectiv.

• Biroul compensări se ocupă cu încasarea şi plata princompensare, atât

a clienţilor cât şi a furnizorilor, birou născut din amploarea pe care a luat-ola nivel de economie naţională acest sistem de plată.

• Oficiul de calcul deserveşte toată societatea prin lucrărice se fac cu

ajutorul calculatorului, luând amploare prin investiţia ce este în curs dedezvoltare.



DEPARTAMENTUL MANAGEMENT ŞI ASIGURAREACALITĂŢII – este un department în subordonarea directă a manageruluigeneral, structurat pe activităţile de control şi asigurarea calităţii produselor

proprii conform cu cerinţele pieţelor interne şi externe.

DEPARTAMENTU RESURSE UMANE ŞI ADMINISTRATIV – este în subordonarea directă a managerului general, fiind structurat peactivităţile de elaborare a strategiilor în domeniul personal – salarizare şiadministrative şi asigurarea necesarului de personal pentru desfăşurarea uneiactivităţi productive în condiţii de rentabilitate.

1.1.7. Forma de contabilitate utilizată la SC UPET SA Târgovişte

În cadrul societăţii UPET SA activitatea contabilă se desfăşoară încadrul serviciului “Contabilitate” aflat sub conducerea contabilului şef.

Biroul de contabilitate al SC UPET SA are conform legii contabilităţiinumărul 82/1991, următoarele atribuţii:

-înregistrarea în contabilitate, la timp şi corect a tuturor operaţiunilor patrimoniale în mod cronologic şi sistematic pe baza documentelor justificative;

-ţinerea registrelor contabile obligatorii şi anume:registrul jurnal,registrul inventar, cartea mare;

-întocmirea, completarea şi utilizarea registrelor de contabilitate,inclusive a celor obligatorii;

-numerotarea, parafararea şi înregistrarea la organele fiscale;-completarea registrelor -stabilirea rezultatelor cu ocazia închiderii exerciţiului financiar prin

compararea fiecărui cont de activ şi de pasiv, determinat pe bazainventarului, cu datele din contabilitate;

-întocmirea declaraţiilor cu caracter fiscal privind: impozitul pe profit,TVA , accizele, impozitul pe salarii , contribuţiile la asigurările sociale,

precum şi celelalte impozite, taxe şi vărsăminte la bugetul de stat, la bugetulasigurărilor sociale, la fondurile speciale;

- controlul operaţiunilor patrimoniale efectuate;

- întocmirea documentelor de sinteză, (bilanţ şi anexă la bilanţ cont de profit şi pierdere, raport de gestiune );

-evidenţa şi calculaţia costurilor, determinarea şi analizarentabilităţii.Sistemul de contabilitate se bazează pe conceptul organizăriicontabilităţii pe două paliere intercorelate: contabilitatea financiară şicontabilitatea de gestiune.

Contabilitatea financiară asigură şi gestionează informaţiile necesare



completării bilanţului contabil, contului de profit şi pierdere, anexelor la bilanţ.

Pentru a se putea oglindi toate elementele patrimoniale din cadrulsocietăţii în totalitatea lor şi pe părţile componente se folosesc conturisintetice de grad 1 şi 2 simbolizate cu 3 şi 4 cifre precum şi conturi analitice.

Societatea comercială UPET SA foloseşte potrivit legii 82/1991 metodelede tehnică contabilă:maestru-şah şi forma de contabilitate pe jurnale, iar înceea ce priveşte balanţa de verificare utilizează balanţa cu patru serii deegalităţi.

Înainte de a fi înregistrate, documentele justificate sunt supuse prelucrăriicontabile;Întreprinderea utilizează documentul cumulative, întocmit pentrudebitul contului ce reflectă operaţiunea.

Pentru înregistrările ce nu au la bază documentul cumulativ se întocmescnote de contabilitate.

DOCUMENTEJUSTIFICATIVE

BALANŢACONTURI

PERIOADA PREC

INREGISTRARECRONOLOGICĂ

SE TRANSCRIUSOLDURI INIŢIALE

INREGISTRARESISTEMATICĂ

FIŞE ŞI SITUAŢIIPENTRU EVIDENŢA

ANALITICĂ

REGISTRULJURNAL

INREGISTRARESISTEMATICĂ

CENTRALIZARESOLDURI ŞI

RULAJECENTRALIZARE

FIŞA SINTETICĂŞAH

REGISTRULJURNAL GENERAL

CENTRALIZARERULAJE

CONFRUNTAREBALANŢA

CONTURILOR BALANŢĂCONTURI

ANALITICE



Fig. 1Formularele de lucru utilizate sunt:

1. Registrul jurnal – serveşte pentru înregistrarea sau jurnalizareaoperaţiilor în ordinea efectuării lor.El consemnează toate operaţiileeconomice şi financiare din cadrul unei anumite perioade de gestiune;Se

regăseşte în cele două variante: registrul jurnal auxiliar şi registrul jurnalgeneral.

Datorită voumului mare de operaţii în SC UPET SA Târgovişte, alăturide Registrul Jurnal sunt utilizate şi fişele de cont analitice diferenţiate pefeluri de operaţii de înregistrare ( aprovizionare, vânzări, operaţii diverse).

2. Cartea mare şah ( cu conturi corespondente ) – ţine evidenţa sinteticăa operaţiilor economice şi financiare în raport de natural lor, iar în cadrulfiecărei grupări în ordinea succesiunii lor în timp şi în sensul modificăriicontului ( debitor/creditor ).

3. Înregistrările în fişe se fac în mod sistematic şi cronologic pe bazadocumentelor justificative, documentelor cumulative, sau notelor decontabilitate după caz.Înregistrarea in fişele şah este urmată de înregistrareacronologică realizată prin Registrul Jurnal general.

4. Balanţa conturilor se întocmeşte lunar pe baza fişelor sintetice şah.Încadrul său se stabilesc soldurile şi rulajele cumulate de la începutul anului

pentru fiecare cont sintetic în parte.Pe baza înregistrărilor din contabilitateaanalitică se întocmesc balanţe lunare pentru conturile analitice.

5. Registrul inventar cuprinde două părţi: liste de inventariere şirecapitulaţia inventarului.

Datele preluate din listele de inventariere sunt grupate pe structurile patrimoniale de activ şi cele de datorii.

În mod concret organizarea contabilităţii patrimoniului societăţiiUPET SA priveşte următoarele aspecte:

1. Organizarea şi conducerea gestiunilor de imobilizări, stocuri şidisponobilităţi băneşti cu proceduri distincte privind:

GRUPARE SOLDURIŞI RULAJE BILANŢ CONTABIL GRUPARE SOLDURIŞI RULAJE



- getiunile de imobilizări- gestiunile de stocuri- casa şi titlurile de valori din patrimoniul societăţii sau primite în

gaj- efectuarea inventarierii patrimoniului societăţii

2. Contabilitatea financiară ce furnizează informaţii:- pentru necesităţile proprii;- pentru relaţiile societăţii cu acţionarii sau asociatii- privind relaţiile cu furnizorii de imobilizări, materii prime,

materiale consumabile, combustibil, etc;- în relaţiile cu clienţii, băncile, organele fiscale, etc.

3. Contabilitatea managerială cu stabilirea:- tabloului fluxurilor de trezorerie- bugetului de venituri şi cheltuieli

4. Contabilitatea de gestiune care se organizează în funcţie denecesităţile proprii societăţii.

La nivelul societăţii există două centre de profit: cantina UPET SA şiun magazin de prezentare şi desfacere a produselor proprii.

Contabilitatea de gestiune are ca obiectiv reflectarea tuturor operaţiilor de colectare şi repartizare a cheltuielilor pe produse, secţii;decontarea producţiei obţinute şi calculul costului de producţie al produselor fabricate în cadrul societăţii.Organizarea contabilităţii de gestiune la nivelulSC UPET SA presupune în fapt, un ansamblu de activităţi desfăşurate în

scopul realizării unui sistem informaţional cât mai eficient privind: Calculul costului de producţie Determinarea costului subactivităţii Analiza eficienţei activităţii desfăşurate Elaborarea şi controlul bugetelor de cheltuieli, toate acestea

subordonate la toate nivelurile structurii organizatorice.Modul de organizare al contabilităţii de gestiune este cel disociat cu

utilizarea conturilor de gestiune din clasa 9 de conturi.Calculaţia costului de producţie se efectuează după metoda costului

standard sau normate.Organizarea calculaţiei contabile în concordanţă cu forma de

calculaţie economică de tip previzional are o importanţă deosebită pentrusocietate pe linia analizei şi controlului diferiţilor indicatori economico-financiari, asigurând comparabilitate între datele efective din contabilitate şidatele previzionale.



CAPITOLUL II

Delimitări şi structuri privind cheltuielile,

veniturile şi rezultatele2.1. Categoriile economice de cheltuieli, venituri şi rezultate

În Literatura economică de specialitate, după cum remarcă H.C.Simons, profesor la Chicago Law School, nu există un consens unanim înlegătură cu aceste noţiuni .

2.1.1. Abordări ale conceptului de cheltuială

Sensul uzual al noţiunii de cheltuială este “expresia valorică aconsumului de mijloace de producţie, de forţă de muncă sau de mijloace

băneşti, pentru satisfacerea unor necesităţi productive sau individuale”.În manualul de economie politică cheltuielile sunt prezentate în

contextul definirii costului de producţie: “costul de producţie reprezintătotalitatea cheltuielilor , corespunzătoare consumului de factori de producţie,

pe care agenţii economici le efectuează pentru producerea şi vânzarea de bunuri materiale sau prestări de sevicii”. Potrivit acestei definiţii cheltuielilesunt ocazionate de activitatea de producţie şi desfacere, fiind insolubil legate

de consumul factorilor de producţie. Combinarea factorilor de producţie presupune consumarea acestora. Factorii de producţie însă au o contribuţiediferită la formarea costului de producţie.

Factorul muncă asigură spaţiul de desfăşurare al activităţii economice, participând evident şi semnificativ la desfăşurarea proceselor economice.



Consumul factorului natură este însă foarte greu, dacă nu imposibil, dedeterminat fizic. De aceea se urmăreşte valoric prin cheltuielile ocazionatede dobândirea sa şi de cheltuieli de amenajare.

Factorul muncă este rezultat prin utilizarea forţei de muncă în calitateade factor primar al producţiei, şi are rolul de a conserva prin valorile deîntrebuinţare existente şi de a creea noi valori, prin combinarea celorlalţi doifactori de producţie. Consumul factorului muncă ocazionează cheltuielisalariale.

Factorul capital participă diferit la procesul de producţie, în funcţie defelul său: capitalul fix se consumă treptat dând naştere la o cheltuială numităamortizare: capitalul circulant se consumă într-un singur ciclu de fabricaţie,generând cheltuieli pentru înlocuirea cu elemente noi de acelaşi fel – cheltuieli cu materiale şi alte obiecte ale muncii.

Noţinea de cheltuială este însă mult mai largă, fiind expresia bănească

a consumului de mijloace băneşti pentru satisfacerea necesităţilor de consum productiv, neproductiv, social sau personal.

Evident, orice activitate economică este simultan consumatoare deresurse şi producătoare de rezultate. Din punct de vedere contabil, consumulde resurse este definit în plan valoric prin structura de cheltuieli. Consumulde resurse antrenează modificări în masa patrimoniului, în consecinţăstructura cheltuielilor trebuie analizată prin prisma raporturilor patrimoniale.

Aşadar, într-o accepţiune generală cheltuielile desemnează în expresievalorică raporturilor patrimoniale cu privire la cumpărarea şi utilizarea

resurselor economice, necesare activităţii desfăşurate în întreprindere.Conform FABS “cheltuielile sunt fie ieşiri sau diminuări de active, fiemajorări ale datoriilor sale, fie o combinaţie a celor două categorii deoperaţii survenite în cursul exerciţiului şi generate de livrarea de bunuri,

prestarea de servicii sau alte activităţi care decurg din exploatare normalăsau principală”.

În timp ce o pierdere nu decurge din exploatarea normală a uneiîntreprinderi o cheltuială are tocmai această caracteristică.

Prin recurs la “Cadrul pentru elaborarea şi prezentarea situaţiilor financiare” elaborate de Comitetul pentru Standardele Internaţionale de

Contabilitate IASC, cheltuielile sunt definite ca diminuări de avantajeeconomice, în cursul unui exerciţiu sub forma diminuării activelor saucreşterii pasivelor şi care au generat o scădere de capitaluri proprii, alta decâtdistribuirile către proprietarii de capitaluri. Astfel, orice diminuare decapitaluri proprii, alta decât reducerea capitalului social sau distribuirea dedividende, constituie o cheltuială.



Se poate face distincţie între cheltuielile propriu-zise, rezultate dinactivitatea curentă şi pierderile şi minusurile de valoare, determinate decatastrofe naturale, vânzarea activelor imobilizate, care pot să rezulte sau nudin activităţi curente ale întreprinderii. O cheltuială este contabilizată atuncicând s-a produs o diminuare a avantajelor economice viitoare, generate de odiminuare de activ şi o creştere de pasiv , şi atunci când această diminuare

poate fi masurată în mod fiabil.În România, normalizatorii au definit cheltuielile unităţii patrimoniale

ca fiind “Sumele sau valorile plătite sau de plătit, pentru: consumurile,lucrările executate şi serviciile prestate de care beneficiază unitatea

patrimonială cheltuielile cu personalul, executarea unor obligaţii legale saucontractuale de către unitatea patrimoniului, cheltuieli extraordinare.Secuprind de asemenea: amortizările şi provizioanele constituite, valoareacontabilă a activelor cedate, distruse sau dispărute”.

2.1.2 Abordări ale conceptului de venit

Accepţiunea comună a noţiunii de venit este aceea de “ sumă de banicare revine unei persoane sau firme dintr-o activitate prestată sau dintr-o

proprietate deţinită într-o perioadă de timp”.Termenul a reprezentat iniţial venitul de la lucruri, adică venitul

conceput ca flux de servicii derivat de la diferite bunuri ( venitul de la unteren, venituri de la o clădire).

O altă accepţiune este accea de venit din tranziţii (trading profit ) ,adică venitul imputat operaţiilor comerciale şi nu persoanelor sau perioadelor de timp.

O definiţie adesesa schimbătoare o are venitul social sau naţional princare se măsoară rezultatele nete ale activităţii economice ale unei comunităţiîntr-o perioadă de timp.

Poate cel mai important sens în care este folosit termenul de venit , înliteratura de specialitate este acela de venit la nivelul individului.

În lucrarea Income and Capital, Irvin Fisher, profesor de economie laUniversitatea Yale, abordează conceptul de venit ca “ serie de evenimente”.

El citează în sprijinul acestui punct de vedere teoria modernă a relativităţiiconform căreia realitatea nu este materie, electricitate spaţiu sau timp, cievenimente.Astfel Fisher apreciază că venitul este suma acelor evenimentetrăite personal în mintea individului şi care îi aduc satisfacţie. Acest venit arecaracter subiectiv, fiind nemăsurabil, dar poate fi exprimat prin venitulobiectiv ( traiul individului ): actul de a asculta muzică, de a avea un anumit

bun.Şi această serie de evenimente este nemăsurabilă.Cu toate acestea, se



poate cunoaşte suma de bani care a fost plătită în acest scop, altfel spuscostul vieţii ( traiului ) individului. Deşi constituie un element substractiv ,această ieşire constituie cea mai bună evaluare, practică a elementelor, carealcătuiesc venitul obiectiv.

Pentru Fisher venitul este de fapt dobânda.Venitul este beneficiar obţinut de la elementele capitale, după eliminarea tuturor serviciilor necesareîntreprinderii acestor elemente sau folosite la crearea altor bunuricapitale.Venitul obiectiv al unei persone în termenii monetari va fi egal cu“valoarea totală a costului vieţii minus valoarea totală a efortului de a

munci”.Fisher considera că a include economiile în valoarea venitului prezent este echivalent cu însumarea unor termeni neomogeni: venitul , caelement actualizat şi economiile, care reprezintă creşterea capitalului încursul perioadei, adică valoarea actualizată viitoare.

Conceptual avansat de Fisher a fost criticat de economiştii care l-au

urmat.Încercând să definească venitul din perspectiva “ omului de stardă” , aajuns la un concept sofisticat şi diferit de înţelesul comun. In The Concept of

Income , Erik Lindhal este de părere că totdeauna accepţiunea noţiunii devenit a inclus şi economiile.

În căutarea unui model al veniturilor care să poate fi aplicat încalculele statistice, Lindhal se opreşte la venituri – câştiguri şi venitul –

product, modele ale venitului obţinut, spre deosebire de venitul dobândă,model al venitului antivipat.

Remarcăm anterior, că orice activitate este simultan corespunzătoare

de resurse şi producătoare de rezultate.Din punct de vedere contabil , “ produsul “ obţinut este definit în plan valoric prin structura de venituri.Rezultatul creat antrenează modificări în masa patrimoniului, în consecinţăstructura veniturilor ca şi a cheltuielilor trebuie analizată prin prismaraporturilor patrimoniale.

Astfel , venitul desemnează în expresie valorică raporturile patrimoniale cu privire la constatarea, obţinerea şi realizarearezultatelor.Sursa reală a acestor rezultate o reprezintă după caz producţia şivânzările de bunuri şi servicii, operaţiunile de finanţare şi de plasamente aleîntreprinderii, precum şi de operaţiuni excepţionale, concretizate prin aceea

că nu sunt legate de activităţi curente ale întreprinderii.Într-o accepţiune generală veniturile delimitează în expresie valorică

raporturile patrimoniale cu privire la obţinerea şi la realizarea rezultatelor.Conform FABS “veniturile sunt fie intrări sau creşteri ale activităţilor

unei entităţi, fie diminuări ale activităţilor sale, fie o combinaţie a acelor categorii de operaţii, survenite în cursul exerciţiului şi generate de livrare



sau producţia de bunuri, de prestarea de servicii sau din alte activităţi caredecurg din exploatarea normală sau principală”.

IASC în cadrul său conceptual defineşte veniturile drept creşteri deavantaje economice în cursul perioadei de gestiune, sub formă de creşteri deactive sau de diminuări de passive, care au ca rezultat creşterea capitalurilor

proprii, sub alte forme decât noile aporturi de capital. Astfel spus, un veniteste orice creştere de capitaluri proprii, alta decât creşterea capitalului.

Apare, ca şi în cazul cheltuielilor, o distincţie între veniturile care provin din activitatea curentă a întreprinderii sau venituri propriu-zise(vâzări, onorarii, comisioane, chirii, redevente, dobânzi, dividende, etc.) şi

plusurile de valoare sau câştiguri (plusuri de valoare din reevaluareaactivelor, profituri din cedarea imobilizărilor). Un venit este contabilizat încontul de rezultate numai atunci când s-a produs o creştere de active sau odiminuare de pasive, şi când această creştere poate fi măsurată în mod fiabil.

Normalizatorii din ţara noastră au definit veniturile ca structuri carecuprind “sume de valori încasate sau de încasat, din: livrări de bunuri,executarea de lucrări, prestările de servicii şi din avantajele pe care unitatea

patrimonială a consimţit să le primească, executarea unei obligaţii legale saucontractuale din partea terţilor, venituri extraordinare. Sunt cuprinse deasemenea: producţia stocată, producţia imobilizată, diminuarea sau anularea

provizioanelor, preţul de vânzare al activelor cedate”.

2.1.3. Abordări ale conceptului de rezultat

Rezultatul reprezintă, potrivit Dicţionarului Enciclopedic, efectul uneiacţiuni sau al unei cauze, o urmare, o consecinţă.

În domeniul financiar contabil cea mai deasă definiţie a rezultatuluieste cea privind diferenţa dintre venitul total al întreprinderii şi costul total.

Este o definiţie generală care se nuanţează şi structurează în raport denaturile de venituri şi cheltuieli, respectiv funcţiile întreprinderii delimitateca segmente comparabile la nivelul cărora se asociază venitul cu cheltuialacorespondentă.

În această accepţiune rezultatele sintetizează eficienţă cu care s-a

desfăşurat întrega activitate economică a unităţii patrimoniale. Rezultatul aredouă forme: profitul sau pierderea. Profitul este rezultatul pozitiv,reprezentând o sursă de finanţare proprie a activelor create ca excedent alveniturilor peste cheltuieli.

Pierderea, sau rezultatul negativ exprimă mărimea bunurilor consumate, în activitatea întreprinderii care nu au putut fi acoperite dinveniturile proprii.



Normalizatorii români au definit rezultatul exerciţiului, respectiv profitul sau pierderea “ca diferenţa între veniturile şi cheltuielile exerciţiului,indiferent de data încasării sau a plăţilor”.

Abordări semnificative la definirea profitului s-au făcut şi din perpectiva economiei politice. Astfel, profitul alături de dobândă (“venitulînsuşit de proprietarul oricărui capital antrenat într-o activitate economicăoarecare sub formă de excedent, în raport cu capitalul respectiv avansat”) şirenta (“venitul ce revine posesorului oricărui factor de producţie, a căruiofertă este rigidă sau foarte puţin elastică, este venitul ce revine

proprietarului pentru transferarea dreptului de folosinţă şi de uzufruct a unor factori de producţie cu însuşiri speciale de către alte persoane”) suntconsiderate forme ale venitului.

Etimologic , profitul este un termen de origine latină, având carădăcină verbul “ proficaere” care înseamnă a progresa, a da rezultate şi care

, treptat, a dobândit semnificaţia de a da sau de a aduce profit.Aceastaexplică de ce profitul este considerat venit sau formă de venit.

Analiştii economici apreciază că orice încercare de a analizatotalitatea accepţiunilor cuvântului “ profit “, ne conduce la concluzia că, elereflectă în fond trei modalităţi majore de a concepe profitul :

a) Profitul ca rezultat al acţiunii economice , decurge din semnificaţiatermenului latin original. Se determină ca diferenţă între veniturile totale şicheltuielile ocazionale de activitatea agentului economic. De aici rezultă că

profitul este avantajul realizat sub forma bănească, dintr-o operaţie sau

activitate economică. Important pentru această abordare este distincţia între profitul legitim sau legal ( realizat în contextul respectării prevederilor legale de-a lungul întregii activităţi din care este obţinut inclusiv a

prevederilor referitoare la metodologia de calcul), şi profitul nelegitim saunelegal ( realizat în contextul încălcării deliberate sau nu a legalităţii ).

b) Profitul ca venit rezidual.Această abordare pleacă de la premiza cămodul de calcul al profitului conduce la o sumă globală, nediferenţiată, carenu spune nimic despre natura profitului şi legitimitatea sa (nelegalitatea )

pentru cel care şi-l însuşeşte.Adepţii acestui punct de vedere susţin , de fapt ,că venitul pe care îl reprezintă profitul , firmei îi revine numai sumele care

se justifică prin aportul său la activitatea din care provin.Diferenţa dintrevenitul total şi costuri în cadrul acestei abordări se împarte în venit cuvenit şivenit necuvenit pentru firmă.Această clasificare este desigur diferită de ceacare împarte profitul în legal şi în nelegal.Pentru că din diferenţa respectivăse tot elimină componentele necuvenite firmei, profitul va reprezenta , înfinal partea sau suma reziduală.De aici rezultă că profitul ca venit rezidualeste totodată profit cuvenit.



c) Profitul ca remuneraţie implicită a factorilor de producţie. Pentruo mare parte dintre economişti profitul calculat ca diferenţa dintre venitultotal şi consumul total reprezintă un amestec de elemente eterogene.Adepţiiacestui punct de vedere pornesc de acolo de unde s-au oprit susţinătoriiteoriei profitului ca venit rezidual căruia i se spune profit.Încercând sărăspundă cât mai corect întrebării ajung la concluzia că acesta este un venitcare, în mod inevitabil, rezultă din aportul adus de unul sau mai mulţi factoride producţie şi care în virtutea acestui fapt trebuie să revină lor.

Există vis a vis de profit şi alte păreri.În Economics, Paul Samuelsonafirma:” mulţi oameni consideră profiturile ca reprezentând un surplus din

punct de vedere economic inutil şi nejustificat, însuşit de factorii de producţie.Asemenea păreri sunt alimentate de inegaltăţile care se formeazăîn timp între diferitele grupuri sociale pe baza veniturilor asigurate din profitîntrucât profiturile mari şi foarte mari coexistă cu cele mici sau chiar cu

pierderile”.Concluzionând, apar puncte de convergenţă, dar şi de divergenţă între

rezultatul contabil şi conceptual economic de venit ( profit, rentă, dobândă).Spre deosebire de venitul economic, rezultatul contabil se circumscrie uneientităţi economice, măsurând rezultatele activităţii desfăşurate postfactum.El rezultă periodic ca un surplus din ciclul economic al unei entităţi , procesîn care costurile neexprimate sunt raportate în viitor determinându-se avereanetă , iar cele expirate se include în mărimea rezultatului.Prin modul său decalcul, rezultatul contabil este orientat către trecut, servind ca măsură a

progresului înregistrat de o entitate economică în decursul unei perioade detimp trecute.

2.2 Clasificarea cheltuielilor, veniturilor şi rezultatelor în contabilitateafinanciară

Din punct de vedere al practicii contabile documentul contabil care permite determinarea rezultatului, punând în relaţie cheltuielile şi veniturile,este contul de rezultate.

În cadrul noului sistem de contabilitate din ţara noastră, contul de

profit şi pierdere are la bază clasificarea pe natură a veniturilor şicheltuielilor. Concepţia dualistă adoptată pentru modelarea şi contabilizareacheltuielilor şi veniturilor impune un calcul al rezultatului global realizat

prin contabilitatea financiară şi un calcul al rezultatelor analitice înfăptuit prin contabilitatea de gestiune.

