AMENAJAREA ÎN SCOPURI TURISTICE A ZONEI ODOBEŞTI

I. Opţiunea pentru tipul de amenajare

Motivaţia alegerii zonei respective

Oraşul Odobeşti, centru al unei podgorii vestite încă din timpul lui Petru Rareş, este

înconjurat de vii, situat la poalele celui mai înalt deal din Subcarpaţii de Curbură, Măgura

Odobeştilor. Astfel, zona oraşului Odobeşti se caracterizează printr-un cadru natural variat şi

pitoresc. De asemenea, oraşul şi împrejurimile se înscriu în cea mai importantă zonă viticolă a

ţării. În zonă se găsesc şi numeroase obiective culturale, precum biserici şi mănăstiri, muzee

etc. Infrastructura generală este destul de bine reprezentată (există canalizare, alimentaţie cu

energie electrică, cu apă, drumuri de acces), însă echipamentul de odihnă din oraşul Odobeşti

are o capacitate redusă, existând un singur hotel. Posibilităţile de distracţie, de agrement

lipsesc. Toate aceste motive au dus la alegerea zonei respective pentru a fi amenajată.

Tipul de amenajare

Se doreşte a se realiza o amenajare de tip rural, plurivocă.

II. Selecţia zonei

2.1. Localizarea şi caracterizarea zonei

Zona respectivă se află în Subcarpaţii de Curbură, judeţul Vrancea.

Căile de acces în zonă sunt:

- rutiere: drumul naţional de importanţă europeană E85 (Giurgiu – Bucureşti – Buzău –

Focşani – Bacău – Suceava); drumul judeţean Focşani – Odobeşti – Jariştea;

- feroviare: calea ferată pe ruta Bucureşti – Focşani; cale ferată industrială pe ruta

Focşani – Odobeşti;

- aeriene: la 117 km de Odobeşti se află aeroportul Bacău.

2.2. Selecţia şi delimitarea teritoriului

2.2.1. Resurse naturale:

Relief:

Unităţile majore de relief sunt dealurile, oraşul Odobeşti fiind situat la limita estică a

Subcarpaţilor de Curbură, la poalele Măgurii Odobeştilor (996 m), cel mai înalt deal din

respectiva grupă a Subcarpaţilor. La sud şi la nord de Măgura Odobeştilor se află depresiunile

Mera, respectiv Vidra.

Climă:

Zona se înscrie în climatul de dealuri, mai cald decât cel montan, cu temperaturi medii

anuale cuprinse între 8 şi 10 oC şi cantităţi medii anuale de precipitaţii între 600 şi 800 mm.

Condiţiile termice şi pluviometrice respective sunt favorabile dezvoltării vegetaţiei forestiere.

Vegetaţie:

În cadrul vegetaţiei naturale, înlocuită în parte de culturi, predomină pădurile de

foioase (stejarul şi fagul). În ceea ce priveşte culturile, aici predomină viţa de vie.

Faună:

Fauna este cea caracteristică pădurilor de foioase: lupul, vulpea, viezurele. Din etajul

coniferelor au pătruns veveriţa şi căprioara, iar din silvostepă, iepurele. Printre numeroasele

specii de păsări se întâlnesc frecvent ciocănitoarea, cinteza etc. În apele Milcovului sunt

caracteristice cleanul, mreana şi alte specii de peşti.

Hidrografie:

În cadrul zonei în cauză există un singur curs de apă de suprafaţă şi anume râul Milcov

care se varsă în Putna.

Rezervaţii:

Rezervaţia naturală Focul Viu (Andreiaşu de Jos), rezervaţie naturală (geologică).

Este declarată monument al naturii, constând din emanaţii de gaze ce pătrund prin crăpăturile

scoarţei terestre şi care ard în permanenţă, formând flăcări slab colorate de 30-50 cm înălţime.

Rezervaţie naturală extinsă pe o suprafaţă de 12 ha.

Rezervaţiile naturale Cenaru I şi Cenaru II (Andreiaşu de Jos), rezervaţii naturale

forestiere. Rezervaţia naturală Cenaru I delimitează o pădure seculară de brad, fag şi tisă în

suprafaţă de 149,8 ha. Rezervaţia naturală Cenaru II delimitează o pădure seculară de fag şi

brad cu exemplare de tisă, în suprafaţă de 233,4 ha.

