511 sdc 01 Layout 1 - suplimentuldecultura.ro · fonic de c\tre „Suplimentul de cultur\“,...

$: 511 sdc 01 Layout 1 - suplimentuldecultura.ro · fonic de c\tre „Suplimentul de cultur\“, primarul interimar Mi-hai Chirica a lansat o serie de ata-curi asupra exper]ilor care$
ANUL XII » NR. 511 » 30 ianuarie – 5 februarie 2016 » S\pt\mânal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE SÂMB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

1,5LEI

„Amatorism“,„dubl\ m\sur\“[i „s\-[i vad\ de treaba lor“

C\t\lin Hopulele

~ntr-un moment `n care ecou -rile rat\rii de c\tre Ia[i a califi -c\rii pe lista scurt\ a ora[elordin Ro mânia selectate pentru adeveni Capital\ European\ aCulturii `n 2021 se estompaser\,Comisia European\ a publicatun raport `n care ni se arat\ c\,indiferent de mi nunile pe carele-ar fi putut face echipa condu -s\ de Iulian Boia `n ultimele lu-ni, acestea nu aveau cum s\aib\ sor]i de izbând\.

» pag. 2-3

Citi]i dosarul realizat de Alina Purcaru `n » paginile 8-10

Cronic\ de carte

Gheorghe Cr\ciun — refuzul jum\t\]ilorde m\sur\ Tratament

`mpotriva uit\rii:Septembrie, de Jean Mattern

Eli B\dic\

Moartea [i iubirea sunt cele dou\teme majore care se `mpletesc `n cel mai nou roman semnat de Jean Mattern, Septembrie(Polirom, 2015).Ceea ce-l particularizeaz\ [i l scoate`n eviden]\ este un eveniment de-spre care s-a scris prea pu]in `n ul-timii ani `n form\ literar\: JocurileOlimpice de var\ de la München din1972, cele `n care [i-au pierdut via]aunsprezece sportivi [i antrenori is-raelieni, `n urma unui atac terorist.

» pag. 11

„Suplimentul de cultur\“ v\ propune un grupaj special dedicat seriei de autor „Gheorghe Cr\ciun“de la Cartea Româneasc\, serie coordonat\ de fiica scriitorului, Oana Cr\ciun, [i de criticul literar Carmen Mu[at. Alina Purcaru a realizat interviuri cu cele dou\ coordonatoare [i scrie despre cele mairecente dou\ volume ap\rute `n noiembrie 2015 – Compunere cu paralele inegale [i Scriitorul [i Puterea sau despre puterea scriitorului.

Serie neagr\: când celebrit\]ilemor `n acela[itimp

Drago[ Cojocaru

Black, alias Colin Vearncombe, ar -tistul britanic care a devenit ce lebrucu hit-ul s\u din anii ’80, „Wonder-ful Life“, a `ncetat din via ]\ dup\dou\ luni de com\ indus\, `n urmaunui accident de ma[in\. Abe Vigo-da, actor devenit celebru dup\ ce ajucat `n Na[ul, a decedat [i el la vâr -sta de 94 de ani. Jimmy Bain, mem-bru al forma ]iilor Dio, Rainbow [iThin Lizzy, a `ndoliat rocke rii depretutindeni cu dispari]ia sa.

» pag. 14

© D

avid

Igna

szew

ski

C\t\lin Hopulele

~n raportul publicat de ComisiaEuropean\, proiectul Ia[ului serecomand\ a fi unul care avea ne-voie de 35,5 milioane de euro, din-tre care 23,625 de milioane urmaus\ fie alocate diferitelor programeculturale. Textul `ncepe `ntr-onot\ pozitiv\, explicându-se faptulc\ propunerea Ia[ului avea spriji-nul Consiliului Local, ceea ce ar fideschis calea finan]\rii [i posibili-tatea atragerii fondurilor europe-ne, precum [i faptul c\ „strategiacultural\ a ora[ului se suprapunecu obiectivele unei Capitale Euro-pene a Culturii. Comisia de eva-luare a luat seam\ de cei trei pi-loni de dezvoltare ai programului.Inten]ia de a `mp\rt\[i [i de amul tiplica mai multe evenimente[i proiecte comune de preg\tire,colaborare [i schimburi cu ora[e

din Ucraina [i Republica Moldovaeste ambi]ioas\ [i ar putea aduceo contribu]ie (n.r.: semnificativ\)dimensiunii europene“.

~ns\ `n acela[i document citatse precizeaz\ c\ exper]ii interna -]ionali [i români s-au declarat de-zam\gi]i c\ nu au avut oportuni-tatea de a auzi opinii [i asigur\ridirecte ale reprezentan]ilor ora[e -lor partenere.

„Cooperarea transfrontalier\cu cele dou\ ]\ri este un obiectivimportant, dar comisia nu a `n -]eles dac\ acea cooperare propus\era doar de fa]ad\ sau contribuiacu adev\rat la dezvoltarea civic\[i cultural\ a partenerilor impli-ca]i“, se specific\ `n document.Comisia reclam\ [i faptul c\ nu a`n]eles cu exactitate aranjamente-le financiare pe care urma s\ sesprijine aceast\ cooperare pro-pus\. La capitolul diversitate, s-a re-

clamat [i faptul c\ 250 dintre cele342 de proiecte culturale propusese afl\ deja n diferite stadii de im-plementare [i aveau sumele de fi-nan]are deja stabilite. „Candida-tura pentru titlul de Capital\ Eu-ropean\ a Cul turii presupune, maidegrab\, un program personalizatcare urmeaz\ s\ fie implementat,decât o continuare a ofertei cultu-rale care exist\ `n ora[ul respec-tiv“, se mai specific\ `n documen-tul citat. Mai mult, conform rapor-tului, proiectul depus de c\treFunda]ia Ia[i – Capital\ Cultural\European\ nu a reu[it s\ scoat\ neviden]\ `nsu[i conceptul gânditpentru a fi implementat [i pentrua fi coloan\ vertebral\ a proiectu-lui propus de c\tre Florin C`ntic –componenta transfrontalier\, „in-terfa]a r\s\ritean\ a culturii“ sauacel concept al hub-ului, contestatde mai mul]i actori culturali lamomentul la care a fost lansat.„Proiectul nu a reu[it s\ argu-menteze cum inten]ioneaz\ s\ de-vin\ interfa]a r\s\ritean\ a cultu-

rii. I-a lipsit `n mod vizibil o viziu-ne artistic\ clar\.“

Accent prea puternic pe „mo[ternire“

O alt\ component\ negativ\ sem-nificativ\ a raportului ntocmit dec\tre Comisia European\, pe bazaanalizei exper]ilor a proiectelorsus]inute de toate ora[ele candi-date n luna decembrie, se concen-treaz\ asupra deschiderii ora[u -lui c\tre ideea de noutate `n art\.~n raport, se subliniaz\ faptul c\ora[ul Ia[i nu este foarte deschisc\tre arta contemporan\, inova]ie[i avangard\. Totodat\, ComisiaEuropean\ a remarcat un lucrupe care l-a scos `n eviden]\ [i Ba-rometrul Cultural realizat `n spri-jinul `ntocmirii dosarului de can-didatur\: Ia[ul este prea legat detrecutul s\u. „Comisia a conside-rat c\ programul propus, cu o con-centrare puternic\ pe istorie [imo[ternie, ar ranforsa aceast\percep]ie `n loc s\ se foloseasc\ deaceast\ oportunitate pentru a

transforma sectorul cultural alora[ului [i beneficiarii acestuia“,au spus exper]ii, care au precizatc\ o abordare care s\ fi fost maiechilibrat\ din acest punct de vede-re, care s\ `mbine istoria cu in-ova]ia, ar fi f\cut ca propunereaIa[ului s\ fie mai interesant\. Oreac]ie dispropor]ionat\ fa]\ deacest punct a avut primarul inte-rimar Mihai Chirica, `n cadrulunui interviu acordat Radio Hit.~ntrebat de c\tre realizator cuminterpreteaz\ aceast\ leg\tur\ aIa[ului cu trecutul, dar [i cu artacontemporan\ [i avangarda, Mi-hai Chirica a spus c\: „Nu a[ insis-ta foarte mult pe un festival al ho-mosexualilor, ceea ce s-a mai pre-zentat `n alte dosare“.

~ns\ comisia care a realizat ra-portul a scos `n eviden]\ [i o ca-ren]\ `n abordarea istoriei recen-te a ora[ului. ~n acest caz, a fosteviden]iat\ tratarea en passant aPogromului de la Ia[i din 1941, ex-per]ii precizând c\ proiectul pro-pus de c\tre capitala Moldoveipentru a deveni Capital\ a Culturii

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XII » NR. 511 » 30 ianuarie – 5 februarie 2016

2 » actualitate

COMPETI}IA PENTRU CAPITALA EUROPEAN| A CULTURII DUP| RAPORTUL COMISIEI DE EXPER}I:

„Amatorism“, „dubl\ m\sur\“[i „s\-[i vad\ de treaba lor“~ntr-un moment `n care ecourile rat\rii dec\tre Ia[i a calific\rii pe lista scurt\ aora[elor din România selectate pentru adeveni Capital\ European\ a Culturii `n2021 se estompaser\, Comisia European\ a publicat un raport `n care ni se arat\ c\,indiferent de minunile pe care le-ar fi pututface echipa condus\ de Iulian Boia `nultimele luni, acestea nu aveau cum s\ aib\

sor]i de izbând\. Precum un castel de nisip,n-a fost nevoie de un tsunami pentru caproiectul Ia[ului s\ cad\ sub propria(`nchipuit\) greutate, ci valurile mici au fostcele care l-au erodat; valuri expuse `n„delicatul“ limbaj de lemn tipic birocra]ilorde la Bruxelles. Documentul creioneaz\imaginea unui ora[ izolat prin nepricepere,care nu a reu[it s\ sus]in\ existen]a sau

posibila concretizare a pun]ilor de leg\tur\pe care voia s\ le stabileasc\ la nivelcultural cu Chi[in\ul [i Cern\u]iul, ocitadel\ care se aga]\ de trecut `n loc s\priveasc\ spre viitor. O realitate dejacunoscut\ acas\ a fost creionat\ `ntr-opagin\ [i jum\tate de c\tre exper]ii care au jurizat competi]ia intern\ aCapitalelor Culturale.

„Dac\ erau obiectivi, mi-a[ fi `ndreptat aten]ia asupra domnului C`ntic, dar atâtatimp... Noi ne vedem de treaba noastr\, ei s\ `[i vad\ de treaba lor [i asta e“ –Mihai Chirica, primar interimar


actualitate « 3

Europene a avut de suferit, remar-cându-se o abordare sumar\, `ndetrimentul uneia aprofundate.Acela[i lucru a fost precizat [i `nleg\tur\ cu un proiect care s\ tra-teze situa]ia minorit\]ii rome dinregiune. „Pe aceast\ tem\ progra-mul putea s\ pun\ accentul maimult“, s-au rezumat a men]iona,`n raport, exper]ii.

O und\ de critic\ s-a ab\tut [iasupra reflect\rii industriilor crea -tive din Ia[i, domeniu care a fostapreciat de c\tre Comisia Euro-pean\ `n raportul f\cut public, cafiind o zon\ `n care Ia[ul are o re-puta]ie cunoscut\, `ns\ care nu afost tratat\ corespunz\tor n dosa-rul de candidatur\. Exper]ii au re-marcat faptul c\ a existat o seriede proiecte care cuprindeau `ndes f\[ur\torul lor elemente cescoteau `n eviden]\ industriilecreative ale Ia[ului, `ns\ au re-pro[at faptul c\ aceast\ tematic\nu a fost gândit\ ca un elementputernic [i de sine st\t\tor al pro-gramului. „Oferta cultural\ a fostlimitat\ `n ceea ce prive[te publi-cul-]int\ [i posibilitatea de a con-strui pe viitor `n sectorul cultu-ral“, se men]ioneaz\ `n documen-tul citat. Raportul a consemnatfaptul c\ au existat o serie de con-sult\ri cu cet\]enii [i operatoriiculturali ai Ia[ului, `ns\ a remar-cat [i faptul c\ nu este evident câtedintre ideile exprimate `n cadrulacestor consult\ri se reg\sesc `nconcept [i `n proiectele depuse ladosar.

Primarul interimarlanseaz\ atacul la adresa exper]ilor

Reac]iile dup\ apari]ia raportului`n presa din Ia[i [i `n spa]iul pu-blic nu s-au l\sat a[teptate, ns\ nceea ce i prive[te pe responsabiliiproiectului, acestea au l\sat de dorit la nivel de discurs public [ireprezentativitate. Contactat tele-fonic de c\tre „Suplimentul decultur\“, primarul interimar Mi-hai Chirica a lansat o serie de ata-curi asupra exper]ilor care aueva luat dosarele de candidatur\.„L-am l\sat pe domnul C`ntic s\fac\ comentarii. Singurul pe care-lam eu de f\cut ar fi c\ a fost toat\deschiderea necesar\ pentru caechipa s\ fac\ proiectul, nu le re-pro[ez `n mod direct lor ceva. Amg\sit foarte multe elemente su-biective (n.r.: `n raportul exper]i -lor europeni): unele de ilegalitate,altele de incompeten]\ `n analizacomisiei, inclusiv documente de-puse de noi despre care au spus c\nu exist\. Dac\ erau obiectivi, mi-a[ fi `ndreptat aten]ia asupradomnului C`ntic, dar at=ta timp...nu mai pot s\ comentez nimic.Noi ne vedem de treaba noastr\,

ei s\ `[i vad\ de treaba lor [i astae“, a spus primarul interimar.

Pozi]ia acestuia a fost mult mainuan]at\ n conferin]a de pres\ pecare a sus]inut-o la Palatul Rozno-vanu `n cursul zilei de joi. Acolo,atacurile au continuat, Mihai Chi-rica acuzând c\ o parte dintre mi-nusurile semnalate de c\tre ComisiaEuropean\, printre care [i rela]iacu ora[ele `nvecinate – Chi [i n\u[i Cern\u]i – sau ignorarea mino-rit\]ilor locale, evreiasc\ [i cearom\, ar fi fost prezente `n dosar`n cadrul mai multor proiecte. „Sespune faptul c\ nu ar fi fost o`n]elegere `ntre cele trei ora[e pri-vind apartenen]a la un proiect co-mun. Lucrul este fals, exist\ docu-mentul original prin care cele trei

ora[e, `n mod cât se poate de `n]e -lept, semneaz\ participarea `n co-mun la proiectele de Capital\ Cul-tural\ European\ privind sus]ine-rea candidaturii Ia[ului“, a spusChirica, care a adus [i un docu-ment [tampilat de reprezentan]iai celor trei ora[e.

Acesta a mai acuzat comisia [ide lips\ de competen]\ privindana liza dosarului [i de faptul c\nu a [tiut c\ „un buget se constitu-ie prin nuan]area cu sume fixe“.„Din pachetul de 350 de proiecte,cel pu]in 200 au fost cu sume fixe,fiindc\ a[a au fost cerute de cei ca-re le-au elaborat. Totodat\, aceas-ta este o `ncercare ru[inoas\ de aaduce un conflict care nu exist\`ntre comunitatea ie[ean\ [i cea a

evreilor din România. Cum esteposibil ca un ora[ care face segre-gare de popula]ie pe principii etni-ce, cum se `ntâmpl\ la Baia Mare,s\ fie trecut cu vederea, iar noi, ca-re avem o colaborare de atâ]ia anicu comunitatea evreilor din Ia[i,s\ fim trecu]i cu vederea? Dinpunc tul meu de vedere este o lips\cras\ de competen]\“, a spus pri-marul interimar.