În contabilitatea financiară cheltuielile şi veniturile sunt grupate înfuncţie de natura activităţilor ( exploatate, financiară, excepţională) , natura



resurselor utilizate în cadrul cheltuielilor (cheltuieli cu materii prime,materiale şi mărfuri, cheltuieli cu lucrările şi serviciile primite, cheltuieli cuimpozitele şi taxele, cheltuieli cu personalul, cheltuieli cu dobânzile şi altecheltuieli financiare, cheltuieli extraordinare privind operaţiile de gestiune şide capital, cheltuieli cu amortizările şi provizioanele) şi în funcţie de naturarezultatelor în cazul veniturilor (venituri din vânzări, venituri din producţiastocată, venituri din producţia de imobilizări, alte venituri din exploatare,venituri din dobânzi şi alte dobânzi financiare, venituri extraordinare dinoperaţii excepţionale din operaţii de gestiune şi de capital, venituri dinamortizări şi provizioane).

În contabilitatea internă de gestiune, cheltuielile şi veniturile(deocamdată în modelul românesc numai cheltuielile) sunt grupate dupăfuncţia sau destinaţia lor pe feluri de produse şi servicii.

2.3. Cheltuielile întreprinderii

Întreprinderea, ca loc de manifestare şi de întrepătrundere a factorilor de producţie, a intereselor întreprinzătorilor şi de aplicabilitate a conceptelor manageriale, nu este şi nu poate fi privită ca o entitate statică nici unmoment deoarece chiar atunci când “stă” (nu produce, nu desface mărfuri,nu intervine în plasamente,etc.) ea de fapt “mişcă”, fiindcă o serie decheltuieli ‘curg”, se ocazionează, în aceeaşi măsură ca şi în cazul activităţiidepline.

Cea mai profitabilă atitudine managerială este aceea că fiecărei unităţimonetare cheltuite să-i corespundă venituri care să o acopere şi din care să prisosească o parte ce va fi necesară atât dezvoltării firmei, cât şi consumuluiremuneratoriu participanţilor la obţinerea veniturilor.

Distingând sferele de acţiune ale unei întreprinderi şi acceptându-se principiile calculaţiile economice, costurile se bazează pe ctivitatea de bazăşi auxiliară (activitatea de exploatare), activitatea de investiţii în bunuricorporale şi activităţile financiare.

Structura cheltuielilor unei firme este umătoarea:-cheltuieli de exploatare;

-cheltuieli financiare;-cheltuieli extraordinare;-cheltuieli cu amortizările şi provizioanele;-provizioane pentru riscuri şi cheltuieli;-cheltuieli cu impozitul pe profit.

Cheltuielile de exploatare



Activitatea de exploatare cuprinde toate operaţiile economice şicomerciale privind aprovizionarea, producţia şi defacerea bunurilor,lucrărilor şi serviciilor.De asemenea sunt incluse şi operaţiile privindinvestiţiile, prin care se realizează producţia şi construcţia proprie demijloace fixe.

Din punct de vedere structural, cheltuielile de exploatare se grupeazăastfel:

a) Cheltuieli materiale, formate din : Cheltuieli cu consumuri directe de materii prime, materiale de

bază şi auxiliare, costul consumurilor de energie, combustibil, apă precum şiconsumurile indirecte de natura cheltuielilor de reparaţii întreţineri şi reviziiale utilajelor de producţie, ale halelor şi sediilor întreprinderilor şi alteleasemenea;

Alte cheltuieli materiale de exploatare, concretizate în remanierişi rebuturi, schimburi de fluxuri sau cicluri tehnologice;

Amorotizări şi provizioane ce se suportă din veniturile totale cao urmare a vânzării producţiei.

b) Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi.Cheltuielile ocazionate de lucrările şi serviciile executate de terţi sunt

grupate în două categorii: Cheltuieli privind lucrările şi serviciile ocazionate direct de

desfăşurarea activităţii, în ansamblu, a întreprinderii , cum sunt: lucrările de

întreţinere şi reparaţii, redevenţe, locaţii de gestiune şi chiriile, primele deasigurare, studiile şi cercetările. Toate aceste cheltuieli se înregistreazăîn conturile din grupa 61 “Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate deterţi “.

Cheltuieli privind lucrările şi serviciile legate direct deactivităţile de ansamblu , desfăşurate de întreprindere , cum sunt :comisioanele şi onorariile; protocol, reclamă şi publicitate, transportul de

bunuri şi personal; deplasări, detaşări şi transferări; poşta şi telecomunicaţii,servicii bancare şi alte servicii executate de terţi.Aceste cheltuieli suntînregistrate la conturile reunite în grupa 62 “ Cheltuieli cu alte serviciiexecutate de terţi”.

c) Cheltuieli cu impozitele, taxele şi vărsămintele asimilate . Impozitul suplimentar datorat, potrivit legii bugetului de stat

pentru depăşirea fondului de salarii admisibil; Impozite, taxe şi vărsăminte datorate bugetului de stat sau altor



organisme publice sub formă de prorată din TVA deductibil devenitnedeductibil, TVA colectat aferent bunurilor şi serviciilor folosite în scop

personal sau predate cu titlu gratuit cea aferentă bunurilor şi serviciilor acordate salariaţilor sub forma avantajelor în natură;diferenţe de preţ la gazeşi ţitei obţinute din producţia internă; impozitul pe clădiri, pe terenuri, taxa

pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, alte impozite şi taxe.d) Cheltuieli de personal, formate din salariile personalului şi din

contribuţiile pentru asigurări şi protecţia socială.e) Alte cheltuieli de exploatare şi funcţionare , din care : Lucrări şi servicii exterioare ( chirii, studii, documentaţie

tehnică, prime de asigurare prin efectul legii sau facultative); Cheltuieli ocazionate de pierderi din creanţe suportate de

întreprindere; Pierderi din lichidarea dobânzilor şi creanţelor.

Repartizate asupra obiectelor de calculaţie şi deci înglobate în marealor majoritate în cheltuieli de exploatare pentru producţia de bază se regăsescşi cheltuielile ocazionate în sfera activităţilor auxiliare sau anexe deoareceaceste activităţi:

Deservesc direct sectoarele principale de producţie ( centrale proprii pentru producerea energiei electrice, aburului tehnologic, aeruluicomprimat);

Menţin capacităţile de producţie în stare de normalitate funcţională( atelierele de întreţinere şi reparaţii).

Cheltuielile financiare sunt ocazionate în mod curent de plăţifăcute pentru:

a) Plăţi aferente dobânzilor pentru creditele angajate de la bănci petermen scurt, mijlociu sau lung;

b) Plăţi pentru achitarea dobânzilor aferente emisiunilor de obligaţiuni şialte împrumuturi;

c) Comisioane şi speze plătite băncilor sau altor intermediari de pe piaţafinanciară sau valutară privitoare la publicitatea şi vânzarea titlurilor mobiliare şi de credit – acţiuni, obligaţiuni – precum şi cele legate de

brokeraj bursier;d) Pierderi din creanţe legate de participanţii, reprezintă pierderile din

creanţele imobilizate ale întreprinderii;e) Cheltuieli privind sconturile acordate;f) Cheltuieli din diferenţe de curs valutar reprezentate de diferenţele de



curs valutar rezultate în urma lichidării creanţelor şi datoriilor în valută,diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente disponibilităţilor bancare îndevize , disponibilităţilor în devize existente în caserie cât şi în existentul înconturile de acreditive în devize.

Cheltuieli extraordinare, generate de:

Operaţiile de gestiune reprezintă cheltuieli cu caracter excepţional ,dar efectuat în legăturile cu operaţiile de gestuine cum ar fi: pierderi decalamităţi înregistrate la materii prime, materiale consumabile, obiecte deinventar, baracamente, semifabricate, produse finite, animale şi păsări,mărfuri; pierderi din debite pescuite sau din debitori insolvabili şi scoşi dinevidenţă: sumele plătite cu titlul de amenzi, despăgubiri, penalităţi, cât şidonaţii şi subvenţii acordate; alte cheltuieli extraordinare privind operaţiilede gestiune; Operaţii de capital: reprezentate de cheltuielile ce decurg din cesiunea

activelor (imobilizări necorporale sau corporale) cum ar fi valoareaneamortizată a acestor imobilizări vândute, cât şi a altor cheltuieliextraordinare privind operaţiile de capital.

Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele.Sunt cheltuieli de exploatare, financiare sau extraordinare, ocazionate

de deprecierea activelor amortizabile şi neamortizabile, precum şi celedeterminate de constituirea provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli şi a

provizioanelor reglementate.Delimitarea şi înregistrarea distinctă a acestei categorii de cheltuieli

de exploatare, financiare şi extraordinare se întemeiază pe calitatea lor decomponenţă a capacităţii de autofinanţare. Sunt cheltuieli care nu generează plăţi pentru activitatea de trezorerie.

Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli. Provizioanele privind deprecierea imobilizărilor; Provizioane pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de

execuţie; Provizioane pentru deprecierea creaţelor; Provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament, amortizarea

primelor de rambursare a obligaţiunilor; Provizioane reglementate.

Cheltuieli cu impozitul pe profit – ce se datorează lunar statului, cudefinitivare la sfârşitul exerciţiului şi care se calculează potrivit legii.



2.4. Veniturile întreprinderii

Veniturile sunt reprezentate de totalitatea operaţiilor economice careafectează patrimoniul întreprinderii prin mărirea activului, dacă se facîncasări în numerar, ori dacă se înregistrează în prealabil creanţe asupraclienţilor, sau prin diminuarea provizioanelor, dacă acestea rămân fărăobiect.

Prin recurs la normele din ţara noastră veniturile clasificate dupănatura lor include:

Venituri din exploatare; Venituri financiare; Venituri extraordinare; Venituri din anularea sau diminuarea provizioanelor;

Venituri din exploatare

o Venituri din vânzarea produselor, mărfurilor, lucrărilor executate şidin seviciile prestate. În contabilitate aceste venituri se înregistrează înmomentul predării bunurilor către cumpărători, a livrării lor pe bază defacturi sau în alte condiţii prevăzute în contract, care atestă transferul de

proprietate a bunurilor respective asupra clienţilor.o Veniturile din producţia stocată (soldul debitor/creditor al contului

711) în costuri de producţie reprezintă variaţia în plus (caz de stocaj) sau

minus (caz de destocaj) între valoarea la cost de producţie efectiv astocurilor de produse şi producţia în curs de la finele perioadei şi valoareastocurilor iniţiale ale produselor şi producţiei în curs, neluând în calcul

provizioanele pentru deprecierile constituite pentru aceste stocuri. Variaţiilede producţie stocată se determină pentru fiecare formă de produse stocate(semifabricate, produse finite, produse reziduale), cât şi pentru animalele şi

păsările obţinute din producţie proprie.o Veniturile din producţia imobilizată reprezintă producţia

exerciţiului ce este conservată de întreprindere sub forma imobilizărilor.

Acestea sunt evaluate la nivelul costului de producţie atât în cazulimobilizărilor corporale cât şi necorporale. Evaluarea producţiei stocate câtşi a producţiei imobilizată la nivelul costului de producţie, se face din raţiunide prudenţă. Suma algebrică dintre producţia vândută, producţia stocată şi

producţia imobilizată reprezintă producţia exerciţiului.o Veniturile din vânzările de mărfuri sunt întâlnite, îndeosebi, la



întreprinderile comerciale dar şi la alte tipuri de întreprinderi şi obţinute dinvânzarea mărfurilor achiziţionate. De regulă, mărfurile sunt vândute înaceeaşi stare în care au fost achiziţionate sau suferă mici transformări(ambalare, divizare, sortare,etc).

o Veniturile din subvenţiile de exploatare reprezintă subvenţiile primite pentru acoperirea diferenţelor de preţ şi pentru acoperirea pierderilor, precum şi alte subvenţii (finanţarea activităţii de cercetare şi altefinanţări) de care beneficiază unitatea patrimonială din partea statului, acolectivităţilor publice sau altor unităţi patrimoniale.

o Alte venituri din exploatare cuprind venituri din creanţerecuperate, valoarea reparatiţiilor capitale efectuate cu forţe propriiconstatate la închiderea exerciţiului ca fiind aferente exerciţiilor viitoare şialte venituri din exploatare. În schimb la această poziţie nu figureazăveniturile din redevente pentru concesiuni, brevete, licenţe, mărci, venituri

din imobile neaferente activităţii profesionale.o Venituri realizate în avans reprezentând încasări sau creanţe

aferente unor bunuri nelivrate a unor lucrări sau prestaţii neefectuate nu seconsideră venituri ale exerciţiului, acestea înregistrându-se în contabilitateîntr-un cont distinct, ce face parte din clasa 4 “conturi de terţi”.

Venituri financiare:

o Venituri din participaţii, alte imobilizări financiare şi creanţe

imobilizate, adică dividende încasate pentru participaţiile la capitalul altor societăţi şi din alte titluri imobilizate şi dobânzile aferente creanţelor imobilizate.

o Venituri din titluri de plasament reprezintă veniturile nete rezultatedin diferenţa favorabilă între preţul de vânzare (cesiune) a acestor titluri şivaloarea brută a titlurilor cedate.

o Venituri din diferenţe de curs valutar reprezintă veniturile obţinutedin diferenţele de curs valutar, rezultate în urma lichidării împrumuturilor şidatoriilor în valută ale unităţii şi din diferenţele favorabile de curs valutar

aferente disponibilităţilor bancare în devize, disponibilităţilor în devizeexistente în caserie, precum şi existentului în conturile de acreditive îndevize.

o Veniturile din dobânzi include dobânzile, constituite ca venit,aferente împrumuturilor acordate în cadrul grupului şi dobânzile de primitaferente disponibilităţilor aferente în conturile curente.

o Alte venituri financiare se referă la sconturile obţinute de la



furnizori sau alţi creditori, cât şi veniturile nete obţinute din valorificareatitlurilor de plasament imediat negociabile (active circulante) respectivediferenţa între valoarea de piaţă şi valoarea contabilă a titlurilor de

plasament, imediat negociabile, deţinute în portofoliul unităţii.

Venituri extraordinare:

• Operaţii de gestiune: sunt operaţii cu caracter excepţional dar care se referă la activitatea de exploatare a întreprinderii respective, venituriobişnuite ca urmare a unor donaţii primite cu titlu gratuit, venituri dindrepturi de personal neridicate după prescrierea acestora, sume reprezentând

penalităţi şi despăgubiri primite, valoarea lipsurilor consumate cu ocaziainventarierii persoanelor vinovate şi alte venituri similare

• Operaţii de capital, respectiv veniturile din cedarea activelor

(preţul de vânzare al elementelor de active vândute, exclusive taxa apevaloare adăugată), cât şi cotele părţi de subvenţii pentru investiţii virateexerciţiului.

Venituri din anularea sau diminuarea provizioanelor:

• Veniturile generate de reluarea, diminuarea sau anularea provizioanelor pentru deprecieri şi riscuri privind activitatea de exploatare(deprecierea imobilizărilor necorporale şi corporale, stocurilor, creanţelor

comerciale, pierderi din litigii, garanţii acordate clienţilor, cheltuieli derepartizat pe mai multe exerciţii, etc.) sunt delimitate prin poziţia veniturilor din provizioane privind exploatarea.

• Venituri din provizioane reprezintă venituri financiare obţinute caurmare a reluării (adică a diminuării sau anulării provizioanelor) constituiteîn legătură cu activitatea financiară; reluarea provizioanelor privinddeprecierea imobilizărilor financiare şi pentru deprecierea creanţelor dinconturile de decontări din cadrul grupului sau cu asociaţii.

• Provizioanele ce reprezintă venituri excepţionale provenind dinreluări (diminuări sau anulări) de provizioane pentru riscuri şi cheltuieli cucaracter excepţional şi din provizioane pentru deprecierea excepţională adebitorilor diverşi, cât şi veniturile din reluarea provizioanelor reglementate.

Compararea veniturilor din exploatare cu cheltuielile dinexploatare permit obţinerea rezultatului din exploatare, care poate fi profit(când veniturile sunt excedentare cheltuielilor aferente) sau pierdere (însituaţia inversă).



În această categorie sunt incluse cheltuielile cu amortizărle şi provizioanele (grupa 68) şi veniturile din provizioane.

Tot în categoria cheltuielilor calculate şi în consecinţaneregeneratoare de fluxuri de trezorerie, valoarea contabilă a elementelor deactive cesionate, distruse sau dispărute.

Veniturile şi cheltuielile financiare aferente operaţiilor financiaresunt considerate în această categorie indifent de calculul lor ordinar sauexcepţional.

Diferenţa dintre venituri şi cheltuieli financiare reprezintărezultatul financiar, care, adiţionat la rezultatul exploatării, duce laconstituirea rezultatului curent al exerciţiului.

Suma acestora reprezintă rezultatul contabil , adică suma globală a profitului sau pierderii exerciţiului financiar, aşa cum rezultă din contul derezultate.

Pornind de la rezultatul contabil, se poate determina rezultatulfiscal, respectiv profitul impozabil sau pierderea netă, în conformitate curegulile fiscale (rezultatul exerciţiului înainte de impozitare plus cheltuielilenedeductibile sub aspect fiscal minus sumele deductibile sub aspect fiscal).Rezultatul net se obţine prin diminuarea rezultatului contabil cu impozitul

pe profit.Majoritatea cheltuielilor şi veniturilor, fiind consecinţa practicării

unei contabilităţi de angajamente, vor genera, mai devreme sau mai târziu,fluxuri de trezorerie (plăţi sau încasări). În această categorie sunt cuprinse cu

câteva excepţii cheltuielile înregistrabile prin grupele de conturi 60-67 şivenituri contabilizate prin grupele 70-77, din PCG.În această categorie pot fi incluse şi cheltuielile cu impozitul pe

profit (contul 691).Există însă o serie de cheltuieli şi venituri ce nu presupun fluxuri

de trezorerie, mărimea acestora rezultând de obicei din calcule. In aceastăcategorie sunt incluse cheltuielile cu amortizările şi provizioanele ( grupa68) şi veniturile din provizioane.

Tot în categoria cheltuielilor calculate şi în consecinţa neregeneratoarede fluxuri de trezorerie, valoarea contabilă a elementelor de active cesionate,

distruse sau dispărute.

2.5. Obiectivele contabilităţii financiare a cheltuielilor,veniturilor şi rezultatelor

Organizarea contabilităţii cheltuielilor şi veniturilor îşi propune



atât obiective specifice, cât şi obiective care decurg din graba diversă acontabilităţii financiare:

• Fundamentarea cheltuielilor în bugetul de venituri şi cheltuieli pe baza informaţiilor din exerciţiul anterior şi a obiectivelor perioadeiviitoare;

• Delimitarea riguroasă a cheltuielilor în timp, pentru a separastructural cheltuielile care aparţin exerciţiului;

• Încadrarea cheltuielilor, după natural lor, pe grupe de cheltuielişi activităţi pentru a asigura comparabilitatea acestora cu veniturile obţinuteşi stabilirea rezultatului financiar pe structura activităţilor care le-au generat;

• Evidenţa şi controlul îndeplinirii planului de livrări pe produseşi clienţi, potrivit condiţiilor stabilite prin contractele economice ca premisăfundamentală a realizării veniturilor;

• Delimitarea în timp a veniturilor, astfel încât să se separeriguros elementele care aparţin strict exerciţiului curent, corespunzător

principiului independenţei exerciţiilor;• Determinarea nivelului de realizare a acoperirii din venituri a

cheltuielilor de producţie şi desfacere;• Calculul cifrei de afaceri, prin însumarea veniturilor rezultate

din livrări de bunuri, executarea de lucrări şi prestările de servicii şi altevenituri din activitatea de axploatare, mai puţin rabaturile, remizele şi altereduceri acordate clieţilor;

• Furnizarea de informaţii reale şi utile pentru previziunea,

compararea şi evaluarea capacităţii întreprinderii de a produce beneficii;• Furnizarea de informaţii pentru analiza performanţelor

întreprinderii, pentru reflectarea capacităţii managerilor de a utiliza resurseleîntreprinderii într-o manieră eficientă;

• Fundamentarea procesului decizional;

Totodată “produsele” contabilităţii financiare pot fi folosite pentru:- “alimentarea” statisticilor şi a contabilităţii naţionale;- servesc la diagnosticul financiar şi economic al întreprinderii;

- aduc încredere şi favorizează dialogul social între parteneri, înviaţa economică;- constituie mijloc de probă în justiţie.

2.6. Standarde Internaţionale de Contabilitate

Elementele de venit şi cheltuieli conform IAS 1 trebuie



compensate atunci şi doar atunci când:• un Standard Internaţional de Contabilitate cere sau permite

aceasta;• câştigurile, pierderea şi cheltuielile aferente provenind din

aceeaşi tranzacţie sau eveniment sau din tranzacţii şi evenimente similare nusunt semnificative.Este important ca atât activele şi datoriile cât şi veniturile şi

cheltuielile atunci când sunt semnificative să fie raportate separat.

Standarde referitoare la cheltuieli

Conform Cadrului General al IAS definiţia cheltuielilor include prevederile precum şi acele cheltuieli care apar în procesul desfăşurăriiactivităţii curente a întreprinderii. De exemplu cheltuielile ce apar în cursul

activităţilor curente ale întreprinderii include costul vânzărilor, salariile şiamortizarea. Ele se găsesc de obicei sub forma ieşirilor sau scăderii valoriiactivelor cum ar fi numerarul sau echivalentele numerarului, stocurile,terenurile şi mijloacele fixe.

Pierderile reprezintă alte elemente care corespund definiţieielementelor şi care pot apărea sau nu pe parcursul desfăşurării activităţilor curente ale întreprinderii. Piederile reprezintă diminuări ale beneficiilor economice şi din acest punct de vedere nu diferă ca natură de alte tipuri decheltuieli.

Definiţia cheltuielilor include şi pierderile nerealizate, celerezultate din creşterea cursului de schimb valutar în cazul unor împrumuturi pe care întreprinderea le-a contractat în valută.

Cheltuielile ulterioare aferente unui element de natura terenurilor şi mijloacelor fixe conform IAS 16 care a fost deja recunoscut trebuieadăugate valorii contabile a activului numai atunci când se estimează căîntreprinderea va obţine beneficii economice viitoare suplimentare faţă de

performanţele estimate iniţial ca fiind corespunzătoare. Cheltuielileulterioare privind terenurile şi mijloacele fixe sunt recunoscute ca activenumai atunci când acea cheltuială îmbunătăţeşte starea respectivei active faţă

de performanţele estimate iniţal.Tratamentul contabil adecvat în cazul cheltuielilor efectuate

ulterior achiziţionării unui teren sau mijloc fix depinde de factorii care aufost luaţi în considerare la evaluarea iniţială şi la recunoaşterea elementelor aferente şi de posibilitatea recuperării acestei cheltuieli ulterioare.

Cheltuiala pe segment (IAS 14) este cheltuiala ce rezultă din



acţiunea de exploatare a unui segment care este direct atribuibilăsegmentului respectiv şi ponderea relevantă dintr-o cheltuială care poate fialocată unui temei rezonabil segmentului respectiv, inclusiv cheltuielilelegate de vânzări către clienţii externi şi cheltuieli legate de tranzacţii cu altesegmente ale aceleiaşi întreprinderi.

Cheltuiala pe segment nu include:• elemente extraordinare;• dobânzi, inclusiv dobânzi ocazionate de împrumut;• pierderi din vânzarea investiţiilor financiare sau pierderi din

stingerea datoriilor;• cheltuieli cu impozitul pe profit;• cheltuieli administrative generale, cheltuiala birourilor

centrale.Cheltuiala pe segment include partea unui asociat al unei societăţi

mixte din cheltuiala entităţii controlate în comun care este contabilizată princonsolidare conform IAS 31. Rezultatul pe segment este diferenţa dintrevenitul şi cheltuiala pe segment. Rezultatul pe segment se determină deajustările pentru iteresul minoritar.

Standarde referitoare la venituri

Conform IAS 18 veniturile sunt definite în Cadrul General deîntocmire a situaţiilor financiare drept majorări ale beneficiilor economice în

timpul exerciţiului financiar în urma intrărilor sau măririi valorii activelor sau diminuări obligaţiilor care duc la creşteri ale capitalului propriu, alteledecât cele obţinute prin contribuţii de la deţinătorii de capital. Termenul devenituri include acele venituri care apar în cursul desfăşurării de către oîntreprindere a activităţii sale curente, termenul fiind regăsit şi sub altedenumiri ce includ vânzări, onorarii, dobânzi, dividende şi revente.

Un element de primanţă în contabilitatea veniturilor estedeterminarea momentului la care trebuie recunoscut ca venit. Venitul esterecunoscut atunci când există posibilitatea ca societăţii să îi revină în viitor anumite beneficii economice şi când aceste beneficii pot fi evaluate cufidelitate.

Venitul este fluxul brut de beneficii economice primite de la osocietate în cursul activităţilor obişnuite ale acesteia atunci când acest flux sematerializează prin creşteri ale capitalului propriu, altele decât creşteriledatorate contribuţiilor din partea participanţilor la acest capital propriu.

Venitul include doar fluxurile brute de beneficii economice



primite sau de primit de către societate în nume propriu.Sumele colectate în numele unor terţe părţi cum ar fi: taxele de

vânzare, taxele pentru bunuri şi servicii şi taxele pe valoare adăugată nu sunt beneficii economice de primit de către societate şi nu au ca rezultat creştereade capital propriu. De aceea sunt excluse din venituri. Similar în cazul uneirelaţii de mandatar fluxurile brute de beneficii economice include sumelecolectate în numele proprietarului şi care nu au ca rezultat creşteri alecapitalului propriu al societăţii.