2

Protecţia mediului:

În zona respectivă nu s-au înregistrat acţiuni de degradare a aerului, solului sau

subsolului, din acest punct de vedere situaţia fiind normală.

2.2.2. Resurse antropice:

Monumente de artă şi arhitectură:

Beciul Domnesc (Odobeşti), monument istoric şi de arhitectură laică. Datează din

timpul domniei lui Ştefan cel Mare (1457 – 1504). A fost reconstruit şi reamenajat în 1834-

1839 din iniţiativa domnitorului Mihai Sturdza.

Monumentul Unirii (Focşani), monument de artă. Inaugurat la 24 ianuarie 1976,

realizat de un colectiv condus de sculptorul Ion Jalea. Obelisc înalt de 19,64 m din granit

roşu. Are la baza sa octagonală un basorelief din bronz ce înconjoară ca un inel coloana de

granit a obeliscului, în care sunt redate 85 de personaje din istoria Romaniei şi a actului Unirii

din 1859.

Monumentul eroilor Putnei (Focşani), operă a sculptorului Oscar Spaethe, evocă

jertfele aduse de fiii acestor locuri în războiul din 1877 – 1878, în fruntea lor aflându-se

maiorul George Şonţu, originar din Focşani.

Monumentul eroilor regimentului 10 Putna (Focşani), este dedicat bravurii ostaşilor

acestui regiment, care au contribuit la cucerirea redutei Griviţa în războiul din 1877 – 1878.

Autor: sculptorul C. Demetrescu.

Monumentul eroilor din primul război mondial (Focşani), monument comemorativ; a

fost construit în perioada 1924 – 1926 şi restaurat între anii 1958 – 1959. El păstrează

osemintele ostaşilor români căzuti în împrejurimile Focşaniului.

Strada Unirii (Focşani), care păstrează cam acelaşi traseu ca vechiul drum pe care se

afla localul vămii munteneşti. Clădirea vămii, considerată cea mai veche din oraş, a fost

restaurată ulterior, transformată în han, apoi restaurant, iar din 1907 a devenit sediul poştei

din Focşani.

Clădirea liceului Unirea (Focşani), frumoasă construcţie în cărămidă aparentă, din

anul 1899. Liceul, înfiinţat în 1866, a avut ca profesori personalităţi ale ştiinţei şi culturii

româneşti (scriitorii D. D. Pătrăşcanu şi I. A. Bassarabescu, istoricul C. Girescu), iar printre

elevi pe A. Saligny, N. D. Cocea, fraţii Loginescu ş.a.

3

Muzee:

Muzeul viticol (Odobeşti), muzeu judeţean. Profil: etnografie, arheologie. Obiecte cu

profil arheologic şi etnografic din zonă.

Muzeul de istorie şi etnografie (Focşani – 12 km), cu bogate colecţii de arheologie

(ceramică neolitică tip Cucuteni, tezaure dacice şi romane), de istorie medie şi contemporană

(importantă colecţie de documente şi obiecte referitoare la Unire). Muzeul este instalat în trei

edificii, unul dintre ele fiind declarat monument istoric, deoarece aici a funcţionat între 1

aprilie 1859 şi 23 aprilie 1861 Comisia Centrală a Principatelor Unite, în care fiecare principat

avea câte opt reprezentanţi. Comisia a avut sarcina să unifice legislaţia şi instituţiile existente

în Muntenia şi Moldova, precum şi să redacteze o constituţie unică. Secţia de etnografie

înfăţişează o mare varietate de piese (port, ţesături, obiecte de uz casnic din zona Ţării

Vrancei).

Muzeul de ştiinţele naturii (Focşani), secţie a Muzeului judeţean. Profil: ştiinţele

naturii. Expune animale din judeţ, păsări exotice, peţti exotici, rozătoare. Muzeul funcţionează

în clădirea fostei vămi, fiind cea mai veche clădire din oraş.

Secţia de arhitectură şi tehnică populară Crângul Petreşti (Vânători), muzeu

orăşenesc. Amplasată în cadrul natural al pădurii Crângul Petreşti, secţia în aer liber a

Complexului Muzeal Vrancea, cuprinde 32 obiective care reprezintă patrimoniul de

arhitectură şi tehnică populară al judeţului Vrancea.

Colecţie muzeală sătească (Coteşti), muzeu comunal. Profil: etnografie. Colecţia

adăposteşte în special obiecte privind producerea vinului.

Colecţie muzeală (comuna Mera), muzeu sătesc. Profil: etnografie, ştiinţele naturii.