El a mai acuzat [i faptul c\ ana-liza a fost f\cut\ de c\tre o comisieaflat\ `n ilegalitate, f\când trimi-tere la faptul c\ cei doi membri ro-mâni erau din Bucure[ti, [i c\ aceas-ta nu ar fi `n stare „s\ spun\ undeeste Ia[ul pe harta României, cuatât mai pu]in a Europei. Este BaiaMare mai important\ decât Târ guMure[ ca ora[ intercultural? Eunu cred“, a mai acuzat acesta.

~n aceea[i conferin]\ de pres\,el a specificat c\, `n perioada ur -m\toare, Funda]ia Ia[i – Capital\Cultural\ European\ urmeaz\ s\se dizolve, iar `n locul ei s\ se `nfi-in]eze o nou\ Funda]ie Cultural\a Ia[ului, spre care acesta a suge-rat c\ s-ar `ndrepta aceea[i echip\de la FICCE.

C`ntic acuz\„amatorismul“ exper]ilor

Florin C`ntic, „arhitectul“ dosaru-lui [i, `n bun\ m\sur\, al acti -vit\]ii recente a funda]iei, a avut[i el o pozi]ie agresiv\ cu privirela raportul emis de c\tre ComisiaEuropean\. Acesta s-a declarat,pen tru „Suplimentul de cultur\“,dezam\git de superficialitatea [ireaua-credin]\ pe care acesta leconsider\ a fi „evidente“ `n aceas -t\ „justificare lipsit\ de coeren]\“.„Stilistica ambigu\ (excesul de«avem impresia», «comisia nu a

fost convins\», «ni s-a p\rut c\»etc.) `n locul unei analize critice,riguroase [i argumentate arat\lip sa de bun\-credin]\, dubla m\ -sur\, amatorismul [i chiar o oare-care `ncrâncenare `n a g\si ele-mente criticabile la un dosar careeste cel mai extins justificat dintretoate cele respinse“, a declaratFlorin C`ntic.

El a mai apreciat c\ exist\ „omul]ime de inadver ten]e“ [i de„judec\]i pripite“ care ar fi lipsitede explica]ii. „Ceea ce mi se parecel mai discutabil e faptul c\ ju-riul nu expliciteaz\ nici de ce nu arespectat `n selec]ie obiectivelema jore ale proiectului (coopera-rea transfrontalier\ [i dezvolta-rea unui ora[ [i a unei regiuni dis-criminate economic prin acestproiect, favorizând, dimpotriv\,cele mai bogate ora[e ale Româ-niei) tot astfel cum aceast\ evalua-re nu face nici o referire concret\la prevederile procedurilor adop-tate pentru acest proiect (formula-te `n cerin]ele programului) [inici la modul cum cele [ase crite-rii de evaluare obligatorii au fostaplicate celor 14 competitori“, amai spus Florin C`ntic.

El a numit „hilare“ r\spunsu-rile indirecte sugerate `n materia-lul emis de Comisia European\ `nceea ce prive[te justific\rile datede juriu la acuza]iile de conflict deinterese [i de favorizare a unorora[e care nu au `ndeplinit crite-riile minimale legate de adoptareastrategiei culturale. ~n final, aces-ta a spus c\ va r\spunde pe largobiec]iilor formulate de aceast\analiz\ calificat\ drept „confuz\,cu dubl\ m\sur\ [i neconvin -g\toare. {i, `n unele locuri, chiarmincinoas\“.

„Stilistica ambigu\ (excesul de «avem impresia», «comisia nu a fost convins\»,«ni s-a p\rut c\» etc.) `n locul unei analize critice, riguroase [i argumentate arat\lipsa de bun\-credin]\, dubla m\sur\, amatorismul“ – Florin C`ntic, fost directorartistic al Funda]iei Ia[i – Capital\ Cultural\ European\

Dan Lungu: „O lec]ie dur\“La polul opus se pozi]ioneaz\ scriitorul DanLungu, directorul Muzeului Na]ional al Lite-raturii Române din Ia[i. Acesta a precizat c\este suficient s\ ne uit\m la CV-urile mem-brilor juriului pentru a vedea faptul c\ „suntcu to]ii profesioni[ti“. „Este un raport sinte-tic [i politicos, dar foarte bine argumentat,prin referire la regulile jocului, la criteriilede evaluare. Trebuie s\ n]elegem c\ nu a fostevaluat Ia[ul, cu trecutul s\u istoric [i cu po-ten]ialul s\u cultural, ci a fost evaluat un pro-iect. Ie[enii nu au de ce s\ se simt\ jigni]i deverdictul juriului, dar pot fi dezam\gi]i c\proiectul nu a valorificat cum trebuie resur-sele culturale, oportunit\]ile [i creativitatealocale, `ntr-o re]et\ câ[tig\toare“, a explicatDan Lungu. Acesta a insistat asupra faptuluic\ din acest raport ie[enii trebuie doar s\ `n -]eleag\ c\ au primit o lec]ie dur\ [i c\ strategiile

culturale ale municipiului [i jude]ului trebu-ie regândite `n urma acestor concluzii. „Fap-tul c\ nu se v\d rezultatele consult\rii comu-nit\]ii `n construc]ia conceptului [i a proiec-tului, c\ dialogul intercultural [i cel inter -etnic nu au fost suficient dezvoltate, c\ re -la]iile transfrontaliere nu au fost dublate derela]ii interna]ionale, c\ evenimentele orien-tate spre avangard\ [i experiment au fostprea pu]in reprezentate sunt, limpede, di rec -]ii de care trebuie s\ ]inem cu prioritate contpe viitor. Dar poate cel mai ustur\tor repro[este acela c\ proiectul nu a ar\tat n mod con-ving\tor cum Ia[ul poate deveni «interfa]ar\s\ritean\ a culturii europene».“

Indiferent `ns\ de felul `n care se va rapor-ta administra]ia local\ la raportul [i la con-cluziile Comisiei Europene, important estes\ se identifice o strategie cultural\ care s\fie asumat\, ca Pactul Educa]iei de alt\dat\,[i s\ fie pus\ `n aplicare indiferent de capita-lul de imagine pe care l-ar putea câ[tiga saunu primarul Ia[ului, pre[edintele ConsiliuluiJude]ean sau diferi]ii consilieri. Un proiectcare s\ se transpun\ dincolo de interese.

Ali Eskandarian se `nvârtea `nanturajul forma]iei The YellowDogs. Cântau `mpreun\, fuseser\`n turnee, tr\iau ntocmai ca ni[temari staruri rock, de[i nu erau de-loc staruri rock. Nu conteaz\.Arti[tii sunt arti[ti, indiferent decota lor de pia]\, ba chiar, tot maides, `mpotriva ei.

~n aceast\ lume populat\ dedro guri, [i versuri, [i femei, [i ilu-zii se `nvârtea [i Ali Akbar Mo-hammed Rafie. Apoi, l-au alungat.El fusese izgonit din acest paradisal promiscuit\]ii. El s-a r\zbunat.El este cel care a ap\sat tr\gaciul,ucigând doi dintre „câinii galbeni“,ucigându-l pe Ali Eskandarian. Lasfâr[it, cel\lalt Ali s-a sinucis.

Muzica lui Ali Eskandarian e,acum, la un link distan]\, pe You-Tube, [i [tiu c\ o ve]i ascultade`ndat\ ce ve]i termina acest textsau – dat c\ suntem `n timpul `ncare suntem – poate chiar `nainte.

Ali era un b\rbat nu nalt, el [i`mbr\]i[a chitara cu un gest dinalt\ lume, el avea ceva din tân\rulRogers Nelson, pe care `l cunoa[ -te]i drept „Prince“. Toate cânte-cele sale erau triste, fiindc\ toateerau cântece de dragoste, a[a cumsunt, `n definitiv, toate cânteceleadev\rate.

Ali Eskandarian era poet. El[tia, deci, ce `nseamn\ dezn\dej-dea, era fragil [i [tia s\ zboare, vi-sa departe, avea viziuni [i nu sepreda. El [tia ce `nseamn\ curajulde a `ncepe fiecare nou\ zi.

Lui Ali Eskandarian i s-a publi-cat o singur\ carte – Anii de aur.Era convins c\ acesta este „mare-le roman iraniano-american“ [i pro -punea s\ ì spunem chiar a[a, pâ -n\ când cineva ì va demonstra c\

a gre[it. Dar Ali Eskandarian n-agre[it. Cartea aceasta este acelmare roman. Ea va deveni, `n de-ceniile care vor urma, o carte-cult[i va sta, pentru totdeauna, sus `nliteratura lumii, sus, sus, lâng\Kerouac.

Anii de aur are totul: ritm, stil,miracol. Personajul lui Ali – unmuzician, un imigrant, un copil alr\zboiului, la fel ca Ali cel real –r\t\ce[te `ntre trecut [i ce va ur-ma, `ntre ora[e [i ]\ri [i femei [idroguri, cânt\ al\turi de ni[tepu[ti [i sper\ la rena[tere. E in-credibil cât se pot droga ace[ti oa-meni – el [i pu[tii! Nici nu [tiudac\ a[a ceva este posibil ntr-o re-alitate lipsit\ de supradoze.

Aleg, `ns\, s\ `l cred pân\ la ca -p\t pe Ali Eskandarian [i s\ ìcitesc romanul ca pe o autobio gra -fie, doar pu]in exagerat\, ca pe oextraordinar\ carte de memorii.Fiindc\ el nu las\ nici o clip\, nicio fraz\, impresia c\ este artificial, c\„face“ literatur\. Ali Eskanda rian,

scriitorul, se autodevoreaz\, ecrud, e nemilos, e cinstit.

Sunt `n Anii de aur rânduricare vor intra `n istorie, dac\ nuau intrat deja, rânduri desprer\zboi [i despre via]a `n confor -mism [i despre dezam\girile aces-tui `nceput de mileniu, care va r\ -mâne, iat\, singurul din via ]a sa.

Nu o singur\ dat\ am `nchisaceast\ carte, fiindc\ `mi era totmai greu s\ `naintez printre tris -te]e [i vise spulberate pân\ la ini-ma marelui Ali. ~n plus, aveamnevoie de timp s\ `mi revin dup\câte o imagine pe care continui s\cred c\ marele Ali a adus-o cu eldintr-una dintre vie]ile sale prece-dente.

Se tr\ie[te `ntr-o vitez\ ame]i -toare `n Anii de aur, paginile suntvr\jite [i zboar\ [i nu [tii când sea[terne sfâr[itul. M-am desp\r]itdeja de Ali Eskandarian, `l voimai reciti, poate, când [i când.

Iau, `ns\, cu mine, pentru maitârziu, pentru totdeauna, aceast\

imagine: imaginea unor [obolanicare zboar\ spre cerul indigo, fiindc\ [i ei, [obolanii, au dreptulla vise, la fel ca noi, ceilal]i. Suntani – ani deloc de aur – de când nuam citit ceva mai cumplit [i maifrumos.

4 » opinii


…ar umbla `n halat alb, cu unstetoscop la gât, aici pe p\mânt, peholuri [i `n saloane jegoase, prin-tre noi, p\c\to[ii – cei care avemtâmpitul obicei de-a ne `mboln\vica pro[tii la inim\, la ficat, la ri-nichi, la intestine [i la a[a mai de-parte – `ntr-unul dintre spitalelenoastre cele de toate zilele……s-ar blestema pe sine `nsu[i

care nu mai este `n ceruri pentrughinionul de a nimeri s\ lucreze`n România……s-ar plânge `ncontinuu c\ e

prost pl\tit, ar visa s\ fug\ [i s\ seangajeze `n str\in\tate, ar `njura

sistemul de s\n\tate [i ar da vinape acesta pentru faptul c\ trebuies\ ia mit\ ca s\-[i `ntoarc\ fa]ac\tre oameni……l-am a[tepta sp\[i]i, cu c\ciu-

la `n mân\, s\ apar\ [i la cinci oredup\ ce a promis c\ vine……n-am `n]elege niciodat\ de ce

`ntârzie mereu, de ce fiecare din-tre noi, `n durerile noastre, nu pu-tem fi nicicând, m\car pentru câ-teva secunde, cel mai importantpacient de pe lume……n-am pricepe o dat\ tainele

care `l re]in s\ se apropie, s\ nespun\ ceva, s\ ne `ndure cu o

privire fugar\, nici m\car atuncicând e la doi metri de noi [i râdezgomotos la telefonul mobil, `ntimp ce se plimb\ agale printre ne-noroci]ii p\mântului, se scobe[te`n nas sau, pardon de expresie, sescarpin\ plictisit `ntre picioare……ar fi mereu agasat de bolnavi

[i de apar]in\tori idio]i care nu-lpreacinstesc cum se cuvine, careau curajul s\-i vorbeasc\ privin-du-l `n ochi, care au tupeul s\cear\ detalii stupide – pe care ori-cum nu le-am putea `n]elege `n ni-micnicia noastr\ [i de care ori-cum n-ar trebui s\ ne interes\m –,cum ar fi diagnosticul……am `ncerca dou\ ceasuri s\

ne apropiem de el ca s\-l ntreb\mmai exact ce fel de injec]ii, ser,fe[e, branule, medicamente, bate-rii trebuie s\ cump\r\m de la far-macia din col], iar când ne-am

apropia [i l-am ruga s\ se opreas -c\ un minut pentru o l\murire,ne-ar spune dramatic: „Vom vor -bi, când m\ voi elibera“. Iar el seva elibera numai când mare milalui ne va remarca a[teptând parc\de-o via]\ `ntr-un col], cu capulplecat, umil, ar\tând c\ ne-am `n -v\]at lec]ia, ne-am mâncat sufi-cient papara [i ne va explica maineclar decât scrisul lui de pe re -]et\ ce vrea limpede de la noi……l-am pândi din nou pe hol sau

`n salon, dup\ ce-am cump\rat ce-am crezut noi c\ cere, el iar arfi agasat de prezen]a noastr\, iar`[i va ]ine mult [i inexplicabil fa]a`ndep\rtat\ de noi, pân\ când ne-ar invita nervos s\ p\r\sim `n -c\perea, pentru c\ nu se poateconcentra la munc\. Iar când i-am zice c\ doar voiam s\ afl\mrepede-repede, scurt-scurt, dac\

am cump\rat bine ce ne-a cerut,ne-ar r\spunde: „{i ce ]i-a luat atâ-ta timp? De-atunci am fi f\cut [isex“...

...am sim]i c\ vrem s\-i pup\mmâna, cu toat\ atitudinea luio]ioas\, dup\ ce ne-a scos la liman[i ne-a mai dat ceva timp de tr\itf\r\ suferin]\...

Dar – cum Dumnezeu nu e me-dic `n România – inimile, fica]ii [irinichii no[tri, ai copiilor [i aip\rin]ilor no[tri, depind `n totali-tate de unii medici români care sepretind, se comport\ – poate c\uneori chiar [i sunt – cel pu]intrimi[ii lui Dumnezeu pe p\mânt,dac\ nu cumva `nsu[i Dumnezeu.{i trebuie s\-i accept\m, s\-i a[ -tept\m, s\ ne rug\m la ei, s\ leaducem ofrande, pentru c\ tr\imsau murim dup\ bun\ voia lor.

