5.2. Raport Privind Realizarea Analizei La Nivelul Pietei Muncii Si a Serviciilor Publice de Ocupare

7/25/2019 5.2. Raport Privind Realizarea Analizei La Nivelul Pietei Muncii Si a Serviciilor Publice de Ocupare

1/36

Investete in oameni!FONDUL SOCIAL EUROPEANProgramul Operaional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013Axa prioritara 4 Modernizarea Serviciului Public de OcupareDomeniul major de intervenie 4.1. Intarirea capacitaii SPO pentru furnizarea serviciilor de ocupareTitlul proiectului: Masuri Integrate de Modernizare i Armonizare a Proceselor Serviciului Public de Ocupare, inVederea Eficientizarii Activitaii i Reducerii Duratei de Furnizare a Serviciilor Specializate catre Cetaeni

POSDRU/111/4.1./S/91888Raport de activitate 5: Elaborarea de analize i studii de diagnosticare a funcionrii SPO la nivel instituional i lanivelul pieei muncii

RAPORT PRIVIND REALIZAREA ANALIZEI LA

NIVELUL PIEEI MUNCII I AL SERVICIILOR

PUBLICE DE OCUPAREn judeele

ILFOV, GIURGIU, IALOMIA I CONSTANA

Document realizat de:

Partener proiect: E-FACTOR SOLUTIONS

(revizuit de ctre Horvath & Partners)


2/36

CUPRINS

1. INTRODUCERE ................................................................................................................ 3

2. EVOLUIA PIEEI MUNCII N ULTIMII 3 ANI N JUDEELE CONSTANA, IALOMIA,

ILFOV I GIURGIU ...................................................................................................................... 5

2.1. Evoluia omajului n ultimii 3 ani pentru judeul Constana...................................... 7

2.2. Evoluia omajului n ultimii 3 ani pentru judeul Ialomia.................. ................... .... 9

2.3. Evoluia omajului n ultimii 3 ani pentru judeul Giurgiu........................................ 10

2.4. Evoluia omajului n ultimii 3 ani pentru judeul Ilfov............................................ 12

3. EVOLUIA OFERTEI DE LOCURI DE MUNCPE DOMENII DE ANGAJARE............ 14

3.1. Evoluia ofertei de muncn ultimii 3 ani la nivelul judeului Constana................. 20

3.2. Evoluia ofertei de muncn ultimii 3 ani la nivelul judeului Ialomia................... . 21

3.3. Evoluia ofertei de muncn ultimii 3 ani la nivelul judeului Giurgiu................. .... 22

3.4. Evoluia ofertei de muncn ultimii 3 ani la nivelul judeului Ilfov......................... 24

4. CONCLUZII ............................................................................................................................. 28

ANEXA 1 ..................................................................................................................................... 35

ANEXA 2 ..................................................................................................................................... 36


3/36

1. INTRODUCERE

Prezentul raport este intocmit in cadrul proiectului POSDRU/111/4.1./S/91888, Msuri Integrate de

Modernizare i Armonizare a Proceselor Serviciului Public de Ocupare, n Vederea Eficientizrii

Activitii i Reducerii Duratei de Furnizare a Serviciilor Specializate ctre Ceteni.Proiectul sus-mentionat are ca obiective eficientizarea activitatii de ansamblu a 4 agentii pentru

ocuparea fortei de munca din perimetrul acoperit prin proiect si in reducerea duratei de furnizare a

serviciilor specializate catre cetateni, prin implementarea unor procese si fluxuri organizationale

armonizate, bazate pe valentele conferite de utilizarea tehnicii de calcul si a instrumentelor

manageriale moderne.

Obiective specifice

Pe termen lung, proiectul va contribui la cristalizarea unui SPO modern, dinamic si flexibil in cele

4 judete aflate sub incidenta, ca urmare a omogenizarii fluxurilor informationale vehiculate la

nivelul celor 4 agentii de ocupare, dar si in contextul interactiunilor dintre institutii, sporind viteza

de reactie a fiecarei structuri la cerintele existente pe piata muncii

OS1: Elaborarea a 4 audituri informationale si organizationale cu accent pe elementele specifice

functionarii SPO la nivel institutional si la nivelul pietei muncii, concretizate in identificarea

deficientelor majore ce caracterizeaza lipsa de eficacitate actuala a celor 4 agentii partenere.

OS2: Reproiectarea unitar a celor 4 sisteme informationale, a fluxurilor informationale, a

procedurilor si circuitelor interne de vehiculare a informatiei, inclusiv prin valorificarea tehnicii

moderne de calcul, pentru a reduce cu 25% durata de livrare a serviciilor de ocupare, si pentru a

imbunatati cu 50% comunicarea la nivel institutional si inter-institutional; in acest sens, va fi

elaborat un set de 50 de indicatori de performanta a caror evaluare se va realiza inaintea initierii


4/36

OS4: Implementarea serviciilor de tip self-service, prin constituire a 12 astfel de puncte la

nivelul agentiilor, pentru reducerea duratei de furnizare a serviciului si pentru sporirea eficientei si

calitatii acestuia.

OS5: Promovarea noilor forme de management si organizare practicate la nivelul SPO, in cadrul a

4 campanii de informare, avand ca public tinta peste 5.000 de persoane direct interesate din cele 4

judete.

OS6: Instruirea a circa 60 de persoane din randul personalului agentiilor, in vederea diminuarii

rezistentei la schimbare si familiarizarii cu noile transformari la nivel institutional.

Raportul de fata este subsumat Obiectivului specific 1 al proiectului si are ca scop prezentarea uneianalize si prognoze a pietei muncii specifice judetelor Ilfov, Giurgiu, Ialomita si Constanta.

Informatiile sunt structurate in doua capitole. Primul capitol prezint evoluia omajului la nivel

national i apoi la nivelul fiecrui judeimplicat n proiect, iar al doilea capitol prezintspecificiti

ale pieei muncii n fiecare din cele 4 judee (Ilfov, Ialomia, Giurgiu, Constana). Prin specificiti

nelegem domenii de ocupare disponibile n fiecare jude, tipologia omajului (sezonier, ciclic) i

alte caracteristici relevante.

Raportul prezinta analiza unor date preluate din surse oficiale de informare cu privire la piata

muncii. In afara datelor interne disponibile pe site-urile celor patru AJOFM partenere in cadrul

proiectului, s-au mai folosit surse de informare precum: Ministerului Muncii, Institutului National

de Statistica, dar si o serie de informatii provenite din studii realizate de asociatii si patronate cu

activitate relevanta pentru piata muncii.