Colecţia de etnografie este bine reprezentată prin costumele de port popular, precum şi prin

arta şi arhitectura populară.

Biserici şi mănăstiri:

Biserica Vovidenia (Odobeşti), monument istoric şi de arhitectură religioasă. Biserica

a fost construită între 1670 – 1680 de vistiernicul Iordache Teodorescu-Cantacuzino.

Renovată în 1785 de familia Pamfil.

Biserica armenească Sf. Gheorghe (Focşani), monument istoric şi de arhitectură

religioasă. Biserica a fost construită în 1733 din lemn şi reconstruită din zid în 1789. În curtea

bisericii se află două şcoli (de băieti şi fete) ale comunităţii armene, fiind printre cele mai

vechi instituţii de învăţământ din oraş.

4

Biserica Domnească (Focşani), monument istoric şi de arhitectură religioasă. Ctitorie

din 1670.

Biserica Stamatineşti Sf. Voievozi (Focşani), monument istoric şi de arhitectură

religioasă. Biserica, construită între 1789 şi 1798, este ctitorie a baronului Toma Stamatin.

Adăposteşte o colecţie muzeală de artă feudală.

Biserica din Zid (Scânteia – 4 km de Boloteşti), monument istoric şi de arhitectură

religioasă. Biserica a aparţinut unui schit construit în anul 1730 de familia Stamatineşti. Este

de dimensiuni obişnuite şi atrage atenţia prin elementele arhitectonice de influenţă arabă

prezente în construcţia coloanelor şi bolţilor într-o formulă integrată stilului bizantin.

Mănăstirea Coteşti Sf. Treime (Coteşti), monument istoric şi de arhitectură religioasă.

Biserica mănăstirii a fost construită între 1720 – 1757 de către Ştefan al II-lea, episcop de

Buzău, în stil moldovenesc. Pictura este realizată în tempera. În trapeză este amenajat un

atelier de ţesături şi covoare.

Mănăstirea Dălhăuţi (sat Dălhăuţi).

Mănăstirea Mera (comuna Mera), monument istoric şi de arhitectură religioasă. Este o

mănăstire fortificată, ctitoria domnului Constantin Cantemir, ce a construit biserica din lemn

în perioada 1683 – 1685. În 1705, fiul acestuia, Antioh Cantemir, a început construcţia

bisericii din zid, cu hramul Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena şi a întărit zidul de incintă cu

turnuri de apărare. Mănăstirea prădată şi devastată de tătari în anul 1758, a fost refăcută

ulterior. Biserica are faţade decorate cu pilaştri şi ancadramente gotice, iar în interior

păstreaza picturi murale, în tempera, în stil bizantin, cu un valoros tablou votiv cu familia

domnului Cantemir.

Centre viticole:

Centru viticol Jariştea (podgoriile Vârteşcoiu şi Faraoanele, profilate pe soiul Muscat

Ottonel). Podgoria Coteşti, renumită pentru strugurii de masă (Chasselasdore, Muscat

Hamburg) şi vinurile albe (Muscat Otonel, Fetească albă şi neagră, Riesling italian). Centrul

viticol şi de vinificaţie Boloteşti.

Etnografie:

Centru etnografic (comuna Mera), arhitectură populară, artă populară. Case cu

arhitectură tradiţională românească, prelucrarea artistică a lemnului.

Centrul de olărit Garoafa.

5

Alte resurse antropice:

Zonă de agrement (Vânători). Crângul Petreşti este o pădure în suprafaţă de 130 ha.

Este alcătuită preponderent din stejar. În marginea crângului se află secţia de arhitectură şi

tehnică populară. Crângul reprezintă principalul loc de recreere a locuitorilor municipiului

Focşani.

2.2.3. Cadrul socio-economic:

Populaţia zonei este repartizată astfel:

- populaţia urbană din oraşele Odobeşti (8.000 locuitori) şi Focşani (101.854 locuitori);

- populaţia rurală din comunele Vârteşcoiu (3.423 locuitori), Jariştea (4.070 locuitori),

Mera (3.914 locuitori), Vânători (5.529 locuitori), Garoafa (4.618 locuitori), Goleşti

(3.556 locuitori), Coteşti (4.778 locuitori), Boloteşti (4.588 locuitori).