~ntâmpl\ri [i personajeFlorin L\z\rescu

Culeg\torul de harfeAndrei Cr\ciun

Dac\ Dumnezeu ar fi medic `n România…

{tiri la zi din actualitatea cultural\ [i articolele edi]iei pe

www.suplimentuldecultura.ro

Ali Eskandarian a fost unmuzician [i un romancieriraniano-american. A tr\ittreizeci [i cinci de ani. Afost omorât la New York,pe 11 noiembrie 2013.

Marele Ali

PNL a reu[it, pentru prima dat\`n ultimele [ase luni, s\ acaparezeagenda public\. E o performan]\,dup\ ce partidul a fost absent,sc\zând `n sondaje inclusiv pe fi-nalul lui 2015, când PSD pierdeaguvernarea.

Chiar dac\ n-a fost bine pre -g\tit\ ([i nici explicat\), mutareaPNL de acum a prins, pentru c\ nultimele zile s-a discutat doar de-spre acest subiect.

Nici musafirii de la Bucure[tiveni]i la s\rb\toarea Unirii de laIa[i n-au sc\pat de chinuitoarea`ntrebare: Vor fi sau nu dou\ tururi? Atât pre[edintele Klaus

Iohannis, cât [i premierul DacianCiolo[ au r\spuns la `ntreb\rilepresei, `ns\ pu]ini au remarcat c\exist\ diferen]e `ntre abord\rilecelor doi.

~n timp ce [eful statului a spusc\ introducerea celor dou\ tururiar fi o decizie bun\, premierul n-afost atât de entuziasmat de idee.Ba chiar, cel din urm\ pare deran-jat c\ la nceputul mandatului s\ula Palatul Victoria e for]at s\ ia odecizie care sigur va ostilizajum\tate din spectrul politic.

Dacian Ciolo[ a declarat la Ia[idoar c\ vor fi studiate toate posi-bilit\]ile [i c\ va discuta cu

partidele, f\r\ a se pronun]a des -chis asupra oportunit\]ii celordou\ tururi. Pe Ciolo[ nu-l intere-seaz\ câtu[i de pu]in formula lo-calelor, ci doar ca alegerile s\ sedesf\ [oare corect, f\r\ ca vreunadintre p\r]i s\ fie nemul]umit\.

Ce va face totu[i premierul? Egreu de crezut c\ se va pune de-acurmezi[ul propunerii PNL. ~nplus, declara]ia pre[edintelui Io-hannis ì `ngusteaz\ [i mai multie[irea din labirint. Aproape efor]at s\ ia decizia cu dou\ tururi,nu doar pentru c\ liberalii vor as-ta, ci pentru a nu strica rela]iile cupre[edintele Iohannis chiar `nprimele luni de mandat.

Problema nu e dac\ DacianCiolo[ va da curs cererii PNL, cicum va proceda. Va fi ordonan]\de urgen]\ sau asumare de r\s -pundere? ~n ambele situa]ii exist\riscuri, iar constitu]ionali[tii ana -lizeaz\ probabil `n acest timp caredintre decizii e mai nimerit\.

Cel mai probabil, n urm\toarelezece zile subiectul va fi tran[at,pentru c\ [i a[a e târziu, iar par-tidele ar trebui s\ [tie ce strategievor aborda la scrutinul de la`nceputul lunii iunie.

Indiferent ce va face, DacianCio lo[ va trebui s\ se pozi]ioneze

politic. Dac\ nu va mar[a la ideeaPNL, atunci va fi acuzat de c\treliberali c\ ]ine partea social-de -mocra]ilor [i c\ de fapt Vasile Dân -cu [i Liviu Dragnea sunt st\pâniiguvernului.

Dac\ `ns\ premierul va for]aalegerile `n dou\ tururi, atunciPSD se va sim]i nedrept\]it. E dea[teptat ca social-democra]ii s\`ncerce debarcarea executivului,`ns\ e greu de presupus c\ va exis -ta o majoritate `n Parlament pen-tru trecerea unei mo]iuni de cen-zur\.

~ncet-`ncet, tehnocratul DacianCiolo[ se transform\ `n politician,pentru c\ oricare ar fi verdictulguvernului `n ceea ce prive[te sis-temul de vot, vorbim de o deciziepolitic\. Am putea asista la bo te zul

politic al premierului, exis tând de-ja specula]ii c\ acesta ar putea pre-lua din mers c\ru]a liberal\.

Un alt doilea lucru pe care `lvom afla `n perioada urm\toareeste legat de majoritatea parla-mentar\. ~n acest moment nuavem o imagine clar\ asupra par-tidelor care sus]in guvernul, pen-tru c\ la instalare, cam toat\lumea a votat pentru. ~n sesiuneaparlamentar\ care ncepe luni vomvedea care sunt partidele caresus]in cabinetul Ciolo[ [i cine seplaseaz\ `n opozi]ie. Aici nu e vor-ba doar de testul cu ale gerile `ndou\ tururi, pentru c\ vor ap\rea[i alte momente tensionate n Par-lament, care vor necesita o pozi -]ionare clar\ a combatan]ilor.

Pentru PSD, o `nfrângere petema sistemului de vot la locale arfi un dezastru. PSD va pierde bu -n\ parte din ora[ele re[edin]\ dejude], posibil [i Bucure[tiul, pen-tru c\ dreapta e majoritar\ `n ur-banul mare.

Putem spune c\ alegerile dinacest an (inclusiv cele parlamen -tare) se joac\ zilele astea. {i tot `naceste zile, vom afla dac\ DacianCiolo[ `[i d\ jos haina teh no -cratului, preg\tind intrarea `npolitic\.


opinii « 5

Vagonul cu vorbeFlorin Ghe]\u

Bun, nu doar o numim astfel –chiar este extremist\. Dar, cu ris-cul de a zdruncina frumoasa ima -gine pe care o avem despre noi, ci-viliza]ii europeni, nu s-ar putea caaceast\ reac]ie s\ fie, `ntr-o oare-care m\sur\, fireasc\? Nu `n drep -t\]it\, dup\ standardele moraleale fiin]ei umane, dar `ntru totulfireasc\ pentru comunit\]ile uma-ne, dornice s\-[i asigure stabilita-tea, confortul [i siguran]a mem-brilor ei. Hai s\ zicem c\ s-ar pu-tea. Iar dac\ ignor\ sau repri m\aceast\ contrareac]ie posibil\ [ifireasc\, a[a cum au f\cut pân\acum, s-ar putea ca liderii politicieuropeni s\ accelereze ei `n[i[i

sfâr[itul Europei civilizate, a[acum o [tiam pân\ acum, nimicin-du-[i `n acela[i timp [i propria ca-rier\ – nu c\ ne-ar p\sa nou\ foar-te mult de ea.

Totu[i de unde ideea c\ o reac -]ie xenofob\, de respingere a imi -gran]ilor musulmani (sau a imi -gran]ilor `n general) ar fi ceva fi-resc? Doar am `nv\]at cu to]ii, nis-a spus de mii de ori c\ societ\]ilemai prospere trebuie s\ ì ajute pecei n\p\stui]i. Mai mult, con[ti-in]a culpei colective, inculcat\ `nmulte dintre societ\]ile europene– majoritar albe, s\ nu ne mai pre-facem c\ n-o [tim –, ì `nfrâneaz\pe europeni s\-[i manifeste sau

m\car s\-[i declare xenofobia.Ceea ce nu `nseamn\ c\ ea nuexist\: exist\, se acumuleaz\ [i, cucât e mai refulat\, cu atât mai pu-ternic va izbucni atunci când ba-rierele impuse comportamentuluicolectiv natural se vor rupe. Iarcând acestea sunt suprasolicitate,pân\ la urm\ tot se rup.

Fiindc\ tendin]a fireasc\, natu-ral\, a unui grup compact de indi-vizi este s\-i priveasc\ pe cei dinafara grupului, pe str\ini, cu suspi-ciune [i team\. Ne temem destr\ini [i ì privim ca pe ni[te po-ten]iale pericole la adresa stabi-lit\]ii [i siguran]ei noastre. E oreac]ie natural\, contracarat\ pecale cultural\, prin educa]ia `nspiritul toleran]ei, al accept\riice luilalt, al `ntrajutor\rii, al uma -ni t\]ii ca valoare suprem\. Aicicre[ tinismul, `n forma lui auten-tic\, nesectar\, f\cea o treab\ bun\.Doar c\ Europa modern\ e `n ge-neral laic\, iar acolo unde cre[ ti -nismul mai are vigoare [i relevan -]\, e de obicei asociat cu identitatea

na]ional\, ba chiar cu na]ionalismul.{i-atunci ce ne facem când, `n

ciuda educa]iei ntru toleran]\, nesim]im amenin]a]i de str\ini? ~ngeneral, autorit\]ile [i diverseleorganiza]ii neguvernamentale au`ncercat s\ scoat\ n prim-plan ca-racterul benign [i pe cel util alimi gra]iei recente. S-a spus [i r\s-spus c\ lipsa for]ei de munc\ din]\rile depopulate ale Europei Oc-cidentale ar fi compensat\ tocmaiprin venirea b\rba]ilor tineri [iputernici veni]i din Orientul Mij-lociu [i din nordul Africii, careastfel ar salva economiile prospe-re [i ar continua s\ asigure un traiconfortabil tuturor francezilor,germanilor, englezilor etc. S-a vor-bit de pericolul mortal care i ame-nin]\ pe ace[ti oameni la ei acas\

[i despre salvarea pe care le-oofer\ genero[ii occidentali. Ziare-le [i televiziunile s-au umplut deimagini `nduio[\toare cu copii cepriveau `nspre aparatul de foto-grafiat ori de filmat, eventualmu[când dintr-o bucat\ de pâine(nu dai gre[ niciodat\ cu o fotogra-fie cu copii).

Bine`n]eles c\ lucrurile nustau tocmai a[a. Adev\rul oficial eunul par]ial – ceea ce n-ar fi o pro-blem\, fiindc\ cine poate [ti totadev\rul? Problema e c\ acestade v\r a fost contrazis sistematicde realit\]i ce alterau imaginea„bunului str\in“. ~ns\ despre ele[i despre consecin]ele lor, pe carele cunoa[tem deja mul]i dintrenoi, o s\ scriu mai multe s\pt\mâ-na viitoare.

Probabil c\ una dintre temele sociale majore aleanului 2016, dac\ nu cumva cea mai mare, va fi `nc\ odat\ cea a imigran]ilor ilegali veni]i din ]\rile arabe.~n strâns\ leg\tur\ cu ei, b\nuiesc c\ `n Europa o s\ sefac\ tot mai sim]it\ o contrareac]ie xenofob\, `ngeneral antimusulman\, una pe care o numim reflex „extremist\“.

Românii e de[tep]iRadu Pavel Gheo

Limitele toleran]ei (I)

Tema alegerilor `n dou\ tururi la prim\rii a acaparatspa]iul public. Nu se mai discut\ nimic altceva, nu elansat nici un alt subiect de dezbatere, se vorbe[tedoar de sistemul de vot de la localele din iunie. Vor fi sau nu dou\ tururi? Dac\ da, vor fi doar pentruprimari sau [i la consiliile jude]ene? Nu conteaz\,vrem dou\ tururi, asta pare s\ fie lozinca liberalilor.

Ciolo[, tehnocrat sau abil juc\tor politic?


6 » muzic\

Aimez-vous Brahms?

Un lung [i pasionat eseu ilus-treaz\ n livretul discului drumulstr\b\tut de Allan Evans pentrua se apropia de muzica lui Brahms[i a-i descoperi elevii, apropia]iilui [i ai Clarei Schumann, pre-cum [i `nregistr\rile lor r\maseinedite. Eseul poart\ ca titlu uncitat din spusele lui Brahms:„Dac\ mai exist\ cineva pe carenu am reu[it s\-l ofensez, `mi cersincere scuze“. Dup\ opinia au-torului, muzicienii reprezenta]ipe aceste discuri „au `n]eles, to]i,c\ Brahms a compus o muzic\nou\, c\ a flirtat cu improviza]ia[i c\ a fost influen]at de ritmuri [ide idiomuri etnice“, percep]ia lorfiind `ntr-o propor]ie extrem demare „diferit\ de cea a muzicie-nilor [i a publicului actual“.

Allan Evans `[i descrie cu pa-siune cercet\rile care l-au condus`ntr-o lume a exper]ilor [i colec -]ionarilor diviza]i de „o tensiunede ordin subcultural, separa]i `nfac]iuni ce se dispre]uiesc `n modvicios una pe alta, mânate de sco -pul lor de a c\uta s\ domine [i s\controleze colec]iile importante

de `nregistr\ri istorice [i publi-carea lor“. Una dintre descoperi -rile cele mai spectaculoase pecare le-a f\cut editorul a fost cea apianistei de origine ungar\, Etel-ka Freund (1879-1977). O partedintre `nregistr\rile ei au fostpublicate deja sub eticheta Arbi -ter, n ultimii ani, altele fac obiec-tul prezentului set Brahms. Fiulpianistei i-a deschis „dosare plinecu scrisori [i manuscrise ale ma -mei sale [i cu documente refe -ritoare la fratele acesteia, RobertFreund (1852-1936)“. Un pianist [imai pu]in cunoscut decât EtelkaFreund [i care studiase cu CarlTausig, cu prietenul lui Beetho -ven, Ignaz Moscheles, elev privatal lui Liszt [i `n rela]ii de priete-nie cu Brahms.

Gra]ie memoriilor lui RobertFreund, Allan Evans a avut re -vela]ia c\ Etelka a primit lec]ii depian de la Brahms, n apartamen-tul compozitorului, `n timpulcelor [ase luni petrecute la Viena`n 1894. Ceva mai târziu, la Bu-dapesta, ea avea s\ se `mpriete-neasc\ cu Bartok, iar la sfatul ei,acesta s-a apropiat de Busoni `n1908… La moartea lui Robert, `n1936, Etelka Freund mo[teneapartitura celui de-al doilea Con-cert pentru pian [i orchestr\ deBrahms, iar Bartok se oferea s\ oscoat\ pe ascuns la plecarea lui nStatele Unite, `n 1941, cei doi decupând prima pagin\ [i ata[ân-du-i pentru a `n[ela vame[ii fas-ci[ti pagini de partituri bartokiene.Supravie]uitoare a ocupa ]iei na -ziste [i apoi sovietice a Buda -pestei, Etelka avea s\ emigreze [iea [i s\ se stabileasc\ `n 1946 laNew York, recuperând de la Bar-tok [i re`ntregind partitura brahm -sian\ cu pagina de titlu.

Eseul introductiv semnat deeditorul [i cercet\torul Allan Evanseste plin de informa]ii [i detaliinecunoscute despre eroii s\i [i ai

noului CD, piani[tii Carl Fried-berg (1872-1955), Edith MeadowsHeymann (1872-1960), Marie Bau-mayer (1851-1931), Ilona Eiben-schutz (1872-1967), [i poate fi citit[i pe pagina de web a companieisale, Arbiter.

~ntre documentele audio pu]incunoscute, emo]ionante sunt cele45 de secunde ale unei `nre gis -tr\ri f\cute `n 1889 de Brahms `n -su[i, pentru agentul lui ThomasEdison, pe un cilindru de cear\.Cunoscut\ [i des citat\ – postat\[i pe YouTube – este `nregistra -rea Dansului ungar `n sol minor.Allan Evans introduce acum `ncircula]ie [i o a doua, Brahms im-provizând pe Polka „Libelula“ alui Josef Strauss… Emo]ionante[i instructive sunt, de asemenea,extrasele audio cu Carl Fried-berg, amintindu-[i de `ntâlnireasa cu Brahms [i discutând muzi-ca lui, ca [i amintirile, `mp\natecu exemple muzicale, ale pianis-tei Edith Meadows Heymann –`nregistrate la Londra `n 1949 –despre Clara Schumann ca peda-gog [i interpret\ a muzicii luiBach [i Schumann.

