52425648 01 02 Interactiuni de Tip Farmacocinetic

An universitar 2010-2011

Prof. Dr. Catalina Elena Lupusoru, sef lucr. Dr. Cristina Ghiciuc 1

Interacţiuni de tip farmacocinetic

1. La nivelul absorbţiei

• In cazul administrării orale, în administrare concomitentă, colestiramina scade absorbţia următoarelor grupe de substanţe farmacologic active: digitalice, diuretice tiazidice, antidiabetice orale, anticoagulante orale cumarinice, salicilaţi, Fenilbutazonă. („comprimatul” 18)

• Tetraciclinele formează complexe inactive cu substanţele care conţin ioni metalici bi- sau trivalenţi (Ca2+, Al3 +, Mg2 +, Fe2 +, Fe3 +), complexele inactive astfel formate eliminându-se ca atare pe cale intestinală. (cp 18)

• Blocantele receptorilor histaminergici H2 reduc absorbţia Ketoconazol. (cp 444) • Antiacidele scad absorbţia gastro-intestinală a: Digoxin, tetracicline, chinolone,

Ketoconazol, Itraconazol, compuşi cu fier, Acid urosodeoxicolic. (cp 441) • Eritromicina creşte concentraţia plasmatică a digoxinului, deoarece distruge flora

intestinală care inactivează o parte din digoxinul administrat pe cale orală. (903) • Eritromicina creşte biodisponibilitatea anticoagulantelor orale. (903) • Absorbţia poate fi influenţată de alimente:

o redusă pentru: Ampicilină, Captopril etc. o crescută pentru: Ketoconazol în prezenţa Coca Cola; Griseofulvină în prezenţa

alimentelor grase; o nu este influenţată pentru: Amoxicilină, Doxiciclină. (cp 18)

2. La nivelul transportului plasmatic al medicamentelor

• Fenilbutazona poate deplasa Warfarina de pe proteinele de legare, crescând concentraţia plasmatică a fracţiilor libere de Warfarină, astfel încât se produce creşterea riscului de accidente hemoragice. (cp 424)

• Glucocorticosteroizii scad nivelul plasmatic de salicilaţi prin deplasarea de pe proteinele plasmatice. (cp 490)

• Antiinflamatoarele nesteroidiene, uricozuricele (Probenecid, Sulfinpirazona), Fenitoin, Metotrexat, antidiabeticele orale cresc concentraţiile plasmatice de Acid acetilsalicilic, prin deplasarea de pe proteinele plasmatice. (cp 490)

• Cloralhidrat poate deslocui Warfarina de pe proteinele de transport plasmatice şi, astfel, produce creşterea efectului anticoagulant. (cp 639)

• Fenilbutazona şi sulfonamidele pot dislocui Fenitoinul de pe proteinele de transport plasmatic. (cp 663)

3. La nivelul metabolizării În cazul administrării concomitente a unor substanţe farmacologic active cu capacitate inductoare sau inhibitoare a enzimelor metabolizatoare hepatice există: (cp 28)

• riscul creşterii anormale şi/sau într-un timp scurt a concentraţiei metaboliţilor activi (şi, astfel, potenţial toxic crescut) sau

• riscul scurtării timpului de acţiune, prin metabolizarea de inactivare într-un timp mult mai scurt.

Inductoare ale enzimelor metabolizatoare hepatice: (cp 26, 424, 635) • hipnotice (de exemplu, barbituricele); • anticonvulsivante (de exemplu, Carbamazepină, Fenitoin); • chimioterapice antibacteriene (de exemplu, Rifampicină);



• unii hormoni (de exemplu, steroizii anabolizanţi); • hidrocarburi cancerigene, ca: 3,4-benzpirenul, 3-metilcolantrenul; • altele: Spironolactona, etanolul, nicotina.

Inhibitoare ale enzimelor metabolizatoare hepatice: (cp 27, 424, 444, 635, 903) • Allopurinol (uricostatic); • Cimetidină (blocant al receptorilor histaminergici H2); • Ketoconazol (antifungic); • Fenilbutazonă (antiinflamator nesteroidian); • chimioterapice antibacteriene (Sulfonamide, Metronidazol, Cloramfenicol, Izoniazidă,

Eritromicină, Claritromicină); • antipsihotice inhibitoare selective ale recaptării serotoninei (Sertralina, Fluoxetina); • Disulfiram (inhibitor al alcooldehidrogenazei).