Trebuie mentionat ca acest raport face parte din planul de desfasurare al Activitatii 5 a proiectului

POSDRU, concluziile deduse fiind utilizate in atingerea rezultatelor specifice proiectului, respectiv

activitatii 5 si 6.


5/36

Activitatea 5 are urmatoarele subactivitati conform Anexei 1 la contractul de finantare POSDRU:

5.1 Realizarea analizelor la nivel institutional

5.2 Realizarea analizelor la nivelul pietei muncii si al serviciilor specifice SPO

5.3 Evaluarea perceptiei beneficiarilor cu privire la activitatea SPO

Prezentul raport vizeaza atingerea rezultatelor specifice subactivitatii 5.2 realizarea analizelor lanivelul pietei muncii si al serviciilor SPO.

2. EVOLUIA PIEEI MUNCII N ULTIMII 3 ANI N JUDEELE

CONSTANA, IALOMIA, ILFOV I GIURGIU

La finalul lunii decembrie 2012, rata omajului la nivel naional fost de 5,59%, n cretere uoarfa

de aceeai luna anului trecut cnd era la nivelul de 5,12%, dar i fade luna precedent. Numrul

total de omeri la finele lunii decembrie 2012 de 493.775 persoane a crescut fade luna anterioar,

39,4 % fiind omeri indemnizai, n timp ce 60,6% sunt neindemnizai. Cu toate cponderea omerilor

indemnizai este sczut, aceasta a crescut fa de luna anterioar cu 19.528 persoane fa de luna

precedent. n ceea ce privete omajul nregistrat pe sexe, rata omajului feminin la final de 2012 a

fost de 5,04% (fade 4,81% n decembrie 2011), mai redusdect n cazul omajului masculin de

6,09% (5,38% n 2011). Vedem astfel c la nivel naional omajul nu are fluctuaii semnificative n

ultimii doi ani, avnd nsun trend cresctor (evoluie negativ).

La nivel naional, la finalul anului 2012, numrul omerilor a sczut n 5 judee, printre care i Ilfov (cu

38 de persoane). Tot aici s-a nregistrat n luna decembrie cel mai redus nivel al omajului din ntreaga

ari anume 1,83%.

n ceea ce privete oferta de locuri de munc, n anul 2012, cum era i de ateptat, cele mai ridicate

valori legate de rata cat si numarul mediu anual al locurilor de munca vacante s-au inregistrat in


6/36

La polul opus, atat in ceea ce priveste rata cat si numarul mediu anual al locurilor de munca vacante

cele mai scazute valori le-a cunoscut regiunea Sud-Vest Oltenia (1200 locuri vacante), urmata de

regiunea Sud-Est (1900 locuri vacante), regiuni n care se situeaz i judeele Giurgiu, Ialomia,

Constana

n continuare vom ilustra comparativ situaia omajului la finalul anului 2012 din cele 4 judee (Ilfov,Giurgiu, Ialomia, Constana) incluse n proiect:

JudetNumar

totalsomeri

din carefemei

Nr. totalsomeri

indemnizati

Nr. totalsomeri

neindemnizati

Totalsomeri

dinsectorprivat

Ratasomajului

(%)

Ratasomajuluifeminin

(%)

Ratasomajuluimasculin

(%)

Constanta 14028 7724 7434 6594 6606 4,67 5,80 3,77

Ialomita 8231 3112 3315 4916 2529 7,92 6,08 9,71

Giurgiu 5619 2547 1852 3767 1426 6,05 5,60 6,49

Ilfov 3019 1521 1613 1406 1264 1,83 2,06 1,64

Din tabel vedem cjudeul n care se nregistreazcea mai mare rata omajului este Ialomia, n timpce Ilfov se situeazcel mai bine n ceea ce privete piaa muncii. Acest lucru poate fi explicat i prin

faptul cregiunea Bucureti-Ilfov are i cele mai multe locuri de muncdisponibile, fade regiunile n

care se aflcelelalte trei judee unde din cauza unei concentraii de activiti economice mai reduse,

existi mai puine locuri vacante.

Tabelul de mai jos conine informaii legate de omaj la finalul lunii iunie 2013 pentru cele 4 judee.

JudetNumar

totalsomeri

din carefemei

Nr. totalsomeri

indemnizati

Nr. totalsomeri

neindemnizati

Totalsomeri

dinsectorprivat

Ratasomajului

(%)

Ratasomajuluifeminin

(%)

Ratasomajuluimasculin

(%)

Constanta 9890 4838 4129 5761 4347 3 29 3 63 3 02


7/36

Din datele prezentate n tabel vedem cnivelul omajului la jumtatea anului s-a redus fade cel

din decembrie 2012 n cele 4 judee incluse n analiz, acest lucru datorndu-se i nceputului de

sezon estival, care reduce temporar omajul n Constana (judecu activitate sezonier) i Ialomia

(predominant cu activiti agrare).

2.1. Evoluia omajului n ultimii 3 ani pentru judeul Constana

Conform informatiilor inregistrate pe site-ul AJOFM Constanta, evolutia lunara a numarului de

someri, precum si rata lunara omajului in ultimii trei ani sunt prezentate mai jos:

Numar someri i rata omajului

Luna/An2010 2011 2012

Nr.omeri

Rataomajului Nr. omeri

Rataomajului

Nr.omeri

Rataomajului

Ianuarie 21,227 6.7% 18,080 5.8% 13,877 4.5%

Februarie 23,252 7.4% 17,859 5.8% 14,253 4.6%

Martie 24,593 7.8% 16,450 5.3% 13,543 4.4%

Aprilie 22,787 7.2% 14,030 4.5%

Mai 19,518 6.2% 11,501 3.7%Iunie 17,362 5.5% 10,296 3.3%

Iulie 16,626 5.3% 9,541 3.1%

August 16,294 5.2% 9,528 3.1%

Septembrie 16,265 5.1% 10,176 3.3%Octombrie 16,498 5.2% 11,454 3.7%

Noiembrie 17,570 5.6% 12,793 4.1%

Decembrie 17,910 5.7% 13,058 4.2% 14,028 4,5%


8/36

La sfritul lunii decembrie 2012 numrul de omeri nregistrai n Constana a fost de 14.028, din

care 53% beneficiari de indemnizaie de omaj i 47% neindemnizai. Fa de anul precedent,

numrul omerilor nregistrai a crescut cu 1000 de persoane.