Altfel, `n programul setuluiCD, Carl Friedberg interpreteaz\Chopin, Schubert, Sonatele Opus10/1 [i 90 de Beethoven [i piese deBrahms, Marie Baumayer unStudiu de Schumann, Ilona Eiben -schutz dou\ piese de Schumann[i Brahms, Etelka Freund dou\piese Brahms [i Bartok, Elegia,Opus 8b/2 [i „Pentru copii“. Omen]iune, pentru calitatea lor ex-cep]ional\, merit\ `nregistr\ rileinedite, datând din 1939, aletriourilor brahmsiene cu pian,realizate de Trio de New York,`ntemeiat de Carl Friedberg n 1938,cu violonistul Danil Kar pilovsky(1896-1976) [i cu violoncelistul Fe-lix Salmond (1888-1952).

~n concluzie: V\ place Brahms?Asculta]i noul CD Arbiter Re cords…

Celor c\rora le placemuzica lui Brahms, ca [iacelora ce doresc s\ o`n]eleag\ mai bine,pentru a nu mai vorbi deamatorii de descopeririarheologice muzicale, unfoarte recent ap\rut setde dou\ discuri al Caseiamericane Arbiter lepoate aduce câtevasurprize de propor]ii.Allan Evans, un numebine-cunoscut `n lumeacolec]ionarilor [i aeditorilor de disc istoric,atât de muzic\ clasic\,cât [i etno, a `ntreprins`nc\ o dat\ cercet\ri dearhiv\ aprofundate,pentru a alc\tui ocolec]ie de `nregistr\riinedite ale unor piani[ti„care l-au auzit [i l-aucunoscut pe Brahms [icare au primit de la elbinecuvântareamuzical\“. Rezultatulacestor cercet\ri senume[te Brahms:recaptured by pupils &colleagues/ Recuperat de elevi [i colegi.

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy

Rockin’ by myselfDumitru Ungureanu

Detest iarna mai abitir decât ocu-pa]ia ruseasc\ (`ntr-un fel, se asea -m\n\, fiindc\ viscolul [i gerul dela r\s\rit vin de unde ns\ n-au ve-nit numai ru[ii!). Oricât\ poeziefotografic\ a[ g\si `n peisajele `n -z\pezite, oricât\ nostalgie copil\ -reas c\ mi-ar trezi n\me]ii ([i, da,m\ hr\nesc `ntâmpl\rile vârsteila care totul e feeric!), prefer dinplin promisiunea prim\verii, ar-sura verii sau rodnicia caldei toam -ne. ~ns\ recunosc: iarna cu z\pezi[i frig `mi provoac\ sau `mi aduceo dispozi]ie pe care alt anotimpanevoie mi-o stârne[te. O fi, poate,reminiscen]\ de-acum trei dece-nii, când asprimea de afar\ s-acompensat prin muzic\, rezulta-tul fiind starea de spirit propicescufund\rii pân\ la r\sf\] `nsplendoarea liric\ a Flautului fer-mecat, o versiune `nregistrat\ laViena, cu Herbert von Karajan lapupitrul dirijoral (interpre]ii `miscap\). Operele, concertele pen-tru vioar\, pian sau alte instru-mente mai pu]in utilizate, simfo-niile (nu toate!) au devenit, n aniiurm\ tori, un fel de substan]e lacare trebuie umblat cu grij\, posi-bilitatea risipirii lor nefiind unateoretic\ doar.

A[a c\ serile [i mai ales nop]ilede dup\ 17 ianuarie 2016 au fostdoldora cu muzica lui Mozart. {ipentru c\ am vrut s\-mi umplupân\ la refuz timpanele, m-am„destr\b\lat“ punând pe platanaproape toate discurile adunate,cu predilec]ie concertele de pian(integrala lui Christian Zacharias& Orchestra de camer\ din Laus-sanne, a lui Derek Han & Philhar-monia Orchestra) sau interpret\riunicat l\sate de Alfred Brendel,Arturo Benedetti Michelangeli,Wilhelm Backhaus, Clara Haskil,Friedrich Gulda, Clifford Curzon,Aldo Ciccolini etc. Evitam s\ dez -v\lui `ntr-o rubric\ de rock pasiu-nea mea „secret\“, dac\ nu tr\iam

mica revela]ie a unei realit\]i de-mult cunoscute melomanilor „ade -v\ra]i“. {i ce s\ a[tep]i de la unpunk-rocker, dac\ nu s\ `mp\rt\ -[easc\ [i altora bucuria lui? Ei bine,`n perioada asta de monomanie,am sim]it – parc\ pentru primaoar\, dac\ pot spune a[a – „esen ]a“muzicii lui Mozart, transmis\ ure-chilor mele prin degetele, creie-rul, inima [i respira]ia Clarei Has-kil. E vorba despre `nregis tr\rileConcertelor nr. 20 & 24, cu orches-tra Concerts Lamoureux, dirijat\de Igor Markevitch, la jum\tateasecolului trecut, reeditate peSACD la Decca/Universal Japo-nia. N-a[ putea transcrie mai lim-pede senza]ia tr\it\ decât a f\ cut-opianistul chilian Claudio Arrau:„...you must hear Clara play Mo-zart. Then you will realize how farthe rest of us are from the truth“.

Departe de adev\r m\ aflasematâ]ia ani [i ca p\tima[ ascult\torde rock. Aveam oarecare b\nuielimasochiste, dup\ ni[te evenimen-te compromi]\toare pentru pre-ten]iile mele muzicofile, petrecutela schimbarea liniei audio, `n ur -m\ cu ceva timp. M-am convinsdefinitiv dup\ ce-am ]inut pe „re-pet“ vreo [apte ore un disc vechiremasterizat `n surround: TheAll man Brothers Band – IdlewildSouth (2015, Mercurry/UMG).Apari]ia m-a bucurat mai mult de-cât dac\ s-ar fi ivit la poart\ o dele-ga]ie extraterestr\, propunându-minemurirea cu condi]ia s\ renun]la audi]ii. Numit\ din ra]iuni co-merciale „45th anniversary edi-tion“, cutia con]ine patru discuri:un CD cu cele 7 piese ini]iale + 5complet\ri; 2 CD-uri cu faimosulconcert din Ludlow Garage, dup\care alergam `nsetat acum vreunsfert de veac, crezându-l sub stan -]ial deasupra arhicunoscutului Li-ve at Fillmore East; `n fine, un blu-ray cu 11 din piesele CD-ului, la re-zolu]ia 24/96, atât stereo, cât [i 5.1.

Am ascultat discul pe diferitesu porturi: vinil, band\, caset\,CD, mp3 sau te miri ce alt fleacsoft ware. Niciodat\, dar absolutniciodat\ n-am aflat piesele cumai mult\ culoare, dinamic\ [i re-lief, balansul ideal definit pe cele[ase canale, vocile calde [i chitare-le str\lucitoare, tobele profunde [iorga aidoma gâlgâitului scos desticla cu whiskey de Tennessee,când o `nclini c\tre pahar!

Iarna? Are [i ea p\r]i bune!

Iarna `n Sud

A f\cut-o `ntr-o manier\ ludic\,parodic\, iar textul lui MateiVi[niec, Recviem, pe care l-a pus`n scen\ acum la Teatrul Na]io-nal „I.L. Caragiale“ din Bucu -re[ti, sala Atelier, se `nscrie `naceea[i zon\ de interes tematic [i`n acela[i registru. Cuprins\ `nantologia de texte scurte Omuldin cerc, editat\ `n 2011, piesa luiVi[niec e o parabol\ despre mor -]ii patriei, ai oric\rei patrii, pen-tru care r\zboiul nu mai are ni-mic eroic [i nici triumfal. La an-tipodul omagiului ipocrit dinanu mite c\r]i istorice [i al pre-zent\rii seci din enciclopediile degen, piesa vorbe[te dintr-o per-spectiv\ ironic-cinic\ desprestra turile nev\zute, nepl\cute,insalubre ale confrunt\rilor ar-mate. Textul e o mis\ funebr\ alec\rei tonuri grave sunt atenuatede doze bine calibrate de umor desitua]ii [i de limbaj, `ntr-un ab-surd delicat, a[a cum [tim c\-i es-te specific autorului român de ex-presie francez\. Premiza drama-turgic\ e aceasta: un generalc\zut la datorie trebuie s\ organi-zeze `ntoarcerea acas\ a osta[ilorc\zu]i [i ei la datorie. Nici nu v\`nchipui]i câte categorii: cei cudecora]ii, cei `mpu[ca]i `n inim\,cei care au f\cut pe ei, cel proas -p\t ucis, cei executa]i pentru`nal t\ tr\dare, cei executa]i pen-tru dezertare, cei `n erec]ie, mor -]ii mai vechi, amnezicii, mânc\ -torii de p\mânt, fostul `ns\rcinatcu disciplina, cel care n-a crezutniciodat\ `n victorie, cel care [i-adat seama c\ victoria nu mai eposi bil\, cel care crede `nc\ `nvictorie etc. {i câte probleme de

gestionat: cine s\ intre primii `ncoloan\, cine pe jos, cine `n ca-mioane, cum s\ se procedeze cucei disp\ru]i, dar cu cei care s-aupref\cut mor]i ca s\ scape cu via -]\?, cine s\ le `nchid\ gurile celorgaza]i? etc. Printre ei, [i figuriilustre, dar funeste – Lenin, Sta-lin, Tro]ki [i o mam\, unicul per-sonaj feminin din pies\.

Alexandru Dabija intervine `ntext rearanjând pu]in ordineascenelor, apelând la Ada Mileapentru muzic\, dezvoltând undiscurs scenic diferit de cel dra-maturgic `n principal prin tonali-tate. Tonul lui Dabija `l schimb\pe-al lui Vi[niec, virând spre na-turalism, a[ezând un diez care al-tereaz\ omogenitatea necesar\ astraturilor dramaturgic, regizo-ral, muzical, scenografic, actori-cesc. Regizorul a ]inut ca poves-tea s\ traverseze istoria contem-poran\ [i geografia globului,urm\rind s\-i dea atemporalita-te. O face prin uniformele solda -]ilor, care la `nceput indic\ celedou\ conflagra]ii mondiale, dup\care actorii intr\ `mbr\ca]i pre-cum trupele americane de asaltdin Golf, iar doi dintre ei poart\costume tipic ar\be[ti. Opera]iu-nea nu mai e demult inedit\, iaraici devine de-a dreptul redun-dant\, `ntrucât textul lui Vi[niecavea din scriitur\ doza de genera-litate necesar\. Retorica regizo-ral\ dubleaz\ piesa f\r\ a reu[i s\o `mbog\]easc\, o pozi]ioneaz\ casubaltern\ inten]iilor regizorale,`ns\ o afund\ `ntr-un demers re-gizoral `n defazare. Demers regi-zoral care, prin songurile AdeiMilea, altfel minunate `n sine,cap\t\ [i-un coté brechtian. ~n -su[irea e str\in\ de text, dar devi-ne evident\ [i-n tendin]ele inter-pretative ale distribu]iei. O dis-tribu]ie numeroas\, 24 de actori,majoritar tân\r\, cu care Alexan-dru Dabija ar fi trebuit s\ lucrezemai insistent spre a o aduce laperforman]\ sau m\car la unita-te. Sunt striden]e, abord\ri `ncoaja unor cli[ee, care nu con-ving [i nu transmit st\ri emo]io-nale. Alte câteva, pu]ine, inven]ii

regizorale sunt twist-ul jucat depersonajele istorice (Stalin, Le-nin, Tro]ki, care `n original suntla o partid\ de c\r]i!), `ntrupareacategoriei „celor disp\ru]i `nb\t\lie“ printr-o voce care r\su -n\ dintr-un foarte ochios juke-box, insuficient folosit ca obiectscenic cu poten]ial semantic. Iden -tic, la un slot machine, un r\canjoac\ [i câ[tig\, exclamând „Vic-torie!“, ingenios, dar expediat,pierdut `n aglomerarea de solda]idin jur. O gur\ de p\mânt, un fi-cat tocat de-adev\ratelea la ma -[in\, b\utul unei c\ni de sânge]â[nit din pieptul unui osta[ atingvisceralitatea.

Spectacolul ncepe promi]\tor,deschide un orizont de a[teptarelarg, utilizând interesant arhitec-tura scenei, cea din fundal, l\sat\la vedere, cu solda]ii deceda]ia[e za]i `n locurile tehnicienilor,pe sc\ri, la pod, coborând treptat`n perimetrul de joc. Decorul pro-priu-zis, crea]ia Irinei Moscu, eun bistro, „Chez Vishniec“, cu tottacâmul, `n ale c\rui galantarezac câteva dintre corpurile victi-melor. „A la carte!“ Decorul se de-construie[te pe parcurs, e deza-samblat [i scos treptat `n culise,iar pân\ la final, n perimetrul vi-zual la publicului, nu mai r\mâ-ne decât un relief de denivel\riconstituit din trupurile osta[ilor,acoperit de o pânz\ `n romburialb-negru, precum podeaua micu-lui local fran]uzesc. 25 de mini-zeppeline iluminate din interior,uneori colorat frumos, contra-punctic, r\mân la o func]ionalita-te pur decorativ\, nemi[cate, co-borând pu]in doar la final. Ca su-flete ale mor]ilor, oare?!

Regia lui Alexandru Dabija pa-re neimplicat\, dup\ primul sfertde or\ nu te mai surprinde nimic,distonând cu poten]ialul drama-turgic al textului, la a c\rui valoa-re nu a reu[it s\ se ridice. Celebralui ludicitate, capacit\]ile de n\s -cocitor de sensuri scenice n-aufunc]ionat de data aceasta, regi-zorul aflându-se `n Recviem la unstandard de inspira]ie sub nive-lul cu care-[i obi[nuise fanii.


teatru « 7

Datul `n spectacolOlti]a C`ntec

Pinacoteca din PetrilaIon BarbuCând regia e sub

tonul dramaturgieiPe Alexandru Dabija l-ainteresat teatral subiec-tul vie]ii de dincolo, pecare l-a abordat artistic `ncâteva dintre mont\rilesale de dat\ recent\: Ab-solut, dup\ Ivan Turbinc\,P\i... despre ce vorbim noiaici, domnule!, dup\ Mo-rome]ii, Capra cu trei iezi,un studiu gastronomic [iO... lad\, dup\ Capra cutrei iezi, respectiv Fatababei [i fata mo[ neaguluide Ion Creang\.

8 » dosar


Gheorghe Cr\ciun – refuzul jum\t\]ilorde m\sur\

Alina Purcaru

Gheorghe Cr\ciun este reinserat `ncircuitul just calibrat al marilor re-cuper\ri pe care o literatur\ e datoa-re s\ le fac\, periodic, prin dou\ edi -]ii noi, minu]ios aduse la zi. Estevorba despre dou\ volume care con-tinu\ Seria de autor coordonat\ laEditura Cartea Româneasc\ de Car-men Mu[at [i de fiica scriitorului,Oana Cr\ciun: cea de a treia edi]ie aromanului Compunere cu paraleleinegale, prefa ]at\ de Mircea Martin[i de volumul centrat pe eseistic\ [ipublicistic\ Scriitorul [i Putereasau despre puterea scriitorului, vo-lum care beneficiaz\ de o prefa]\semnat\ de Caius Dobrescu. Fieca-re dintre ele este nso]it de un aparatcritic redutabil, de note ale editoru-lui – preciz\ri exacte despre recupe -r\rile operate [i ad\ugirile semnifi-cative –, de tabele cronologice, docu-mente facsimilate, inedite.