Sumele colectate în numele proprietarului nu reprezintă venituri.Veniturile sunt reprezentate de comisioane. Veniturile trebuie evaluate lavaloarea justă a mijlocului de plată primit sau de primit. Suma veniturilor rezultate dintr-o tranzacţie este determinată de obicei printr-un acord dintresocietate şi cumpărător sau utilizatorul activului. Se evaluează la valoarea

justă a mijlocului de plată primit sau de primit, ţinând cont de suma oricăror

reduceri comerciale şi de rabatul cantitativ permis de societate. Diferenţadintre valoarea justă şi suma nominală a mijloacelor de plată esterecunoscută ca fiind venit din dobânda conform IAS 39.

În momentul în care bunurile sunt vândute sau se prestează serviciiîn schimbul unor bunuri sau servicii ce nu sunt similare, schimbul este privitca fiind o tranzacţie ce generează venit. Când preţul de vânzare al unui

produs include suma identificabilă pentru servicii succesibile, această sumăeste înregistrată în avans şi recunoscută ca venit pe parcursul perioadei încare este efectuat serviciul.

Veniturile din vânzarea bunurilor trebuie să fie recunoscute înmomentul în care toate condiţiile următoare sunt satisfăcute:1) societatea a transferat cumpărătorului riscurile şi avantajele

semnificative ce decurg din proprietatea asupra bunului;2) mărimea veniturilor poate fi evaluată în mod rezonabil;3) societatea nu mai gestionează bunurile vândute la nivelul la

care ar fi făcut-o.Dacă societatea păstrează riscurile semnificative aferente

proprietăţii, tranzacţia nu reprezintă o vânzare şi veniturile nu suntrecunoscute. Dacă o societate păstrează doar un risc nesemnificativ ce

decurge din dreptul de proprietate atunci tranzacţia reprezintă o vânzare şiveniturile sunt recunoscute.

Veniturile şi cheltuielile ce se referă la aceeaşi tranzacţie saueveniment se recunosc simultan, acest proces fiind denumit în mod curentcorespondenţa veniturilor cu cheltuielile.

Standarde referitoare la rezultate



Conform IAS 8 toate elementele de venit şi cheltuieli recunoscuteîntr-o perioadă trebuie incluse în determinarea rezultatului net corespunzător acelei perioade în afară de cazul în care un anumit IAS specifică altceva.

Atunci când elementele veniturilor şi cheltuielilor din contul de profit şi pierdere provenit din activităţi obişnuite au o aşa mărime, natură sauimpact astfel încât prezentarea acestora să fie relevantă în explicarea

performanţelor întreprinderii pentru perioada respectivă, atunci natura şivaloarea corespunzătoare acestor elemente trebuie prezentată separat.

Deşi elementele veniturilor şi cheltuielilor nu sunt elementeextraordinare, natura şi suma corespunzătoare acestor elemente pot firelevante pentru utilizatorii documentelor financiare în înţelegerea poziţiei,finanţarea şi performanţele unei întreprinderi şi în efectuarea previzibilăasupra poziţiei financiare şi performanţei.

Când rezultatul unui contract de construcţie (IAS 11) poate fiexprimat în mod credibil costurile şi veniturile contractual care trebuierecunoscute ca şi cheltuieli şi venituri de referinţă pentru stadiul final alactivităţii contractuale la data bilanţului.

În cazul unui contract cu preţ fix: rezultatul unui contract deconstrucţie este estimat credibil atunci când toate condiţiile următoare suntsatisfăcute:

1) venitul contractual total este evaluat în mod credibil;2) este posibil ca beneficiile economice asociate contractului să

fie generate către întreprindere;3) atât costurile contractuale necesare derulării contractului cât şicele din faza finală a acestuia evidenţiate la data bilanţului sunt evaluate înmod credibil.

Când este posibil ca totalul costurilor contractuale să depăşeascătotalul veniturilor contractuale pierderea prevăzută trebuie recunoscută înmod automat drept cheltuială.

Valoarea unei asemenea pierderi este determinată indiferent:• dacă lucrarea a început sau nu;• de stadiul definirii activităţii contractuale.

Rezultatul acţiune (IAS 33) de bază se calculează împărţind profitul sau pierderea netă aferentă exerciţiului corespunzătoare acţionarilor comuni la media ponderată a acţiunilor comune în circulaţie în exerciţiulrespectiv.

Toate veniturile şi cheltuielile recunoscute într-o perioadă ,



inclusiv cheltuielile cu impozite şi taxele, elementele extraordinare şiinteresele minoritare contribuie la determinarea profitului sau pierderii neteaferente exerciţiului (IAS 8).

Valoarea profitului net crespunzătoare acţionarilor preferenţialiinclusive dividendele preferenţiale aferente exerciţiului se reduce din

profitul net aferent exerciţiului pentru determinarea profitului sau pierderiinete aferente exerciţiului corespunzătoare acţionarului comun.

CAPITOLUL IIIORGANIZAREA CONTABILITĂŢII CHELTUIELILOR,

VENITURILOR ŞI A REZULTATELOR LA SC UPET SA

3.1 Organizarea contabilităţii sintetice şi analitice a cheltuielilorla SC UPET SA

Contabilitatea financiară reflectă cheltuielile într-o clasificarecorespunzătoare naturii activităţilor pe care le desfăşoară întreprinderea,astfel:

- cheltuieli de exploatare- cheltuieli financiarecheltuieli extraordinare

- cheltuieli cu amortizările şi provizioanele- cheltuieli cu impozitul pe profitPotrivit Planului de conturi aplicabil în România, contabilitatea

cheltuielilor se realizează cu ajutorul următoarelor grupe de conturi:- 60 “ cheltuieli cu materii prime, materiale şi mărfuri”- 61 “cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi”- 62 “cheltuieli cu alte servicii executate de terţi”



- 63 “cheltuieli cu impozitele, taxele şi vărsămintele asimilate”- 64 “cheltuieli cu personalul”- 65 “alte cheltuieli de exploatare”- 66 “cheltuieli financiare”- 67 “cheltuieli extraordinare”- 68 “cheltuieli cu amortizările şi provizioanele”- 69 “ cheltuieli cu impozitul pe profit”Conturile de cheltuieli funcţionează după regulile conturilor de active

înregistrând:• în debit, cheltuielile efectuate în cursul anului ca exerciţiu financiar

( consumuri definitive de resurse);• în credit, imputarea asupra veniturilor curente ( decontarea ,

repartizarea cheltuielilor asupra rezultatelor).La sfârşitul lunii conturile de cheltuieli nu prezintă sold.

Pentru reprezentarea cheltuielilor ( şi venitueilor) se porneşte de lacaracterul de proces al activităţii consumatoare de resurse şi producătoare derezultate.Ocazionarea cheltuielilor se derulează în mai multe etape succesiveşi simultane de timp.În cazul procesului cheltuielilor apar patru momente:angajarea ( are loc în momentul în care se contractează obligaţia băneascăgeneratoare de plăţi sau consumatoare de resurse) , consumul ( este specificutilizării efective a resurselor în scopul satisfacerii nevoilor de consum sau

producţie) , plăţile ( achitarea unei sume de bani ca echivalent în cadrulrelaţiilor financiare) şi imputarea (reflectă momentul în care cheltuielile sunt

decontate asupra veniturilor).Această analiză cu privire la momentele ocazionării cheltuielilor seregăseşte în contabilitatea financiară.Astfel prin respectarea principiuluiindependenţei exerciţiilor, toate operaţiile care determină cheltuieli suntînregistrate în momentul generării lor.

Contabilitatea anglo-saxonă evidenţiază procesul de “ matching “ încadrul căruia cheltuielile se află într-o conexiune cu veniturile dejarecunoscute.Astfel:

- toate cheltuielile angajate în exerciţiul financiar curent dar care nuse pot ataşa veniturilor “ activate “ sunt repartizate asupra mai multor

exerciţii.Consideraţiile anterioare permit apreciarea că în contabilitateafinanciară cheltuielile se pot grupa şi în:

- cheltuieli curente, angajate şi recunoscute de rezultatul exerciţiuluicurent;

- cheltuieli înregistrate în avans şi cheltuieli de repartizat pe maimulte exerciţii, sunt cheltuieli constatate sau angajate în exerciţiul curent,dar recunoscute în rezultatul exerciţiilor viitoare;



- cheltuieli de plată, sunt consumurile constatate efectiv, dar pentrucare până la închiderea exerciţiului nu s-au întocmit documentele deconstatare.

O caracteristică a conturilor din clasa 6 ( comună cu conturile devenituri din clasa 7 ) este că ele nu participă la stabilirea şi evaluarea

posturilor în bilanţul contabil în mod direct, ci prin intermediul rezultatelor financiare stabilite cu ajutorul contului de rezultate al exerciţiului.Excepţiefac cheltuielile înregistrate în avans care sunt contabilizate într-un contdistinct ( 471” cheltuieli înregistrate în avans”) care apar în bilanţul contabil,având o poziţie neutrală faţă de contul de rezultate.

3.1.1 Contabilitatea cheltuielilor de exploatare

Contabilitatea generală reflectă cheltuielile activităţii de exploatare în

funcţie de natura resurselor consumate, în consens cu structura cheltuielilor din contul “ profit şi pierdere”.Activitatea de exploatare cuprinde toateoperaţiile economice şi comerciale privind aprovizionarea, producţia şidesfacerea bunurilor, lucrărilor şi serviciilor.De asemenea sunt incluse şioperaţiile privind investiţiile , prin care se realizează producţia şi construcţia

proprie de mijloace fixe. Structural contabilitatea operaţiilor privindconstatarea cheltuielilor se diferenţiază în funcţie de natura resurselor utilizate.

Contabilitatea cheltuielilor cu materii prime, materiale şiMărfuri

Cheltuielile cu materii prime, materialelor şi mărfurilor constau învaloarea la preţ de înregistrare ( în funcţie de metoda de evaluare a ieşirilor folosită ) a materiilor prime consumate în activitatea de exploatare.

Înregistrarea cheltuielilor cu materii prime se face diferit în funcţie demetoda utilizată pentru gestiunea stocurilor.

Astfel, în cazul metodei inventarului permanent, înregistrareacheltuielilor cu materii prime, materielelor şi mărfurilor se face pe baza

documentelor de eliberare a materiilor prime în consum : bon de consum,fişă limită, etc.

În toate cazurile utilizării acestei metode, cheltuielile colectate încursul exerciţiului se înregistrează prin următorul articol contabil:

60 = 3cheltuieli cu materii prime, conturi de producţie stocuri



materiale şi mărfuri şi în curs de execuţie

Dacă se utilizează metoda inventarului intermitent, materii prime,materialele şi mărfurile se consideră şi înregistrează drept cheltuieli încă dinmomentul aprovizionării lor, la baza înregistrării stând documentele deaprovizionare: avize însoţitoare, note de recepţie şi constatare diferenţe.

Conform acestei metode la conturile de cheltuieli se înregistreazăcumpărările de stocuri, iar consumurile stocate se determină pe baza relaţiei:

Cumpărări = intrări prin cumpărări+ stocuri – stocuri finale constatateconsumate de la furnizori iniţiate la inventar

Pentru mărfuri se calculează cheltuielile componente ale costurilor vândute, folosind relaţia:

Costul mărfurilor = intrări prin cumpărări+ stocuri – solduri finale constatatecumpărate de la furnizori iniţiate la inventar

Tipurile de înregistrări ce intervin în aceste condiţii sunt:a) Preluarea la cheltuieli, la deschiderea exerciţiului, a stocurilor iniţiale

de materii prime, materiale şi mărfuri:

60 = 3cheltuieli cu materii prime, conturi de stocuri şi producţie

materiale şi mărfuri în curs de execuţie b) Înregistrarea cumpărărilor de stocuri efectuate in cursul exerciţiului:

% = 4060 furnizori şi conturi asimilate

cheltuieli cu materii prime,materiale şi mărfuri

4426TVA- deductibil

c) Preluarea ca stocuri la închiderea exerciţiului, a stocurilor determinateşi evaluate pe bază de inventar:

60 = 3conturi de stocuri şi producţie cheltuieli cu materii prime,

în curs de execuţie materiale şi mărfuri



SC UPET SA utilizează metoda inventarului permanent pentrucontabilizarea consumurilor.În cursul lunii noiembrie 2003 în cadrulsocietăţii au avut loc următoarele cheltuieli:

a) Valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime date în consum şilipsuri neimputabile:

C/V materii prime ;-diferenţe de preţ

601 = % 4094307044 lei301 3980390273 lei308 113916771 lei

b) Valoarea la preţ de înregistrare a materialelor consumabile date în

consum şi lipsuri neimputabile:-C/V materialelor consumabile;- diferenţă de preţ

602 = % 1024609164 lei302 1021381823 lei308 3227341 lei

Din care:• Materiale consumabile 3021 107989002 lei

• Combustibil 3022 22759723 lei• Materiale pentru ambalat 3023 737208963 lei• Piese de schimb 3024 38952825 lei• Alte materiale consumabile 3028 114471300 lei

c) Plusuri constatate la inventariere privind obiectele de inventar:

603 = 303 -52460 lei

d) Valoarea la preţ de înregistrare a obiectelor de inventar date înconsum şi lipsuri neimputabile:

-C/V obiecte de inventar;- diferenţa de preţ

603 = % 26042088 lei



303 25989614 lei308 52474 lei

e) Valoarea materialelor nestocate , aprovizionate de la furnizori:

-C/V materiale nestocate;-TVA deductibil

% = 410 2099860 lei604 1721197 lei

4426 4378663 lei

f) Valoarea consumurilor de energie şi apă ( prestate ):-Costul energiei şi apei;

TVA deductibil

% = 401 45639583 lei604 37409494 lei

4426 8230089 lei

g) Consumul de energie şi apă ( evaluate cu exactitate ) şi înregistrate cao datorie exigibilă:

-C/V energie şi apă;

TVA neexigibil% = 408 803947989 lei

605 6641867 lei4428 17306121 lei

Neînregistrarea consumurilor care deţin o pondere mare la UPET( energie, apă) ar conduce la obţinerea unor profituri fictive mari. De aceea,

pentru a preveni aceste inexactităţi acele consumuri pentru care nu s-au primit facturile se înregistrează conform articolului contabil mai sus

prezentat.

h ) Valoarea mărfurilor vândute:

607 = 371 178522149 lei

i ) Valoarea la preţ de înregistrare a ambalajelor vândute şi lipsuri



neimputabile:C/V ambalajelor Diferenţe de preţ

608 = % 505624 lei381 503508 lei388 2116 lei

Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi

Deşi nu deţin o pondere importantă în totalul cheltuielilor deexploatare a unei întreprinderi, lucrările şi serviciile executate de terţi suntde o mare diversitate , fapt pentru care aceste cheltuieli se grupează în douăcategorii:

a) Cheltuieli privind lucrările şi serviciile ocazionate direct dedesfăşurarea activităţii, în ansamblu, a întreprinderii cum sunt: lucrările deîntreţinere şi reparaţiile ;redeventele; locaţiile de gestiune şi chiriile, primelede asigurarea, studiile şi cerecetările.

Toate aceste cheltuieli se înregistrează în conturile din grupa 61 “cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi”.

b) Cheltuieli privind lucrările şi serviciile legate direct de activităţile deansamblu, desfăşurate de întreprindere cum sunt : colaborările şi terţii;comisioanele şi onorariile; protocol, reclamă şi publicitate; transportul de

bunuri şi personal; deplasări, detaşări şi transferări; poştă şi telecomunicaţii;alte servicii executate de terţi.Aceste cheltuieli sunt înregistrate la conturile reunite în grupa 62 “

cheltuieli cu alte servicii executate de terţi “ .Colectarea cheltuielilor în cursul perioadei generează înregistrarea :

61 = 40cheltuieli cu lucrările şi furnizori şi conturi

serviciile executate de terţi asimilate

Sau 62 = 51cheltuieli cu alte servicii conturi la bănci

executate de terţi 53casa

În contabilitatea cheltuielilor privind lucrările şi serviciile furnizate deterţi se poate ivi situaţia în care se primesc facturi fără a se executa.În



realitate lucrările şi serviciile prestate în acest caz se vor înregistra încontabilitate prin următoarele operaţii:

a) Cumpărătorul va contabiliza factura la primirea ei

611 = 401cheltuieli cu întreţinerile furnizori

şi reparaţiile4426

TVA deductibil

b) La închiderea exerciţiului efectul acestei cheltuieli asupra rezultatuluieste anulat prin înregistrarea:

471 = 611cheltuieli înregistrate cheltuieli şi întreţinerile

în avans şi reparaţiile

c) Înregistrarea este stocată la deschiderea exerciţiului următor:

611 = 471cheltuieli cu întreţinerile cheltuieli înregistrate

şi reparaţiile în avans

Cheltuieli cu impozitele, taxele şi vărsămintele asimilate

Pentru aceste cheltuieli în planul de conturi este rezervat un singur contşi anume 635 “ cheltuieli cu alte impozite , taxe şi varsăminte asimilate “.

Se intâlnesc două situaţii în care este folosit acest cont şi anume:a) Contul 635 “cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate “

, folosit pentru evidenţierea sumelor datorate , potrivit legii , bugetuluistatului, reprezentând impozitul suplimentar suportat de unitatea

patrimonială pentru depăşirea fondului de salarii admisibil.Înregistrarea în

contabilitate a acestei cheltuieli se face astfel:635 = 444

cheltuieli cu alte impozite impozitul pe venituri detaxe şi vărsăminte asimilate natura salariilor

b) Contul 635 “cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate “



datorate bugetului de stat sau altor organisme publice sub formă de : proratădin TVA deductibilă, devenită nedeductibilă;TVA colectată aferentă

bunurilor şi serviciilor folosite în scop personal sau predate cu titlu gratuit,cea aferentă lipsurilor peste normele legale, precum şi cea aferentă bunurilor şi serviciilor acordate salariaţilor sub forma avantajelor în natură;diferenţelede preţ la gaze şi ţiţei obţinute din producţia internă; impozitul pe clădiri ,impozitul pe terenuri, taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat,alte impozite şi taxe, datorii şi vărsăminte de efectuat la alte organisme

publice, destinate fondurilor speciale.În contabilitate aceste cheltuieli sunt înregistrate sub forma:

635 = 4426cheltuieli cu alte impozite, taxe TVA deductibilă

şi vărsăminte asimilate4427

TVA colectată446

alte impozite, taxeşi vărsăminte asimilate

447` fonduri speciale – taxe

şi vărsăminte asimilate Contabilitatea cheltuielilor cu personalul.

La această grupă sunt contabilizate: cheltuielile cu salariile personaluluişi cheltuielile privind asigurările şi protecţia socială, contribuţia societăţii laasigurările sociale, contribuţia unităţii la constituirea fondului iniţial deasigurări sociale de sănătate şi contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj.Pentru reflectarea acestor cheltuileli în planul de conturi s-a rezervat grupade conturi 64 “Cheltuieli cu personalul”. Înregistrarea contabilă este deforma:

64 = 42cheltuieli cu salariile personalul şi conturi asimilate

personalului 43asigurări sociale, protecţie

socială şi conturi asimilate

S.C. UPET S.A. înregistrează:a) Înregistrarea pe cheltuieli a valorii remuneraţiei şi altor drepturi

cuvenite personalului.



641 = 421 1850603133 lei

b) Înregistrarea pe cheltuieli a contribuţiei unităţii la asigurărisociale:

• C.a.s 22%

6451 = 4311 425638721 lei

• Fondul asigurărilor sociale (7%)

6451 = 4313 129542219 lei

c) Înregistrarea pe cheltuieli privind contrbuţia unităţii la

constituirea fondului pentru ajutorul de şomaj (3%)

6452 = 4371 92530157 lei

Alte cheltuieli de exploatare.

Prin grupa 65 “Alte cheltuieli de exploatare” se înregistreazăcheltuielile ocazionate de pierderile din creanţe suportate de întreprindere,

pierderile din lichidarea dobânzilor şi creanţelor, precum şi alte cheltuieli de

exploatare. Înregistrarea contabilă este de forma:

65 = 4118alte cheltuieli de exploatare clienţi incerţi sau în litigiu

167alte împrumuturi şidatorii asimilate

În luna noiembrie S.C.UPET S.A. a înregistrat următoarele operaţiicontabile privind cheltuielile de exploatare:

a) Înregistrarea comisioanelor bancare în valoare de 2977000 lei:

2977000 lei 627 = 51211 2977000 leicheltuieli cu serviciile cont la BCR bancare şi asimilate



b) Societatea înregistrează cheltuieli cu chiriile pentru spaţiul unde îşidesfăşoară activitatea depozitul de aluminiu şi PVC

1700000 lei 612 = 5311 1700000 leicheltuieli cu redeventele, casa

locaţiile de gestiune şi chiriile

c) Înregistrarea cheltuielilor cu primele de asigurări în valoare de2093885 lei:

2093885 lei 613 = 5311 2093885 leicheltuieli cu primele de asigurări casa

d) În această lună se înregistrează şi cheltuieli poştale:380692 lei 626 = 5311 380692 lei

cheltuieli poştale şi casataxe de telecomunicaţii

e) Înregistrarea cheltuielilor cu materiile nestocate în valoare de814636 lei:

814636 lei 604 = 401 814636 lei

cheltuieli privind furnizorimateriale nestocate

f) În această lună costul energiei şi al apei este în valoare de 3648251lei:

364825 lei 605 = 401 364825 leicheltuieli privind furnizorienergia şi apa

g) Cheltuielile de protocol şi publicitatea au fost contabilizate astfel:

8787956 lei 623 = 401 8787956lei

cheltuieli de protocol, furnizorireclamă şi publicitate



h) Transportul de bunuri a adus cheltuieli în valoare de 4519500 lei:

4519500 lei 624 = 401 4519500 leicheltuieli cu transportul furnizori

de bunuri şi personal

i) Cheltuielile cu taxele de telecomunicaţii au fost înregistrate astfel:

15039316 lei 626 = 401 15039316 leichetuieli poştale şi furnizori

taxe de telecomunicaţii

j) Înregistrarea descărcării de gestiune a materialelor vândute:

157840 lei 607 = 301 157840 leicheltuieli privind mărfurile materii prime

k) Înregistrarea salariilor în luna noiembrie în valoare de 40335000lei şi contribuţile aferente acestor salarii:

40335000 lei 641 = 421 40335000 leicheltuieli cu salariile personal-remuneraţii

personalului datorate Contribuţia unităţii la asigurările sociale:

12100500 lei 6451 = 43111 12100500 leicheltuieli privind CAS unitate

CAS unitate

CAS unitate – 7%:

2823450 lei 6451 = 43112 2823450 leicheltuieli privind CAS unitate

CAS unitate

Contribuţia unităţii la fondul de şomaj 3%:

2016750 lei 6452 = 4371 2016750 leicheltuieli privind contribuţia contribuţia unităţiisocietăţii la fondul de şomaj la fondul de şomaj



Fond îvăţământ – 2%:

806700 lei 63 = 4474 806700 lei

3.1.2. Contabilitatea cheltuielilor financiare

În categoria cheltuielilor financiare se includ acele cheltuieli caresunt strict legate de activitatea financiară a întreprinderii şi se referă la :

• Pierderi din creanţe legate de participaţii• Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate• Cheltuieli din diferenţa de curs valutar • Cheltuieli privind dobânzile• Cheltuieli privind sconturile acordate• Alte cheltuieli financiareToate operaţiile privind cheltuielile financiare sunt înregistrate prin

conturile din grupa 66 “Cheltuieli financiare”. Aceste conturi sunt:- 663 “Pierderi din creanţe legate de participaţii”- 664 “Cheltuieli privind investiţiile financiare cedate”- 665 “Cheltuieli din diferenţe de curs valutar”- 666 “Cheltuieli privind dobânzile”- 667 “Cheltuieli privind sconturile acordate”- 668 “Alte cheltuieli financiare”

Contabilitatea pierderilor din creanţe de participaţii

În practica ţărilor cu economie de piaţă, adeseori societăţile comerciale“mamă” îşi ajută societăţile comerciale “fiice” cu împrumuturi pe termenmijlociu şi lung în vederea redresării situaţiei economico-financiare aacestora din urmă. În acest fel societatea comercială “mamă” dobândeştedrepturi de creanţă asupra societăţii comerciale “fiice”.

Deoarece situaţia economico-financiară a societăţii “fiice” poate evolua

spre faliment, există riscul ca societatea comercială “mamă” să nu-şi mai poată recupera ajutoarele financiare acordate şi eventual, dobânzile aferente.În acest caz, în limita prevederilor legale, societatea comercială “mamă”

poate include pierderile din aceste creanţe legate de participaţii încheltuielile sale financiare, utilizând contul 663 “Pierderi din creanţe legatede participaţii”. Înregistrările contabile care pot apărea sunt:

• Pierderea reprezentată de imposibilitatea recuperării ajutoarelor



financiare acordate:663 = 2671

pierderi din creanţe sume datorate delegate de participaţii filiale

• Dobânda aferentă ajutoarelor financiare acordare, trecută anterior asupra creanţelor legate de participaţii ce nu se mai poate recupera de lasocietatea comercială “fiică”:

663 = 2672 pierderi din creanţe dobânda aferentălegate de participaţii sumelor datorate de filiale• Contabilitatea cheltuielilor privind titlurile de plasament cedate

Contabilitatea investiţiilor financiare

Sunt cuprinse acţiunile, obligaţiunile şi alte titluri asimilate, procurate deagentul economic deţinător cu scopul de a realiza prin vânzarea lor un câştigfinanciar. Aceste titluri sunt de regulă, negociabile la bursă, asigurând pentrudeţinător lichiditatea şi securitatea tranzacţiilor.