Evoluia omajului pe niveluri de instruiren ultimii trei ani a nregistrat o cretere a omerilor

cu nivel de instruire liceal, postliceal i universitar i o reducere a proporiei omerilor mai puininstruii (66% n 2012).

Situaia omerilor pe niveluri de instruire n judeul Constana (% din total omerinregistrai)


9/36

2.2. Evoluia omajului n ultimii 3 ani pentru judeul Ialomia

Din cei 8.231 de someri inregistrati in Ialomita la sfarsitul lunii decembrie 2012, 40,3% au fost

indemnizati, iar 59,7% au fost neindemnizati. De asemenea, din numarul total de persoane aflate in

cautarea unui loc de munca 37,8% au fost femei. La sfarsitul lunii decembrie 2011, in evidentele

Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca Ialomita au fost inregistrate un numar de

7.865 persoane, din care 35% someri indemnizati. D in numarul total de someri aflati in baza

de date a agentiei la acel moment, 39,6% erau femei. Vedem astfel c fa de 2011, numrul

omerilor nregistrai n judeul Ialomia a crescut, la fel i rata omajului (de la 7,6% la 7,7%).

Fa de finalul anului 2010, cnd erau nregistrai 10.480 omeri, rata omajului fiind de 9,9%,

evoluia este una pozitiv. Rata omajului feminin s-a redus i ea de la 7,7% n 2010 la 6% n 2012.Pe de altparte, la final de 2012 ponderea omerilor indemizai a fost de doar 40,3% n comparaie

cu aprox. 50% ct era n 2010, ceea ce arat o reducere a relaiei omerilor cu AJOFM i o

subutilizare a fondurilor din bugetul alocat indemnizaiilor de omaj.

Situaia omerilor pe nivele de instruire n judeul Ialomia (% din total omeri nregistrai)


10/36

Ct privete rata omajului pe niveluri de instruire, n judeul Ialomia vedem c existmai muli

omeri slab calificai fa de celelalte judee, doar 3% din omerii nregistrai avnd studii

universitare. Acest lucru se datoreazi faptului cIalomia este un judecu activitate predominant

agrar.

2.3. Evoluia omajului n ultimii 3 ani pentru judeul Giurgiu

Ca i n cazul celorlalte judee, fade 2010 cnd datoritcrizei economice, omajul se situa la un nivel

ridicat (8,4%), n ultimii doi ani amploarea acestuia s-a redus la 5,7% n 2011, respectiv 5,9% n 2012.

La finalul anului 2012, Agenia Judeean a Forei de Munc Giurgiu avea 5.619 omeri n eviden,


11/36

numrul ieirilor din omaj a fost superior intrrilor n omaj odat cu revenirea n urma crizei

economice. n acest ani s-au efectuat urmtoarele fluxuri de intrri-ieiri n omaj: intrari efective in

somaj - 11.242 persoane, iesiri din omaj - 13.773 persoane.

Analiza evolutiei ieirilor prin incadrare si a numarului intrarilor in somaj prin disponibilizari

curente si colective de personal, arata ca in anul 2011 intensitatea somajului a continuat scadereainregistrata incepand cu anul 2010, numarul incadrarilor fiind superior numarului disponibilizarilor

de personal. Comparativ cu anul 2010, in anul 2011, numarul persoanelor intrate in somaj ca

urmare a disponibilizarilor a inregistrat o scadere semnificativa, respectiv de 1655 persoane. Din

numarul total de 2.602 persoane intrate in somaj ca urmare a disponibilizarilor pe parcursul anului

2011, doar 65 persoane provin din disponibilizari colective ca urmare a aplicarii programelor de

restructurare si privatizare a diferitelor sectoare de activitate, restul de 2537 persoane provenind

din disponibilizarile curente de personal.

Din punct de vedere al distribuiei omerilor pe niveluri de instruire, la finalul lunii decembrie

2010, din numarul total al somerilor inregistrati, 70% (5.500) au fost persoane cu nivel de instruire

primar, gimnazial si profesional, 25% (1.979) au fost persoane cu nivel de instruire liceal si post

liceal si 5% (382) au fost persoane avand nivel de instruire universitar.


12/36

Situaia omerilor pe nivele de instruire n judeul Giurgiu (% din total omeri nregistrai)

La finalul anului 2011, din numarul total al somerilor inregistrati, 7 0 , 9 % au fost persoane cu

nivel de instruire primar, gimnazial si profesional, 24% au fost persoane cu nivel de instruire

liceal si post liceal si 5,1 % au persoane avand nivel de instruire universitar. Se vede aadar c

proporiile sunt similare, predominnd omerii cu nivel de instruire primar, gimnazial i profesional.

2.4. Evoluia omajului n ultimii 3 ani pentru judeul Ilfov

La ni el l j det l i Ilfo rata somaj l i s a mentin t de reg la la minim l inregistrat la ni el


13/36

evidentele Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca Ilfov la finele lunii decembrie a

fost de 3019, din care 1613 au fost someri indemnizati si 1406 neindemnizati.

Evoluia omajului n 2012 n judeul Ilfov

3.0193.057

2.9662.8782.911

2.5702.4222.391

2.5082.632

2.7652.892

0

500

1.000

1.500

2.000

2.500

3.000

3.500

Jan MarFeb Apr May Jun Jul Aug Sep Oct Nov Dec


14/36

Situaia omerilor pe nivele de instruire n judeul Ilfov (% din total omeri nregistrai)

La Ilfov, avem o situaie similara repartizrii omerilor n cele trei categorii pe niveluri deinstruire i anume 70% au doar pregtire primar, gimnaziali profesional, restul de 30% avnd

liceu i studii universitare.

n Anexa 1 al acestui raport se regsesc tabelele cu evoluia ratei omajului i a numrului de

omeri nregistrai n ultimii trei ani, pe sexe i categoria de omeri indemnizai/neindemnizai pe

baza crora s-a fcut analiza din acest capitol.

3. EVOLUIA OFERTEI DE LOCURI DE MUNC PE DOMENII DE

ANGAJARE


15/36

angajati. De asemenea, datele analizate arata ca in ultimii 3 ani circa 914.000 persoane au participat

la programe de formare si educare profesionala, 46,3% participand la programele de

calificare/recalificare si restul de 53,7% la programe de perfectionare/specializare.