Ceea ce reu[esc aceste dou\ volu-me, care pun una lâng\ alta celedou\ preocup\ri simbiotice pentru

practica textual\ a lui Gheorghe Cr\ -ciun – teoria [i me[te[u gul concretal fic]ionaliz\rii, pe care aceasta lsus]ine –, este mult mai mult decâtaducerea n aten ]ie a unei mo[tenirisingulare [i individuale. Ele readuc,de fapt, `n fa]a cititorilor etosul [i legatul unei `ntregi genera]ii, gene-ra]ia ’80, cu profilul ei atât de con-trastant n raport [i cu ceea ce a pre-cedat-o, [i cu ceea ce a urmat-o, cu fa-lia pe care a operat-o prin modul `ncare s-a definit, prin op]iunile [i de-limit\rile pe care le-a marcat.

Parcurgând textele reunite `nScriitorul [i Puterea sau despre pu-terea scriitorului, multe dintre elecu caracter programatic, e greu s\ui]i de lentila analitic\, teoretizant\prin care Gheorghe Cr\ciun scrutarealitatea [i [i construia, cu mania-cal\, mereu senzual\ aten]ie, rapor-tul personal cu aceas ta [i cu literatu-ra. E aproape imposibil s\ desprinziviziunea pe care o teoretizeaz\ depractica fic ]iunii propriu-zise, pe ca-re o pune `n pagin\ `n Compunerecu paralele inegale, acest roman de

o izbitoare modernitate, o fic]iune-manifest pentru un mod nou, hiper-lucid de a chestiona raportul dintrevia]\, scris [i continuumul reflexivcare le `nso]e[te. Mai mult, la o lec-tur\ care nglobeaz\ din ce n ce maimult din exterior – iar lectura c\r -]ilor lui Gheorghe Cr\ ciun `nseam -n\ de fiecare dat\ deschidere – [i ro-manul, [i eseurile lui readuc, cumspuneam, `n actualitate un `ntregpluton de scriitori congeneri. Se`ntâmpl\ acest lucru fie prin refe-rin]e mediate fic]ional, fie prin in-serturile cvasieseistice, ilustratoarepentru proiectele optzeci[ti[tilor.Este vor ba despre genera]ia unorscriitori care priveau lumea [i c\r -]ile printr-un tip de filtru incisiv, de -structurant, foarte curajos [i riscant,la nivel estetic, dar nu numai, un fil-tru asumat ca parte constitutiv\ aunei fi[e identitare `n care biografi-cul f\cea corp comun cu textul.

„Nevoia esen]ial\ [i `n proz\, [i`n poezie a fost aceea a unui alt lim-baj“, scria Gheorghe Cr\ciun `nCon cepte [i elite, [i dup\ survolulpeste mozaicul prozastic din Com-punere cu paralele inegale e impo-sibil s\ nu vizualizezi, parcurgândincalculabilele modalit\]i prin caretextul (ni) se adreseaz\, nevoiastrin gent\, travaliul [i bucuria de aajunge la acest limbaj, nemaipracti-cat la noi. ~ntr-un alt text, elocventpentru ambi]iile desantiste, pe careGheorghe Cr\ ciun a reu[it s\ le sin-tetizeze n concentrate d\ri de sea m\epistemologice, descria nevoia, de-penden]a aproape, a acestor autoride o cunoa[tere intersti]ial\ a litera-turii [i, implicit, de o nou\ mecanic\`ntre tradi]ie [i autor, una revela -toare, productiv\, autenti c\: „Opt-zeci[tii au avut aceast\ prejudecat\

c\ nu se poate scrie literatur\ decât`n momentul n care [tii totul despreea. C\ aceast\ [tiin]\ nu trebuie as-cuns\, ci etalat\ `ntr-un spa]iu decoo perare cu cititorul, care apar]inede asemenea textului. Ideea opereicon [tien te de faptul c\ ea i propunecititorului o conven]ie, o iluzie lin-gvistic\, simulacrul unui univers cenu poate fi confundat nici m\carpre] de o propozi]ie cu universul reale comun\ mai ales tinerilor proza-tori. Dar con[tiin]a faptului c\ nu sepoate scrie literatur\ decât cu [iprin literatur\, pornind de la litera-tur\ [i `ntorcându-te la ea e gene-ral\“. Observa]iile lui GheorgheCr\ciun, cel din eseuri, [i g\sesc rea-lizarea `n propria literatur\, iarCompunere cu paralele inegale real-mente tr\ie[te din tr-o tensiune inter-textual\, fiind o punere n abis a unuiraport sofisticat cu clasicii, dar [i cuceea ce se scria nou, subteran, `n ae-rul tare al lui „aici [i acum“ [i, maiales, cu ceea ce nu se va putea scrie,indiferent de ambi]iile celui mai per-formant ([i oricât de ndr\ gostit!) ob-servator al lumii [i al literaturii.

Ceea ce mi se pare esen]ial pen-tru modul `n care aceste dou\ volu-me `ncep s\ func]ioneze, `n prezen-tul literaturii [i n variantele propu-se de noile edi]ii, este relevan]a loracut\, dialogul `n care intr\ auto-mat cu foarte mult din ceea ce se

scrie azi. Când Mircea C\rt\rescuintroduce, `n Sole noid, poemul caresemneaz\ ratarea literar\ a unuiprofesor de literatur\, l descrie cape o emana]ie a tot ceea ce acesta ci-tise: „produsul ultim a zece ani de ci-tit literatu r\“. Mai `ncolo consem-neaz\: „când deschideam gura, vor-beam n citate din autorii mei prefe-ra]i“, iar n fa]a bibliotecii de la Lite-re simte doar o recunoa[tere com-plice, fiorul unei re`ntoarceri: „Salabibliotecii era un pântec de corabieticsit\ de c\r]i. Dar eu le citisem de-ja pe toate, absolut toate, de fapt citi-sem absolut fiecare liter\ scri s\vreodat\“. Personajul Solenoiduluiiese dintr-o matc\ `n care obsesia,foamea de text, de `n]elegere a luiepidermic\, cerebral\, pân\ la ulti-mele consecin]e era marca cea maiizbitoare. Aceast\ marc\, cu tot ceeace ea presupune [i cu tot ceea ce ea a`nsemnat pentru o faz\ a literaturiinoastre, nu a fost `nc\ cercetat\ `ntoate resorturile ei, de[i produce, `ncontinuare, [i nu doar prin fo[tii co-militoni optzeci[ti, literatur\ dincea mai bun\.

C\r]ile lui Gheorghe Cr\ciun,diagnosticul pe care el l-a negociatpermanent pentru cei al\turi de ca-re scria [i `n]elegea literatura sunt,`n acest context, de neocolit, [i `n si-ne, [i prin amprenta pe care gândi-rea lui, literatura [i jocul cu ea aul\sat-o `n ceea ce i-a urmat [i i ur-meaz\ `nc\.

„Suplimentul de cultur\“ v\ propune un grupaj special dedicat seriei de autor„Gheorghe Cr\ciun“ de la Cartea Româneasc\, serie coordonat\ de fiicascriitorului, Oana Cr\ciun, [i de criticul literar Carmen Mu[at. Alina Purcaru arealizat interviuri cu cele dou\ coordonatoare [i scrie despre cele mai recentedou\ volume ap\rute `n noiembrie 2015 – Compunere cu paralele inegale [iScriitorul [i Puterea sau despre puterea scriitorului.

© D

avid

Igna

szew

ski

dosar « 9


Oana Cr\ciun: „Impresia meaeste c\ tata `nc\ lucreaz\“

Interviu realizat de Alina Purcaru

Ce rol a jucat hazardul `ndes coperirea multor texteine dite, revelatoare, din ar -hi va Gheorghe Cr\ciun?

Arhiva tat\lui meu este un orga-nism viu. Chiar m\ `ntreb uneoricât timp voi mai face descoperirisemnificative `n dosarele recupe-rate parte de la Bucure[ti, unde [i-apetrecut ultimii 10 ani din via]\,parte de la Tohanu Vechi, din casap\rinteasc\, unde ì f\cea pl\ceres\ studieze [i s\ scrie. Ca idee a am-plorii arhivei Gheorghe Cr\ciun,manuscrisele con]inute `n zeci desaci [i cutii sunt acum a[ezate `ncel pu]in o sut\ de bibliorafturi. Ta t\lmeu a scris enorm, `ntr-un stil parti-cular, [i aici m\ refer la construc]iac\r]ilor lui. Pentru fiecare volumpublicat sau r\mas inedit, are `ntredou\ [i chiar cinci manuscrise, cuvariante de texte [i de sumar.

~nc\ nu g\sisem toate manus-crisele tat\lui meu n momentul ncare a demarat proiectul Seriei deautor dedicate lui de Editura Car-tea Româneasc\ [i nici acum nusunt sigur\ `n ce m\sur\ este doarrolul hazardului c\ le-am des co -perit chiar atunci când aveam ne-voie de ele. De exemplu, `mi lipseamanuscrisul romanului lui de de-but, Acte originale, copii legalizate,când varianta tip\rit\ a c\r]ii o tri-misesem deja c\tre editur\. Amf\cut un drum la Tohan, unde casaera nelocuit\ de mai bine de un an,dup\ moartea bunicii mele, `n spe-ran]a c\ acolo l voi g\si. ~nainte dea intra `n cas\, mi-am spus: „Tata,dac\ vrei s\ `]i apar\ cartea, acume momentul s\ m\ aju]i“. ~n came-ra de lucru a tat\lui meu erau `nc\zeci de saci nedesf\cu]i, cutii, dosa-re, t\ieturi din ziare, reviste, toate`ng\lbenite de timp. ~n primul sacluat la mâ n\ am g\sit manuscrisul.

Tot atunci, ntr-un pache]el legat cusfoar\ [i cu scrisul tat\lui meu peel, am descoperit exemplarul de sem -nal al romanului, precum [i o scri-soare c\tre tata semnat\ de buniilui prieteni, prozatorul Mircea Ne-delciu [i pictorul Ion Dumitriu.„B\ trâne“, ì scrie Mircea, „acumun sfert de or\ am luat de la C.R.[Cartea Româneasc\] acest primexem plar din Acte originale/Copiilegalizate pe care m\ gr\besc s\ ]i-ltrimit.“ Am mai g\sit atunci, ntr-undosar pr\fuit [i care aparent nuavea nici o leg\tur\ cu manuscri-sele lui tata, l\sat la Tohan de celpu]in 30 de ani, o acuarel\ a lui IonDumitriu, un fel de cadou pe care il-a f\cut cu ocazia public\rii pri-mei lui c\r]i. Ion a ref\cut `n cre-ion coperta romanului – reprezen-tat\ de o fotografie din Tohan,f\cut\ chiar de tata. De jur `mpre-jurul copertei, a pictat o coroan\ decrengi `nflorite – simbol al bucu-riei `nceputului, al victoriei (cu-nun\ de lauri), dar, poate, [i al chi-nului crea]iei (cunun\ de spini).Un desen minunat, care era `m -p\turit [i pe care nu l-am putut des-chide imediat, era lipit. L-am des -p\turit o s\pt\mân\ mai târziu, laBra[ov, [i ulterior l-am inclus `nexpozi]ia itinerant\ cu grafica luitat\lui meu, care a `nso]it `n toat\]ara lansarea seriei de autor din2014 [i 2015. Ambele documente facparte din Addenda la volumul Acteoriginale/Copii legalizate, publicat`n 2014 de Editura Cartea Româ-neasc\.

Tata `[i construia scheletul fie -c\rei c\r]i cu mare minu]iozitate,iar `n arhiv\ sunt multe documen-te de lucru care demonstreaz\

acest stil de a scrie, pre]ioase pen-tru `n]elegerea operei lui. Am g\ -sit, de exemplu, relativ recent, undosar de lucru la cel de-al doilea ro-man al lui, Compunere cu paraleleinegale, care con]ine, pe lâng\obi[ nuitele variante de titlu [i decuprins, numeroase foi scrise demân\: fi[e de descriere a persona-jelor, dar [i de distribu]ie a perso-najelor `n capitolele romanului,chiar o schem\ de rela]ii `ntre per-sonaje, fi[e de citate, note explicati-ve la textele incluse n car te. Pentruc\ nu le puteam include pe toateacestea n Addenda la carte, ele vorfi publicate ntr-un dosar special nrevista „Observator Cultural“, darar putea la fel de bine s\ fac\ obiec-tul unui volum de sine st\t\tor.

Este o `ntâmplare faptul c\ amdezgropat din arhiv\ toate acestelucruri chiar atunci când erau ne-cesare? Impresia mea este c\ tata`nc\ lucreaz\ [i avem o comunica-re destul de bun\.

A]i putea povesti câteva `n -tâmpl\ri legate de desco pe ri -rea/recuperarea unor texte ne -cunoscute ale tat\lui dumnea -voastr\ care v-au emo ]io nat?

Pentru c\ tata a men]ionat `n câte-va interviuri c\ inten]ioneaz\ s\-[ipublice `n volum poeziile din tine-re]e, dar [i un jurnal ([i nu se refe-rea la Fals jurnal la Pupa russa),mul]i prieteni de-ai lui, scriitoriconsacra]i, m\ tot `ntrebau undesunt poeziile [i jurnalele lui. Credc\ cel mai mult m-am bucuratcând am g\sit aceste lucruri `n ar-hiva lui. Sunt cel pu]in dou\ volu-me de poezie, ce par a fi preg\titede tipar. ~n privin]a jurnalului,sunt mai multe agende cu nota]iidin anii ’80-’90, probabil nu de tipulla care s-ar a[tepta iubitorii genu-lui. ~nsemn\ri de concepte [i idei,gânduri introspective referitoarela condi]ia scriitorului, observa]iiasupra unor evenimente sociale [ipolitice importante.

Se [tie c\ optzeci[tii [i-auf\cut un canon alternativ,des coperind [i punând `n cir-cula]ie referin]e importantedin literatura str\in\ a mo-mentului, `n special poezia [ipro za profund inovative, dinSUA. V-a transmis [i dum-neavoastr\ ceva din acestereferin]e literare? A]i negociat

vreodat\ „canonul“ pre ferin -]e lor? V\ `ntreb inclusiv pen-tru c\ [tiu c\ Gheorghe Cr\ -ciun v-a fost [i profesor.

Casa noastr\ era mereu plin\ descriitori [i pictori [i aproape `n fie-care sear\ era cenaclu la noi, `miamintesc din copil\rie. Desigur, peatunci nu priveam lucrurile a[a –erau prietenii no[tri mereu pu[i pediscu]ii serioase, iar eu [i fratelemeu, Vlad, nu aveam voie s\ st\ms\ asist\m la `ntâlnirile lor chiarpân\ la orice or\ din noapte. A[acirculau ideile [i c\r]ile `ntre ei, nuaveau nici o problem\ s\ citeasc\ nfrancez\ sau englez\, mama, care afost coleg\ de facultate cu tata, tra-ducea din spaniol\, dac\ era nevoie,purtau o coresponden]\ asidu\, nuratau nici o ocazie s\ discute desprenoile descoperiri de concepte, dialo-gul acesta natural ì ]inea vii `ntr-operioad\ opresiv\.