În cazul în care agentul economic nu va putea vinde aceste titluri cel puţin la valoarea de achiziţie, ci va realiza din aceste operaţii o pierdere.

Diferenţele nefavorabile dinre valoarea contabilă a titlurilor de plasament şi preţul de cesiune al acestora se înregistrează în contul 664“Cheltuieli privind investiţiile financiare cedate” iar peţul încasat din

vânzarea titlurilor de plasament cedate se va credita contul corespunzător titlurilor de plasament la care au fost înregistrate, prin debitarea conturilor detrezorerie, prin următorul articol contabil:

664 = %cheltuieli privind investiţiile 502

financiare cedate acţiuni proprii503

acţiuni505

obligaţiuni emise şirăscumpărate

506obligaţiuni

508alte investiţii financiare pe termen

scurt, creanţe asimilate



Contabilitatea din diferenţe de curs valutar

Cheltuielile privind diferenţele de curs valutar cuprind diferenţelenefavorabile de curs valutar rezultate în urma lichidării, creanţelor şidatoriilor în devize ale întreprinderii şi cele constatate la evaluarea la zi adisponibilităţilor bancare în devize, disponibilităţilor în devize existente încaserie şi creditele deschise în devize.

În cazul creanţelor şi disponibilităţilor, diferenţele nefavorabile de cursvalutar apar în situaţia în care valoarea contabilă de intrare, din momentulderulării operaţiei este mai mare decât valoarea la cursul zilei din momentulîncasării creanţei sau evaluării disponibilităţilor. Pentru datorii, diferenţelenefavorabile apar în situaţia inversă.

Înregistrările contabile care pot apărea sunt:• Diferenţele nefavorabile de curs valutar apărute în urma lichidării

creanţelor în valută ( pentru sumele încasate din lichidarea creanţelor se vor credita conturile de creanţe şi se vor debita conturile de trezoreriecorespunzătoare ).

665 = %cheltuieli din diferenţe 267

de curs valutar creanţe imobilizate409furnizori – debitori

41clienţi şi conturi asimilate

451decontări în cadrul grupului

456decontări cu asociaţii

privind capitalul

461debitori diverşi

• Diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente disponibilităţilor bancare în devize existente în sold la sfârşitul exerciţiului ( atunci cândcursul valutar al acestora a scăzut).

În luna noiembrie a anului 2003, SC UPET SA a înregistrat diferenţe



nefavorabile de curs valutar aferente disponibilităţilor bancare în sumă de11.153.774 lei conform operaţiei contabile:

11.153.774 lei 665 = % 11.153.774 leicheltuieli din diferenţe 5121

de curs valutar conturi curente la BCR

Contabilitatea cheltuielilor privind dobânzile

În patrimoniul deţinut de un agent economic, capitalurileîmprumutate şi datoriile asimilate pot ocupa ponderi relativ ridicate.Înaceastă situaţie agentul economic beneficiar al împrumuturilor şi datoriilor asimilate se va afla în postura de plătitor de dobânzi care reprezintă pentru eio cheltuială financiară reflectată cu ajutorul contului 666 “ cheltuieli privind

dobânzile”.

666 = 168cheltuieli privind dobânzi aferente împrumuturilor

dobânzile şi datoriile asimilate451

decontări în cadrul grupului455

sume datorate asociaţilor

511valori de încasat518

dobânzi5198

dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt

Mărimea acestor cheltuieli este determinată de felul dobânzii ( simplăsau compusă ) , mărimea creditului şi durata de rambursare.

Relaţia de calcul a dobânzii simple ( D) este :

100

** t r C D = , în care:

C- reprezintă capitalul împrumutat;t- timp de rambursare;r- rata dobânzii.Relaţia de calcul a dobânzii compuse (D) este :

0C C D t += , în care:



Ct-reprezintă capitalul fructificat la termenul tCo- capitalul iniţial;

( )r At

t C C += *0

La data de 05 noiembrie 2003 în cadrul întreprinderii UPET SA seînregistrează plăţi prin contul curent la BCR în valoare de 55000000 leicheltuieli cu dobânzile 18658450 lei:

% = 5121.8 73658450 leidisponibil BCR

5191.8 55000000 leicredite BCR

666 18658450 leicheltuieli privind dobânzile

Contabilitatea cheltuielilor privind sconturile acordate

Cheltuielile privind sconturile acordate în cadrul relaţiilor de decontarecu clienţii, inclusiv a celor privind efectele comerciale de primit în cazul încare decontarea se face înainte de termen, se contabilizează prin relaţia:

667 = %

cheltuieli privind sconturile acordate 411clienţi

461debitori diverşi

413efecte de primit de la clienţi

Mărimea scontului S este egală cu:

S=100

*360* r t Vn în care:

Vn – valoarea nominală a creanţeit – timpul în zile;r – rata scontului



SC UPET SA , înregistrează:Sconturi acordate unor debitori ai unităţii:

667 = 461 246465 lei

Contabilitatea altor cheltuieli financiareCheltuieli financiare care nu se pot înregistra în conturile grupei 66 “

cheltuieli financiare” prezentate anterior, fac obiectul contului 668 “ altecheltuieli financiare”.

3.1.3 Contabilitatea cheltuielilor extraordinare

În sfera cheltuielilor extraordinare se cuprind acele elemente decheltuieli care prin conţinutul şi natura lor economică au un caracter

neobişnuit, extraordinar, în raport cu activităţile curente de exploatare saufinanciare.

Cheltuielile extraordinare sunt reflectate cu ajutorul contului dingrupa 67 “cheltuieli extraordinare”, şi anume 671 “cheltuieli privindcalamităţile şi alte evenimente extraordinare”.În acest cont sunt reflectatemai multe categorii de cheltuieli cum ar fi:

Despăgubiri, amenzi şi penalităţi Donaţii şi subvenţii acordate Pierderi şi debitori diverşi

Cheltuieli privind activele cedate Valoarea neamortizată a imobilizărilor necorporale, corporale sau

financiare vândute Valoarea neamortizată a imobilizărilor necorporale, corporale sau

financiare scoase prin casare, demolare etc Pierderi determinate de răscumpărarea propriilor acţiuni Cheltuieli determinate de încetarea unor activităţi;

Toate aceste cheltuieli apar sub diferite forme dintre care amintim:

Valoarea pierderilor din calamităţi înregistrate la stocuri şi producţia în cursde execuţie, înegistrate anterior după natural lor şi trecute ulterior lacheltuielile extraordinare; valoarea debitelor prescrise sau a debitorilor insolvabili, scoşi din evidenţă; valoarea despăgubirilor, amenzilor şi

penalităţilor datorate sau plătite; valoarea donaţiilor şi subvenţiilor acordate.În această categorie se include şi cheltuieli privind sponsorizările acordate.

Colectarea cheltuielilor generează înregistrarea:



671 = 3cheltuieli privind calamităţile conturi de stocuri şi producţieşi alte evenimente extraordinare în curs de execuţie

448alte datorii şi creanţe

cu bugetul statului451


debitori diverşi512

conturi curente la bănci531

casa

SC UPET SA înregistrează:a) Valoarea pierderilor din vicii de fabricaţie:

671 = 345 4664040 lei

b) Valoarea donaţiilor acordate ( becuri cu titlu gratuit)671 = 371 9950000 lei

c) Valoarea altor cheltuieli extraordinare privind operaţiile de gestiune671 = 5311 2190000 lei

d) În luna noiembrie SC UPET SA a înregistrat scoaterea din evidenţă aunei autoutilitare dacia în valoare de 16.000.000

16.000.000 671 = 2132 16.000.000cheltuieli privind calamităţile aparate şi instalaţiişi alte evenimente extraordinare de măsurare, control şi reglare

e) Scoaterea din evidenţă a unor programe informatice neamortizateintegral, dar care nu se mai folosesc:

% = 208amortizări privind alte imobilizări

imobilizările necorporale necorporale671

cheltuieli privind calamităţile



şi alte evenimente extraordinare:

f) Diferenţa dintre valoarea nominală şi valoarea de piaţă a unor acţiuni proprii răcumpărate cu scopul diminuării capitalului social:

% = 5021012 acţiuni proprii

capital social vărsat671

cheltuieli privind calamităţileşi alte evenimente extraordinare

3.1.4 Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele

Cheltuielile cu amortizările şi provizioanele sunt cheltuieli de

exploatare,financiare sau extraordinare, ocazionate de deprecierea activelor amortizabile şi neamortizabile, precum şi de cele determinate de constituirea

provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli şi a provizioanelor dereglementare.

Delimitarea şi înregistrarea distinctă a acestei categorii decheltuieli de exploatare, financiare şi extraordinare se întemeiază pe calitatealor de componentă a capacităţii de autofinanţare. Sunt cheltuieli care nugenerează plăţi pentru activitatea de trezorerie ca o componentă a “cash-flow-ului” ele reprezintă o sursă de autofinanţare de investiţii. De aceea se

mai numesc şi cheltuieli calculate.În raport de natura activităţilor în care sunt folosite elementele patrimoniale pentru care s-au calculat amortizări şi provizioane, cheltuielilegenerate de acestea, sunt delimitate în planul de conturi cu ajutorul grupei 68“Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele” din care fac parte:

681 “Cheltuieli de exploatare privind amortizările şi provizioanele”686 “Cheltuieli financiare privind amortizările şi provizioanele”.Contabilizarea cheltuielilor cu constituirea sau majorarea provizioanelor

se face potrivit articolului contabil:

Conturi de cheltuieli = %Cu provizioanele 14

( grupa 68 ) provizioane reglementate15

provizioane pentru riscurişi cheltuieli

29



provizioane pentru depreciereaimobilizărilor

39 provizioane pentru depreciereastocurilor şi producţiei in curs

de execuţie49

provizioane pentru depreciereacreanţelor 59

provizioane pentru depreciereavalorilor de trezorerie

În cheltuielile financiare sunt incluse şi cele privind amortizarea

primelor de rambursare a obligaţiunilor, înregistrarea contabilă fiind :6868 = 169

cheltuieli financiare privind prime privind rambursareaamortizarea primelor de obligaţiunilor rambursare a obligaţiunilor

La sfârşitul fiecărei luni , toate cheltuielile sunt colectate într-undocument centralizator, documentul având o dublă valoare informativă:

• cunoaşterea tuturor cheltuielilor dintr-o lună, aferente întregiiactivităţi;

• cunoaşterea tuturor cheltuielilor imputate fiecăreia din cele şaseactivităţi prin majorarea acestora cu cheltuielile “ comune” tuturor activităţilor de exploatare. Majorarea se face prin aplicarea ponderiicheltuielilor salariale, activitatea de exploatare în totalul cheltuielilor salariale, la suma cheltuielilor financiare, extraordinare, cu amortizareamijloacelor fixe precum şi a cheltuielilor de exploatare neîncadrate înactivităţile de exploatare amintite.

În luna noiembrie cheltuielile cu amortizarea la SC UPET SA însumă de 393030056 lei au fost contabilizate astfel:

SC UPET SA înregistrează:

a) Amortizarea aferentă imobilizărilor corporale:681 = 281 393030056 lei din care :

• Clădiri 54649413 lei• Construcţiile speciale 265051210 lei• Maşini, utilaje şi instalaţii de lucru 35486963 lei



• Mijloace de transport 851575 lei• Aparate şi instalaţii de maşină, control şi reglare 36990895 lei

b) Valoarea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor 681 = 390 629571 lei

3.1.5 Cazuri particulare privind contabilizarea unor cheltuielicomplexe

Cheltuieli cu reparaţiilePentru cheltuieli cu reparaţiile capitale planificate pe mai multe

exerciţii se constituie provizioane efectuându-se înregistrarea:

6812 = 1518cheltuieli de exploatare, alte provizioane

pentru riscuri privind provizioanele pentru şi cheltuieliriscuri şi cheltuieli

În momentul efectuării operaţiilor, cheltuielile în funcţie de naturalor se contabilizează în debitul conturilor din clasa 6.Concomitent seînregistrează preluarea provizionului constituit:

1518 = 7812alte provizioane pentru riscuri venituri din provizioaneşi cheltuieli din provizioane pentru

riscuri şi cheltuieliPentru reparaţiile neprevăzute cheltuielile pe naturi angajate sunt

înregistrate în debitul conturilor din clasa 6.La inchiderea exerciţiului , valoarea reparaţiei de repartizat în

perioada următoare se înregistrează prin formula:

471 = 758cheltuieli înregistrate alte venituri din exploatare

în avans

Recuperarea pe bază de scadenţar în exerciţiile următoare,658 = 471

alte cheltuieli de cheltuieli înregistrate în avansexploatare



Cheltuieli cu transportul bunurilor cumpărate efectuate cumijloace proprii

a) Înregistrarea pe naturi a cheltuielilor ocazionate de exploatarea

mijloacelor de transport ( combustibil, salarii, amortizări):6 = 3conturi de cheltuieli conturi de stocuri şi producţie

în curs de execuţie4

conturi de terţi5

conturi de trezorerie

b) Decontarea costului serviciului prestat,

• În cazul imobilizărilor achiziţionate

21 = 722imobilizări corporale venituri din producţia de

imobilizări corporale• În cazul stocurilor cumpărate

3 = 711conturi de stocuri şi venituri din producţia stocată

producţia în curs de execuţie

Cheltuieli de cercetare şi dezvoltare

Lucrările de cercetare şi dezvoltare generează următoarele costuri:remuneraţii, materii prime şi servicii utilizate, amortismente privindmijloacele fixe utilizate, costuri şi cheltuieli generale legate de activitatea decercetare şi dezvoltare;alte costuri de cercetare precum este amortismentul

brevetelor şi licenţelor. Aceste cheltuieli sunt contabilizate ca o cheltuială aexerciţiului, deci incluse în costul perioadei când au fost angajate prindebitarea conturilor din clasa 6 corespunzător naturii cheltuielilor.

Dacă studiile sunt efectuate de terţi se debitează costul 614 “cheltuieli cu studiile şi cercetările”.

Excepţie de la tratamentul contabil de mai sus fac cheltuielile dedepozitare legate de un proiect, recunoscute ca imobilizări.

Alte cazuri includ o serie de cheltuieli cum sunt:



623 – cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate; 624 – cheltuieli cu transportul de bunuri şi personale; 625 – cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferuri; 626 – cheltuieli poştale şi telecomunicaţii.

Toate aceste cheltuieli înregistrează valoare facturilor datorate sauachitate precum şi alte servicii primate de la terţi.

Eventualele consumuri interne pe naturi de cheltuieli ocazionate deaceste activităţi se înregistrează la conturile corespunzătoare.

Exemplu: materialele consumate pentru reclamă şi publicitate se contabilizează

la contul 602 “ cheltuieli cu materiale consumabile “. Produsele finite utilizate pentru protocol se înregistrează:

623 = 345chleltuieli de protocol produse finitereclamă şi publicitate

• Bunurile alimentare procurate pentru asigurarea unei mese de protocolîn incinta întreprinderii, consumaţia respectivă se contabilizează la contul6028 “Cheltuieli privind alte materiale consumabile”, deoarece alimentelecumpărate au fost înregistrate la contul 3028 “Alte materiale consumabile”.

• Masa de protocol asigurtă prin comandă către un restaurant,consumaţia este înregistrată în contul 623 “Cheltuieli de protocol, reclamă şi

publicitate”.În aceste cazuri se parcurg două trepte în delimitare:- se înregistrează mai întâi natura cheltuielii care corespunde

resursei consumate;- prin transfer, se înregistrează natura acţiunii sau activităţii care a

angajat consumul.Este un argument pentru introducerea contului 7XX “Transferul

cheltuielilor de exploatare”.

3.2. Organizarea contabilităţii sintetice şi analitice a veniturilor laS.C. UPET S.A.

Veniturile sunt reprezentate de totalitatea operaţiunilor economicecare afectează patrimoniul întreprinderii prin mărirea activului, dacă se facîncasări în numerar ori dacă se înregistrează în prealabil creanţele asupraclienţilor sau prin diminuarea provizioanelor, dacă acestea rămân fară obiect.



Oraganizarea contabilităţii veniturilor are în vedere gruparea acestora pe categorii de venituri, după natura lor astfel:

- venituri din exploatare- venituri financiare-

venituri extraordinare- venituri din diminuarea sau anularea provizioanelorContabilitatea veniturilor se realizează cu ajutorul unor conturi

sintetice de gradul I şi II ce fac parte din următoarele grupe ale clasei 7“Conturi de venituri”:

70 “Cifra de afaceri”71 “Variaţia stocurilor”72 “Venituri din producţia de imobilizări”74 “Venituri din subvenţii din exploatare”75 “Alte venituri din exploatare”

76 “Venituri financiare”77 “Venituri extraordinare”78 “Venituri din provizioane”Conturile de venituri nu se încadrează în categoria conturilor

bilanţiere pentru că la sfârşit de lună nu reprezintă sold. Ele funcţioneazădupă regulile conturilor de pasiv şi anume:

• se creditează în cursul lunii pe măsura înregistrării veniturilor obţinute de unităţile economice:

• se debitează la sfârşitul lunii, la închiderea conturilor de

venituri prin rezultatul exerciţiului.Similar cheltuielilor în procesul de ocazionare a acestora, creareaveniturilor se derulează în mai multe etape succesive sau simultane în timp.Se delimitează, în cadrul procesului de formare a veniturilor patru momente:producţia (este momentul creării rezultatului ca produs al activităţiiconsumatoare de resurse), facturarea (constă în transferarea dreptului de

proprietate de la vânzător la client), încasarea (reprezintă etapa în carerezultatul vândut se transformă în bani), incorporarea (este etapa strictcontabilă prin care veniturile sunt înglobate în rezultate pentru a absorbicheltuielile corespondente).

Pornind de la principiul rezultatului (care impune delimitareamomentului în care cheltuielile se consideră consumate şi veniturilerealizate) s-a creat principiul recunoaşterii cheltuielii consumate înmomentul utilizării resurselor, iar a veniturilor relizate în momentultransferării dreptului de proprietate sau facturării către client. Astfel, dacăveniturile nu sunt legate de vânzări, sunt considerate realizate în momentulconstatării lor.



Apare astfel o delimitare a veniturilor în:• venituri curente, constatate, înregistrate şi încorporate în rezultatul

exerciţiului curent;• venituri înregistrate în avans, sunt constatate în exerciţiul curent

dar încorporate în rezultatele exerciţiilor viitoare;• venituri de realizat, sunt veniturile realizate efectiv în exerciţiulcurent şi încorporate în rezultatul aceluiaşi exerciţiu , pentru care nu s-auîntocmit documente de înregistrare.

3.2.1. Contabilitatea veniturilor de exploatare

Criteriul de delimitare şi înregistrare a veniturilor din ativitatea deexploatare este cel care începe cu obţinerea producţiei şi se continuă cuvânzarea aceleiaşi producţii sau a mărfurilor cumpărate. Se consideră

venituri realizate în funcţie de care se determină rezultatul, numai cele dinstadiul de vânzare, adică din faza unde are loc transferarea dreptului de

proprietate.Veniturile nelegale din vânzări, cum sunt cele financiare şi în unele

cazuri cele extraordinare sunt considerate realizate în momentul constatăriisau încasării după caz.

Contabilitatea cifrei de afaceri

Veniturile din vânzări de produse, mărfuri, servicii prestate şi din alteactivităţi se consideră venituri generate de activitatea de bază, ele fiindlegate direct sau indirect de profitul principal de activitate al agenţilor economici.

Se urmăresc în contabilitate cu ajutorul unor conturi distincte peelementele primare de venituri cuprinse în grupa 70:

- 701 “Venituri din vânzarea produselor finite”-702 “Venituri din vânzarea semifabricatelor”- 703 “Venituri din vânzarea produselor reziduale”-704 “Venituri din lucrări executate şi servicii prestate”- 705 “Venituri din studii de cercetări”- 706 “Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii”-707 “Venituri din vânzarea mărfurilor”- 708 “Venituri din activităţi diverse”

a) Venituri din executarea de lucrări şi prestarea de servicii.Lucrările executate şi serviciile prestate pentru terţi se consideră



venituri ale activităţii de exploatare.Ele se decontează terţilor fie pe baza devizelor ante sau post calculate

(cazul lucrărilor execuatate) fie pe bază de tarife (cazul serviciilor prestate).Ca documente întocmite de unitatea care le execută sau prestează pot

fi: Factura ce se poate încasa prin bancă sau în numerar Chitanţa fiscală care ţine locul facturii.Contabilitatea veniturilor din lucrări executate şi servicii prestate se

realizează cu ajutorul contului 704 “ Venituri din lucrări executate şi servicii prestate”.

Înregistrarea în contabilitate este următoarea:

411 = %clienţi 704

venituri din lucrări executate şiservicii prestate

4427TVA colectată

Lucrările şi serviciile prestate nefind depozitabile, după cum seconstată, nu se înregistrează mai întâi la un cont de stocuri şi apoi să seînregistreze livrarea. Dacă, totuşi, la sfârşitul exerciţiului financiar, unelelucrări şi servicii sunt în curs de execiţiu din necesitatea încheierii

exerciţiului financiar, costul acestora se înregistrează ca venit din producţiastocată, creditând în acest scop contul 711 “Variaţia stocurilor”, prin debitulcontului de active 332 “Lucrări şi servicii în curs de execuţie”. La începutulexerciţiului următor se face înregistrarea inversă pentru reluarea înexploatare a lucrării, spre a fi terminată.

b) Vânzarea de produse la export (deci, nesupuse TVA).În acest caz înregistrarea în contul 411 se va face şi în lei cât şi în

valută.411 = 701

clienţi venituri din vânzareaproduselor finite

La data de 10 noiembrie întreprinderea UPET S.A. înregistreazăvînzarea de produse finite în valoare de 53459036 lei TVA 19%, cu livrareacătre clienţi pe bază de facturi ce se vor încasa ulterior:



411 = % 63616252 leiclienţi 701 53459036 lei

venituri din vânzarea produselor finite4427 10157216 lei

TVA colectată

Iar la data de 11 noiembrie la UPET S.A. se înregistrează vânzarea de produse finite pe bază de facturi în sumă de 99527632 lei TVA 19%, a căror încasare se face în numerar la data livrării:

531 = % 118437882 leicasa 701 99527632 lei

venituri din vânzarea produselor finite4427 18910250 lei

TVA colectată

Contabilitatea veniturilor din variaţia stocurilor

Sistemul de contabilitate aplicabil de agenţii economici din Româniade la 1 ianuarie 1994 consideră venituri atât producţia vândută ce se reflectăîn creditul conturilor ce fac parte din grupa 70 ( 701, 702, 703, 704, 705,706,708), la care se adaugă dacă este cazul, rulajul creditor al conturilor 707,721, 722, 741, 754, 758, 781, cât şi variaţia stocurilor de produse fabricate şi

comenzi în curs de execuţie de la finele perioadei faţă de cele de la începutul perioadei.Înregistrările privind veniturile din producţia stocată din metoda

inventarului permanent sunt următoarele:33 = 711

producţia în curs de execuţie variaţia stocurilor 34

produse36

animale

Înregistrarea se face la costurile de producţie, sau la preţul prestabilit,după caz. Dacă se face la preţul prestabilit conturilor de stocuri li se asociazăla intrarea pe de debit conturile de diferenţe, în roşu sau negru, după caz.Dacă s-a adoptat modalitatea înregistrării diferenţelor în negru, atuncitipurile de înregistrări sunt:

• Diferenţe nefavorabile, costul de producţie este mai mare decât preţul prestabilit:



34 = 711produse variaţia stocurilor

348diferenţe de preţ la produse

36animale

368diferenţe de preţ la animale

şi păsări• Diferenţe de preţ favorabile, costul de producţie este mai mic

decât preţul prestabilit34 = 711

produse variaţia stocurilor 36 348

animale diferenţe de preţ la produse368

diferenţe de preţ la animaleşi păsări

Înregistrările de mai sus se menţin şi în condiţiile inventaruluiintermitent, cu deosebirea că este evidenţiat numai stocul final constatat şievaluat în cadrul inventarului la cost de producţie.Deci, nu intră în conturile

de diferenţe de preţ.Totodată la descrierea exerciţiului financiar pentrustocurile iniţiale decontate asupra veniturilor se face înregistrarea:711 = 33

variaţia stocurilor producţia în curs de execuţie34

produse36

animale

Semifabricatele utilizate pentru consumul propriu se înregistrează prin

relaţiile:• Obţinerea semifabricatelor din producţia proprie:

341 = 711semifabricate variaţia stocurilor

• Transferarea semifabricatelor în gestiunea de materialeconsumabile:

302 = 341



materiale consumabile semifabricate• Consumul acestora:

602 = 302cheltuieli cu materiale materiale consumabile

consumabile

Ultimele două înregistrări pot fi înlocuite prin următoarea operaţie:711 = 341

venituri din producţia stocată semifabricate

S.C. UPET S.A. aplică pentru gestiunea stocurilor metodainventarului permanent şi înregistrează:

a) Costul producţiei lucrărilor şi serviciilor în curs de execuţie ( lasfârşitul perioadei):

% = 711 951685711 lei331 599078879 lei332 352606832 lei

b) Bonuri obţinute din producţie proprie la preţ prestabilit din care:• Semifabricate• Produse finite

- intern;- extern;

• Produse reziduale

% = 711 26587905548 lei341 13376713009 lei345.2 8305197037 lei345.3 4881220419 lei346 24775083 lei

c) Scoaterea din evidenţă a bunurilor vândute la preţ prestabilit:• Produse finite

- intern- export

• Produse reziduale711 = % 8021004448 lei

345.2 3147719515 lei345.3 4851913817 lei346 21371116 lei



• Scoaterea din evidenţă a semifabricatelor utilizate pentruconsum propriu

711 = 341 2824680273 leid) Diferenţe de preţ în plus ( costul de producţie mai mare decât preţul

prestabilit) aferentă produselor intrate în gestiune din producţie proprie:348 = 711 1011475790 leie) Diferenţe de preţ în minus ( costul de producţie mai mic decât preţul

pre stabilit) aferentă produselor intrate în gestiune din producţia proprie:711 = 348 3897664902 lei

f) Diferenţe de preţ în minus repartizate asupra produselor ieşite dingestiune, prin vânzare:

348 = 711 426989000 leig) Diferenţe de preţ în plus repartizate asupra produselor ieşite din

gestiune, prin vânzare:

711 = 348 3332622739 leih) Plusuri de semifabricate constatate la inventariere la preţuri

prestabilite:341 = 711 13375858 lei

concomitent: diferenţe de preţ în minus:711 = 348 152714279 lei

i) Minusuri de produse finite constatate la inventariere înregistrate la preţuri standard ( distruse calamităţi):

711 = 345 9635960 lei

concomitent: diferenţe în minus:711 = 348 941568 lei

Contabilitatea veniturilor din producţia de imobilizări

Veniturile din producţia imobilizată sunt formate din:a) Costul de producţie al imobilizărilor corporale şi necorporale

realizate în regie proprie şi înscrise ca atare în activul imobilizat; b) Totalul cheltuielilor auxiliare efectuate de întreprindere cu

procurarea şi primirea în stare de folosinţă a imobilizărilor corporale şi

necorporale procurate de la terţi cum ar fi : cheltuieli de transport, deinstalare, de montaj, efectuate în regie proprie.