Cifrele legate de cursurile de calificare si recalificare indica faptul ca acestea sunt accesate in

proportie covarsitoare de persoane care sunt deja ocupate (74%) si care au declarat ca sunt angajatecu contract de munca permanent (95%). Somerii si persoanele care nu sunt active in campul muncii

acceseaza doar intr-o foarte mica masura acest tip de cursuri (11% si respectiv 16%), ceea ce

inseamna ca programele sunt slab calibrate in raport cu nevoile acestora.

Cea mai mare frecventa a cursurilor de acest tip a fost pentru meseriile de ospatar/bucatar (16.6%),

operator si procesare date (11.7%), agent paza si ordine publica (9,1%), adica unele dintre cele mai

instabile ocupatii din punct de vedere al vechimii in munca.

Referitor la locurile de munca, in vanzari au fost disponibile 60.303 locuri de munca in ultimii trei

ani, marcand o crestere cu 25% in 2012, in IT/Telecom 48.141 locuri de munca (131% crestere in

2012), iar in inginerie posturile vacante au crescut in 2012 cu 78%, la 32.529. La categoria "office

jobs", in ultimii trei ani 28.474 locuri de munca au fost disponibile, in 2012 inregistrandu-se un

avans de 27%, in timp ce in domeniul finantelor cresterea din 2012 a fost de 107%, la 25.308 de

posturi vacante. Pe de alta parte, cel mai des intalnite locuri de munca disponibile par sa ramana si

in intervalul urmator cele de reprezentant vanzari, agent call center si consilier financiar. In aceasta

categorie intra si pozitiile de promoter, de lucrator comercial, ospatar, bucatar, asistent manager,

operator de interviuri si agent imobiliar.

In anul 2012, conform INS, numarul mediul al locurilor de munca vacante a scazut cu 1.300, la

24.800, inregistrandu-se o rata medie anuala locurilor de muncvacante de 0,59%. Prin ratmedie

anuala locurilor de muncvacante nelegem ponderea locurilor de muncvacante n total locuri

de munc(vacante i ocupate).


16/36

Rata medie anuala si numarul mediu anual al locurilor de munca vacante pe activitati ale

economiei nationale

In anul 2012, ratele medii anuale ale locurilor de munca vacante cu cele mai ridicate valori s-au

inregistrat in sanatate si asistenta sociala (1,27%) respectiv, in administratia publica (1,20%). La

polul opus, s-au situat activitatile din industria extractiva (0,06%), respectiv cele de productia sifurnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat (0,10%).

Aproape o treime din numarul total al locurilor de munca vacante s-au regasit in industria

prelucratoare (7,8 mii locuri vacante), iar rata a avut o valoare medie anuala de 0,77%. Sectorul

bugetar a insumat putin peste 30% din totalul locurilor de munca vacante, cele mai multe regasindu-

se in sanatate si asistenta sociala (3,7 mii locuri vacante), urmate de administratia publica (2,9 mii

locuri vacante), respectiv invatamant (0,9 mii locuri vacante). In industria extractiva, angajatorii au

prezentat cea mai redusa cerere de forta de munca salariata (0,04 mii locuri vacante).

Prin comparatie cu anul 2011, n 2012 att rata cat si numarul mediu anual al locurilor de munca

vacante au inregistrat, aproape in egala masura, cresteri si scaderi. Cele mai relevante cresteri ale

ratei medii anuale ale locurilor de munca vacante s-au regasit in activitatile de distributie a apei,

salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare (+0,25 puncte procentuale), precum si

in cele de sanatate si asistenta sociala (+0.22 puncte procentuale). La polul opus, s-au situat

activitatile din agricultura, silvicultura si pescuit (-0,50 puncte procentuale), respectiv cele de

informatii si comunicatii (-0,28 puncte procentuale).

Numarul mediu anual al locurilor de munca vacante a cunoscut cele mai semnificative cresteri in

sanatate si asistenta sociala (+0,6 mii locuri vacante), urmate de activitatile din invatamant si cele de

distributia apei; salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare (+0,3 mii locuri

vacante pentru fiecare in parte). La polul opus, cele mai accentuate diminuari ale indicatorului s-au

constatat in industria prelucratoare (-1,0 mii locuri vacante), urmate de activitatile de transport si


17/36

Rata medie anuala si numarul mediu anual al locurilor de munca vacante pe grupe majore de

ocupatii

Atat in ceea ce priveste rata cat si numarul mediu anual al locurilor de munca vacante cele mai

importante diminuari s-au regasit in ocupatiile de muncitori calificati si asimilati (GM 7). La polul

opus, rata medie anuala a locurilor de munca vacante a cunoscut cea mai importanta crestere inrandul ocupatiilor de lucratori calificati in agricultura, silvicultura si pescuit grupa majora 6 (+0,26

puncte procentuale), iar in ceea ce priveste numarul mediu anual al locurilor de munca vacante, cea

mai semnificativa crestere fata de media anului 2011 s-a inregistrat in randul ocupatiilor de

specialisti in diverse domenii de activitate - grupa majora 2 (+0,6 mii locuri vacante).

Rata medie anuala si numarul mediu anual al locurilor de munca vacante pe grupe majore de

ocupatii

Sursa: INSSE

Numarul mediu anual al locurilor de munca vacante a cunoscut cele mai semnificative valori in

ocupatiile de specialisti in diverse domenii de activitate - grupa majora 2 (6,3 mii locuri vacante),

care a reprezentat circa 25% din numarul locurilor de munca vacante la nivel de tara.

In ceea ce priveste rata medie anuala a locurilor de munca vacante, cea mai redusa disponibilitate a

ii d f t d l i t t t t t tiil d it i lifi ti i i il ti


18/36

negative ale numrului mediu de locuri de muncvacante aratacest lucru i anume cexistatat in

ceea ce priveste rata cat si numarul mediu anual al locurilor de munca vacante, ocupatiile mai sus

mentionate au fost urmate de cele ale membrilor corpului legislativ, ai executivului, inalti

conducatori ai administratiei publice, conducatori si functionari superiori - grupa majora 1 (0,37%

rata locurilor de munca vacante, respectiv 1,0 mii locuri vacante).