De când am `nv\]at s\ citesc [ipân\ dup\ facultate, tata obi[nuias\-mi pun\ n bra]e câte un teanc dec\r]i, dar era curios s\ afle ce p\re-re am eu despre ele. A[a l-am citit,de exemplu, când aveam `n jur de 9ani, pe Vladimir Colin, ale c\rui po-ve[ti le-am iubit nespus, [i pe care l-am cunoscut la noi aca s\ chiarcând eram sub influen]a lecturilor lui.

Sigur c\ nu a fost un tat\ obi[ -nuit, iar lucrul acesta ne-a influ -en]at mult [i pe mine, [i pe fratelemeu. Când Vlad era la vârsta eter-nelor `ntreb\ri, a vrut s\ [tie de cenorul se cheam\ nor. Iar tata i-ar\spuns: „Vlade, semnul lingvisticeste arbitrar“.

Uneori, a[a mergeau lucrurilecu el. Prima dat\ când am avut con-tact adev\rat cu ceea ce `n seamn\literatura – sau teoria literaturii,mai bine zis – a fost `n clasa a IV-a,când am f\cut medita]ii cu tata pen-tru trecerea la gimnaziu. Am stu-diat atunci genurile [i curentele li-terare, am `nv\]at s\ gândesc [i s\citesc altfel, lucru cu care profesoriide român\ din anii ’80-’90 nu erauprea obi[nui]i. Am mai f\cut `nc\ odat\ medita]ii cu tata, `nainte de aavea examen la facultate, a[a se facec\ dup\ ce am intrat la Litere `n Bra-[ov, [tiam deja o parte din cursuri.Cred c\ nici nu s-a pus vreodat\ `ndis cu]ie, la modul real, la noi `n fa-milie, ca eu s\ urmez o alt\ speciali-zare universitar\. Tata m\ vedeacritic literar, iar presiunea pe care apus-o pe mine – [i nu numai el – `ntimpul facult\]ii a fost foarte mare.

Majoritatea profesorilor mei neerau buni prieteni de familie [i credc\ fiecare dintre ei [i-a dorit s\ de-monstreze `n fa]a studen]ilor c\ num\ favorizeaz\ `n vreun fel.

~n]eleg c\ ave]i `n preg\tireun volum de coresponden]\,care poate `mbog\]i „foto gra -fia de grup“ `n care au fostprin[i scriitorii din genera -]ia tat\lui dumneavoastr\.Cum v\ aminti]i `ntâlnirilecu prietenii scriitori [i ar -ti[ti ai tat\lui [i ce pute]i di-vulga despre coresponden ]ape care a purtat-o cu cei lal]ioptzeci[ti?

~ntr-adev\r, am `nceput s\ strân-gem, Carmen Mu[at [i cu mine, dinscrisorile trimise de tat\l meu de-alungul timpului. ~ntr-o perioad\ `ncare era dificil s\ iei leg\tura printelefon cu cineva, iar, desigur, tele-foane mobile [i internet nu existau,tata [i prietenii lui [i scriau mult. Evorba aici de Mircea Nedelciu, IonBogdan Lefter, Gheorghe Ene,Gheor ghe Iova, Ioan Flora, Alexan-dru Mu [ina, Bedros Horasangian,Alexandru Vlad…Tata a avut chiardarul de a se `mprieteni astfel cucâ]i va scriitori, cred c\ este cazulre la]iilor lui literare cu Radu Pe-trescu sau Dumitru }epeneag, iardin lecturarea scrisorilor lor se poa-te vedea foarte clar cum evolueaz\[i rela]ia dintre ei. ~n arhiva Gheor-ghe Cr\ciun exist\ câteva zeci depachete cu scrisori primite de tatade la diver[i scriitori români [i sperca [i majoritatea prietenilor lui s\ fip\strat la fel de bine coresponden]acu el, pentru a putea reface acesteconvorbiri extrem de interesantedin perspectiva istoriei literare, dar[i politico-sociale.

Oana Cr\ciun, fiica scrii -torului, continu\ poves -tea, `nc\ plin\ de sur-prize, a recuper\rii uneimo[teniri care nu e doarde familie, ci vizeaz\memoria proasp\t\ [i fecund\ a ceea ce a fostmai bun `n literatura ultimelor decenii.


10 » dosar

Interviu realizat de Alina Purcaru

Textualismul, ca prejudeca -t\, a filtrat accesul cititorilorla romanele lui GheorgheCr\ciun. Care ar fi acele atri -bute de for]\ ale prozei luimai pu]in amintite de criti c\,dar care ar putea atrage azicititori [i lecturi proas pete?

Textualismul este o etichet\ vag\,total inadecvat\ pentru proza luiGheorghe Cr\ciun, care nu a folo-sit niciodat\ termenul pentru avorbi despre sine. De altfel, a folo-sit orice prilej de a respinge o ast-fel de etichet\. ~ntr-o scrisoare tri-mis\ lui Dumitru }epeneag `n fe-bruarie 1994, George face o seriede preciz\ri n leg\tur\ cu aceast\confuzie, pe care a[ vrea s\ le re-iau aici: „«Textualismul» (produsal criticii care avea nevoie de o eti-chet\ confortabil\ [i ambigu\) e ono]iune mai degrab\ peiorativ\.Tare m\ tem c\ cei care au pus-o`n circula]ie ca un fel de anatem\au fost slugile regimului de laS\pt\m`na [i Luceaf\rul. Eu unul,cel pu]in, am avut parte, dup\apari]ia volumului de debut din’82, de un atac furibund desf\[urat`n S\pt\m`na `n cuprinsul uneipagini `ntregi. A existat chiar orubric\ de execu]ie, intitulat\«Despre textualism», unde au fostf\cu]i praf [i al]i tineri prozatori(`mi amintesc de Iliescu, Horasan-gian). Criticii no[tri «de bine» aupreluat no]iunea tocmai pentru ao salva ([i a ne salva) de ghilotinas\pt\m=nist\, f\r\, `ns\, a o revi-zui, f\r\ a fi `ncercat vreodat\ odefini]ie. Au b\tut moned\ pe as-ta, f\când ns\ din «textualism» ca[i din «postmodernism» un nceput

bun la toate“. Textualismul, a[acum este el definit de reprezentan -]ii grupului Tel Quel, `n Fran ]aanilor ’60, propunea ruptura to-tal\ `ntre text [i lume, concentra-rea exclusiv\ asupra problemelortextului ca discurs, f\r\ nici oleg\tur\ cu lumea. Pentru tex-tuali[tii francezi, limbajul era to-tul, iar literatura era exclusiv oaventur\ discursiv\. Cu totul alt -ceva propuneau optzeci[tii [i,odat\ cu ei, Gheorghe Cr\ciun: de-ficitul de real din proza româ-neasc\ a deceniilor [apte [i opt i-af\cut s\ vorbeasc\ despre necesi-tatea de a redescoperi realitateaimediat\, despre care nici ziarelevremii nu pomeneau, [i de a inven-ta noi formule narative capabiles\ o reflecte. A[a a luat na[tere„ingineria textual\“ a lui Nedel-ciu, concepte ca „textuare“ [i „te-xisten]\“ propuse de Iova sau celde „proz\ textual\“ avansat deCr\ ciun. Noutatea const\ `n fap-tul c\, de[i au o foarte pregnant\con[tiin]\ a literarit\]ii, expri-mat\ ca atare `n textele lor, scrii-torii optzeci[ti nu uit\ nici o clip\c\ punctul de plecare al textuluieste lumea. Inten]ia lui Gheorghe

Cr\ciun nu a fost nici o clip\aceea de a distruge rela]ia dintrerealitate [i text, ci dimpotriv\: a[ase face c\ realitatea imediat\irumpe n text cu toate detaliile ei,hipertrofiate de privirea avid\ anaratorului [i de lentoarea cu ca-re se `nl\n]uie cuvintele.

De ce crede]i c\ experimen-tul `n proz\, atât de dragoptzeci[tilor, ca [i lui Gheor -ghe Cr\ciun, a ajuns, `n câtevadecenii, surs\ de reticen ]e?Este, din punctul dumnea -voastr\ de vedere, semnul unei schimb\ri de paradig -m\, al unei proaste cunoa[ -teri sau un reflex mai degrab\comun fa]\ de tot ceea ce eimprevizibil?

Experimentul este o „faz\ preg\ti-toare“ pentru ceea ce va urma, o`ncercare de a descoperi noi mo-dalit\]i de expresie, noi formule [itehnici narative. Experimentuleste necesar [i, de-a lungul istorieiliteraturii, cei care au recurs laexperiment au reu[it s\ inoveze,s\ modifice profund mersul litera-turii. Don Quijote a fost, la vremea

lui, un experiment, la fel ca ~n c\u -tarea timpului pierdut [i la fel caUlise sau Omul f\r\ `nsu[iri. Nu-mai o con[tiin]\ acut\ a literaturiipoate aprecia beneficiile experi-mentului pentru dinamica feno-menului literar. Iar optzeci[tii aufost, al\turi de interbelici, autoripentru care cultura a fost la fel deimportant\ precum crea]ia pro-prie. Gheorghe Cr\ciun a `nceputprin a scrie poezie, apoi a trecut laproz\ [i a avut o lung\ perioad\ ncare a recurs la experiment. Ecou-rile se v\d n Acte originale/ Copiilegalizate [i `nc\ [i mai evident `nvariantele premerg\toare ale vo-lumului de debut, Gramatica ge-nerativ\ pentru zile [i locuri [iFragmente din istoria trupuluimeu, pe care sper s\ le public\mla un moment dat, n cadrul Serieide autor.

~n prefa]a preg\tit\ pentruedi]ia `n limba francez\ a ro-manului Compunere cu pa -ralele inegale, Ovid Crohm\lni -ceanu vorbea despre „cama-raderia jovial\ cu clasicii“ ascriitorilor optzeci[ti. A]iputea aminti alte apropierisemnificative, creatoare, din -tre Gheorghe Cr\ciun [i al]iclasici, `n afar\ de intimita -tea cu lumea lui Longos, au-torul romanului antic de dra -goste, Dafnis [i Cloe, rescris`n Compunere...?

Crohm\lniceanu, care-i cuno[teafoarte bine pe prozatorii optze -ci[ti, dintre care cei mai mul]i tre-cuser\ prin cenaclul „Junimea“,condus de el, [tia c\ to]i erau „to -b\ de carte“, c\ aveau lecturi soli-de nu doar din clasici, ci [i din con-temporani – români [i str\ini –, c\scrisul lor era unul care intra `ndialog cu o `ntreag\ tradi]ie lite-rar\, de pe pozi]ii de egalitate.To]i scriitorii optzeci[ti, poe]i,prozatori, dramaturgi, f\r\ ex-cep]ie, sunt cititori mp\timi]i, iar„am\nuntul“ acesta transpare `ntoate scrierile lor. ~n Compunerecu paralele inegale – [i nu numaiaici –, Gheorghe Cr\ciun ]ese o foarte dens\ re]ea intertextua -l\, convocând `n pagin\ nu doar

antichitatea greco-latin\, ci [i unnu m\r considerabil de scriitoridin epoci [i spa]ii diferite, recog-noscibili aproape instantaneu.

Care crede]i c\ au fost pun -ctele forte ale eseistului [ipublicistului Gheorghe Cr\ -ciun, acele calit\]i ale stilu-lui care ar putea fi preluate[i exersate ast\zi, mai ales c\eseu se scrie din ce `n ce maipu]in, iar publicistica e [i ea`ntr-un impas, din multiplemotive?

Claritatea ideilor, rigoarea concep -tual\, refuzul jum\t\]ilor de m\ -sur\ [i al cli[eelor, exigen]a etic\,incisivitatea, libertatea de gândi-re [i de expresie, curajul de a spu-ne lucrurilor pe nume `n orice si-tua]ie [i cu orice consecin]e, `n -dr\zneala de a descoperi punctede vedere noi acolo unde ceilal]ise mul]umesc s\ repete idei primi-te de-a gata, curiozitatea intelec-tual\... Gheorghe Cr\ciun avea ocultur\ solid\, literar\, teoretic\[i filozofic\, ceea ce face ca scrisullui s\ fie unul de mare rafina-ment, cu multe nuan]e [i debor-dând de personalitate. Citindu-iscrierile, indiferent c\ e vorba deproz\, eseuri, texte teoretice saupublicistice, ai impresia c\ fiecarecuvânt este la locul lui, c\ echili-brul frazei este perfect, reu[ind s\redea ritmul [i intensitatea uneigândiri sfredelitoare, care radio-grafiaz\ totul `n profunzime, nel\ -sând nimic la voia `ntâm pl\rii.

Carmen Mu[at: „Inten]ia luiGheorghe Cr\ciun nu a fost nici o clip\ aceea de a distruge rela]iadintre realitate [i text, ci dimpotriv\“Carmen Mu[at reafirm\valorile forte ale prozeilui Gheorghe Cr\ciun [icontextualizeaz\ genezaunor prejudec\]i literarelegate de stilul pro za -torului optzecist, per -petuate de mare partedin critic\.


carte « 11

Tratament `mpotriva uit\rii:Septembrie, de Jean Mattern

Eli B\dic\

Jean Mattern, scriitor – B\ile Ki-raly (Polirom, colec]ia „BibliotecaPolirom. Proz\ XXI“, traducere deSilviu Lupescu, cuvânt `nainte deGabriela Adame[teanu, 2009) [iLapte [i miere (Polirom, colec]ia„Biblioteca Polirom. Proz\ XXI“,traducere de Anca B\icoianu,2011) – [i editor francez – coordo-neaz\, la Gallimard, colec]ia de li-teratur\ str\in\ „Du Monde En-tier“ [i colec]ia „Arcades“ –, estedestul de bine cunoscut publicu-lui român (mai ales c\ are originib\n\]ene). Cea mai recent\ `ntâl-nire cu cititorii de aici a avut-o laFestivalul Interna]ional de Litera-tur\ de la Timi[oara (FILTM) `n2014 (edi]ia a III-a), unde a citit, `navanpremier\, un fragment dincartea ce avea s\-i fie publicat\ la`nceputul lui 2015 `n Fran]a: Sep-tembrie. Atunci, iar apoi n cadrulunui interviu cu autorul, l-am au-zit vorbind pentru prima dat\ de -spre acest roman. ~mi amintesc c\`mi pl\cuse [i `mi suscitase inte-resul, a[a c\ m-am bucurat de ra-piditatea cu care s-a mi[cat Poliro-mul, traducând Septembrie `nacela[i an, la câteva luni distan]\(`n octombrie mai exact).

~n cadrul evenimentului de la Timi[oara, Mattern spunea:„Aveam [apte ani, iar JocurileOlimpice de la München fac partedin amintirile mele cele mai in-tense. Tat\l meu era `n Germania`n acea perioad\. Era, a[adar, uneveniment fericit, dar [i dramatic.Pentru prima dat\, tat\l meu nu aputut s\-mi explice moartea celorcincisprezece ostatici, ci a plâns.~n istoria mea personal\, acestmoment marcheaz\ o ruptur\ [im\ `ntreb dac\ nu cumva am de-venit scriitor pentru a g\si ununghi s\ povestesc asta“ – decla-ra]ie destul de relevant\ pentru adiscuta romanul acesta [i `n an-samblul scrierilor autorului. Nude alta, dar Mattern vine destul detârziu n literatur\ (pân\ la vârstade 38 de ani nu a scris deloc fic]iune),

cu experien]\ de editor, `nc\rcatcu pove[ti de familie (tat\l a p\ -r\sit Timi[oara la 15 ani, emi-grând `n Fran]a), un scriitor pen-tru care amintirile sunt motorulfic]iunii – „crezul“ s\u literar ar fic\ autorii trebuie s\ scrie despreceea ce nu pot uita. Cu toate acestedate la `ndemân\ m\ hazardez [im\rturisesc public c\ Septembriemi s-a p\rut cel mai iscusit volumal s\u, cel mai bine controlat dinpunct de vedere tehnic, dar [iemo]ional. Poate de aceea, dac\nu l-a]i citit pe Mattern, v\ n demns\ `ncepe]i cu acest volum.