La finele perioadelor şi respectiv la punerea în funcţiune aimobilizărilor, costul de producţie al imobilizărilor, costul de producţie alimobilizărilor creat în regie proprie şi totalul cheltuielilor auxiliare efectuatede întreprindere cu achiziţionarea şi punerea în funcţiune a imobilizărilor



cumpărate de la terţi fac obiectul unei contabilizări distincte sub dublulaspect:

• Pe de o parte, ca imobilizări în curs, dacă lucrările suntneterminate, cu ajutorul conturilor din grupa 23 “ imobilizări în curs” sau ca

imobilizări terminate, dacă sunt recepţionate cu ajutorul conturilor dingrupele 20 “ imobilizări necorporale” şi 21 “ imobilizări necorporale”.• Pe de altă parte ca venituri din producţia proprie de imobilizări,

evidenţiate cu ajutorul conturilor din grupa 72 “ venituri din producţia deimobilizări”.

Pentru evidenţa acestor venituri se utilizează următoarele conturi:• Contul 721 “ venituri din producţia de imobilizări necorporale”

care evidenţiază în creditul său lucrările şi proiectele de cercetare şidezvoltare efectuate pe cont propriu; valoarea concesiunilor, brevetelor,licenţelor şi altor drepturi şi valori similare realizate pe cont propriu;

valoarea concesiunilor , brevetelor licenţelor şi altor drepturi şi valorisimilare realizate pe cont propriu; valoarea altor imobilizări necorporalerealizate pe cont propriu; valoarea imoblizărilor necorporale în curs,realizate pentru nevoi proprii.

• Contul 722 “ venituri din producţia de imobilizări corporale”care se creditează cu costul efectiv al imobilizărilor corporale, obţinute din

producţia proprie, precum şi cu valoarea imobilizărilor în curs.În contabilitate aceste venituri se înregistrează astfel:20 = 72

imobilizări necorporale venituri din producţia de imobilizări21 4427imobilizări corporale TVA- colectată

23imobilizări în curs

La data de 17 noiembrie la UPET S.A se înregistrează lucrări de punere în funcţiune a imobilizărilor necorporale de la terţi executate cu forţe proprii, terminate:

% = 721 11762865 lei203 1890175 lei

cheltuieli de cercetre şi dezvoltare205 7744164 lei

concesiuni, brevete, licenţe mărcicomerciale şi alte drepturi

şi valori similare



208 2128526 leialte imobilizări corporale

În data de 18 noiembrie se înregistrează la UPET S.A valoarea la costde producţie a amenajărilor de terenuri realizate pe cont propriu:

211.2 = 722 96223857 leiamenajări de terenuri venituri din producţia de

imobilizări corporale

Contabilitatea veniturilor din subvenţii de exploatare

Subvenţiile din exploatare beneficiază unitatea patrimonială din parteastatului, a colectivităţilor publice sau a altor unităţi patrimoniale suntconsiderate venituri din exploatare.Ele se acordă pentru:

• Acoperirea diferenţelor de preţ la produse fabricate cu cheltuielimai mari decât preţul de livrare, ce sunt subvenţionate.

• Acoperirea pierderilor obţinute din activitatea economicădesfăşurată în anumite perioade de timp

• Finanţarea unor activităţi de cercetare.Contabilitatea subvenţiilor din exploatare primite se realizează cu

ajutorul contului 741 “ venituri din subvenţii de exploatare” în creditulcăruia se înregistrează subvenţiile primite pentru destinaţiile menţionate înconcordanţă cu conturile de disponibilităţi băneşti sau 445 “ subvenţii” după

caz: 445 = 741subvenţii venituri din subvenţii

de exploatare512

conturi curente la bănci

La data de 19 noiembrie 2003 are loc la UPET S.A primirea desubvenţii de exploatare, în sumă de 50729795 lei, fără avizarea prealabilă aacestora:

512 = 741 50729795 leiconturi curente la bănci venituri din subvenţii de exploatare

Contabilitatea altor venituri din exploatare

Acele venituri care nu pot fi nominalizate în conturile distincte de



venituri ale acestei activităţi se reflectă în contabilitate cu ajutorul conturilor din grupa 75 “ alte venituri din eploatare”.

Există situaţii în care creanţele unităţii patrimoniale devin din motivediferite incerte şi nu se mai pot încasa fiind trecute asupra cheltuielilor şiafectează nefavorabil rezultatul exerciţiului.În momentul în care acestearevin la o stare de solvabilitate, ele se reactivează şi vor influenţa pozitivrezultatul exerciţiului, motiv pentru care se consideră venituri, chiar dacă sevor încasa ulterior, şi se înregistrează la contul 75 “ venituri din creanţereactivate”.

Aceste venituri sunt înregistrate în contabilitate în felul următor:a) Venituri din creanţe reactivate privind clienţii şi debitorii diverşi:

411 = 754clienţi venituri din creanţe reactivate

şi debitori diverşi461

debitori diverşi

b) Alte venituri din exploatare, neincluse în producţia exerciţiului şi deciîn valoarea adăugată

• Sumele datorate de salariaţi privind debitele, remuneraţii,sporuri sau adaosuri necuvenite şi avansuri nejustificate

428 = 758

alte datorii şi creanţe alte venituri din exploatareîn legătură cu personalul

• Sumele datorate de diverşi debitori, ca urmare a pagubelor produse de aceştia:

461 = 758debitori diverşi alte venituri din exploatare

• Valoarea pierderilor din calamităţi, înregistrate iniţial dupănatura lor, iar apoi decontate asupra cheltuielilor extraordinare, de exemplustocuri calamitate:

60 = 3cheltuieli cu materii prime, contul de stocuri şi producţie

materiale şi mărfuri în curs de execuţieşi

671 = 758cheltuieli privind calamităţile şi alte venituri din exploatare



alte evenimente extraordinare

În luna noiembrie a anului 2003 S.C. UPET S.A. a înregistraturmătoarele venituri din exploatare:

• Se înregistrează vânzări de mărfuri şi prestări de servicii815163140 lei 411 = %

clienţi 704 684853201 leivenituri din lucrări executate

şi servicii prestate707 157840 lei

venituri din vânzareamărfurilor

4427 130152099 lei

TVA colectată

• Se înregistrează reducerea CAS 7%:

886387 lei 4311 = 758 886387 leiCAS unitate alte venituri din exploatare

3.2.2. Contabilitatea veniturilor financiare.

În categoria veniturilor din exploatare se cuprind acele venituri caresunt strict legate de activitatea de finanţare a întreprinderii.

În general, veniturile financiare sunt corelative cheltuielilor financiare, în sensul că elementelor de venituri financiare le corespundelementele de cheltuieli financiare, ambele fiind generate de regulă, deaceeaşi operaţie economică.

Veniturile financiare corelate cu cheltuielile financiare sunturmătoarele:

• Venituri din participaţii la capitalul social al altor societăţicomerciale, pentru care pot să apară cheltuieli privitoare la pierderile dincreanţe legate de participaţii

• Venituri din alte imobilizări financiare şi din creanţeimobilizate, pentru care cheltuielile, atunci când apar, se trec la altecheltuieli financiare;

• Venituri din titluri de plasament ce sunt corelative cheltuielilor



privind titlurile de plasament cedate;• Venituri din diferenţe de curs valutar pentru care există un cont

de cheltuieli din diferenţe de curs valutar;• Venituri din dobânzi şi respective cheltuieli privind dobânzile;

• Veniturile din sconturile obţinute, respectiv cheltuieli privindsconturile acordate;Pentru contabilizarea veniturilor financiare se folosesc conturile

din grupa 76 “ venituri financiare”:- 761 “ venituri din imobilizări financiare”- 762 “ venituri din investiţii financiare pe termen scurt “- 763 “ venituri din creanţe imobilizate”- 764 “ venituri din investiţii financiare cedate”- 765 “ venituri din diferenţe de curs valutar”- 766 “ venituri din dobânzi”

- 767 “ venituri din sconturi obţinute”- 768 “ alte venituri financiare”

Contabilitatea veniturilor din imobilizări financiareParticipaţiile constau în depunerea de către un agent economic de

titluri de participare, care reprezintă drepturi sub formă de acţiuni sau altetitluri de valoare, în capitalul altor unităţi patrimoniale.

Titlurile de participare asigură unităţii patrimoniale pe de o parte posibilitatea exercitării unui control sau a unei influenţe notabile în luarea

deciziilor de importanţă majoră pentru societatea “ fiică” iar pe de altă parteoferă şansa realizării unui profit sub formă de dividende ( în cazul în caresocietatea “ fiică” încheie exerciţiul financiar cu un rezultat pozitiv şi serepartizează din el dividende ).

Dividendul aferent titlurilor de participare cuvenit societăţilor comerciale care devin asemenea titluri, reprezintă venit financiar şi seînregistrează în contul 761 “ venituri din imobilizări financiare” astfel:

• Dividende aferente titlurilor de participare ale unei societăţim încapitalul social al unei unităţi din cadru aceluiaşi grup:

451 = 761decontări în cadru grupului venituri din imobilizări financiare

• Dividende ce urmează să fie încasate de la alte unităţi economice:

461 = 761



debitori diverşi venituri din imobilizări financiare

• Dividende de încasat prin cont bancar pentru care nu s-a reflectatanterior o creanţă

512 = 761conturi curente la bănci venituri din imobilizări financiare

Contabilitatea veniturilor din investiţii financiare pe termen scurt

În categoria investiţiilor financiare pe termen scurt se cuprind, printrealtele, titluri imobilizate ale activităţii de portofoliu, pentru care unităţileeconomice ce le deţin beneficiază de dividende anuale.

Dividendele aferente acestor imobilizări reprezintă pentru unitatea

economică care beneficiază de venituri financiare ce fac obiectul contului762 “venituri din investiţii financiare pe termen scurt “ îregistrările contabilesunt următoarele:

• Crearea dreptului de a încasa dividendul cuvenit:

461 = 761debitori diverşi venituri din investiţii financiare

pe termen scurt

• Încasarea prin cont de la bancă a dividendului, fără înregistrareacreanţei aferente:

512 = 761conturi curente la bănci venituri din investiţii financiare

pe termen scurt

Contabilizarea veniturilor din creanţe imobilizate

În categoria creanţelor imobilizate se include creanţele legate de participaţii, împrumuturile acordate pe termen lung şi alte creanţe.

Ele reprezintă valori transmise temporar altor persoane fizice sau juridice cu scopul de a obţine venituri financiare sub formă de dobânzi.

Dobânzile cuvenite pentru creanţele imobilizate se înregistrează lacontul 763 “ venituri din creanţe imobilizate “ astfel:

• Atunci când dobânzile majorează creanţele imobilizate urmând să fie



încasate ulterior:

2672 = 763dobânda aferentă sumelor venituri din creanţe imobilizate

datorate de filiale

• Atunci când dobânzile se încasează prin bancă în perioada curentă:

512 = 763conturi curente la bănci venituri din creanţe imobilizate

Contabilizarea veniturilor din investiţii financiare cedate

Prin vânzarea la bursă a titlurilor de plasament la preţuri mai mari

decât valoarea lor de achiziţie, agenţii economici realizează veniturifinanciare.Ele constau din diferenţa favorabilă dintre preţul de cesiune altitlurilor de plasament ( acţiuni, obligaţiuni şi alte titluri asimilate şi valoarealor contabilă.

Se înregistrează în contul 764 “ venituri din investiţii financiarecedate”, prin următoarele formule contabile:

• Diferenţele favorabile ce urmează a se încasa de la cumpărătoriincluse în preţul de vânzare al unor acţiuni proprii:

462 = % preţ cesiunedebitori diverşi 502 valoare contabilă

acţiuni proprii764 diferenţe de preţ

venituri din investiţii financiare cedate

• Încasarea prin bancă a unor obligatiuni cu difrenţe favorabile de preţ:

512 = %conturi curente la bănci 506

obligaţiuni764

venituri din investiţiifinanciare cedate



• Încasarea prin bancă a unor obligaţiuni cu diferenţe favorabile de preţ:

512 = %conturi curente la bănci 506

obligaţiuni764venituri din investiţii

financiare cedate

Pe 22 noiembrie se contabilizează la UPET S.A. diferenţe favorabilede preţ ce urmează a se încasa de la cumpărători incluse în preţul de vânzareal unor acţiuni proprii:

461 = % 13241516 lei

debitori diverşi 502 11959508 leiacţiuni proprii

764 1288008 leivenituri din investiţii financiare cedate

Contabilizarea veniturilor din diferenţe de curs valutar

În capitolul II am prezentat modul de contabilizare al diferenţelor nefavorabile de curs valutar, ce apar la lichidarea unor creanţe precum şi

cele aferente disponobilităţilor în devize existente în sold la sfârşitulexerciţiului.Pentru decontarea unor operaţii de import-export înregistrate în

contabilitate, în valută apar şi cazuri de diferenţe favorabile de curs valutar.Este cazul decontării contractării unor datorii în valută al căror curs valutar de la data plăţii este mai mic decât cel din data apariţiei şi înregistrării încontabilitate a obligaţiei de plată. Astfel de diferenţe favorabile de cursvalutar reprezintă venituri financiare şi se înregistrează în contul 765 “venituri din diferenţe de curs valutar “. Înregistrările contabile care potapărea sunt următoarele:

• Diferenţe favorabile de curs valutar rezultate în urma plăţii unor furnizori, în contul de venituri înregistrându-se diferenţa favorabilă de cursvalutar:

401 = %furnizori 512

conturi curente la bănci



765venituri din diferenţe de curs valutar

• Diferenţele favorabile de curs valutar rezultate în urma lichidării

împrumuturilor şi datoriilor în valută ale unităţii se înregistrează prinformula contabilă:% = 765

161 venituri din diferenţe de curs valutar împrumuturi din emisiuni

de obligaţiuni168

dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate

403

efecte de plătit405

efecte de plătit pentru imobilizări419

clienţi-debitori451


decontari cu asociaţii privind capitlul

462creditori diverşi

• diferenţele favorabile de curs valutar aferente disponibilităţilor îndevize, existente în sold la sfârşitul exerciţiului, atunci când cursul valutar alacestora a crescut prin formula contabilă:

% = 765511 venituri din diferenţe de curs valutar

valori de încasat

512coturi curente la bănci

531casa541

acreditive



Contabilizarea veniturilor din dobânzi

Dacă agenţii economici care au împrumuturi sau au datorii asimilate plătesc pentru ele dobânzi ce se consideră cheltuieli financiare în situaţia în

care aceştia acordă înprumuturi beneficiază de dobânzi ce se considerăvenituri financiare.De asemenea, agenţii economici care pot să obţină venituri financiare

din dobânzile cuvenite pentru disponibilităţile din conturile bancare.Dobânzile de această natură de care beneficiază agenţii economici se

înregistrează în creditul contului 766 “venituri din dobânzi” prin debitulurmătoarelor conturi:

• 451 “decontări în cadrul grupului” cu dobânzile cuvenite aferenteîmprumturilor acordate în cadrul grupului;

• 461 “debitori diverşi” cu dobânzile aferente sumelor datorate de către

debitorii diverşi;• 512 “conturi curente la bănci” , cu dobânzile primite aferente

disponibilităţilor aflate în conturile curente;• 518 “dobânzi” , cu dobânzile de primit aferente disponibilităţilor

aflate în conturile curente;• 472 “venituri îregistrate în avans”, cu dobânzile încasate în avans care

se fac venituri ale exerciţuilui curent.

Contabilitatea veniturilor din sconturile obţinute

În cadrul relaţiilor de decontare dintre agenţii economici aceştia potintra în posesia mijloacelor băneşti înaintea scadenţei stabilite sau pot plătimai repede unele datorii.

Atunci când un agent economic încasează o creanţă mai repede decîttermenul stabilit el va acorda un scont clienţilor care se va considera ocheltuială.Agentul economic care va plăti suma respectivă înainte determenul stabilit va beneficia de un scont, care este considerat venitfinanciar.

Contabilitatea veniturilor din sconturile acordate obţinute de lafurnizori şi alţi creditori se realizează cu ajutorul contului 767 “ venituri dinsconturi obţinute “ potrivit următoarelor articole contabile:

• Plata prin bancă a unor furnizori înainte de scadenţa stabilită prin care beneficiază de sconturile obţinute:

401 = %



furnizori 512conturi curente la bănci

767venituri din sconturi obţinute

• Similar se contabilizează şi plătile unor furnizori de imobilizări saucreditor ce se fac înainte de termen motiv pentru care plătitorii beneficiazăde sconturi obţinute ( se vor debita, desigur, conturile 404” furnizori deimobilizări” sau 462 “ creditori diverşi”).

La 23 noiembrie 2003 are loc în cadrul UPET S.A. plata prin bancă aunor furnizori înainte de scadenţa stabilită pentru care beneficiază desconturi:

401 = % 8030863 leifurnizori 512 4930863 lei

conturi curente la bănci767 3100000 lei

venituri din sconturi obţinute

3.2.3 Contabilitatea veniturilor extraordinare

În activitatea agenţilor economici apar venituri ce nu sunt legate directnici de activitatea de exploatare şi nici de activitatea financiară, care senumesc venituri extraordinare.

Contabilitatea acestor venituri se realizează cu ajutorul unor conturidin grupa 77 “ venituri extraordinare “ care cuprind :• Venituri din despăgubiri şi penalităţi;• Venituri din cedarea activelor;• Subvenţiui pentru investiţii virate la venituri;• Active circulante ( materiale, mărfuri, ambalaje) primite cu titlugratuit;• Active de trezorerie primite gratuit în numerar sau prin depunere în

conturile bancare;• Bunuri de natura activelor circulante rezultate din dezmembrarea unor

imobilizări;• Drepturi de personal neridicate ( care se prescriu după un număr de

ani );• Sume cuvenite unităţii, datorate de către bugetul statului, altele decât

impozite şi taxe;• Subvenţiile pentru investiţii virate la venituri, care se eşalonează în



acest scop pe toată perioada de utilizare ( respectiv amortizare ) aimobilizărilor procurate pe seama subvenţiilor primite;

• Veniturile provenite din cedarea imobilizărilor, reprezentate de preţulnegociat cu cumpărătorii acestora.

Contabilitatea acestor venituri se realizează cu ajutorul contului 771“venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi altele similare” prin următoarele articole contabile:

• Sume primite în cont la bancă sau în numerar, ca despăgubiri sau penalităţi de la diferite persoane fizice sau juridice:

% = 771512 venituri din subvenţii pentru

evenimente extraordinareconturi curente la bănci

531

casa• Active circulante sau de trezorerie primite cu titlu gratuit:

Cont de active = 771veniruri din subvenţii pentru

evenimente extraordinare• Materiale, obiecte de inventar şi mărfuri rezultate din dezmembrarea

unor imobilizări:Cont de active = 771

venituri din subvenţii pentru

evenimente extraordiare• Drepturi de personal neridicate, prescrise:426 = 771

drepturi de venituri din subvenţii pentru personal neridicate evenimente extraordinare

• Sume datorate bugetului statului, altele decât impozite şi taxe:448 = 771

alte datorii şi creanţe venituri din subvenţii pentrucu bugetul statului evenimente extraordinare

La sfârşitul lunii noiembrie primeşte gratuit bunuri de natura activelor circulante:

% = 771 65415788 leivenituri din subvenţiile pentru

evenimente extraordinare301 2091212 lei



materii prime302 615221 lei

materiale consumabile303 482663 lei

materiale de naturaobiectelor de inventar

• Imobilizări corporale vândute unor personae fizice sau juridice, la preţnegociat, plus taxa de valoare adăugată aferentă:

461 = %debitori diverşi 771

venituri din subvenţii pentruevenimente extraordinare

4427

TVA colectată

• Imobilizări corporale cedate unor asociaţi:451 = %

decontări în cadrul grupului 771venituri din subvenţii pentruevenimente extraordinare

4427TVA colectată

• Cotă parte din subvenţiile pentru exploatare virate asupra rezultatuluiexerciţiului:

131 = %subvenţii pentru investiţii 771

venituri din subvenţii pentruevenimente extraordinare

S.C.UPET S.A.înregistrează:a) Bunurile sau valorile primite gratuit:

5311 = 771 415000 lei

b) Preţul de vânzare al activelor imobilizate cedate:

461 = %771 14932800 lei



4427 2692800 lei

3.2.4 Contabilitatea veniturilor din amortizări şi provizioane

Veniturile din amortizări şi provizioane sunt venituri calculate,determinate de reluarea prin diminuare a provizioanelor pentru deprecieri şia celor reglementate.

Un venit din amortizări poate intervenii numai în mod excepţional, printr-o schimbare de plan de amortizare, care ar necesita diminuareaamortizării. Toate veniturile din amortizări şi provizioane se contabilizează,de regulă, la închiderea exerciţiului financiar, în cazul ieşirii activelor pentrucare s-au constituit provizioane pentru deprecieri şi în situaţia anulării

parţiale sau totale a unor provizioane rămase fără obiect.În cazul provizioanelor pentru depreciere, diminuarea are loc în cazul

în care la sfârşitul unui exeriţiu financiar deprecierea constatată pentruelementele patrimoniale inventariate este inferioară deprecierii anterioare,respective provizionul constituit la finele exerciţiului financiar precedent.

Atât anularea cât şi diminuarea provizioanelor generează aceeaşioperaţie contabilă, adică micşorarea de provizioane şi concomitent o creşterea veniturilor.

În cazul anulării provizioanelor, veniturile obţinute sunt reprezentatenumai de difrenţa cu care se reduce provizioanele constituite anterior.

Contabilitatea veniturilor din provizioane se realizează cu ajutorul

conturilor din grupa 78 “ venituri din provizioane “ şi anume:• 781 “ venituri din provizioane privind activitatea de exploatare”• 7812 “ venituri din provizioane pentru riscuri şi cheltuieli “• 7813 “ venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor “• 7814 “ venituri din provizioane pentru deprecierea activelor

circulante“• 786 “ venituri financiare din provizioane “• 7863 “ venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizărilor

financiare”

• 7864 “ venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante”.

De menţionat că între conturile de venituri privind provizioanele şiconturile de cheltuieli privind provizioanle există o legătură, deoarece oricecheltuială legată de provizioane poate devenii ulterior un venit din

provizioane.



Contabilitatea veniturilor din provizioane privind activitatea deexploatare vizează anularea sau diminuarea provizioanelor pentru riscuri şicheltuieli, pentru deprecierea imobilizărilor şi pentru deprecierea activelor

circulante.Înregistrări contabile:• Sume reprezentând anularea sau diminuarea provizioanelor pentru

riscuri şi cheltuieli:

15 = 781 provizioane pentru riscuri şi cheltuieli venituri din provizioane privind

activitatea de exploatare

• Sume reprezentând anularea sau diminuarea provizioanelor pentru

depreciarea imobilizărilor, stocurilor şi producţiei în curs de execuţie,creanţelor-clienţi:

29 = 781 provizioane pentru deprecierea venituri din provizioane privind

imobilizărilor activitatea de exploatare( corporale, necorporale şi în curs)

39 provizioane pentru deprecierea stocurilor

şi producţiei în curs de execuţie

49 provizioane pentru deprecierea creanţelor ( creanţe – clienţi)

S.C. UPET S.A. înregistrează:Sumele reprezentând anularea provizioanelor pentru riscuri şi

cheltuieli pentru activitatea financiară:

151 = 786 968154337 leiSumele reprezentând anularea sau diminuarea provizioanelor pentru

deprecierea creanţelor – clienţi:491 = 7814 500000 lei

provizioane pentru venituri din provizioanedeprecierea creanţelor-clienţi pentru deprecierea

activelor circulante

3.2.5. Cazuri aprticulare privind contabilizarea veniturilor



Faţă de metodologia prezentată mai sus, în contabilitatea veniturilor pot interveni unele cazuri particulare.

Voi prezenta vânzarea de produse prin magazinele proprii dedesfacere şi cazul contabilizării creanţelor comerciale purtătoare de dobândă.