Anul 2012 comparativ cu anul 2011

Comparativ cu anul 2011, atat in ceea ce priveste rata cat si numarul mediu anual al locurilor de

munca vacante cele mai importante diminuari s-au regasit in ocupatiile de muncitori calificati si

asimilati grupa majora 7 (-0,15 puncte procentuale, respectiv -0,9mii locuri vacante), urmate decele aferente muncitorilor necalificati grupa majora 9 (-0,14 puncte procentuale, respectiv -0,4 mii

locuri vacante).

La polul opus, rata medie anuala a locurilor de munca vacante a cunoscut cea mai importanta


19/36

In ceea ce priveste domeniile economice principale in care oferta locurilor de munca se mentine

constanta sau in crestere, companiile din IT sunt cele de la care se asteapta cele mai multe oferte de

munca. Companiile din IT/Telecom, vanzari, inginerie si finante au fost si in 2013 cei mai mari

angajatori, potrivit site-ului de recrutare BestJobs.ro. Numai in 2012 job-urile din vanzari au crescut

cu o rata anuala de 25%, in timp ce numarul locurilor de munca din IT a urcat anul trecut cu 131%fata de 2011.

In cazul in care se mentine tendinta din ultimii trei ani, si in 2014 cele mai mari sanse de angajare

vor avea cei care isi cauta un loc de munca in vanzari, IT/Telecom, inginerie si finante, in contextul


20/36

Companiile care au cei mai multi angajati sunt in principal companii de stat, precum Posta Romana

sau CFR, care au facut si continua sa faca restructurari in ultimii ani pentru a-si eficientiza

activitatea. Si Petrom, cel mai mare angajator privat, face concedieri, in timp ce alte companii

private mari, precum Renault sau Delphi, isi extind activitatile in Romania si continua recrutarile.

3.1. Evoluia ofertei de muncn ultimii 3 ani la nivelul judeului Constana

La nivelul judetului Constanta piata muncii este influentata in mod direct de sezonalitate si comert.

Astfel, perioada cu cea mai buna rata a ocuparii este vara, in sezonul estival, aspect relevat si in

cadrul capitolului I, cand sunt inregistrate cele mai mici rate ale somajului.Conform site-ului www.sc.europa.euError! Hyperlink reference not valid., conducatori de

intreprinderi mici din comertul cu ridicata si amanuntul, soferi de autocamioane si masini de mare

tonaj, bucatari, brutari, patiseri si cofetari.

Referitor la angajatori, cele mai frecvente locuri de munca sunt ofertate de catre banci,

supermarketuri si societati de cercetare: ING Bank consultant; Hypermarket Cora; CEFINROMANIA tehnicieni; Restaurante: Kazeeboo, Loulou, Bistro Balada; RSC research operatori

sondaje.

In schimb, analiza realizata pentru ultimii 3 ani referitoare la potenialul uman al portului Constana

a relevat faptul ca acesta a suferit nu doar schimbari cantitative majore, ci i calitative. Ponderea

docherilor a scazut continuu, in favoarea celei a operatorilor de instalaii i utilaje portuare(macarale, poduri rulante, electrocare, motostivuitoare, benzi transportoare, panouri de comanda din

silozuri etc.) i a conducatorilor auto (de pe camioane, tractoare, platforme de transport). De

asemenea, a crescut numarul lucratorilor policalificai. Cu toate acestea, volumul de munca manuala


21/36

Noile tehnologii de operare portuara, paletizarea i containerizarea marfurilor, mecanizarea i

automatizarea activitailor, apariia silozurilor performante pentru cereale i ciment, a terminalelor

moderne pentru materii prime siderurgice i containere, au contribuit decisiv la reducerea

necesarului de fora de munca, dar i la inlocuirea multora dintre lucratorii cu carca cu operatorii

de instalaii i echipamente portuare.

Dupa trei ani de recesiune, in care cantitatea de marfuri operata a scazut cu 31,41%, pana la

40.604.274 tone in 2011, numarul mediu de personal raportat a ajuns la 4.988 lucratori (de la 5.838

de lucratori in 2008).

Recesiunea a acionat destul de selectiv. Daca 14 companii au raportat efective mai mici in 2011 faa

de 2008, alte 16 au inregistrat creteri. Diferenele se datoreaza in principal evoluiei diferite a

traficului pe tipuri de marfuri, dar i intrarii in exploatare a unor capacitai noi de operare (silozuri i

magazii de cereale). Spre exemplu, United Shipping Agency, care a pus in funciune un siloz

modern de cereale, a raportat o cretere de 65 de lucratori.

3.2. Evoluia ofertei de muncn ultimii 3 ani la nivelul judeului Ialomia

Ialomita este un judet preponderent agrar, de aceea forta de munca are un caracter ciclic, in sensul

ca acelasi personal trece prin perioade de activitate si de somaj sezonier. Din acest punct de vedere

se poate spune ca judetul Ialomita este in dezavantaj fata de judetele puternic industrializate.

Ca tendinta generala a ultimilor ani, mediul de afaceri din Ialomita continua sa piarda teren in fata

crizei financiare. Oficial, judetul se afla pe ultimul loc la nivel national in ceea ce priveste firmeleactive. Un sfert dintre acestea figureaza insa in baza de date a Directiei Generale a Finantelor

Publice cu datorii de ordinul milioanelor de lei la bugetul asigurarilor de stat, asigurarilor de

sanatate si somaj.


22/36

Majoritatea acestor societati sunt reprezentate de magazinele alimentare mici sau buticurile de

cartier, care nu au mai mult de 9 angajati. In ceea ce priveste forta de munca, se constata o scadere

semnificativa. Tot in ultimii doi ani, doar 41 mii de ialomiteni erau activi pe piata muncii, in

conditiile in care in urma cu aproximativ patru ani cifra lor era de doua ori mai mare.

Ocupatiile ofertate cel mai frecvent la nivelul acestui judet sunt: muncitori necalificati in asamblarea

produselor, soferi de autocamioane si masini de mare tonaj, muncitori necalificati in constructia de

locuinte, conducatori de intreprinderi mici din comertul cu ridicata si amanuntul, constructori si

montatori de structuri metalice, dulgheri, ospatari si barmani, vanzatori si prezentatori de produse in

magazine, reprezentanti tehnici si comerciali, sudori si debitatori autogenic.

In prezent, marii angajatori si posturile pe care acestia le oferteaza sunt: Spitalul Tandarei medici;

SC DRAVISTA SRL economisti; SC AMARA TURSIM SRL asistenti medicali, cameriste;

MEDICAL DENTAL BLUE asistenti medicali; SMS FOOD INDUSTRIES ambalatori; Creita

ROMEXPRES muncitori necalificati.