Trei p\r]i, un prolog [i un epi-log. Fiecare parte are subcapitoledivizate pe zile, ca un jurnal ]inutde narator. Totul `ncepe pe 25 au-gust [i se `ncheie pe 12 septembrie1972. Bine`n]eles, cea mai dezvol-tat\ zi este cea de 5 septembrie, da-ta la care sportivii [i antrenoriilor au fost lua]i ostatici – ziuaaceasta ocup\, totodat\, `ntreagaparte a doua a c\r]ii. Pretextul na-ra]iunii este explicat, grosso mo-do, `n Prolog: „...mi-am deschiscomputerul [i am [tiut c\ trebuias\ scriu povestea acelor zile a[acum mi le aminteam, ne]inândseama de cronologia oficial\. Cas\-i onorez pe cei unsprezece spor-tivi ale c\ror nume nu pot fi amin-tite public de team\ s\ nu stric\mcuiva cheful; dar [i pentru a rea-duce la lumin\ povestea unui omdespre care nu am vorbit nicio-dat\ nim\nui, un om care a dis -p\rut odat\ cu cele unsprezece si-crie, definitiv, ca [i când ar fi fostucis [i el pe pista de la Fürsten-feldbruck. Acel om se numea SamCole“ (pag. 12).

La `nceputul romanului neafl\m, a[adar, `n 2012, `n preajmaJocurilor Olimpice de var\ de laLondra. Jurnalistul SebastianCraig, pensionat de câ]iva ani, este solicitat de Andrew Stanford,noul [ef al redac]iei de sport de laBBC, s\ fie consultant pentru noi-le Jocuri, `ncheindu-[i, astfel,„frumos cariera“, la patruzeci de

ani distan]\ de la debutul s\u de laMünchen, atunci când devenise„aproape celebru“ gra]ie docu-mentarului s\u: „un interviu ex-clusiv cu Mark Spitz, un `n -dr\zne] montaj de imagini alelu\rii de ostatici, dezv\luirile me-le despre sl\biciunile poli]iei ger-mane. F\cusem o anchet\ am\ -nun]it\ la fa]a locului, apoi, odat\`ntors la Londra, g\sisem un felpersonal de a povesti `nl\n]uireaevenimentelor, de parc\ prota-goni[tii mei ar fi fost eroii uneitragedii de Shakespeare. Toate as-tea mi-au adus respectul celor dinbreasl\“ (pag. 11).

Refuzând s\ participe n calita-te de consultant la Jocurile Olim-pice de la Londra, Sebastian sehot\r\[te, a[a cum am redat maisus, s\ scrie o carte despre tragice-le evenimente din 1972, din un-ghiul s\u subiectiv, dar [i pe bazainvestiga]iilor sale de atunci. Nu enimic original `n acest pretext,inedit\ este modalitatea n care es-te narat\ povestea. A[a c\ ne vom`ntoarce `n timp [i-l vom `nso]i peSebastian la München, vom empa-tiza cu emo]iile sale de debutant,cu toate confuziile sale, ne vombucura laolalt\ cu el de ideile jur-nalistice n\stru[nice care `i trecprin cap. {i tot prin el `l vom cu-noa[te pe Sam Cole, un alt jurna-list („Jewish Week“, detaliu foarteimportant pentru nara]iune), punc -tul `n care iubirea intr\, aproapepe nesim]ite, `n roman. Da, iubi-rea homosexual\, ceea ce, dup\mine, e cu atât mai interesant\.Plus elementul adulter – Sebas -tian este c\s\torit. Atipicul facebine fic]iunii, nu-i a[a? Cum iu-be[ti când o tragedie se petrece `napropierea ta? Poate o rela]ie fra-ged\ s\ supravie]uiasc\ `n aseme-nea condi]ii? {i, dac\ nu, ce r\mâ-ne de f\cut?

Cu precizie, o documentareatent\ [i un mare respect pentrupersonajele sale, Jean Matternreu[e[te s\ g\seasc\ unghiul po-trivit pentru a scrie despre un

eveniment tragic de amploare in-terna]ional\. Un roman n care at-mosfera creat\ cânt\re[te mult,suspansul e necesar, iar istoriapersonal\/mic\ este influen]at\de cea colectiv\/mare, câteva des-tine suport\ modific\ri dramatice[i, odat\ cu ele, schimb\ esen]ial[i aproape tangen]ial un altul. Ocarte necesar\, a[ spune, pentruun tratament `mpotriva uit\rii.

Septembrie e departe de a fi ocapodoper\ (oricum, m\ feresc,personal, de afirma]ii grandioa-se), este pur [i simplu o poveste bi-ne spus\. A page-turner, cum spunenglezii. Ideal\ pentru o du p\-amia z\ de lectur\ captivant\.

La final, v\ propun dou\ pasajegr\itoare pentru cartea pe care v-o recomand:

„Poate c\ exist\ `ntr-adev\r `n -tâmpl\ri care nu se [terg din ini -mile noastre, reminiscen]e caresfâr[esc prin a atârna prea greuda c\ nu le `mbr\c\m `n cuvinte [i adev\ruri care trebuie spusedac\ nu vrem ca ele s\ ne sufoce“(pag. 10).

„Nu `n]elegem `ntotdeauna ceni se `ntâmpl\, sau nu imediat.Totu[i, progres\m“ (pag. 141).

Septembrie, Jean Mattern, traduceredin limba francez\ de Constan]aCiocârlie, colec]ia „Biblioteca Polirom.Actual“, Editura Polirom, 2015

Moartea [i iubirea sunt cele dou\ tememajore care se `mpletesc `n cel mai nouroman semnat de Jean Mattern,Septembrie (Polirom, 2015). Ceea ce-lparticularizeaz\ [i `l scoate `n eviden]\din marea de romane care se construiesczilnic cu acelea[i subiecte este un

eveniment despre care s-a scris prea pu]in`n ultimii ani `n form\ literar\: JocurileOlimpice de var\ de la München din 1972,cele `n care [i-au pierdut via]a unsprezecesportivi [i antrenori israelieni, `n urmaunui atac terorist. E interesant unghiuldin care Mattern trateaz\ tragicul

eveniment, o perspectiv\ personal\ (a naratorului, desigur) [i, de aceea,extrem de eficient\. Istoria fic]ionalizat\,un omagiu discret adus victimelor, re`m -prosp\teaz\ memoria cititorului [i-l ]ine`n roman chiar dac\ deznod\mântul este cunoscut a priori.

Diminea]\ pierdut\ (cinci edi]ii laPolirom) a ap\rut la EdituraCartea Româneasc\ `n 1984 [i aprimit Premiul pentru Proz\ alUniunii Scriitorilor din România.A fost dramatizat [i pus `n scen\de regizoarea C\t\lina Buzoianula Teatrul Bulandra (decembrie1986), `ntr-un spectacol devenitclasic, cu Tamara Buciuceanu, Gi-na Patrichi, Victor Rebengiuc,Rodica Tapalag\, Irina Petrescu,Marcel Iure[ [.a.

Cartea a mai fost tradus\ [ipublicat\ `n Fran]a (Gallimard,2005, trad. Alain Paruit; edi]ie fo-lio, 2013), SUA (Northwestern Uni-versity Press, 2011, trad. PatrickCamiller), Spania (Random House

Mondadori, 2009, trad. SusanaVásquez Alvear), Italia (Atmos-phere libri, 2012, trad. RobertoMerlo [i Cristiana Francone), Por-tugalia (Dom Quixote, 2012, trad.Corneliu Popa), Turcia (Yapi Kre-di Kultur Sanat, 2011, trad. LeilaUnal), Ungaria (Europa, 2010,trad. Koszta Gabriella), Polonia(Wydawnictwo W.A.B., 2012, trad.Tomasz Klimkowski), Bulgaria(Balkani, 2007, trad. RumianaStanceva [i Vasilka Aleksova), Is-rael (Nimrod Books, 2007, trad.Yotam Reuveny) [i `n Estonia(Eesti Ramaat, 1992, trad. NataliaAlver [i Riina Jesmin). De aseme-nea, a fost nominalizat\ la Pre -miul Uniunii Latine `n 2006.

„Diminea]\ pierdut\ este atâtde strâns legat\ de cadrul sau deam\nuntele bogate ale vie]ii per-sonajelor – str\zile [i gr\dinile,casele pe care le mo[tenesc sau leneglijeaz\ –, `ncât e greu s\ o

descrii pe scurt ori s\ o lauzi ca peo fic]iune obi[nuit\. Pe de o parte,este un studiu foarte original alunor promisiuni uitate [i al unorvisuri ne`mplinite. Dar poate ficitit\ [i ca un `ndr\zne] punct de

vedere, de un modernism târziu,asupra unei societ\]i `ntregi.Oricum ai lua-o, este o realizareuluitoare“, a spus Alan Brown-john, `n „The Times Literary Sup-plement“.

Volumul de eseuri Cioran sau untrecut deocheat, ap\rut `n 2011 laEditura Polirom, `n seria de au-tor dedicat\ poetei [i eseisteiMarta Petreu, a fost publicat `nlimba italian\, editat de Giovan -ni Rotiroti la Editore Orthotes, ntraducerea Magdei Arhip [i aAmeliei Natalia Bulboac\ [i cu opostfa]\ de Matia Luigi Pozzi.Proiectul a ap\rut cu sprijinulInstitutului Cultural Român.

Cartea Martei Petreu, aflat\ laa III-a edi]ie rev\zut\ [i ad\ugit\,reconstituie, minu]ios [i docu-mentat, circumstan]ele filosofice[i istorice care l-au dus pe tân\ -rul Cioran la o op]iune politic\extremist\ [i analizeaz\ insolitasa combina]ie de idei – de extre -m\ dreapt\ legionar\ [i de extre -m\ stâng\ bol[evic\ –, adu cânddovezile desp\r]irii de trecutuls\u „deocheat“.

Din cuprins: • Convertirea po -litic\ a lui Cioran. Noiembrie1933 • Doctrina legionar\ • Doctri-na legionar\ [i intelighen]ia

interbelic\ • Filosofii paralele:Spen gler [i Cioran • Critica fizio -nomi c\ a României • Filosofii para-lele: Lovinescu [i Cioran • Pro ble -ma str\inilor • „...gândul unei alteRomânii • Cioran sau un trecutdeocheat • Cioran n peisajul ideo-logic românesc • Pa[ii sofistului

„Oamenii nu vorbesc decât de -spre ceea ce ascundem“, observa,nu f\r\ am\r\ciune, Cioran, ad\u -gând: „Dac-am comis o gre[eal\`n trecut, cu cât o m\rturisim maipu]in, cu atât ceilal]i revin asu -pra ei [i-o comenteaz\“. Filo soful

român refugiat la Paris [i deve -nit unul dintre marii autori delimb\ francez\ [tia ce spune: `nFran]a, el a fost permanent `n si -tua]ia de a-[i ascunde trecutul ro -mânesc, adic\ articolele poli ticeextremiste [i volumul Schim ba -rea la fa]\ a României (1936).

Volumele Martei Petreu aumai fost traduse `n Fran]a, SUA,Elve]ia, Ungaria, Serbia [i Italia.Tot `n limba italian\ va ap\rea oantologie de 50 de poeme extrasedin volumul Apocalipsa dup\Marta (Polirom, 2011).


12 » actualitate

Diminea]\ pierdut\, de GabrielaAdame[teanu, a ap\rut `n SuediaRomanul Diminea]\ pierdut\, de GabrielaAdame[teanu, a ap\rut `n Suedia, la prestigiosul grupeditorial Bonnier, Editura Wahlström & Widstrand,traducere de Åsa Apelkvist, Arina Stoenescu [i Nils Sundberg, cu titlul Förlorad Morgon.

Volumul Cioran sau un trecutdeocheat de Marta Petreu a fost publicat `n italian\

BoB este un rapper american decare poate c\ nu a]i auzit, pentruc\ nici pentru un rapper nu esteatât de celebru. A lansat o melodiecu Eminem, `n urm\ cu vreo câ]i -va ani, dac\ dori]i un reper orien-tativ. I-am reauzit numele abias\pt\mâna aceasta, dintr-un mo-tiv mai mult decât amuzant: a`nceput s\ spun\ `n gura mare c\P\mântul este plat. Da, suntem `nanul 2016 [i exist\ `nc\ oamenicare cred c\ P\mântul este plat.

Lucrurile s-au `ntâmplat astfel:pe la un miez de noapte, rapperula postat o fotografie `n care pei -sajul din spate nu p\rea deloc curbat [i i-a `ntrebat pe to]i cei2,31 de milioane de fani ai s\i de peTwitter: Unde e curba P\mântu-lui? Acesta a fost doar `nceputul.A contestat fotografiile de la s\ri -tura din spa]iu a lui Felix Baum-gartner (p\mântul e curbat pentru

c\ a[a era obiectivul camerei). Aavut câteva p\reri despre liniaori zontului (de ce s-ar chema liniedac\ ar fi o curb\?). A folosit [ini[te cifre, câteva calcule [i chiarexpresia „Teorema lui Pitagora“pentru a demonstra c\ un p\mântrotund ar fi ascuns cl\dirile dinNew York, a[a cum erau v\zuteele de pe vârful unui munte.

O parte dintre fani au rezonat cumesajul lui. Un exemplu: „Tocmaiam coborât dintr-un avion [i, dedeasupra, P\mântul arat\ tot plat“.~n cazul `n care sunte]i sceptici `nleg\tur\ cu „faptele“, BoB are unmesaj [i pentru voi: „Nu se poate s\vede]i toate dovezile as tea [i s\ nuv\... maturiza]i. Pute]i s\ recicla]iinforma]ii manipulate toat\ ziua,dar asta tot nu schimb\ fizica“.

Lucrurile au `nceput s\ devin\mai interesante atunci când n dis -cu]ie a intervenit [i Neil deGrasse

Tyson, un astrofizician cunoscutpeste tot `n lume, mai ales dup\ cea prezentat recent celebra seriedocumentar\ Cosmos. Omul de[tiin]\ i-a corectat un pic cifrele [ii-a demontat argumentele, având`ns\ grij\ s\ precizeze la sfâr[it c\„doar pentru c\ e[ti `napoiat cucinci secole `n gândire, asta nu `n -seamn\ c\ nu ne place muzica ta“.

Pentru c\ nu a reu[it s\ i r\s -pund\ tot cu cifre, BoB i-a `nregis-trat rapid o melodie cu dedica]ie,acuzându-l c\ e `ndoctrinat de un„cult numit [tiin]\“ [i c\ e absol vental unui „club plin de mincino[i“.

Pentru ce trebuie s\ ì fim cuadev\rat recunosc\tori lui BoB estec\ a readus `n aten]ia pu bliculuicât de minunat este internetul [icât de mult loc are `n bi]ii lui pen-tru to]i ciuda]ii acestei pla nete(plate). Din link `n link, am ajunsla pagina Societ\]ii P\mântuluiPlat, un club select ai c\rui mem-bri sunt convin[i c\ planeta esteca un disc cu centrul n Polul Nord[i m\rginit de un zid de ghea ]\.