4. La nivelul eliminării

• Probenecid întârzie eliminarea Penicilinei G, a Indometacin, sulfonamide antidiabetice, Metotrexat, derivaţi iodaţi, prin competiţie pentru acelaşi transportor tubular renal de secreţie tubulară. (cp 29, 530)

• Penicilina G competiţionează cu Acidul acetilsalicilic la mecanismul de secreţie tubulară renală şi scade efectul uricozuric al acestuia. (cp 490)

• Blocantele receptorilor histaminergici H2 inhibă clearance-ul renal al medicamentelor bazice secretate de tubii renali (Procainamida). (cp 444)

Prin alcalinizarea urinii:

• Acetazolamida creşte eliminarea de salicilaţi şi creşte eliminarea complexelor formate de agenţii chelatori cu metalele grele. (cp 490)

Prin acidifierea urinii: • Clorura de amoniu scade eliminarea salicilaţilor. (cp 490)

Bibliografie

1. Cristea Aurelia Nicoleta, Tratat de farmacologie, editia I, Editura Medicală, 2007. 2. Fulga I, Farmacologie, Editura Medicală Buciureşti, 2004. 3. Goodman Gilman A. The Pharmacological Basis of Therapeutics, 9th edition, McGrawHill, 2005. 4. Katzung B.G. Basic&Clinical Pharmacology. 8th edition, Lange Medical Book, 2001. 5. Lupuşoru Cătălina Elena. Imunofarmacologie, Ed. Alfa, Iaşi, Romania, 2001. 6. Lupuşoru Cătălina Elena, Cristina Mihaela Ghiciuc. Farmacologia în “comprimate” Editura Alfa, 2009. 7. Lupuşoru Cătălina Elena, Cristina Mihaela Ghiciuc, Liliana Tarţău. (editors) New pathophysiological challenges and pharmacological

approaches. Ed. Junimea, 2009. 8. Lupuşoru Cătălina Elena, Liliana Tarţău. (editors) Adverse effects of pharmcologic active substances: from bench to bedside. Ed. Junimea,

2009. 9. Lupuşoru Cătălina Elena. Farmacologie vol I, II, III– Editura Moldova Iaşi. 1994. 10. Mircioiu Constantin, Miron Dalia, Radulescu Flavian, Ghiciuc Cristina, Mircioiu Ion – Elemente de biofarmacie şi farmacocinetică, Ed.

Universitară Carol Davila, 2008 11. Rang and Dale, Parmacology, 5th edition, 2003. 12. Roach Sally. Pharmacology for health professionals, Lippincott Williams and Wilkins, 2005. 13. Stroescu V. Bazele farmacologice ale practicii medicale vol I. Editura medicală 1988. 14. Tica A. Voicu V.A Farmacologie. Editura Medicală Universitară. 2004. 15. Voicu V, Macovei M, Miclea L. Ghid de toxicologie clinică, Ed. Medicală AMALTEEA, 1999. 16. Voicu V., Mircioiu C. Mecanisme farmacologice la interfeţe membranare – interacţiuni finite medicamente – interfeţe biologice, Ed.

Academiei Române, 1994. 17. Voicu V.A. Toxicologie clinică, Ed. Albatros, Bucureşti, 1999.



Interacţiuni de tip farmacodinamic Administrarea concomitentă a două sau mai multe substanţe cu efecte sinergice este realizată în scopul sumării sau potenţării efectului farmacodinamic principal, pentru care substanţele sunt indicate. În situaţiile când nu se realizează ajustarea corespunzătoare a dozelor şi / sau a duratei de administrare, pot fi accentuate efectele adverse ale substanţelor respective, obţinându-se chiar efecte toxice. (cp 64)

• Atropina şi butilscopolamina; atropina şi scopolamina realizează un sinergism de sumare (de exemplu, pentru efectul antispastic).

• Scopolamina şi Papaverina realizează un sinergism de potenţare (de exemplu, pentru efectul antispastic).

• Sulfametoxazol şi Trimetoprim realizează un sinergism de potenţare. • Alcoolul etilic agravează sângerarea gastro-intestinală produsă de salicilaţi. (cp 490) • Acidul acetilsalicilic, în doze antiagregante, asociat cu nitriţi/nitraţi creşte riscul de

hemoragii (asocierea este realizată sub supravegherea cardiologului). • Beta-blocantele asociate cu diureticele tiazidice determină accentuarea unei dislipidemii.