3.3. Evoluia ofertei de muncn ultimii 3 ani la nivelul judeului Giurgiu

Conform datelor de la INSSE, evolutia persoanelor angajate in judetul Giurgiu a inregistrat o

crestere semnificativa in anul 2012 comparativ cu anii precedenti. Incepand din 2008 pana in 2011

numarul de angajati a scazut de la 34 mii la 30 mii. In anul 2012 insa numarul de angajati se apropie

de valoarea de 33 de mii.

Sectorul cu numarul cel mai mare de angajati se inregistreaza in zona serviciilor, cca 65% din totalulangajatilor din judetul Giurgiu. Tot in 2012 s-a resimtit o revenire in zona industriei si constructiilor

care alaturi de servicii se situiaza la nivelul numeric al sfarsitului de an 2009.


23/36

Sursa: http://www.insse.ro/cms/rw/pages/arhivabuljud.roError! Hyperlink reference not valid.

Principalii angajatori in judetul Giurgiu, in functie de numarul de angajati sunt: SC NOVA FORCE

SRL servicii de protectie si paza; SPITALUL JUDETEAN DE URGENTA GIURGIU sanatate;


24/36

furnizarea serviciilor de alimentare cu apa; SC AVICOLA MIHAILESTI SRL cresterea pasarilor;

SC KUEHNE + NAGEL SRL alte activitati anexe transporturilor.

Cele mai cautate meserii in judetul Giurgiu la inceputul lui 2013 sunt meseriile de soferi, muncitori

necalificati sau lucratori comerciali.

Somerii giurgiuveni aflati in cautarea unui loc de munca pornesc cu stangul in 2013. Asta pentru ca

mult- asteptata relansare economica a judetului pare inca extrem de departe, iar agentii economici nu

fac angajari. La fel de cautati sunt si muncitorii necalificati pentru confectii, agricultura sau

constructii.

Patronii din Giurgiu cauta in prezent soferi pentru camionete si autoturisme, dar si pentru

autocamioane, masini de tonaj mare si chiar autobuze. Altii sunt interesati de muncitorii necalificati

sau de lucratori comerciali. Se mai cauta manipulanti, ambalatori, lucratori de salubritate, tesatori

sau instalatori.

3.4. Evoluia ofertei de muncn ultimii 3 ani la nivelul judeului Ilfov

La nivelul judetului Ilfov, ca o tendinta generala in ultimii 3 ani, dincolo de programele de ocupare,

de indicatori sau de contracte de performanta, situatia ocuparii pe plan local se caracterizeaza prin:

slaba receptivitate a somerilor la incadrarea in munca prin masuri active de combatere a somajului,

neincrederea angajatorilor in calitatea ofertei de forta de munca din baza de date a A.J.O.F.M. Ilfov,

dezinteresul agentilor economici in a accesa masurile de stimulare a ocuparii prin subventii de labugetul asigurarilor pentru somaj, etc. Judetul Ilfov are cea mai scazuta rata a somajului, cu efortul

sustinut in a elimina (prin cresterea calitatii serviciilor) handicapul asezarii geografice (de jur

imprejurul Bucurestiului), care stimuleaza in mare masura munca la negru.


25/36

Development. Programe de internship au fost oferite de Renault, McDonalds Romania, BCR, BRD,

Genpact.

Pentru pozitii entry level, pentru studenti, absolventi si alte persoane la inceput de cariera sunt

scoase la concurs posturi de: junior accounts payable, inginer proiectant, SharePoint support

engineer, customer care dispatch analyst, customer care representative.

Referitor la societatile care au efectuat disponibilizari de personal in ultimii ani, acestea au avut ca

obiect de activitate domeniile: "industria constructiilor metalice si a produselor din metal, exclusiv

masini, utilaje si instalatii", "investigatii si protectie" si "comert cu amanuntul, cu exceptia

autovehiculelor si motocicletelor" si bineinteles si-au restrans numarul de personal sectoarele cu

activitate sezoniera.

Cu toate acestea, nu au existat agenti economici cu sediul in judetul Ilfov care sa efectueze

disponibilizari masive de personal, fiind acordate servicii de preconcediere unui numar de 31 de

persoane disponibilizate de la S.C. Ideal Heating Systems S.R.L.

In anul 2012 locurile de munca vacante au cunoscut o evolutie relativ constanta, cu exceptia lunii

decembrie, fiind mai diversificate atat din punct de vedere calitativ cat si cantitativ decat in anii

anteriori. Numarul ofertelor declarate pentru cetateni straini au reprezentat peste 20% din totalul

intrarilor de locuri de munca vacante si au influentat in mod negativ realizarea gradului de ocupare a

locurilor de munca comunicate de angajatori.

Tendintele mentionate denota o oarecare stabilizare a pietei muncii, fara a putea vorbi inca de orelansare economica.

Astfel, situatia somerilor, precum si numarul de locuri vacante la nivelul judetului Ilfov pentru anul

2012 este redata in tabelul de mai jos:


26/36

Martie 2632 1,59 332

Aprilie 2508 1,52 564

Mai 2391 1,45 416

Iunie 2422 1,47 337

Iulie 2570 1,56 337August 2911 1,76 356

Septembrie 2878 1,74 405

Octombrie 2966 1,80 660

Noiembrie 3057 1,85 305

Decembrie 3019 1,83 168

Stimularea incadrarii in munca a absolventilor de invatamant

Incadrarea absolventilor din institutii de invatamant a atins la nivelul celor 12 luni analizate 4

angajari pentru tineri absolventi de studii superioare cu domiciliul in judetul Ilfov.

Inca patru persoane absolvente au beneficiat de prima de incadrare, rezultatele mentionate fiind

detaliate pe grupuri tinta in programul de ocupare. Numarul angajatorilor beneficiari de subventii,

fara a se tine cont de domiciliul persoanei subventionate se prezinta astfel:

Nr.Crt

JudetNumar total

angajatori, beneficiari desubventii, din care pentru:

Incadrarea absolventilor dininstitutii de invatamant, prin

subventionarea locului demunca, din care

Absolventi cuhandicap

0 1 2 3 4

1 ILFOV 23 81 1

Sume cheltuite in 2012 - 262.763 lei


27/36

Prin acordarea de subventii din bugetul asigurarilor pentru somaj, nu au fost incadrati someri cu

domiciliul in judetul Ilfov din categoriile mai sus mentionate.