Vânzarea produselor prin magazinele proprii

Veniturile generate de vânzarea produselor finite prin magazinele proprii de prezentare şi desfacere se evidenţiază astfel:

• Evidenţierea mărfurilor la preţ de vânzare cu amănuntul:a) Obţinerea produselor finite, la costul de producţie:

345 = 711

produse finite variaţia stocurilor b) Livrarea la magazinele proprii:

371 = 345mărfuri produse finite

c) încărcarea contului de mărfuri cu adaosul comercial şi TVAneexigibilă:

371 = 378mărfuri diferenţe de preţ la mărfuri

4428

TVA - neexigibilă

d) Vânzarea mărfurilor:531 = 707casa venituri din vânzarea mărfurilor

4427TVA – colectată

e) Descărcarea gestiunii de mărfuri:607 = 371

cheltuieli privind mărfurile mărfuri

378diferenţe de preţ la mărfuri

4428TVA – neexigibilă

• Când evidenţierea mărfurilor se face la costul de producţie,



înregistrările sunt similare, fără a fi necesară înregistrarea în contabilitate aadaosului comercial şi a TVA-neexigibilă.

Vânzarea mărfurilor prin creanţe purtătoare de dobânzi

Tipuri de înregistrări:a) Vânzarea mărfii:

411 = 707clienţii venituri din vânzarea mărfurilor

4427TVA – colectată

472venituri înregistrate în avans(domânda corespunzătoare)

b) Încasarea creanţei la scadenţă531 = 411casa clienţi

concomitent:472 = 766

venituri înregistrate în avans venituri din dobânzi(dobâda corespunzătoare)

Contabilitatea veniturilor privind contractele de lungă duratăÎn cazul în care data de începere a operaţiilor sau lucrărilor şi data de

terminare se situează pe parcursul a două sau mai multe exerciţii financiare, pe baza contactului dintre client şi antreprenor se evaluează şi contabilizează prducţia executată la sfârşitul perioadei pentru a preveni situaţiile care ar apărea (exerciţii fără venit şi exerciţii cu venituri exagerat de mari).

Potrivit Standardului de Contabilitate Internaţional nr. 2 sefolosesc în cazul contractelor de lungă durată două metode de contabilizare aveniturilor şi cheltuielilor corespondente: metoda avansului proventual şi

metoda executării lucrărilor.

A. Metoda avansului procentual constă în determinarea unui procent privind gradul de avansare al lucrărior la finele fiecărui exerciţiu.În contabilitatea franceză metoda avansului procentual se analizează în douăvariante: metoda avansului şi metoda beneficiului în avans:

• Metoda avansului constă în determinarea gradului de avans pe baza



raportului:

Costul de producţie al activităţilor sau serviciilor realizate şi acceptate la închiderea fiecăruiaGradul de avans=

Costul de producţie total sau global estimat al activităţilor şi serviciilor prevăzute în contract

Beneficiar parţial este cel previzionat şi se calculează pe baza formulei:

Beneficiul = Beneficiul global X Gradul de previzionat avans

Sau

Beneficiul Cifra de Chelielile Venituri din Cheltuieli cuParţial = afaceri - exerciţiului ± producţia - provizioanele

previzionată (conturi stocată (soldul previzionate

(coturi 70) 60,61) creditor sau (cont 681)debitor)

La rândul său cifra de afaceri se determină pe baza relaţiei:

Cifra de afaceri Cifra de afaceri globală Gradul deCotabilizată în = previzionată în contract X avans

avans

a) Contabilizarea cheltuielilor exerciţiului:6 = 3

conturi de cheltuieli conturi de stocuri4

conturi de terţi5




b) Recepţionarea producţiei executate, evaluate în cost de producţie:331 = 711

produse în curs de execuţie variaţia stocurilor

c) Înregistrarea cifrei de afaceri şi de stocare a producţiei,-cifra de afaceri:

418 = 70clienţi – facturi de întocmit cifră de afaceri

-costul producţiei destocate:711 = 331

variaţia stocurilor produse în curs de execuţieÎn exerciţiul în care se termină lucrările se repetă înregistrările de mai

sus, iar la facturare se întocmeşte formula:411 = 418

clienţi clienţi-facturi de întocmit

• Metoda beneficiului în avans se caracterizează prin delimitarea şiînreistrarea de beneficii parţiale denumite şi venituri nete parţiale încursul executării contractului, fără a degaja cifra de afaceri. Beneficiul

parţial degajat este identic celui determinat în cadrul metodei în avans.Tipuri de înregistrări specifice:\

a) Colectarea cheltuielilor în cursul exerciţiului:

6 = 3conturi de cheltuieli conturi de stocuri şi producţie în

curs de execuţie4

conturi de terţi5


b) Recepţia producţiei executate la cost de producţie

331 = 711produse în curs de execuţie variaţia stocurilor

c) La închiderea fiecărui exerciţiu din perioada de executare a



b) Valoarea garanţiei de bună execuţie, virată într-un cont separate dedepozit, de către beneficiarul lucrărilor:

2678 = 411alte creanţe imobilizate clienţi

concomitent:TVA aferentă garanţiei reţinute din valoarea lucrărilor executate

4427 = 4428TVA – colectată TVA – neexigibilă

c) Provizionul constituit în limita cotelor prevăzute în contract, cucondiţia reflectării integrale la venituri a valorii lucrărilor executate şi

confirmate de beneficiar pe baza situaţiilor de lucrări:

6812 = 151cheltuieli de exploatare privind provizioane pentru garanţii

provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli acordate clienţilor d) Garanţia încasată pentru buna execuţie, inclusive TVA aferentă la

recepţia definitivă şi expirarea perioadei de garanţie:

512 = 2678conturi curente la bănci alte creanţe imobilizateconcomitent:

4428 = 4427TVA neexigibilă TVA colectată

e) Cheltuieli efectuate cu remedierea defecţiunilor în perioada deGaranţie:

6 = 3

conturi de cheltuieli conturi de stocuri şi producţieîn curs de execuţie

4conturi de terţi

5conturi de trezorerie



f) Reluarea la venituri a provizioanelor create pentru garanţiile de bunăexecuţie pe măsura efectuării cheltuielilor de remediere sau la expirarea

perioadei de garanţie înscrise în contract:

1512 = 7812provizioane pentru garanţii venituri din provizioane pentru

riscuri şi cheltuieli

Încasarea avansurilor de la clienţi are drept scop prevenireaincidentelor nefavorabile asupra trezoreriei.

Folosirea acestor metode indică o serie de probleme cu incidenţegestionare şi fiscale cum sunt:

• Alegerea formulei costului de producţie în sensul că alături de

formula conascrată (costul de producţie=cheltuieli directe + cheltuieliindirecte de producţie determinate raţional ca fiind legate de fabricaţiaprodusului) pot fi reţinute în anumite cazuri cheltuielile generale deadministraţie, cheltuielile de dezvoltare şi chiar cheltuielile financiare caredepind specific de un anumit contract special:

• Constituirea de provizioane deductibile fiscal, pentru cheltuielile“neîncorporabile “ cum sunt: cheltuieli de transport asupra bunurilor vândute, comisioane asupra vânzărilor, cheltuieli privind garanţiile acordate.

3.3. Delimitări privind contabilitatea cheltuielilor şi veniturilorÎn contabilitatea cheltuielilor şi vânzărilor o condiţie de bază este cea

a respectării naturii acestora.Sunt cazuri, nu puţine, când se ridică problema identificării şi

înregistrării acelor cheltuieli şi vânzări generate de circuitele interne ale patrimoniului cum sunt cele privind consumurile proprii de produse, lucrărişi servicii.În aceeaşi categorie se includ şi decontările între exerciţiilefinanciare privind cheltuielile şi veniturile transferabile, precum şieventualele delimitări în cadrul cărora intră în competiţie natura cheltuielilor

şi veniturilor, pe de o parte şi natura activităţilor pe de altă parte (exemplu,cheltuieli şi venituri privind casarea mijloacelor fixe).

Majoritatea cazurilor vizează activitatea de exploatare fie în moddirect la nivelul acesteia, fie la intersecţia dintre activitatea de exploatare şiactivitatea excepţională sau între activitatea de exploatare şi exerciţiilefinanciare.



Delimitări ale cheltuielilor şi vânzărilor privind consumurileproprii prin utilizarea metodei preţului prestabilit.

Preţul prestabilit reprezintă preţul antecalculat pe baza preţurilor

medii ale bunurilor respective din exerciţiile precedente corectate cu indicelede variaţie a preţurilor.Diferenţele între preţul prestabilit şi costul efectiv de achiziţie se

înregistrează în faza de intrare distinct în contabilitate.Diferenţele de preţ privind stocurile iniţiale şi intrările de stocuri

înregistrate în conturi distincte se repartizează asupra cheltuielilor şiveniturilor pentru stocurile ieşi în baza relaţiilor de calcul:

a) Determinarea coeficienţilor de repartizare

Soldul iniţial al Rulajul debitor alconturilor de diferenţe + conturilor de

Coeficientul de preţ diferenţe de preţde = _____________________________________________ repartizare Soldul iniţial al Rulajul debitor al

conturilor de stocuri la + conturilor de stocuri la preţul prestabilit preţul prestabilit

b) Determinarea cotei de repartizare aferentă stocurilor ieşite

Cota de Coeficient de Valoarea la preţ prestabilitRepartizare = repartizare * a stocurilor ieşite

Înregistrări care intervin:

• Diferenţele de preţ repartizate asupra consumurilor de materii prime şimateriale consumabile ( în roşu sau în negru ) :

601 = 308cheltuieli cu materii prime diferenţe de preţ la materii

prime şi materiale602

cheltuieli cu materiale consumabile

• Diferenţele de preţ aferente produselor vândute (în roşu sau în negru) :



711 = 348variaţia stocurilor diferenţe de preţ la produse

3.4.Organizarea contabilităţii sintetice şi analitice a rezultatelorfinanciare la S.C. UPET S.A.

3.4.1 Contabilitatea operaţiilor privind determinarea rezultatuluiexerciţiului

Într-o accepţiune sintetică, rezultatele reflectă eficienţa cu care s-adesfăşurat întreaga activitate economică a unităţii patrimoniale.

Măsurarea eficienţei şi a performanţelor întreprinderii vizează, în modesenţial măsurarea profitului, care poate fi abordată astăzi din trei puncte de

vedere:• Patrimoniul, prin compararea valorii unei întreprinderi referitoare la

două momente diferite, utilizând aceleaşi metode de evaluare;• Economic, prin deducerea cheltuielilor din venituri, ambele referitoare

la aceeaşi perioadă;• Financiar, prin deducerea amortizării din fluxurile nete de trezorerie,

acest din urmă punct de vedere fiind derivat din cel economic.

Din punct de vedere patrimonial, măsurarea profitului

întreprinderii pleacă de la ecuaţia juridică a bilanţului:

Active- datorii = capitaluri proprii

Prin compararea capitalurilor proprii aferente la două exerciţiifinanciare succesive, se poate determina rezultatul astfel:

Capitaluri proprii - Capitaluri proprii = Rezultatulaferente exerciţiului N aferente exerciţiului N-1 exerciţiului N

Deoarece această relaţie nu ţine cont de posibilele modificări alecapitalului social intervenite în cursul exerciţiului ( creşteri de capitaluri prinaporturi în numerar şi în natură, sau ca urmare a conversiei de datorii,reduceri de capital social ), cât şi de faptul că o parte din profit poate fidistribuită asociaţiilor sub formă de dividende, ecuaţia care permitedeterminarea rezultatului exerciţiului este:



Variaţia capitalurilor - Creşterile de capital + Distribuirile de = Rezultatulproprii între social aferente dividende şi ex N

două exerciţiireducerile de capitalsuccesive

Determinarea rezultatului exerciţiului prin prisma abordării patrimoniale este critică în perioadele de creştere a preţurilor, deoareceajustările aduse la elementele patrimoniale, ca urmare a variaţiei de preţuri,se pot realiza prin metode diferite, ceea ce atrage furnizarea mai multor imagini plauzibile de rezultate.

Punctul de vedere economic defineşte rezultatul ca diferenţă între

venituri şi cheltuieli:

Rezultatul exerciţuilui = Venituri – CheltuieliRezultatul poate fi o mărime pozitivă, denumită profit sau beneficiu,

atunci când veniturile sunt mai mari decât cheltuielile, sau mărime valoricănegativă, denumită pierdere, în situaţia inversă.

Dificultatea determinării rezultatului exerciţiului, din punct de vedereeconomic, pleacă de la controversele privind definirea şi conectareaveniturilor şi cheltuielilor aferente unui exerciţiu.

Din punct de vedere financiar, rezultatul exerciţiului apare ca variaţiatrezoreriei întreprinderii în cursul unei perioade, prin compararea fluxurilor de încasări cu cele de plăţi.Deoarece autofinanţarea întreprinderii esteasigurată de rezultatul exerciţiului şi crearea amortizării şi provizioanelor,care exprimă mărimea rezultatului în această abordare este:

Capacitatea de - Cheltuielile cu amortizarea = Rezultatulautofinanţare şi provizioanele exerciţiului

Potrivit articolului 14 din Legea contabilităţii nr 82/1991, încontabilitate profitul sau pierderea se stabilesc şi evidenţiază lunar. În acestscop se procedează lunar la închiderea conturilor de venituri şi cheltuieli.

Determinarea lunară a rezultatului contabil şi impozitarea profituluiridică problema delimitării lucrărilor contabile specifice, de determinare arezultatului şi închiderea contului de profit şi piedere, acestea fiindurmătoarele:



1. contabilizrea chetuielilor angajate în cursul lunii şi a veniturilor generale.

2. calculul şi contabilizarea lunară a amortizărilor imobilizărilor corporale şi necorporale.

3. contabilizarea cheltuielilor de plată, respective a cheltuielilor pentrucare nu s-au întocmit documentele de angajare şi plată, sau a căror perioadăde decontare este mai mică de o lună. În această categorie se include:cheltuielile privind indemnizaţiile de conducere, cheltuielile privinddobânzile şi alte cheltuieli.

În măsura în care se adoptă soluţia contabilizării de mai sus, se potfolosi două variante:

• trecerea lor în categoria cheltuielilor de plată• folosirea mecanismului provizioanelor

Deoarece nu toate provizioanele sunt deductibile fiscal, în momentul

constituirii este recomandată varianta tratării acestor cheltuieli previzionalesub forma cheltuielilor de plată.Opţiunea pentru varianta cheltuielilor de

plată impune la deschiderea fiecărei luni următoarea operaţie de stornare privind înregistrarea cheltuielilor de plată de închidere a lunii precedente:

• înregistrarea cheltuielilor de plată în cursul lunii “ N”cheltuieli = datorii

• anularea înregistrării la deschiderea lunii “ N+1”datorii = cheltuieli

4. Similar se va rezolva problema contabilizării veniturilor de realizat:• Înregistrarea veniturilor de realizat în luna “ N”creanţe = venituri

• Stornarea înregsitrării la deschiderea lunii “ N+1”venituri = creanţe

5. Calculul şi contabilizarea unor provizioane deductibile la impozitarecum sunt cele privind garanţiile de bună execuţie.Aşa cum prevăd normelefiscale, se constituie lunar provizioane numai pentru bunurile livrate,lucrările executate şi serviciile prestate în cursul lunii respective ce au ca

perioadă de garanţie perioada următoare.6. Delimitarea lunară a chetuielilor şi veniturilor înregistrate în avans.

Problema o reprezintă etalarea lunară a chltuielilor înregistrate în avans.Sunt propuse două soluţii:

• Soluţia delimitării numai între exerciţiile financiarea) Plata cheltuielilor în lună



61 = 512cheltuieli cu lucrările şi conturi curente la bănci

serviciile executate de terţi

b) Delimitarea cheltuielilor între exerciţiile financiare, operaţie contabilăefectuată la sfârşitul lunii

471 = 61cheltuieli înregistrate în avans cheltuieli cu lucrările şi serviciile

executate de terţi

• Soluţia delimitării cheltuielilor în avans şi între lunile exerciţiuluifinanciar

a) Se menţin cele două înregistrări de mai sus; b) Se efectuează cotele curente fiecărei luni a exerciţiului “ N “

471 = 61cheltuieli înregistrate în avans cheltuieli cu lucrările

şi serviciile

Similar trebuie tratată şi rezolvată problema veniturilor înregistrate înavans.

Delimitarea în timp a cheltuielilor şi veniturilor vizează şi activele – pasivele de regularizare preluate din exerciţiul precedent.

Tipuri de înregistrări efectuate cu această ocazie sunt:a) Delimitarea cheltuielilor înregistrate în avans,

6 = 471conturi de chltuieli cheltuieli înregistrate în avans

b) Delimitarea veniturilor înregistrate În avans,

472 = 7venituri înregistrate în avans conturi de venituri

Şi în acest caz, se impune, soluţia etalării lunare a cheltuielilor şiveniturilor din exerciţiul anterior pentru exerciţiul curent de referinţă.

Un caz particular privind delimitarea în timp îl reprezintă cheltuieli cureparaţiile efectuate în regie.

Tipuri de înregistrări ocazionate în acest sens:



a) Delimitarea în timp a cheltuielilor cu reparaţiile neprevizibile în luna“N” când s-au efectuat:

471 = 758cheltuieli înregistrate în avans alte venituri din exploatare

b) În luna “N+1” când se efectuază închiderea învederea determinăriirezulattului lunar:

658 = 471alte cheltuieli de exploatare cheltuieli înregistrate în avans

Nu se ridică problema delimitării în timp a cheltuielilor cu reparaţiile planificate în mai multe exerciţii, deoarece în acest caz se apelează la soluţia provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli.

Odată rezolvate problemele de închidere a lunii se procedează la

nivelarea lunară a conturilor de cheltuieli şi venituri. Tipuri de înregistrăricare intervin cu această ocazie sunt:

a) Decontarea sau repartizarea cheltuielilor asupra rezultatului, pentrusoldul debitor al conturilor:

121 = 6 profit sau pierdere conturi de cheltuieli b) Încorporarea veniturilor în rezultatul exerciţiului, pentru soldul

creditor al conturilor:7 = 121

conturi de venituri profit sau pierdereÎn urma celor două categorii de operaţii prezentate mai sus, soldul

debitor sau creditor al contului 121 “profit au pierdere” reprezintă rezultatulînaite de impozitare, diminuat cu impozitul pe profit. O asemenea situaţieimpune determinarea rezulattului contabil cumulate înainte de impozitare încondiţiile în care trebuiesc excluse cheltuielile cu impozitul pe profitcalculate şi evidenţiate lunar, cumulate de la începutul anului fiscal.

Relaţia de calcul este de forma:

Soldul creditor sau Cheltuieli cuRezultatul contabil debitor al contului impozitele cumulateÎnainte de impozitare = 121 + de la începutul

“profit sau pierdere” anului fical



Pentru a evita soluţia de mai sus, care contravine principiilor contabile, contul 691 fiind închis, se poate considera că în cursul anuluicheltuielile cu impozitul asupra profitului să fie înregistrate în baza tehniciicheltuielilor de plată. În acest scop la niveul unei luni se efectueazăurmătoarele înregistrări:

a) La începutul lunii de eferinţă, la deschiderea lucrărilor contabile pentru impozitul pe profit cumlate din lunile precedente:

441 = 691impozitul pe profit cheltuieli cu impozitul pe profit

b) La sfârşitul lunii de referinţă pentru impozitul pe profit cumulatecalculat:

691 = 441

cheltuieli cu impozitul pe profit impozitul pe profit

c) Stabilirea soldului contului 441 “Impozitul pe profit” şi decontarea sadupă cum urmează:

• Pentru soldul creditor, impozit de plată:441 = 512

impozitul pe profit conturi curente la bănci• Pentru soldul debitor, impozitul decontat în plus se menţine pentru a fi

reţinut în trimestrul următor din impozitul datorat.

Operaţiile contabile pentru determinarea rezultatului laS.C.UPET S.S. sunt cele care privesc închiderea contului de venituri şicheltuieli.

În cursul lunii noiembrie închiderea conturilor de cheltuieli a presupusdebitarea contului 121 “Profit şi pierdere” cu suma de 9.217.387.103 lei.Articolul contabil restrâns este următorul:

9.217.387.103 lei 121 = clasa 6 9.217.387.103 leiprofit şi pierderi conturi de cheltuieli

Închiderea conturilor de venituri s-a realizat prin creditul contului 121“Profit şi pierdere”, cu suma de 12.714.161.490, potrivit următorului articolcontabil prezentat simplificat:

12.714.161.490 lei clasa 7 = 121 12.714.161.490 leiconturi de venituri profit şi pierdere



3.4.2. Calculul şi contabilizarea impozitului pe profit

Trebuie, înainte de toate, făcută distincţie între rezulatul contabil şirezultatul fiscal.

Rezultatul contabil reprezintă suma globală a profitului sau pierderiiexerciţiului, stabilit regulilor fiscale şi în funcţie de care se calculeazăvolumul impozitelor exigibile:

Rezultatul = Rezultatul +/- Diferenţe +/- DiferenţeFiscal contabil temporare permanente

Diferenţele permanente sunt elemente reintegrale sau deduse definitivdin rezultatul fical. Ele se ivesc înăuntrul exerciţiului financiar în cauză.

Diferenţele temporare neintegrabile în rezultatul fiscal al exerciţiuluidar care vor fi deduse ulterior, sau elemente care sunt deduse din rezulattulexerciţiului dar care vor fi impozabile ulterior. Aceste diferenţe se explică

prin decalajul între execiţiul în care se includ anumite elemente, cheltuieli şivenituri în calculul rezultatului contabil. Ele se ivesc într-un exerciţiu şi seresorb ca urmare a evenimentelor aparţinând unui sau mai multor exerciţiiviitoare. Cu alte cuvinte, diferenţele temporare apar:

• Atunci când regulile fiscale soliciă impozitarea sau deducerea unuielement care nu a fost supus contabilizării;

• Când regulile fiscale conduc la neimpozitarea sau lanedeductibilitatea imediată a unui element deja contabilizat.În consecinţă, prezenţa diferenţelor temporare impune folosirea a

două metode de impozitare a rezultatului:• Metoda impozitului exigibil• Metoda impozitului amânat sau reportării impozitului

Deşi corespnde cel mai bine spiritului şi obiectivului de imagine fidelă,deocamdată metoda impozitului amânat nu şi-a găsit implicaţie în doctrinaşi practica românească, fiind folosită prima metodă, metoda impozituluiexigibil.

Pentru stabilirea conturilor anuale trebuie făcut recurs la regulacontabilă, aşa cum rezultă ea din planul contabil general. Această regulă esteobligatorie în plan contabil, chiar dacă este diferită de regula fiscală.

În plan fiscal, dimpotrivă, dispoziţiile dreptului fiscal sunt cele cetrebuiesc aplicate. Eventualele divergenţe cu cele ale dreptului contabilimplică conectarea corespunzătoare a rezultatului contabil.

Există numeroase puncte de divergenţă între fiscal şi dreptul contabil.



Din acest motiv, managerii sunt nevoiţi să efectueze arbitraje delicate întreobligaţia de a prezenta conturile respentând principiul imaginii fidele şidorinţa de a obtimiza contul fiscal al activităţiilor. De fapt, adoptarea uneisoluţii conform regulilor contabile poate duce la apariţia unor erori din punctde vedere fiscal, ce pot atrage după ele penalizări.

Rezultatul final poate fi privit din două unghiuri: rezltatul contabil şirezultatul fiscal. Astfel, în domeniul deficiturilor fiscale, posibilităţile legalesunt numeroase, în timp ce un deficit contabil este o contraperformanţă pecare întreprinderea trebuie să o corecteze cât mai repede posibil dacă vreasă-şi asigure continuitatea activităţii. Un deficit fiscal, datorită posibilităţiide raportare asupra beneficiilor ulterioare, poate constitui un atu care esteconvenabil de a fi folosit cât mai bine, în funcţie de posibilităţile oferite delegislaţie. Deficitul fiscal nu poate fi transmis unei alte societăţi decât încazuri şi condiţii specifice cum ar fi fuziunea.

Rezultatul contabil se calculează periodic în “Contul de profit şipierdere”, ca diferenţa între venituri şi cheltuieli, indiferent de naturaactivităţii de unde provin care le-a sugerat, respective exploatarefinanciară excepţională.

Aceste venituri şi cheltuieli sunt înregistrate pe baza regulilor contabile (continuitatea exloatării, permanenţa metodelor, independenţaexerciţiilor, prudenţa etc.), chiar dacă acestea nu sunt impuse de fiscalitate,de cele mai multe ori, sunt diferite de regulile fiscale.