Îndeletnicirea populaţiei este creşterea animalelor şi cultivarea pământului, dar în

principal predomină viticultura, oraşul Odobeşti şi împrejurimile înscriindu-se în cea mai

importantă zonă viticolă a ţării.

2.2.4. Infrastructura:

În zona aleasă pentru amenajare există canalizare, alimentare cu energie electrică, cu

apă, cu gaze. Drumul judeţean care leagă oraşul Odobeşti de Focşani şi de Jariştea se află în

stare bună, iar drumul naţional de importanţă europeană E85 se află în stare excelentă, fiind

refăcut în anul 2003. De asemenea, între Focşani şi Odobeşti există o cale ferată industrială,

care ar putea fi transformată în cale ferată destinată transportului de călători.

2.2.5. Echipamentul de odihnă:

Acest echipament este format din:

- Hotel „Mioriţa” din Odobeşti, categoria 2 stele, 25 de camere, 48 de locuri;

- Hotel „Fashion Center” din Focşani, categoria 3 stele, 17 camere, 33 de locuri;

- Hotel „Solar” din Focşani, categoria 2 stele, 20 de camere, 30 de locuri;

- Hotel „Vrancea” din Focşani, categoria 2 stele, 64 de camere, 123 de locuri;

- Hotel „Unirea” din Focşani, categoria 1 stea, 112 camere, 220 de locuri;

- Pensiunea „Dana” din Focşani, categoria 3 stele, 8 camere, 15 locuri;

- Pensiunea „Mădălina” din Focşani, categoria 3 stele, 3 camere, 6 locuri.

Total: 475 de locuri.

6

2.2.6. Legislaţia în vigoare şi protecţia zonei:

Zona oraşului Odobeşti nu este protejată şi nu contravine legilor privind proprietatea

asupra terenului.

III. Determinarea gradului de atractivitate a zonei

Componentele ofertei turistice Pondere (qi)

Nivel calitativ (ci)

Indice de atractivitate (I)

I. Resurse naturale 0,30 1,18 - peisaj 0,09 5 0,45 - climă 0,03 4 0,12 - reţea hidrografică 0,01 1 0,01 - faună 0,04 2 0,08 - păduri 0,08 4 0,32 - vegetaţie 0,05 4 0,20II. Resurse antropice 0,25 0,93 - monumente de artă şi arhitectură 0,04 4 0,16 - muzee 0,03 3 0,09 - bisercii şi mănăstiri 0,05 3 0,15 - centre viticole 0,09 5 0,45 - zonă de agrement 0,04 2 0,08III. Poluarea mediului 0,15 0,15IV. Accesul 0,07 0,24 - rutier 0,04 4 0,16 - feroviar 0,02 3 0,06 - aerian 0,01 2 0,02V. Distanţa faţă de: 0,03 0,10 - capitala judeţului 0,01 4 0,04 - alte centre emitente 0,02 3 0,06VI. Forme de turism practicate 0,20 1,27 - turism rural 0,03 1 0,03 - drumeţie 0,03 2 0,06 - oeoturism 0,10 2 0,20 - turism cultural 0,06 3 0,18

TOTAL 1 - 3,87

Indicele de atractivitate de 3,87 este cuprins între 1 şi 5, şi este foarte apropiat de

capătul superior al intervalului, ceea ce înseamnă că zona aleasă este atractivă din punct de

vedere turistic.

7

IV. Determinarea capacităţii optime de primire

Terenul pe care se va realiza amenajarea se află exact la ieşirea din oraşul Odobeşti, pe

drumul comunal care duce spre comuna Vârteşcoiu (la 0,5 km de ieşirea din Odobeşti).

Suprafaţa respectivă este în prezent un teren viran care se întinde pe circa 40 ha, aflându-se la

aproximativ doi kilometri de centrul oraşului. La cateva sute de metri de zona respectivă

începe comuna Vârteşcoiu, formată din 3 sate ţărăneşti. Oraşul Odobeşti şi comuna sunt

despărţite de cursul râului Milcov. Astfel, prin faptul că este încadrată de pădure pe de o parte

şi de cursul unui râu, de cealaltă parte, terenul prezintă un interes deosebit.

În ceea ce priveşte activităţile ce pot fi desfăşurate în zonă, între acestea pot fi incluse

următoarele:

- plimbări în pădure neamenajată;

- picnic;

- echitaţie.