Subventionarea locurilor de munca pentru angajatorii care incadreazasomeri a manifestat o tendinta

regresiva in anul 2012 fata de anii precedenti.

Situatia angajatorilor beneficiari de subventii, fara a se tine cont de domiciliul persoanei

subventionate se prezinta astfel:

Nr.Crt

Judet

Numar totalangajatori,beneficiari

de subventii, dincare pentru:

Incadrarea somerilorpeste 45 de ani sau someri

unici sustinatori ai familiilormonoparentale, prin

subventionarea locului demunca

Incadrarea somerilor caremai au 3 ani pana la pensieprin subventionarea locului

de munca

0 1 2 3 4

1 ILFOV 12 15 -

Sume cheltuite in 2012 134.220 lei

n concluzie, dupa cum releva specialistii AJOFM ILFOV,piata muncii in general si ocuparea

fortei de munca in special trec printr-o situatie de criza, AJOFM Ilfov fiind singura agenie care s-a

confruntat n 2012 cu o cretere a numrului de omeri comparativ cu 2011. Evolutiile din ultima

perioada nu au condus catre o transformare pozitiva a procesului de ocupare a fortei de munca,

compatibila cu exigentele unei economii de piata. In loc sa fie valorificata ca un factor primordial

de relansare, forta de munca tinde sa devina din ce in ce mai mult o "supapa" prin care se

elibereaza temporar - sau se atenueaza dezechilibre si disfunctionalitati de pe alte piete ale

economiei Evolutia structurii sectoriale a fortei de munca de pana acum vine in contradictie cu


28/36

Pe acest fond vulnerabil reformele angajate in diverse sectoare (economie, educatie, sanatate,

ocupare, sistemul politic, administratie, etc.) nu pot fi duse pana la capat fara resursele de munca

adecvate.

4. CONCLUZII

Tendine privind evoluia pieei muncii i poziionarea SPO

Proiectia principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada 2013 2016 realizata de comisia

nationala de prognoza este prezentata in tabelele de mai jos:

Evolutia fortei de munca civile Conform balantei fortei de munca

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Populatia activa -mii persoane

Modificare procentuala

fata de anul precedent %

Rata de activitate %

8705,8

-1,7

40,6

8620,2

-1,0

40,4

8566

-0,6

40,2

8572

0,1

40,3

8607

0,4

40,6

8660

0,6

40,9

8725

0,8

41,4

Populatia ocupata mii persoane

Modificare procentualafata de anul precedent %

Rata de activitate %

8037,6

-3,1

37 5

8076,2

0,5

37 8

8116

0,5

38 1

8157

0,5

38 4

8207

0,6

38 7

8275

0,8

39 1

8360

0,10

39 6


29/36

Salariati mii persoane

Modificare procentualafata de anul precedent %

4376

-8,3

4348,7

-0,6

4430

1,9

4485

1,2

4545

1,3

4610

1,4

4695

1,8

Alte categorii depopulatie ocupatamii persoane

3662 3727 3686 3672 3662 3665 3665

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Rata de activitate apopulatiei de peste 15 ani

54,8 54,3 54,5 55,1 55,6 56,3 57,0

Rata de activitate a

populatiei in varsta de

munca (15 64 ani)

63,6 63,3 63,3 64,4 65,1 66,0 66,9

Rata de ocupare

populatiei de peste 15 ani 50,8 50,3 50,3 51,3 51,9 52,5 53,3

Rata de ocupare a

populatiei in varsta demunca (15 64 ani)

50,8 58,5 58,5 59,8 60,5 61,4 62,3

Rata somajului BIM 7,3 7,4 7,4 6,9 6,8 6,7 6,6


30/36

Concluzia acestei previzionari este faptul ca o data cu redresarea economiei va avea loc si o

imbunatatire a tututor indicatorilor economici, printre care si rata ocuparii pe piata muncii, datorata

aparitiei/dezvoltarii de noi oportunitati in afaceri.

Tot Comisia Nationala de Prognoza arata ca castigul salarial mediu brut va inregistra o crestere in

ritmul tendintei din anii precedenti, urmand ca in anul 2016 castigul mediu brut lunar sa ajunga la

2528 lei. Acesta va inregistra o crestere mai mare in mediul privat, invers tendintei din anii

precedenti lui 2011.

In acest context, evolutia populatiei ocupate este pozitiva, estimandu-se o scadere semnificativa a

somerilor. Avand in vedere ca segmentul reprezentat de tinerii proaspat absolventi in cautarea unui

loc de munca influenteaza in mod direct evolutia pietei muncii, s-a realizat un studiu la nivel

regional in anul 2010, ce a avut ca tema principala tinerii si incluziunea sociala pe piata muncii,

realizat prin metoda intervievrii si completarii de chestionare.

Concluziile studiului la nivelul regiunii Bucuresti-Ilfov sunt:

a) Necesitatea incheierii de parteneriate intre institutiile publice si universitati ca si un mijloc

de mediere eficient pe piata muncii

b) Infiintarea de centre de consiliere vocationala pentru tineret in scoli

c) O mai mare transparenta din partea institutiilor publice fata de scoaterea la concurs a

locurilor de munca

Pe de alta parte, in viziunea reprezentantilor institutionali s-au considerat necesare:

Reintroducerea in licee si universitati a practicii profesionale Aplicarea teoriei invatate n practicde ctre elevi si studenti

Nevoia implicarii active a organizatiilor pentru tineret si a participarii acestora in luarea

deciziilor referitoare la problemele tinerilor; aceasta poate fi realizata prin participarea


31/36

Nevoia de participare si cooperare a principalilor factori interesati (angajatori,

intreprinzatori, furnizori de educatie si formare profesionala, ANOFM si partenerii sociali)

pentru a corela mai bine oferta de formare profesionalasi competente cu nevoile pietei

muncii de la nivel local

Acelasi studiu realizat la nivelul regiunii Sud-Est (regiune din care face parte si judetul Constanta)

releva urmatoarele aspecte:

a) Prea multe locuri de munca pentru sezonieri, prea putine locuri de munca pentru perioada

nedeterminata. Acesta situatie dificila pentru tineri poate fi remediata daca, conform

respondentilor, s-ar acorda facilitati fiscale pentru investitori

b) Locurile de munca existente nu sunt pe masura calificarilor tinerilor, piata muncii nefiind

adaptata la nivelul ridicat de calificare existent in randul tinerilor

Respondentii au admis ca o mare parte a tinerilor care tocmai au absolvit o facultate nu au

experienta si prefera sa munceasca pe pozitii sub specializarile lor doar pentru a avea un salariu. O

solutie ar fi ca acestia sa beneficieze de consiliere, eventual din partea unor ONGuri, AJOFM-ului in

gasirea unui loc de munca adecvat pregatirii lor.