În cadrul sistemului contabil românesc operează un singur cont de

rezultate, 121 “Profit şi pierdere”, care poate prezenta fie sold creditor profit,fie sold debitor pierdere.Principial (conform articolului 4 din Codul Fiscal 2003 privind

impozitul pe profit), formula generală de calcul a rezultatului contabil deimpozitare este:

Rezultatul = Venituri din livrarea bunurilor - Cheltuieli angajatecontabil mobile, a bunurilor imobiliare pentru realizare

pentru care s-a transferat veniturilor

dreptul de proprietate, servicii prestateşi lucrări executate, inclusive din

câştiguri de orice natură

Din punct de vedere contabil pentru a stabili rezultatul exerciţiului se procedeză la închiderea conturilor de cheltuieli şi venituri. Relaţiile dintreconturi intervenite cu această ocazie sunt:



a) Închiderea conturilor de cheltuieli, pentru soldurile debitoare121 = clasa 6

profit şi pierdere conturi de cheltuieli

b) Închiderea conturilor de venituri, pentru soldurile creditoare:Clasa 7 = 121

Conturi de venituri profit şi pierdere

Rezultatul fiscal este baza impozitării, iar fiscalitatea caută, prinfixarea unor reguli stricte, să consolideze tendinţa naturală a contribuabililor,de a minimiza impozitul datorat. El se calculează, deci, plecând de laelementele furnizate de contabilitate, unele dintre ele fiind în continuare“redimensionate” potrivit regulilor fiscale, astfel:

Rezultatul = Rezultatul + Reintegrări - Deducerifiscal contabil (majorări) (diminuări)

În luna noiembrie, anul 2003, S.C.UPET S.A. a avut un profitneimpozabil, calculate astfel:

a) Închiderea conturilor de cheltuieli:9.217.387.103 lei 121 = clasa 6 9.217.387.103 lei

profit şi pierdere conturi de cheltuieli b) Închiderea conturilor de venituri:

12.714.161.490 lei clasa 7 = 121 12.714.161.490 leiconturi de venituri profit şi pierdere

rezultatul contabil = Venituri - Cheltuieli=12.714.161.490 - 9.217.387.103 = 3.496.774.387 lei

c) Înregistrarea impozitului pe profit:

1.328.774.267 lei 691 = 441 1.328.774.267 leicheltuieli cu impozitul impozitul pe profit

pe profit

d) Închiderea contului 691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit”:1.328.774.267 lei 121 = 691 1.328.774.267 lei

profit şi pierdere Cheltuieli cu impozitul pe profit



3.4.3. Calculul şi contabilizarea repartizării rezultatului exerciţiului

După ce s-a calculat rezultatul bilanţier, se procedează la înregistrareaoperaţiilor de distribuire a profitului .

Ca regulă autonomă, distribiurea profitului se efectuează înconformitate cu prevederile Codului Fiscal 2003, O.U.G. 49/1999, HotărâreaGuvernului nr. 263/1994 şi Hotărârea Guvernului nr. 484/1995.

În cazul societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar destat, profitul net se repartizează în conformitate cu prevederile legii nr.15/1990, iar la societăţile comerciale cu capital privat, potrivit hotărârilor AGA. Totodată, în distribuirea profirului este necesar ca acesta să fieabordat în mod structural şi nu global. Astfel, profitul net consemnat în

bilanţul contail definit şi prin expresia “profitul rămas după plata impozitului

pe profit” este definit prin formula prezentată mai jos:

a) Constituirea ezervelor legale, suma distribuită fiind egală cu produsuldintre profitul brut şi procentul de constituire potrivit prevederilor CoduluiFiscal 2003, articolul contabil aferent fiind:

129 = 1061Repartizarea profitului Reserve legale

b) Acoperirea pierderilor din anii precedenţi pentru sumele reprezentând

pierderile aferente anilor precedenţi, acoperite din profit, potrivit prevederilor Codului Fiscal 2003:129 = 117

Repartizarea profitului Rezultatul reportat

c) Constituirea fondului de participare a salariaţilor la profit pentru procentul de până la 10% în cazul societăţilor comerciale cu capitalmajoritar de stat şi până la 5% la regulile autonome, iar la agenţii economicicu capital majoritar sau integral privat, potrivit hotărârii Adunării Generale aAsociaţilor sau Acţionarilor.

Procentul se aplică la profitul net contabil diminuat cu distribuţiile lafondul de rezervă şi la acoperirea pierderilor:

129 = 117Repartizarea profitului Rezultatul raportat

Şi concomitent:117 = 424

Rezultatul reportat Participarea persoalului la profit



424 = 444Participarea salariaţilor la profit Impozitul pe salarii

444 = 5311Impozitul pe salarii Casa

d) Cota de participare a managerului la profilul net, potrivit CoduluiFiscal 2003, numai la societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat şi OG nr. 64/2001 la regulile autonome.

La societăţile comerciale mărimea cotei se stabileşte în raport degradul de realizare a obiectivelor cuvenite în contractul de management.Pentru întărirea răspunderii managerului, din cota de participare la profitulsocietăţii, care-i revin acestuia, 50% va fi investit la societatea comercială.În condiţiile în care contractul a fost încheiat în cursul anului, suma maximăde participare se determină în funcţie de numărul de luni de activitate

efectivă, articolul contabil aferent fiind:129 = 462

repartizarea profitului creditori diverşie) Surse proprii de finanţare, pentru agenţii economici cu capital integral

sau majoritar de stat, potrivit prevederilor art 5 din O.G 26/1995, iar pentruagenţii cu capital majoritar privat, potrivit hotărârii AGA: precum sumelerezultate din vânzarea de active şi mijloace fixe lăsate la dispoziţiasocietăţilor comerciale ( O.G 88/1997 ) pentru finanţarea activităţilor

prevăzute şi obiectul de activitate potrivit articolului nr 20 din legea nr

50/1995.La regiile autonome, diferenţa rămasă în urma repartizării profitului până la 10 % pentru stimularea salariaţilor, inclusive pentru platamanagerului, în limita a trei salarii, plus minimum 50 % din profitul rămascu reducerea anterioară vărsată la bugetul de stat sau local:

129 = 1068repartizarea profitului alte rezerve

a) Constituirea de rezerve statutare şi alte rezerve:

129 = 1063repartizarea profitului rezerve statutare

1068alte rezerve

b) Alte repartizări din profit prevăzute de lege



c) Dividende, în cazul societăţilor comerciale sau vărsăminte la buget încazul regiilor autonome.Sumele repartizate la buget se înregistrează astfel:

129 = 457repartizarea profitului dividende de plată

Iar cele la bugetul statului:

457 = 446dividende de plată alte impozite, taxe şi

vărsăminte asimilate

În contabilitate dividendul reprezintă orice distribuire, în bani saunatură, în favoarea acţionarilor sau asociaţilor din profitul stabilit pe baza

bilanţului şi a contului de profit şi pierdere, proporţional cu cota de participare la capitalul social. În principiu dividendele, ce urmează să fiedistribuite, implicit supuse impozitării se calculează pe baza relaţiei:

Dividende de = Profit rămas după plata - Distribuirea la fondul de plată impozitului pe profit participare a salariaţilor

la profit

- Cota de participare a - Sumele pentru constituirea

managerului la profit rezervelor de finanţareAcordarea dividendelor se face numai în raport cu acţiunile

subscrise şi vărsate ( capitalul subscris vărsat ) . dividendele sunt supuseimpozitării, prin reţinere la sursă, cu o cotă de 10 % din suma acestora.

Termenul de plată al dividendelor este stabilită de adunareagenerată ordinară a acţionarilor sau asociaţilor la propunerea consiliuluide administraţie sau a directorului. De regulă, plată nu poate depăşi nouăluni de la închiderea exerciţiului în cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost plătite asociaţilor, după caz, până la sfârşitul anului în care

s-a aprobat bilanţul contabil, termenul de plată al impozitului dedividende poate depăşi data de 31 decembrie a exerciţiului respectiv.



CAPITOLUL IVANALIZA CHELTUIELILOR, VENITURILOR ŞI A

REZULTATELOR LA S.C. UPET S.A.

4.1. Necesitatea analizei

Într-o economie concurenţială rolul decidenţilor este cu atât maidificil cu cât corelaţia produs – piaţă – concurenţă devine tot maicomplexă. În aceste condiţii, informaţia de “ calitate “ obţinută lamomentul oportun constituie o resursă pentru întreprindere, cu condiţiasă fie corespunzător integrată în procesul decizional.



Practic , contabilitatea reprezintă principala sursă de informarela nivelul întreprinderii.

Astăzi sunt publicate o varietate de informaţii privindîntreprinderea în general, unele în cadrul obligaţiilor legale ( documentelefinanciare de sinteză ) , altele datorită dorinţei întreprinderilor de a seface cunoscute, de a-şi dezvolta imaginea în rândul clienţilor.Problematica actului decizional nu constă în lipsa informaţiilor, ci îndificultatea culegerii, prelucrării şi înterpretării lor.

Informaţiile pot să fie construite şi modelate în diverse moduriîn funcţie de utilizatorii finali ( interni sau externi ) pe de o parte, şi înfuncţie de gama obiectivelor pe care contabilitatea financiară îşi propunesă le ajungă. Orice analiză relevantă şi temeinică atât a utilizatorilor cât şia obiectivelor contabilităţii financiare “ nu poate să neglijeze faptul că

produsele finale ale oricărui sistem contabil sunt documente contabile de

sinteză “.IASC referindu-se la situaţiile financiare în cadrul său

conceptul ( 1989 ) afirmă : “ obiectivul situaţiilor financiare ale uneiîntreprinderi este să furnizeze o informare asupra situaţiei financiare,

performanţelor şi evoluţiei situaţiei financiare, care să fie utilă unei gamelargi de utilizatori, atunci când aceştia iau decizii economice.

În categoria documentelor contabile de sinteză prin modelul decontabilitate adoptat în România, sunt incluse bilanţul, contul de profit şi

pierdere, anexa de bilanţ şi raportul de gestiune; toate formează un tot

unitar indivizibil. Normalizatorii români au implementat tehnologia de bilanţ contabil pentru toate aceste componente, fapt ce a condso la luăride poziţii pro sau contra. Dincolo de implicaţiile de ordin lingvistic, mai

punţin importante pentru cazul de faţă, analiştii contabili apreciază că bilanţul conferă o viziune statică asupra activităţii financiare, iar contulde profit şi pierdere o viziune dinamică asupra activităţii.

Nici bilanţul şi nici contul de rezultate nu permit , obţinereaunei viziuni dinamice asupra structurii financiare, adică asupra evoluţieiacestei structuri. O altă viziune cade sub incidenţă atât a analistuluifinanciar extern întreprinderii cât şi a managerilor acesteia. Atât analiştii

externi cât şi managerii pornind de la informaţiile contabile furnizate dedocumentele contabile de sinteză construiesc alte agregate informaţionaledintre care cele care au câştigat atenţia normalizatorilor, practicienilor, şinu în ultimul rând a universitarilor, sunt tabloul de utilizări şi resurse şitabloul fluxurilor de trezorerie.

Este necesară astfel o trecere de la “ informaţia contabilă “ la “informaţia de analiză “, contabilitatea realizând înainte de toate “ a fair



and true image “ iar analiza financiară formulând aprecieri asupra performanţelor întreprinderii.

Analiza de faţă vizează în primul rand o analiză dinamică a S.CUPET S.A. între anii 2002 şi 2004.Modificările absolute sau relative nu

prezintă însă decât un punct de plecare pentru o analiză factorialădetaliată, căreia însă nu îi este rezervat spaţiu în lucrarea de faţă.

Trebuie, inainte de toate însă, depăşită o dificultate generată decontextul economic românesc actual. După anul 1990, mediul economicdin ţara noastră s-a confruntat şi continua să se confrunte în mod constant, dar cu variaţii de intensitate, cu fenomenul inflaţionist. Pentru a asigurao reprezentare cât mai fidelă a întreprinderii care acţionează într-unmediu puternic inflaţionist şi pentru asigurarea permanenţei şi fiabilităţiiinformaţiei contabile, este necesară o ajustare a informaţiilor financiar – contabile.

4.2. Analiza rentabilităţii

Rentabilitatea este definită sintetic ca fiind capacitateaîntreprinderii de a realiza profit, necesar atât dezvoltării cât şi remunerăriicapitalurilor.

Profitul, ca indicator absolut al rentabilităţii, constituie premisă şiconsecinţă a unei afaceri.Ca premisă se are în vedere faptul că iniţierea uneiafaceri implică o anumită investiţie, iar consecinţa o constituie rezultatul

aşteptat de investitor. Cu cât acest rezultat este mai mare, cu atât se formeazănoi surse disponibile pentru investiţii.

Soldurile intermediare de gestiune

Prezentarea contului de profit având la bază structura activităţiiunei întreprinderi în activităţi de exploatare, financiare şi excepţionale,

permite formarea pe baza informaţiilor din acest document de sintezăcontabilă, a unor mărimi valorice ce caracterizează comportamentuleconomic al unei unităţi, numite solduri intermediare de gestiune.

În fapt, soldurile intermediare de gestiune sunt indicatori sub formă desolduri ce pun în evidenţă etapele formării rezultatului exerciţiului, ânstrânsă conexiune cu structura de venituri şi cheltuieli aferente activităţilor unei întreprinderi.

Utilizarea soldurilor intermediare de gestiune este în practicaeuropeană de dată relativ recentă şi impusă îndeosebi de două cerinţemajore:analiza economico- financiare a întreprinderii plecând de la datele



contabile în general şi de la documentele contabile de sinteză, înspecial;funcţionarea contabilităţii naţionale.

În practica unor ţări ( Franţa ), stabilirea soldurilor intermediare degestiune are un caracter obligatoriu.

La noi în ţară, instituţiile de nominalizare contabilă nu au prevăzutobligatvitatea întocmirii unui document care să redea soldurilor intermediare, de gestiune, şi nici nu au lăsat la dispoziţia întreprinderilor oasemenea obţiune. Totuşi, structura contului de profit şi pierdere acceptată

permite întocmirea soldurilor intermediare de gestiune, răspunzând astfelatât nevoilor întreprinderilor în analiza economico- financiară cât şifuncţionării sistemuli conturilor naţionale.

4.3. Analiza rentabilităţii prin metoda ratelor

În elaborarea diagnosticului firmei, ratele de rentabilitate permitefectuarea de comparaţii în spaţiu, precum şi faţă de anumite norme saustandarde elaborate şi acceptate de organismele de specialitate.

In funcţie de elementele luate în calcul, teoria şi practica economicăoperează cu mai multe forme de exprimare a rentabilităţii.

Fiecare indicator are o putere informaţională proprie, îndeplinind ofuncţie specifică în activitatea practică de gestionare a capitalului.

Ratele de rentabilitate sunt construite într-o manieră generată prinraportarea unui rezultat fie la un flux de activitate, fie la un stoc.Variatatea

indicatorilor implicaţi în calcul face posibilă determinarea unui număr practic nelimitat, de rate ale rentabilităţii. Esenţial pentru analiza financiarăeste construirea unui sistem de rate util , operaţional şi performant.

Pentru prezenta lucrare se vor discuta :a) Rata rentabilităţii comerciale ( Rc)

b) Rata rentabilităţii economice ( Re)c) Rata rentabilităţilor veniturilor ( Rv);d) Rata rentabilităţii resurselor consumate ( Rrc);e) Rata rentabilităţii financiare ( Rf);

a) Rata rentabilităţii comerciale caracterizează eficienţa politiciicomerciale ( a procesului de aprovizionare, stocare şi vânzare) şi mai ales a

politicii de preţuri practicate de întreprindere. În concordanţă cu obiectiveleanalizei şi sfera de investigare, acest indicator poate fi determinat prinimplicarea în calitate de “ efect “ a rezultatului brut al exploatării sau arezultatului exerciţiului. În mod corespunzător cifra de afaceri implicatăvizează activitatea curentă de exploatare sau totală.



Rata rentabilităţii comerciale se calculează pe baza următorilor indicatori:

100*VE

RE Rc =

100* E

c Q

RE R =

100*CA

RE Rc =

Rata rentabilităţii comerciale înregistrează valori diferite în funcţie de

indicatorii implicaţi în calcul.Rata rentabilităţii comerciale calculată conform celor trei relaţii de

calcul , în cazul UPET S.A. înregistrează următoarele valori:

Indicator 2002 2003Rata rentabilităţii comerciale (%):RBE/CA*100RE/CA*100

14,312,4

10,28,7

Rata rentabilităţii comerciale a scăzut în 2003 faţă de 2002, ceea cereflectă o situaţie negativă, datorată în principal pierderii înregistrate.

b) Rata rentabilităţii economice măsoară performanţele activului totalal societăţii, pornind de la un rezultat economic ( RBE, RE ) şi ansamblulmijloacelor utilizate.

100*t

e A

RBE R = sau 100*

t e A

RE R =

Astfel definită, rata rentabilităţii economice este independentă de

mecanismul de finanţare, de presiunea fiscală, precum şi de fluxurileexcepţionale.

În ceea ce priveşte tehnica de analiză, în teoria economică seutilizează frecvent descompunerea în aşa zisele rate explicative. Astfel, ratarentabilităţii economice apare de regulă ca un produs de rată de rotaţie şi orată a marjei.



CA

RE

A

CA

A

RE R

T t e *==

Prin urmare, sporirea rentabilităţii economice se poate realiza fie pe

seama accelerării rotaţiei activelor, fie prin creşterea marjei.Analiza rentabilităţii economice poate fi aprofundată prindescompunerea activului pe elemente componente:

At=Ai+AcÎn aceste condiţii:

100*C I

e A A

RE R

+=

în care : Ai – active imobilizateAc – active circulante

Relaţia se mai poate scrie sub forma :

ci

e

A

CA

A

CA

CA

RE

R11

+=

În care : RE/CA reprezintă rata rentabilităţii comercialeCA/Ai;CA/Ac – rate de rotaţie a diferitelor structuri de active

( imobilizate şi circulante ) .În cazul societăţii UPET S.A. , rata rentabilităţii economice aînregistrat următoarele valori:

%3.11100*.181.003.167

743.904.18100*

2002

20022002 ===

t e A

RE R

%7.7100*.575.153.215

360.722.16100*

2003

20032003 ===

t e A

RE R

Rcrot Nr CA RE

ACA R

t e *.* ==

rotatii A

CA

t

92.0181.003.167

218.275.155

2002

2002 ==



rotatii A

CA

t

89.0575.153.215

642.266.191

2003

2003 ==

∆Re= 7,7 – 11,3 = - 3,6 %

Influenţa modificării rotaţiei activelor totale:∆Re ( nr rotaţii ) = ( nr rotaţii 2003- nr rotaţii 2002) Rc 2002

= ( 0.89 – 0.92 ) * 12.14 = - 0.37 %Influenţa ratei rentabilităţii comerciale:∆Re ( Rc) = Nr rotaţii 2003 * ( Rc2003-Rc2002)

=0.89*(8.7-12.14) = -3.23 %

∆Re=∆Re( Nr rotaţii) +∆Re( Rc) = -0.37+ ( -3.23) = -3.6%

Rata rentabilităţii economice a scăzut de la 11.3% în 2002 la 7.7 % în2003 datorită influenţei nefavorabile a ratei rentabilităţii comerciale care ascăzut de la 12.14 % în 2002 la 8.7 % în anul 2003.

betaalfa

R

A

CA

A

CA

CA

RE

R c

ci

e 1111+

=+

=

alfa2002= 13.2123.615.772

218.275.155

2002

2002 ==i A

CArotaţii

beta2002= 64.1098.134.94

218.275.155

2002

2002 == AC

CArotaţii

alfa2003= 44.2843.202.78

642.266.191

2002

2002 −==i A

CArotaţii

beta2003= 30.1445.763.136642.266.191

2003

2003 == AC CA

rotaţii

∆Re= Re2003- Re2002 =%6.33.117.7

64.1

1

13.2

114.12

39.1

1

44.2

17.8

−=−=+

−+



c ) Rata rentabilităţii veniturilor Rv se exprimă prin raportul:

100*V

P Rv = în care:

- P profitul înaintea impozitării- Vvenituri totale aferente perioadei.

Prin conţinut, caracterizează eficienţa întregii activităţi a firmei încursul exerciţiului.

Calculele sunt prezentate în următorul tabel:

Profit înaintea impozitării Venituri totale Rv ( % ) <lei>2002 8.058.312 192.929.725 4.19

2003 - 251.049.543 -

Cu toate că venitul în 2003 a fost mult mai mare decât în 2002 seconstată că rentabilitatea întreprinderii este pusă sub semnul incertitudiniideoarece în 2003 cheltuielile întreprinderii au fost mult mai mari decâtveniturile realizate.

d ) Rata rentabilităţii resurselor consumate ( Rrc )

Aşa cum rezultă din denumire, caracterizează eficienţa costurilor. Înactivitatea practică, prezintă importanţă în estimarea şi negocierea preţurilor de vânzare a produselor sau tarifelor pentru prestările de servicii. Deasemenea, permite poziţionarea produselor sub aspectul rentabilităţii faţă demedia pe întreprindere.

Elementele de calcul ale ratei rentabilităţii resurselor consumate sunt:

2002 2003Rezultatul net al exerciţiului ( Re ) 5.124.031 -34.435.307

Rezultatul exploatării ( RE ) 8.085.312 -28.857.483

Cheltuieli totale ( Ch ) 184.844.413 279.907.026

100*Re

CH Rrc = 2.77% -12.3%



100*Ch

RE Rrc = 4.37% -10.3%

e ) Rata rentabilităţii financiare ( Rf)Rentabilitatea financiară este un indicator prin prisma căruia posesorii

de capital apreciază eficienţa investiţiilor lor, respectiv oportunitateamenţinerii acestora, deci aceasta reprezintă capacitatea societăţii de a degaja

profit net prin capitalurile proprii angajate în activitatea sa.Rentabilitatea financiară constituie principalul indicator privind

performanţele întreprinderii, care depinde de justeţea politicii comerciale( rentabilitatea comercială ) şi de politica financiară a acesteia.

Rentabilitatea financiară se calculează sub două forme:• Rentabilitatea financiară a capitalului propriu

100*ReCpr

R f =

• Rentabilitatea financiară a capitalului permanent

100*Re

Cp R f =

Analiza ratei rentabilităţii financiare se face prin descompunerea înrate explicative astfel:

100**Re

100*Re

Cpr

At

At Cpr R f == şi având în vedere că At=Pt rexultă:

100****Re

100*Re

Cpr

Pt

At

CA

CA

RBE

RBE Cpr = unde:

- Re/RBE = raportul dintre rezultatul exerciţiului şi rezultatul brut alexploatării

- RBE/CA = rata marjei brute a exploatării- CA/At = rotaţia activului total- Pt/Cpr = rata structurii financiare

Modalitatea de calcul a ratei rentabilităţii financiare în cazul societăţiiUPET S.A este evidenţiată în tabelul următor:



Indicatori 2002 2003Capitalul propriu (mii lei) 74.196.894 40.905.223Capital permanent (mii lei) 93.754.483 43.905.223Rezultatul net (mii lei) 5.124.031 (34.435.307)

RBE (mii lei) 22.617.093 19.624.973Rex/RBE % 0.22 -1.75Rata marjei brute a exploatării (RBE/CA) % 0.14 0.1Rotaţia activului total (CA/At) % 0.92 0.88Rata structurii financiare ( Pt/Cpr) % 2.25 5.25Rentabilitatea financiarăRex/Cpr % 6.9 -8.4Rex/Cp % 5.46 -78.4

%85.80100*25.5*88.0*1.0*75.1100**** 2003

2003

2003

2003

2003

2003

2003

2003

2003 −=−== pr

ex

f C

Pt

At

CA

CA

RBE

RBE

R

R

%37.6100*25.2*92.0*14.0*22.0100****

2002

2002

2002

2002

2002

2002

2002

2002

2002===

pr

ex f

C

Pt

At

CA

CA

RBE

RBE

R R

Rata rentabilităţii financiare obţinută prin raportarea rezultatuluiexerciţiului la capitalul propriu a înregistrat o scădere semnificativă de 87.22% ( datorită pierderii înregistrate în 2003 ) ca urmare a evoluţiei celor 4 rateconstructive.

Astfel:rata marjei brute a exploatării ( deci RBE/CA ) a scăzut cu 0.04lei la 100 lei CA.

Rotaţia activului total a scăzut cu 4.5 %.Structura financiară a întreprinderii a avut o influenţă negativă asupra

ratei rentabilităţii financiare, ponderea capitalurilor proprii în totalul pasivului reducându-se de la 44.9 % în 2002 la 19.04 % în 2003.

4.4 Analiza performanţei

a) Cifra de afaceri

În condiţiile actuale, când factorii pieţei primează în sistemul devariabile care explică rezultatele unei întreprinderi, analiza cifrei de afacerieste esenţială pentru aprecierea locului întreprinderii în sectorul său deactivitate, a poziţiei sale pe piaţă, a aptitudinii acesteia de a lansa, respectivede a dezvolta anumite activităţi într-o manieră profitabilă. În funcţie de



nivlul cifrei de afaceri se poate preciza că întreprinderea este suficient deimportantă dacă are semnificaţie raportarea rezultatelor sale la cele alesectorului respectiv, dacă partea sa de piaţă este neglijabilă, putându-se luadecizii strategice în consecinţă.

Analiza cifrei de afaceri trebuie să se raporteze permanent la poziţiastrategică a întreprinderii. O întreprindere care dispune de o poziţiestrategică favorabilă este de regulă mai dinamică şi mai profitabilă decât alteîntreprinderi din acelaşi sector; o întreprindere fără forţă strategică va avea,mai devreme sau mai târziu, rezultate negative sau mediocre.

În regulamentul privind aplicarea legii contabilităţii în ţara noastră se precizează că cifra de afaceri se calculează prin însumarea veniturilor realizate din livrările de bunuri, executarea de lucrări şi prestarea de servicii.

Prin definirea cadrului general în care se înscrie activitateaîntreprinderii se folosesc mărimi absolute şi ritmurile de creştere (cu bază

fixă, cu bază în lanţ şi ritmurile medii). Mărimile absolute caracterizeazăevoluţia cifrei de afaceri la modul cel mai general. Mărimile relative arată

proporţia de creştere a cifrei de afaceri faţă de o anumită bază de comparaţie.Examinarea lor pe mai multe exerciţii permite stabilirea tendinţei

activităţii întreprinderii: creştere puternică sau slabă, stabilitate, regresielentă sau rapidă.