Cazarea se va face în case de vacanţă. De asemenea, vor fi luate în considerare şi

locurile de cazare deja existente în oraşul Odobeşti (Hotel „Mioriţa” – 48 locuri), cele

existente în Focşani (427 de locuri), precum şi posibilitatea cazării la localnici, la pensiunile

agroturistice existente în comunele şi satele din jurul Odobeştiului.

ActivităţiSuprafaţa zonei

(S) în haCoeficient de corecţie (k)

Suprafaţa normată pentru consum turistic

(N)

Capacitatea optimă de

prmire (Co)

Plimbări prin pădure neamenajată

3 1,25 1 /100 pers./ha 375

Picnic 5 1 1 /50 pers./ha 250Echitaţie 10 1 1 /3 vizitatori/ha 30Case de vacanţă 2 1 1 /150 vizitatori/ha 298

Total 20 – – 953

Din această capacitate optimă de primire se scad cele 475 de locuri de cazare deja

existente în zonă şi încă 378 de locuri datorită tranzitului şi faptului că unele persoane se vor

caza la rude, la prieteni sau la localnici. Astfel, se va obţine o capacitate optimă de primire de

100 de locuri.

8

V. Evaluarea pieţei potenţiale

Piaţa potenţială a zonei ce urmează a fi amenajată va fi formată din turiştii ce vin din

oraşele Focşani, Râmnicu Sărat, Buzău, Mărăşeşti, Adjud, din comunele şi satele învecinate,

precum şi turişti din principalele oraşe ale ţării.

În contextul în care zona ce urmează a fi amenajată va dispune de 100 locuri de

cazare, presupunem că 10% din turişti vor proveni din Focşani, 20% din Adjud, 20% din

Mărăşeşti şi 50% din Bucureşti. Considerăm ca posibili concurenţi oraşele Buzău (herghelie

de cai la Ruşeţu şi centru viticol la Peitroasele), Constanţa (centru viticol la Medgidia),

Mangalia (herghelie de cai) şi Iaşi (centre viticole).

Considerând un coeficient de utilizare a capacităţii de 20% şi aplicând formula:

CUC = (sosiri x durata medie a sejurului)/(nr. de locuri x perioada de funcţionare),

vom avea următoarea situaţie:

0,2 = (sosiri x 3,7)/(100 x 150 zile) => numărul sosirilor = 811.

Acest coeficient de utilizare a capacităţii (20%) a fost ales în funcţie de media

indicelui de utilizare netă a locurilor de cazare pe lunile mai – septembrie, la nivelul judeţului

Vrancea.

VI. Concepţia de organizare a staţiunii

Între elementele funcţionale ale amenajării ce urmează a fi realizate se găsesc:

- 25 de case de vacanţă a câte 4 locuri fiecare; respectivele case vor fi construite

în stilul caselor ţărăneşti, cu trei camere şi bucătărie, dar din punct de vedere al

confortului şi al serviciilor oferite, vor fi echivalente unor vile de 3 stele;

- recepţia va fi localizată într-o vilă, ce va fi construită în centrul complexului de

case de vacanţă; în aceeaşi vilă, la parter va fi localizat şi un magazin de

suveniruri;

- un restaurant cu terasă, 80 locuri în total (din care 30 pe terasă); restaurantul va

avea profil ţărănesc, şi va fi încadrat la categoria 3 stele;

- o pizzerie cu 30 de locuri, pentru cei care nu doresc să mănânce în restaurant;

- o cofetărie cu 20 de locuri, situată în imediata apropiere a restaurantului.

În ceea ce priveşte celelalte elemente funcţionale (unităţi comerciale, servicii de

reparare şi întreţinere, servicii de poştă şi telecomunicaţii, farmacie etc.), acestea există deja în

oraşul Odobeşti, la distanţă foarte mică de amenajarea ce va fi realizată.

Între elementele recreative se găsesc:

- un teren de echitaţie (pentru lecţii de călărie şi plimbări cu caii);

9

- o parte din malul drept al Milcovului, precum şi o parte mică din pădure, vor fi

amenajate pentru picnic, constuindu-se în acest sens bănci, coşuri de gunoi,

alei (în pădure).

Alte elemente recreative precum: o piscină, terase, discoteci, parcuri, un teren de sport,

o sală de spectacol, un muzeu etc. se găsesc deja în oraşul Odobeşti. De asemenea, se vor

realiza excursii la centrele viticole din jurul Odobeştiului, precum şi la obiectivele culturale

din împrejurimi.

10

Schiţa de amenajare:

11