Referindu-ne la locul pe care il ocupa Serviciul Public de Ocupare in cadrul actual al pietei muncii

in calitate de mediator si sustinator al persoanelor in cautarea unui loc de munca, consideram ca pe

viitor dezvoltarea acestui serviciu trebuie sa aiba in vedere doua dimensiuni:

a) Automatizarea informatica mijlocita de instrumentele actuale de comunicare prin internetb) Orientarea dinspre serviciile active de interventie, pe serviciile active de preventie

In ceea ce priveste prima dimensiune a dezvoltarii, cea care priveste automatizarea informatica, vom


32/36

Pe portalul electronic de monitorizare a traficului online www.trafic.roError! Hyperlink reference

not valid.www.anofm.ro Error! Hyperlink reference not valid.Vehiculelor.

In acelasi timp comparand frecventa utilizarii site-ului www.anofm.ro Error! Hyperlink referencenot valid.Dupcum arata si imaginea de mai jos, la top siteuri de locuri de munca www.myjob.ro

Error! Hyperlink reference not valid.www.anofm.ro Error! Hyperlink reference not valid.


33/36

Cele ilustrate mai sus arata capacitatea organizatiilor private de a raspunde intr-un mod adecvat

solicitarilor mediului de afaceri in ceea ce priveste piata muncii. Desigur, scopul AJOFM nu este

unul restrans de simpla mediere electornica intre cerere si oferta, insa pe viitor este necesar ca SPO

sa realizeaze parteneriate la nivel local intre organizatiile care intretin platformele particulare de

ocupare a fortei de munca.

Prin urmare, orice optimizare a automatizarii informatice a SPO trebuie sa aiba in vedere acest

aspect al parteneriatului cu portale de tip e-jobs, cu atat mai mult cu cat acesta este necesar in


34/36

nivel judetean si local in vederea corelarii invatamantului cu piata muncii. Dupa cum se mentiona in

studiul anterior menionat (Studiu ANBCC Tinerii si incluziunea sociala pe piata muncii), pe

viitor, problema somajului va persista deoarece numarul de absolventi de anumite discipline din

invatamantul superiorva fi in continuare mare in raport cu locurile de munca disponibile pe profil.

De asemenea, au fost mentionate ca piedici si lipsa fondurilor pentru sustinerea centrelor de

consiliere pentru tineri, precum si lipsa de interes a factorilor responsabili de a actiona in vedere

unei mai bune corelari a ofertei educationale cu piata muncii.

Reprezentantii institutionali intervievati in regiunea Sud-Est au identificat si alte nevoi ale tinerilor

legate de integrarea acestora pe piata muncii:

Tinerilor nu li se ofera de catre angajatori posibilitati de dezvoltare profesionala

Refacerea increderii comunitatii locale in puterea inovatoare a tinerilor

Promovarea participarii depline a tinerilor in domeniul educatiei, al ocuparii fortei de munca

si in societate

Lipsa unor servicii de testare a abilitatilor si competentelor personale si profesionale

Lipsa informatiilor privind piata muncii si evolutia ocupatiilor Investitiile pe plan local in resurse umane

Corelarea pietei muncii cu sistemul educational.


35/36

ANEXA 1

Rata omajului n total i pe sexe nregistratn ultimii 3 ani n cele 4 judee

2010 2011 2012Rata

omaj

Rata omaj

feminin

Rata omaj

masculin

Rata

omaj

Rata omaj

feminin

Rata omaj

masculin

Rata

omaj

Rata omaj

feminin

Rata omaj

masculin

Constana 5,8 7,2 4,7 4,3 5,5 3,5 4,5 5,6 3,7

Giurgiu 8,4 7,2 9,6 5,7 5,3 6,2 5,9 5,4 6,4

Ialomia 9,9 7,7 11,9 7,6 6,1 9 7,7 6 9,3

Ilfov 2,7 2,8 2,6 1,6 1,8 1,5 1,8 2 1,6

Numrul total de omeri n evidena AJOFM i a celor beneficiari de indemnizaie de omaj

2010 2011 2012

Nr. total

omeri

omeri

indemnizai

omeri

neindemnizai

Nr. total

omeri

omeri

indemnizai

omeri

neindemnizai

Nr.

total

omeri

omeri

indemnizai

omeri

neindemnizai

Constana 17910 12445 5465 13058 6949 6109 14028 7434 6594

Giurgiu 7861 3518 4343 5330 1892 3438 5619 1852 3767

Ialomia 10480 5118 5362 7865 2760 5105 8231 3315 4916Ilfov 4409 3360 1049 2699 1392 1307 3019 1613 1406


36/36

36

Numrul total de omeri n evidena AJOFM i a celor beneficiari de indemnizaie de omaj

ANEXA 2

2010 2011 2012

Primar,

gimnazial,

profesional

Liceal i

postlicealUniversitar

Primar,

gimnazial,

profesional

Liceal i


Primar,

gimnazial,

profesional

Liceal i


Constana 12820 3567 2227 8863 2906 1704 9270 3454 2139

Giurgiu 5500 1979 1011 3780 1284 643 3960 1444 749

Ialomia 8256 1871 986 6199 1374 701 6428 1565 775

Ilfov 3111 998 588 1893 596 331 2056 740 407

2010 2011 2012

Nr. total omeri din care femei Nr. total omeri din care femei Nr. total omeri din care femei

Constana 17910 9873 13058 7265 14028 7724

Giurgiu 7861 3284 5330 2406 5619 2547

Ialomia 10480 3916 7865 3115 8231 3112

Ilfov 4409 2121 2699 1311 3019 1521

5.2. Raport Privind Realizarea Analizei La Nivelul Pietei Muncii Si a Serviciilor Publice de Ocupare

Documents

Transcript of 5.2. Raport Privind Realizarea Analizei La Nivelul Pietei Muncii Si a Serviciilor Publice de Ocupare