(cp 387) • Clorpropamida asociată cu diuretice tiazidice determină hiponatremie accentuată. (cp

387) • Aminoglicozidele asociate cu diuretice de ansă determină risc de ototoxicitate. (cp 387) • Fluorochinolonele asociate cu diuretice de ansă determină risc de condroxicitate. (cp

387) • Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei / antagoniştii receptorilor vasculari AT1-

R pentru angiotensina II asociaţi cu diureticele economisitoare de K+ determină hiperkaliemie accentuată. (cp 387)

• Diureticele tiazidice / de ansă asociate cu digitalice produc hipopotasiemii severe care cresc toxicitatea digitalicelor, de aceea se contraindică această asociere. (cp 326)

Administrarea concomitentă a două sau mai multe substanţe poate avea efecte antagonice. • Acidul folic nu se asociază cu medicamente care inhibă sinteza de acid folic

(sulfonamide, Trimetoprim, Metotrexat, Fenitoin, Izoniazidă, contraceptive orale). (cp 400)

• Sulfonamidele nu se asociază cu anticoagulante orale, antidiabetice orale, Metotrexat, Fenitoin. (cp 932)

• Indometacin determină reducerea eficienţei diureticelor de ansă. (cp 387) • În supradozarea de anticoagulante orale se foloseşte drept antidot Vitamina K. (cp 424) • În supradozarea de heparină se foloseşte drept antidot Protamina sulfat. (cp 419) • În supradozarea de pahicurare, pentru decurarizare se folosesc drept antidot

parasimpaticomimetice indirecte (Neostigmina, Piridostigmina). (cp 89-90) • În intoxicaţia acută cu Atropină se pot folosi drept antidot parasimpaticomimetice directe

(Pilocarpina) sau indirecte (Neostigmina). (cp 85, 89) • În intoxicaţia acută cu organofosforate sau cu muscarină se foloseşte drept antidot

Atropina. (cp 100) • Acetilcolina şi Atropina, acetilcolina şi Scopolamina, acetilcolina şi Pirenzepina etc sunt

în relaţie de antagonism competitiv pe receptorii muscarinici M. (cp 65) • Morfina şi Naloxon, Morfina şi Naltrexon, Morfină şi Nalmefene etc sunt în relaţie de

antagonism competitiv pe receptorii opiacei.



• Gallamina este în relaţie de antagonism alosteric cu acetilcolina pe receptorii muscarinici M2 cardiaci. (cp 65)

• Noradrenalina/adrenalina şi histamina sunt în relaţie de antagonism fiziologic la nivel vascular. (cp 65)

• Cărbunele activat este în relaţie de antagonism fizic cu molecule din anumite toxice, deoarece le adsoarbe pe suprafaţa sa. (cp 65)

• Antiacidele sunt în relaţie de antagonism chimic cu HCl gastric. (cp 65)

Bibliografie 18. Cristea Aurelia Nicoleta, Tratat de farmacologie, editia I, Editura Medicală, 2007. 19. Fulga I, Farmacologie, Editura Medicală Buciureşti, 2004. 20. Goodman Gilman A. The Pharmacological Basis of Therapeutics, 9th edition, McGrawHill, 2005. 21. Katzung B.G. Basic&Clinical Pharmacology. 8th edition, Lange Medical Book, 2001. 22. Lupuşoru Cătălina Elena. Imunofarmacologie, Ed. Alfa, Iaşi, Romania, 2001. 23. Lupuşoru Cătălina Elena, Cristina Mihaela Ghiciuc. Farmacologia în “comprimate” Editura Alfa, 2009. 24. Lupuşoru Cătălina Elena, Cristina Mihaela Ghiciuc, Liliana Tarţău. (editors) New pathophysiological challenges and pharmacological

approaches. Ed. Junimea, 2009. 25. Lupuşoru Cătălina Elena, Liliana Tarţău. (editors) Adverse effects of pharmcologic active substances: from bench to bedside. Ed. Junimea,

2009. 26. Lupuşoru Cătălina Elena. Farmacologie vol I, II, III– Editura Moldova Iaşi. 1994. 27. Mircioiu Constantin, Miron Dalia, Radulescu Flavian, Ghiciuc Cristina, Mircioiu Ion – Elemente de biofarmacie şi farmacocinetică, Ed.

Universitară Carol Davila, 2008 28. Rang and Dale, Parmacology, 5th edition, 2003. 29. Roach Sally. Pharmacology for health professionals, Lippincott Williams and Wilkins, 2005. 30. Stroescu V. Bazele farmacologice ale practicii medicale vol I. Editura medicală 1988. 31. Tica A. Voicu V.A Farmacologie. Editura Medicală Universitară. 2004. 32. Voicu V, Macovei M, Miclea L. Ghid de toxicologie clinică, Ed. Medicală AMALTEEA, 1999. 33. Voicu V., Mircioiu C. Mecanisme farmacologice la interfeţe membranare – interacţiuni finite medicamente – interfeţe biologice, Ed.

Academiei Române, 1994. 34. Voicu V.A. Toxicologie clinică, Ed. Albatros, Bucureşti, 1999.

52425648 01 02 Interactiuni de Tip Farmacocinetic

Documents

Transcript of 52425648 01 02 Interactiuni de Tip Farmacocinetic