În cazul societăţii UPET S.A. dinamica cifrei de afaceri se prezintăastfel:

INDICATORI 2000 2001 2002 2003Cifra de afaceri(mil. lei)

43.648 54.412.388 155.275.218 191.266.642

Ritm de creştere(%)

- cu bază fixă - 133.8 355.7 438.2-cu bază în lanţ 133.8 265.8 123.2

Din datele de mai sus se constată o creştere absolută a cifrei de afaceriîn anul 2003 ceea ce corespunde unei rate medii anuale de creştere de

39,96%. Dacă într-o primă abordare facem abstracţie de rata inflaţiei putemconcluziona că UPET S.A. este o societate dinamică, cu o poziţie bună pe

piaţă, care a reuşit să realizeze o creştere anuală semnificativă.Cum însă cifra de afaceri este înregistrată în unităţi monetare curente,

în perioada actuală, de puternică creştere a preţurilor, dacă nu se procedeazăla corelarea cu inflaţia, informaţiile furnizate de acest indicator îşi pierd multdin fiabilitate, iar concluziile analizei sunt deformate. Evitarea erorilor de



judecată şi aprecierea performanţelor reale ale întreprinderii impugn luareaîn calcul a efectelor inflaţiei.

În această abordare, dinamica cifrei de afaceri se prezintă astfel:

INDICATORI 2000 2001 2002 2003Cifra de afaceri(mil.lei)

43.84858.412.38

8155.275.21

8191.266.642

Creşterea anuală a cifreide afaceri (%)

- 133,8 165,8 23,2

Rata inflaţiei (%) - 56,9 151,4 40,6Cifra de afaceri

corectată43.848 372.290,5 393.653,3 345.427,8

Creşterea reală a cifreide afaceri

- 749,1 5,7 -12,25

Creşterea medie anuală a cifrei de afaceri, calculată după relaţia:

%4.63100*1848.43

642.266.191100*11 3 =

−=

−−=

CAo

CAnn R

Această creştere este aparentă; prin corectare cu rata inflaţiei, seconstată că în realitate volumul de activitate al S.C. UPET S.A. a scăzut înanul 2003 cu 12,25% faţă de anul 2002.

b) Producţia exerciţiului

Reprezintă totalitatea bunurilor şi serviciilor produse de oîntreprindere în timpul unui exerciţiu financiar. Ca expresie a aactivităţiiglobale a întreprinderii, acest indicator se obţine prin însumareaurmătoarelor elemente:

• Producţia vândută• Producţia stocată• Prodcţia imobilizată (respectiv cea destinată nevoilor proprii)

Producţia văndută însumează toate produsele şi serviciile facturate,evaluate la un preţ de vânzare inclusiv reducerile acordate după facturare.

Producţia stocată se stabileşte astfel:Qs = Sf – SiUnde: Qs – producţia stocată

Sf – stocul final al producţiei la sfârşitul exerciţiuluiSi – stocul iniţial al producţiei la începutul exerciţiului



O diferenţă nagativă semnifică o sporire a vânzărilor, respectivecomecializarea unei părţi din producţia aflată în stoc la începutulexerciţiului, o diferenţă pozitivă semnifică creşterea stocului finalatenţionând asupra riscului legat de vandabilitatea acestuia.

Dinamica producţiei exerciţiului în cazul S.C.UPET S.A. se prezintăastfel:

INDICATORI 2000 2001 2002 2003 R(%)Producţia

exerciţiului(mii lei)

58.974.16380.127.70

6186.451.19

7243.157.60

866,32

Ritm decreştere (%)

- 135,86 232,7 130,4 -

Se constată că producţia a crescut pe percursul celor trei ani analizaţi,ajungând în anul 2003 la 243.157.608 mii lei.

Evoluţia producţiei stocate se prezintă astfel :

Indicatori 2001 2002 2003Producţia stocată 4.249.117 2.908.167 23.704.419

Stoc iniţial 14.858.786 19.107.903 22.016.070Stoc final 19.107.903 22.016.070 45.720.489

În ceea ce priveşte structura producţiei stocate se poate constata că ceamai mare pondere o deţin produsele finite şi producţia în curs de execuţie.

Marja comercială este primul sold intermediar de gestiune şi sereferă în cazul de faţă la partea (“ pur comercială “ desfăşurată la S.C. UPETS.A. Sintagma “ pur comercială “ nu se referă în contextul de faţă la vânzărici la vânzările de mărfuri, fiind ignorate vânzările de produse finite.

Marja comercială în mărime absolută se stabileşte după relaţia:Mc=VM-Cc ; unde- VM vânzări de mărfuri- Cc costul mărfurilor vânduteMc2002 = 2.359.012 – 2.371.726 = -12.714 mii leiMc2003 = 6.414.362 – 6.393.258 = 21.104 mii lei

În determinrea acestui sold de gestiune remarcăm următoarele aspecte



: există posibilitatea ca o parte din cheltuielile accesorii generate deachiziţie. Este cazul cheltuielilor interne cu transportul cheltuielilor de

personal, aferente achiziţiilor de mărfuri, dar contabilizate drept cheltuielidupă natura lor.

Marja comercială nu include subvenţiile de exploatare. În anumitecazuri aceste subvenţii constituie un complement al preţului de vânzare almărfurilor.

Analiza valorii adăugate , reprezintă surplusul încasării, pestevaloarea consumurilor provenind de la terţi, bogăţia creată prin valoarearesurselor tehnice, umane şi financiare ale întreprinderii.

Cu ajutorul valorii adăugate pot fi construiţi o serie de indicatorinecesari pentru caracterizarea eficienţei factorilor de producţie, iar în cadrulfiscalităţii reprezintă baza impozitului datorat statului. Deci în analiza

diagnostic, valorea adăugată prezintă interes în primul rand ca indicator de performanţă economico-financiară, iar în al doilea rand în sistemulfiscalităţii.

Valoarea adăugată se poate calcula prin două metode:1. după metoda substractivă, valoarea adăgată se poate calcula astfel:

VA=Qc-C unde Qc – producţia exerciţiuluiC – consumurile intermediare

Valoarea adăugată calculată prin această relaţie este cunoscută înTeoria economică sub denumirea de valoare adăugată produsă.

VA=CA-CValoarea adăugată calculată după acestă relaţie este cunoscută subdenumirea de valoare adăugată realizată, fiind dificil de calculate, întrucât

presupune identificarea acelei părţi a consumurilor intermediare aleexerciţiului aferentă producţiei vândute

VA=CA- ( Cc + Ci ) = Mc – Ci unde : Cc – costul de cumpărare almărfurilor vândute

Mc – marja comercialăPotrivit acestui model specific întreprinderilor din sfera distribuţiei

valoarea adăugată se modifică datorită variaţiei cifrei de afaceri, marjei

comerciale şi a consumurilor provenind de la terţi.

2. valoarea adăugată se poate calcula şi prin însumarea elementelor salecomponente:

• salariile şi cheltuielile comerciale• impozitele şi taxele, amortizările, dobânzile• dividendele şi rezultatul net



Indiferent de metoda de calcul, valoarea adăugată apare ca un elementcu semnificaţii complexe în analiza diverselor aspecte ale vieţii uneiîntreprinderi : exploatare, politică, strategie, performanţă. Astfel, ea are în

primul rand accepţiunea unui instrument de măsurare plurivalent, care permite aprecierea dimensiunii întreprinderii, a taliei sale economice. Dacăcifra de afaceri exprimă capacitatea întreprinderii de a vinde valoareaadăugată exprimă raportul economic, surplusul de producţie creat prinefortul propriu al acesteia.

În al doilea rand, valoarea adăugată este expresia bogăţiei creată deîntreprindere, bogăţie ce se repartizează între 5 parteneri : personalul, statul,creditorii, acţionarii şi întreprinderea.

În analiza valorii adăugate din punct de vedere metodologic sefolosesc pe lângă mărimile absolute ( valoarea adăugată în mărime absolută )şi mărimile relative ( ratele valorii adăugate ) . Dintre ratele valorii adăugate,

cele mai frecvent utilizate în teoria şi practica economică sunt:1. Rata variaţiei valorii adăugate care permite aprecierea cu un plus de

precizie, asupra creşterii sau regresiei activităţii:

100*1

VAo

VAoVA Rv

−=

De aceea în literatura economică rata este cunoscută sub denumirea derată de creştere a întreprinderii:

2. Rata valorii adăugate:

100*CA

VA R =

Acest indicator este expresie a productivităţii globale, a bogăţieicreată la un anumit nivel de activitate. Rata valorii adăugate este dependentădirect de natura activităţii şi de durata ciclului de exploatare. În industrie ease ridică în medie la 50 – 60 % din cifra de afaceri, pe când în sferadistribuţiei este mult mai redusă ( 15 – 20 %).

Interpretarea evoluţiei ratei valorii adăugate trebuie făcută cu

prudenţă, luând în considerare structura cifrei de afaceri şi tipul de activitate.În cazul SC UPET SA, valoarea adăugată a înregistrat următoarelevalori:

VA2002=Q2002 – C2002 = 186.431.190 – 105.812.015 = 80.619.175 leiVA2003=Q2003 – C2003 = 243.157.608 – 136.977.672 = 106.201.040 lei



După cum reiese din calculul variaţiei valorii adăugate, valoareaadăugată a crescut în anul 2003 faţă de 2002 cu 25.581.865 lei adică cu 31.7%.

100*VA

CA R =

%5.55642.256.191

040.201.106100*

2003

20032003 ===

CA

VA R

%92.51100*218.275.155

175.619.80100*

2002

20022002 ===

CA

VA R

Valorile înregistrate de rata valorii adăugate în anul 2002 şi 2003 seînscriu în intervalul de valori pe care această rată le înregistrează în industrie

( 50 – 60 % în medie ).Comparând valorile înregistrate de această rată se consttă că rata

valorii adăugate a crescut în 2003 faţă de 2002 datorită faptului că ritmul decreştere al valorii adăugate a devansat ritmul de creştere a cifrei de afaceri.

e ) Rezultatul brut al exploatării este primul sold de gestiune cusemnificaţie în termeni de rentabilitate şi indică contribuţia exploatării laformarea rezultatelor.

Acest indicator evidenţiază performanţele economice ale unei

întreprinderi pe plan industrial şi/sau comercial. Mărimea sa esteindependentă de sistemul de amortizare utilizat, de politica financiar şi ceafiscală.

RBE = valoarea adăugată - impozite şi taxe + subvenţii pentru exploatare +Cheltuieli cu personalul

Rezultatul brut al exploatării determinat pe baza acestei relaţiireprezintă de fapt contribuţia capitalului la crearea bogăţiei întreprinderii.Rezultatul brut al exploatării poate fi calculată şi prin metoda aditivă astfel:

Rezultatul exploatării+ Amortizări şi provizioane+ Alte cheltuieli de exploatare-Venituri din provizioane privind exploatare- Alte venituri din exploatare



Rezultatul brut al exploatării+ Excedentul brut- deficit brut

RBE2002 = ( 80.619.175 + 3.062) – (755.697 +57.249.447 )=22.617.093 lei

RBE2003 = 106.201.040 – 2.573.992 + 84.002.070 =19.624.978 lei

Se observă o scădere a acestui indicator în anul 2002 , în principaldatorită creşterii cheltuielilor cu personalul cu 55 % , dar şi creşteriiimpozitelor şi taxelor datorate cu 240 %.

În această accepţiune, rezultatul brut ala exploatării constituie baza decalcul a capacităţii de autofinanţare şi de determinare a fluxurilor detrezorerie.

Rezultatul brut al exploatării trebuie să acopere mai multe nevoi definanţare şi anume:

• Remunerarea capitalurilor investite• Menţinerea echipamentului etnic• Plata impozitului pe profit

Repartiţia rezultatului brut al exploatării depinde de structurafinanciară a întreprinderii, de nivelul de remunerare a capitalurilor împrumutate, de mărimea investiţiilor şi de sistemul de amortizare de

politică fiscală a statului

f ) Capacitatea de autofinanţareCapacitatea de autofinanţare reprezintă un surplus monetar carezultat al tuturor operaţiunilor de încasări şi plăţi efectuate de întreprindere,într-o perioadă de timp, având în vedere şi incidenţa ficală.

Indiferent de modalitatea de calcul, CAF este un indicator ce permiteaprecierea rezultatelor întreprinderii şi a capacităţii acesteia de a degajaresurse interne de finanţare din propria sa activitate.În măsura în care CAFcorespunde unui surplus monetar global, ea permite aprecierea aptitudiniiîntreprinderii de a degaja noi resurse care ar contribui la finanţarea nevoilor sale viitoare. De altfel, această aptitudine justifică Înscrierea CAF printreresursele tabloului de trezorerie.

Mărimea CAF condiţionează posibilitatea întreprinderii de a-şirambursa datoriile.

Modificarea CAF este rezultatul politicii de amortizare, al politiciifiscale şi a acţiunilor întreprinderii pe linia creşterii rentabilităţii. CreştereaCAF se poate obţine în condiţiile :



• Extinderii amortizării degresive sau excepţionale;• Constituirii unor provizioane reglementate;• Creşterii rentabilităţii pe seama sporirii vânzărilor fizice , a preţului, a

modificărilor structurale;

• Diversificării portofoliului de produse.Diminuarea CAF poate fi generată de :1. politica restrictivă de amortizare2. de creşterea veniturilor din provizioane3. de scăderea rentabilităţii

O capacitate insuficientă de autofinanţre obligă întreprinderea săgăsească mai multe surse externe de finanţare.

Capacitatea de autofinanţare nu reprezintă decât o autofinanţare potenţială. Bogăţia creată în mod real se apreciază după deducerearemunerării acţionarilor:

Autofinanţarea exerciţiului = CAF – dividende distribuiteAutofinanţarea contribuie la consolidarea structurii financiare a

întreprinderii şi creşterea libertăţii de acţiune a acesteia.În analiza autofinanţării distingem deci, trei trepte: minimă, de

menţinere, de dezvoltare.Autofinanţarea minimă cuprinde suma amortizării şi are rolul de a

permite menţinerea capacităţii întreprinderii. Datorită inflaţiei şi evoluţieitehnologice, această valoare nu este suficientă pentru reînnoireaimobilizărilor necesare păstrării capacităţilor de producţie existente.

Autofinanţarea de menţinere cuprinde pe lângă mortizare şicompensaţiile creşterii de preţuri ale imobilizărilor. Ea permite înlocuireacapacităţilor de producţie cu altele noi.

Autofinanţarea de dezvoltare cuprinde pe lângă cea de menţinere, o parte din rezultatul exerciţiului, astfel încât să permită modernizarea şicreşterea capacităţilor de producţie.

Capacitatea de autofinanţare se poate calcula prin metoda diferenţelor sau prin metoda aditivă. Prin metoda diferenţelor:

CAF = Venituri monetare – Cheltuieli monetare

Pentru a calcula CAF prin metoda aditivă se adugă la RBE (rezultatul brut al exploatării) suma altor venituri monetare (alte venituri din exploatare,alte venituri financiare şi alte venituri extraordinare) şi se scade suma altoricheltuieli monetare (alte cleltuieli pentru exploatare, alte cheltuieli



financiare, alte cheltuieli extraordinare, participarea salariaţilor la rezultate,impozitul pe profit).

Metodologia de derminare a CAF se prezintă astfel:

Nr.crt. INDICATORI 2002 20031.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.9.

-RBE

+ alte venituri aferente exploatării

- alte cheltuieli pentru exploatare

+ venituri financiare (fără venituriledin provizioane)

- cheltuieli financiare (fărăcheltuieli cu provizioanele)

+ venituri extraordinare (fărăvenituri din provizioane şi venituridin vânzarea de active)

- cheltuieli extraordinare (fărăcheltuieli cu provizioanele şi

valoarea contabilă a activelor cedate)

- impozit pe profitCAF

22.617.093

-9.971

3.823.114

4.990.964303.340

9.958.066

2.961.281

8.823.265

19.624.978

75.605

-

1.021.574

3.032.258376.274

43.949.553

5.577.824

-31.461.204

În anul 2002 s-a înregistrat un flux pozitiv de numerar generat deexploatare de 22.617.093 mii lei, care depăşeşte valoarea capacităţii deautofinanţare de 8.82.265 mii lei. Acest fapt se datotează creşteriiobligaţiilor întrerinderii. În anul 2003 se înregistrează o situaţie pozitivă

generată de exploatare, dar per total se înregistrează o situaţie negativădatorită creşterii cheltuielilor excepţionale cu 341,%.

ani RCAF

financiare Datorii R CAF CAF 65.1

265.823.8

012.646.14.2002 === >=



CAPITOLUL VCONCLUZII ŞI PROPUNERI

UPET SA traversează o perioadă de profunde procese de

restructurare, refacere, îmbunătăţire şi modernizare a sistemului de producţieşi a sistemului informaţional şi financiar- contabil.

În anul de gestiune 2003, activitatea de producţie şi economico-financiară a societăţii s-a desfăşurat în condiţii destul de grele din cauza

blocajului financiar, creşterii preţurilor la materii prime şi materiale, lipsafondurilor necesare asigurării bazei tehnico- materiale corespunzătoaredesfăşurării în condiţii optime a procesului de producţie.



Societatea s-a confruntat şi se confruntă în continuare cu dificultăţi înceea ce priveşte asigurarea lichidităţilor pentru desfăşurarea normală aactivităţii de producţie, plata salariilor, plata impozitelor către stat şirambursarea creditelor. Astfel, datorită faptului că nu s-au putut încasalichidităţi la nivelul necesarului fiecărei luni, datoriile au crescut astfel, dintotalul datoriilor existente la data de 31.XII.2003 în sumă de 125.430.359mii lei, situaţie determinată de lipsa de lichidităţi.

De menţionat că în afara creditelor bancare societatea a înregistrat şiîmprumuturi rambursabile pentru restructurare, retehnologizare şi redresareeconomică.

Datorită nevirării în termenele legale a obligaţiilor de plată la bugetulde stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale şi fondurile speciale,societatea a înregistrat în cheltuieli excepţionale suma de 41.703.369 mii lei,reprezentând majorări de întârzieri. Modul cum a influenţat rezultatul

financiar datoriile la bugetul statului şi dobânzile de la creditele bancare estereflectat în bilanţ.

În urma bilanţului contabil se pot desprinde următoarele concluzii:• Avtivele imobilizate au crescut de la 72.613.123 lei cât înregistrau la

începutul anului, la 78.202.843 lei, ca urmare a intrării de mijoloace fixe• Imobilizările financiare au cunoscut o creştere, ca urmare a creşterii

acţiunilor deţinute la alte societăţi cu care S.C UPET S.A. colaborează• Activele circulante au crescut de la 94.134.098 lei în 2002 la

136.763.445 lei în 2003 şi au următoarea componenţă:

- stocuri 45.720.489 lei- creanţe 89.258.393 leidisponibilităţi băneşti 1.784.663 lei

Din totalul creanţelor de 89.258.393 lei ponderea cea mai mare oreprezintă facturile neîncasate, în valoare de 84.711.723 lei

• Capitalul propriu al societăţii la data de 31.12.2003 este de 40.905.223lei, înregistrând o scădere faţă de anul 2002 cu 33.291.671 lei, creştereadeterminată de obţinerea unui rezultat financiar negativ pe anul 2003;

Analiza efectuată pe baza contului de profit şi pierdere permitedesprinderea următoarelor concluzii:

• Cifra de afaceri a înregistrat o creştere faţă de anul 2002, de la 155miliarde la 191 miliarde, aceasta fiind o creştere aparentă, în realitatevolumul desfacerii scăzînd cu 12.25 %

• Din activitatea de exploatare a rezultat un profit brut de 16.722.360 lei



mai mic decât în anul precedent, aceasta datorându-se creşterii cheltuielilor materiale, a cheltuielilor cu personalul.

• Din activitatea financiară a rezultat o pierdere de 2.006.564 lei,aferent creditului contractat cu BCR

• Pierderea excepţională de 43.949.553 lei este rezultatul majorărilor deîntârziere aferent datoriilor restante la bugetul de stat.• Rezultatul brut al exerciţiului financiar al anului 2003 este o pierdere

de 28.857.483 lei la cre s-a calculate un impozit pe profit de 5.557.884 lei,rezultând o pierdere de 34.435.307 lei

Pe baza acestor concluzii putem stabili punctele tari şi punctele slabeale activităţii desfăşurate de societate:

Puncte forte:• Activitatea desfăsurată de societatea comercială a înregistrat o

dinamică pozitivă, concretizată în creştere de 1.28 ori a activului faţă de anul precedent. Analizate în structură activele fixe au crescut de 1.08 ori, iar activele circulante au crescut de 1.34 ori faţă de anul precedent

• Întreprinderea este organizată corespunzător şi se bucură de relaţiicontractuale bune

• Investiţiile sunt finanţate în general din capitalul permanentPuncte slabe :

• Indicatorii de lichidare imediată înregistrează o dinamică negativă,neîncadrându-se în intervalele considerate normale.

• Solvabilitatea patrimonială poate fi considerată alarmantă

• Indicatorii de rentabilitate înregistrează nivele necorespunzătoare,ceea ce impune societăţii comerciale măsuri energice în utilizarea cu maimultă eficienţă a capitalului propriu şi împrumutat de care dispune, în scopulobţinerii de profit

• Nu există contracte de lungă durată cu furnizorii şi clienţii• Gradul de uzură al maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor de peste 50 %

afectează calitatea produselor • Nivelul de creştere al salariilor devansează ritmul de creştere a

productivităţii muncii.

Din datele mai sus menţionate reiese că activitatea comercialădesfăşurată în anul 2003 nu şi-a atins ţelul propus. Nu s-a realizat un studiode piaţă atât la intern cât şi la export pentru a se cunoaşte cerinţele pieţei atât

pe moment cât şi pe viitor. Nu s-au realizat contracte în structura favorabilăsocietăţii, fapt ce a condos la stagnări de producţie şi creşteri de costuri. Aufost pierdute licitaţii de armături pentru care societatea a suferit, printre altecauze fiind problema costurilor şi calităţii produselor oferite. Nu s-a ştiut să



se menţină pieţele şi clienţii tradiţionali atât interni cât şi externi. Nu s-avalorificat profesionalismul şi colaborarea cu SC Industrial – ExportBucureşti, astfel că în decursul anului 2003 numeroase delegaţii interne şiexterne au vizat societatea, dar aceste vizite nu s-au concretizat în contracte.

Din analiza raportului direcţiei economice reiese că pe parcursulanului 2003 nu s-au făcut analize împreună cu fabricile şi secţiile de

prodiucţie în care să fie analizaţi indicatorii de performanţă, pentru a puteavedea nivelul situaţiei financiare în care te găseşti, să şti ce măsuri să iei latimpul potrivit şi la cine să apelezi.

Disponibilizarea de personal în anul 2003 conform programului derestructurare şi OG nr 9/1997 nu s-a realizat după criteriile stabilite, s-a

permis plecarea mai mult a personalului din acord şi a personalului cu o pregătire profesională mai bună, rămânând în continuare şi personalulnecorespunzător programului de producţie.

Nu s-au luat măsuri manageriale cele mai potrivite privind privatizarea societăţii, fapt pentru care societatea a fost în atenţia mass – mediei ca o societate neprofitabilă, cu datorii.

Astfel se propune:• Reducerea cheltuielilor de execuţie la produsele pentru export astfel

încât să cucerească pieţele externe pierdute;• Intensificarea acţiunilor de recuperare a creanţelor şi crearea unui

compartiment special pentru recuperarea creanţelor. Această acţiune va ducela creşterea lichidităţii societăţii, la plata datoriilor către stat, reducerea

cheltuielilor cu penalizările care nu sunt deductibile fiscal;• Găsirea unor soluţii de aprovizionare cu materiale prin compensări învederea reducerii folosirii lichidităţilor, pentru plata datoriilor de către stat;

• Îmbunătăţirea disciplinei de producţie astfel încât să se evite plăţisalariale necuvenite;

• Organizarea societăţii pe centre de profit astfel încât să se cunoascăcontribuţia fiecărui sector la profitul obţinut şi impozitul de profit aferentfiecărui centru. Aceasta presupune organizarea contabilităţii până laîntocmirea balanţei la nivel de centru de profit;

• Evidenţa riguroasă a facturilor emise în corespondenţă cu avizele deexpediţie;

• Având în vedere volumul mare de documente primare se impunefolosirea frecventă a mijloacelor moderne de prelucrare automată a datelor.



BIBLIOGRAFIE

1. Ion Cucui – Fundamentele contabilităţii

2. Gheorghe Diaconu, Cosmina Pitulici – Contabilitatea financiarăarmonizată a unitătilor economice; editura “Biblioteca Târgivişte 2003”

3. O.Călin, I.Văduva, M.Hristea, H.Neamţu – Bazele contabilităţii,Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1995

4. N.Feleagă, I.Ionaşcu – Tratat de contabilitate financiară, vol I şi II,Editura Economică, Bucureşti 1998

5. Feleagă Niculae, Ionaşcu Ion – Contabilitate financiară volumul I şi II



Editura Economică, Bucureşti 1993-1994;6. Ristea Mihai – Contabilitatea societăţilor comerciale, Editura

CECCAR Bucureşti 1995;7. Maria Niculescu – Diagnostic global strategic, Editura Economică,

Bucureşti 1997;8. Călin Oprea şicolaboratorii: - Bazele contabilităţii, Editura Didactică

şi Pedagogică Bucureşti 1997- Standardele Internaţionale de

Contabilitate 2000 Editura Economică- Legea contabilităţii nr 82/1991

-Legea societăţilor comerciale nr 31/1990

- Regulamentul privind aplicarea LegiiContabilităţii nr 82/1991

- Colecţia revistei “ Tribuna economică2002-2003”

- Reglementări contabile pentru agenţiieconomici, Editura Economică, Bucureşti, 2002

54756697 Organizarea Contabilitatii Cheltuielilor Veniturilor Si Rezultatelor La UPET SA

Documents

Transcript of 54756697 Organizarea Contabilitatii Cheltuielilor Veniturilor Si Rezultatelor La UPET SA