Misiunea lor este s\ stârneasc\ olupt\ deschis\ [i persistent\ cusus]in\torii „teoriei P\mântuluirotund“, ca solda]i ai adev\rului[i ra]iunii ce sunt. De asemenea,trebuie s\ ì fac\ pe to]i con[tien]ide conspira]ia NASA, care dore[ -te s\ p\c\leasc\ ntreaga omenire,falsificând c\l\toriile `n spa]iu.

Acesta este internetul, `n toat\splendoarea sa. Un loc `n care fo-tografiile cu peisaje care nu parcurbe devin argumentul suprem

pentru faptul c\ P\mântul nu e rotund. Un loc `n care pentru ori -ce persoan\ care spune ceva semai g\sesc cel pu]in alte o sut\ s\o cread\. Un loc `n care argumen -tele [tiin]ifice pot fi demontate deun grup mare de oameni pe motivc\ li se par „cam suspecte“.

BoB este un simptom al acestuifenomen [i mai pu]in o cauz\.Frustrat de mul]imea contestata -rilor, el a replicat: „Ei [i doresc s\fiu un rapper mic [i cuminte, s\ cânt[i s\ dansez [i s\ nu pun `ntre -b\ri“. De aici se deduce c\ nu vreas\ clatine doar teoriile NASA, ci [is\ ne fac\ s\ credem c\ undeva, peaceast\ planet\, ar exista ni[terap peri mici [i cumin]i.

— Universalismul este mai impor-tant decât localismul pentru ~PSIoan Robu. Totu[i, Monseniore, pu -te]i face o radiografie a spirituluiromânesc, cu virtu]ile [i hibele na -]ionale?

— A[ `ncepe prin a ar\ta c\ `ngenere românul bate extremele:poate fi pe rând [i darnic [i strânsla mân\; cu credin]\ `n Dumnezeu,dar [i njurând de nghea]\ apele [ifiind plin de supersti]ii; prietenos`ns\ [i du[m\nos pân\-n pânzelealbe, cum se spune; consecvent [inu prea; invidios, dar [i bucuros debinele altuia, calculat `ns\ [i im-prudent; profund eficient, creativ,cump\tat, echilibrat, discret, pru-dent, ast\zi, iar mâine cu totul alt-fel. Balan]a se mi[c\ mereu, când`ntr-o parte când `n alta, iar ale -gerile par inspirate mai degrab\ de capricii. Avem o problem\ cu

statornicia, din câte se pare.Am vorbit de extreme; sigur c\

exist\ [i o linie de mijloc unde ome-nia, ospitalitatea, inteligen]a, `n]e -lepciunea [i tot ce este frumos neface s\ privim mai `ndelung celebune din tr\s\turile caracteruluinostru, observând c\ frica de Dum-nezeu, cinstea [i onoarea, sinceri-tatea, prietenia [i generozitatea,toleran]a [i bun\voin]a fac cas\bun\ cu poporul nostru. Chiar dac\ne plac veselia [i distrac]ia, como -ditatea [i visarea, [tim ce este [imunca [i angajarea serioas\, de[inu avem nici noroc, nici spor.

Nu [tiu de unde vine c\ alune -c\m u[or spre acel de prea multecuprinz\tor „merge [i a[a“, oco lindcalea cea bun\.

{i totu[i, ne iubim pe noi `n[inea[a cum suntem, `l iubim pe Dum-nezeu [i ì iubim [i pe al]ii. Putem

spune c\ `mplinim toat\ legea, ad-mi]ând `n acela[i timp c\ avemmulte de schimbat, multe de `m -bun\t\]it [i multe de p\strat.

A[ spune pentru `nceput c\ Ro -mâniei i lipsesc dragostea [i res -ponsabilitatea fa]\ de binele co-mun sau de binele ob[tesc, cum i semai spune. Ce este binele comun?Am s\ dau dou\ defini]ii, una f\ -cut\ de mine, ad hoc, [i una dindocumentul Gaudium et Spes (Bu-curie [i speran]\) nr. 26 al Conciliu-lui Vatican II. Prima defini]ie arsuna astfel: Binele comun estemul]imea tuturor lucrurilor mate-riale [i spirituale de care ar trebuis\ se bucure to]i oamenii, ca s\poat\ cre[te [i tr\i conform dem-nit\]ii lor. {i iat\ [i a doua defini]ie:„Ansamblul condi]iilor de via]\ so-cial\ care permit grupurilor [i indi-vizilor s\-[i ating\ mai deplin [imai u[or perfec]iunea“. ~nainte dea da ni[te exemple, vreau s\ dau uncitat din Compendiu de doctrin\social\ a Bisericii, nr. 164: „Dindemnitatea, unitatea [i egalitateatuturor persoanelor reiese princi -piul binelui comun la care trebuies\ se raporteze fiecare aspect al vie -]ii sociale pentru a ajunge la pli -n\tatea semnifica]iei sale. (...)

Binele comun nu const\ `n simplasum\ a bunurilor particulare alefiec\rui subiect din corpul social.Ca bine al tuturor [i al fiec\ruia `nparte, este [i r\mâne comun, pen-tru c\ este indivizibil [i pentru c\doar `mpreun\ poate fi dobândit,poate cre[te [i poate fi p\strat,chiar [i `n perspectiva viitorului.A[a cum ac]iunea moral\ a fie -c\ruia se realizeaz\ `n s\vâr[ireabinelui, la fel [i ac]iunea social\ajunge la plin\tate prin realizareabinelui comun. ~ntr-adev\r, binelecomun poate fi `n]eles ca fiind di-mensiunea social\ [i comunitar\ abinelui moral“.

Cum s\ nu observi c\ este sub-minat gândul cel bun despre via]\[i familie, despre dreptate [i liber-tate, despre munc\, educa]ie, dem-nitate, respect, bun\ reputa]ie [imulte aspira]ii legitime? Oamenif\r\ serviciu sau da]i afar\ din ser-viciu; b\trâni p\r\si]i, bolnavi ui-ta]i acas\ sau pe paturi de spital,copii nen\scu]i condamna]i lamoarte, copii abandona]i, oamenicondamna]i pe nedrept, drepturic\lcate `n picioare, vinova]i [i ho]ipublici nepedepsi]i; proprietateanerespectat\, via]a neap\rat\, dem -nitatea insultat\.

Iat\ ce-i lipse[te României pen-tru a-[i dep\[i condi]ia actual\:„Respectarea [i promovarea efec-tiv\ a primatului persoanei [i afamiliei; valorificarea asocia]iilor[i a organiza]iilor intermediare, `npropriile decizii fundamentale [i ntoate cele care nu pot fi delegate sauasumate de al]ii; `ncurajarea ofe -rit\ ini]iativei private, a[a `ncâtfiecare organism social s\ r\mân\`n slujba binelui comun cu proprii -le sale caracteristici; articulareapluralist\ a societ\]ii [i repre zen -tarea for]elor sale vitale; ocrotireadrepturilor omului [i ale mino -rit\]ilor; descentralizarea birocra -tic\ [i administrativ\; echilibruldintre sfera public\ [i cea privat\[i, prin urmare, recunoa[tereafunc]iei sociale a privatului; o re-sponsabilitate adecvat\ a cet\]ean-ului `n a fi parte activ\ a realit\]iipolitice [i sociale a ]\rii“ (Com-pendiu de doctrin\ social\ a Bise -ricii, nr. 187, p. 163).

Respectarea celor expuse maisus – binele comun, solidaritatea [isubsidiaritatea – conduc spre tr\i -rea valorilor fundamentale ale vie ]iisociale: adev\rul, libertatea [i drep-tatea, cele trei izvoare atât ale p\ciiinterioare, cât [i ale p\cii sociale.


opinii « 13

Timpuri noi

Daniel Cristea-Enache

Aceast\ pl\cint\ numit\ P\mântDe veghe `n lanul de cultur\

M\d\lina Cocea

Gândul cel bun

Dragi elevi, ast\zi, la lec]ia de geografie, vom discutadespre P\mânt. Probabil [ti]i câteva informa]ii debaz\ despre acesta, cum c\ are ap\ [i sol, atmosfer\,c\ este rotund [i se `nvârte prin spa]iu, `n jurulSoarelui. V\ rog ast\zi s\ uita]i tot ceea ce [ti]i deja,ca s\ putem p\[i `n fascinantul ]inut al vedetelor [iobi[nui]ilor care sus]in c\ p\mântul este plat.

Este numai bilan]ul ultimei s\p -t\mâni, ultimele nume dintr-o se-rie neagr\ a dispari]iei unor mariarti[ti [i scriitori, care a debutatla sfâr[itul anului trecut [i pare s\nu se mai termine. Ce se `ntâm-pl\? Simpl\ coinciden]\ statistic\?

Altceva? Deja, pe internet, `nceps\ apar\ teoriile ciudate, formu-late de diver[i indivizi care sub-liniaz\ c\, `n istorie, multe ce -lebrit\]i au murit `n aceea[i zi, [irde coinciden]e care unora le d\ degândit.

Se vorbe[te mult despre „regu-la de 3“, adic\ trei vedete care morla date foarte apropiate, cu exem-plele de rigoare: Janis Joplin, Ji-mi Hendrix [i Jim Morrison (1971),Buddy Holly, Ritchie Valens [i„Big Bopper“ (au murit `n 1959`ntr-un accident de avion), HeathLedger, Suzanne Pleshette [i BradRenfro (la câte o s\pt\mân\ dis-tan]\, `n ianuarie 2008) sau Mi -chael Jackson, Farrah Fawcett [iEd McMahon.

Exemplele pot continua, iar is-toria este plin\ de coinciden]e, unele chiar foarte bizare, dup\cum urmeaz\:

1. Cervantes [i Shakespeare aumurit „`n aceea[i zi“, pe 23 aprilie1616, adic\ acum patru secole. ~ncazul acesta, data este contesta-bil\, fiindc\, pe vremea aceea, An-glia nu adoptase calendarul Gre-gorian, iar despre existen]a real\a lui Shakespeare mai sunt oarecediscu]ii. Dar dac\ te gânde[ti c\despre englez\ se spune c\ „estelimba lui Shakespeare“ [i desprespaniol\ c\ este „limba lui Cer-vantes“, atunci e normal s\ cazipu]in pe gânduri. UNESCO `ns\nu a avut nici o problem\ s\ de-clare ziua de 23 aprilie drept „ZiuaMondial\ a C\r]ii [i a Dreptuluide Autor“.

2. O coinciden]\ demn\ de oteo rie a lui Dan Brown: fo[tii pre -[edin]i Thomas Jefferson [i JohnAdams, fondatori ai Statelor Uni -te, au murit la cea de a 50-a aniver-sare a semn\rii Declara]iei de In-dependen]\, pe 4 iulie 1826.

3. Compozitorul Serghei Proko -fiev [i dictatorul Iosif Stalin aumurit pe 5 martie 1953, la `nmor-mântarea lui Prokofiev fiind pus\muzic\ `nregistrat\, iar toate flo-rile aduse fiind de hârtie, fiindc\to]i muzicienii [i toate florile dinMoscova fuseser\ duse la fune -raliile „t\tucului“. Moartea s\r -ma nului Prokofiev a fost completeclipsat\ de cea a lui Stalin, iarziarul „Pravda“ a anun]at-o abiadup\ 5 zile. Asta dup\ ce Pro ko -fiev compusese o od\ lui Stalin, `n1939, [i fusese persecutat `n ulti -mii ani ai vie]ii pentru delictul de„formalism“.

4. Edith Piaf a `ncetat din via]\pe 10 octombrie 1963, la vârsta de47 de ani. Bunul ei prieten, JeanCocteau (care scrisese pentru eapiesa „Le Bel Indifférent“), a aflatde moartea artistei de la buc\ t\ -reasa sa [i a spus: „Barca sfâr[e[teprin a se scufunda. Este ultimamea zi pe acest p\mânt“. Revista„Paris Match“ `i cere s\ scrie untext despre Piaf, dar Cocteau moa -re [i el, pe 11 octombrie, spre ora13.00, la vârsta de 74 de ani.

5. Pe 22 noiembrie 1963, lumea`ntreag\ afla cu groaz\ despre

asasinarea pre[edintelui John F.Kennedy, la Dallas. Dispari]ia po -pularului pre[edinte eclipsa com-plet moartea, `n aceea[i zi, a dou\personalit\]i literare britanice:Aldous Huxley, autorul lui BraveNew World, [i C.S. Lewis, autorulCronicilor din Narnia. Ceea ce af\cut ca un editorialist de la „TheNew York Times“ s\ scrie, 50 de animai târziu, c\ „dac\ e[ti inte resatca moartea ta s\ fie anun]at\ pe pri-ma pagin\ `n ziare, este pre ferabils\ nu mori n aceea[i zi, sau aproape`n aceea[i zi, cu un Ke nne dy!“.


14 » interna]ional

Black, alias Colin Vearncombe, artistul britanic care a devenit celebru cu hit-ul s\udin anii ’80, „Wonderful Life“, a `ncetat din via]\ dup\ dou\ luni de com\ indus\, `nurma unui accident de ma[in\. Abe Vigoda, actor devenit celebru dup\ ce a jucat `nNa[ul, a decedat [i el la vârsta de 94 de ani. Jimmy Bain, membru al forma]iilor Dio,Rainbow [i Thin Lizzy, a `ndoliat rockerii de pretutindeni cu dispari]ia sa.

Serie neagr\: când celebrit\]ilemor `n acela[i timp

Suplimentul lui Jup

Colin Vearncombe

Abe Vigoda

Jimmy Bain

Se pare c\ fiecare are ceva de`mp\r]it cu premiile AcademieiAmericane de Film. Criticile auvenit din partea acelora care aufost de p\rere c\ la Oscaruri nu aufost nominaliza]i [i cinea[ti de cu-loare, pentru al doilea an consecu-tiv. S-a ajuns chiar la o mobilizarepe re]elele de socializare, undehashtag-ul #Oscarssowhite a de-venit foarte popular [i la apelul deboicotare a ceremoniei f\cut deactri]a Jada Pinkett-Smith, c\reiai s-au al\turat alte celebrit\]i, pre-cum Michael Moore, Will Smith,Snoop Dogg sau chiar cineastul deculoare Spike Lee, care, `n ciudafaptului c\ va primi un Oscar pen-tru `ntreaga carier\, a anun]at c\nu va participa la ceremonie [i acerut introducerea unei cote decinea[ti de culoare care s\ fie no -minaliza]i.

~n aceast\ fierbere, actri]a Char - lotte Rampling a aruncat gaz pestefoc, declarând c\, n opinia ei, acestboicot este „un rasism anti-alb“.„Poate c\ actorii negri nu au meri-tat s\ fie nominaliza]i“, a spus ac-tri]a britanic\, provocând un val

de reac]ii virulente, care au silit-os\ revin\ asupra declara ]iilor.

La fel ca Rampling, Julie Delpya f\cut [i ea o declara]ie neferi -cit\, la Festivalul Sundance: „Eciudat, femeile nu pot s\ vorbeas -c\. Uneori a[ prefera s\ fiu afro-american\, fiindc\ doar a[a oame -nii nu `ndr\znesc s\ se ia de tineatunci când spui un adev\r. Tr\im`ntr-o lume rasist\“.

Scandalul a provocat o reac]iedin partea Academiei Americanede Film, care organizeaz\ Osca -rurile [i a c\rei pre[edint\, Che -ryl Boone Isaacs, s-a declarat frus-trat\ de lentoarea schimb\rilor pecare le-a impus n 2015 pentru a di-versifica compozi]ia Academiei.Totodat\, George Clooney a esti-mat `n „Variety“ c\, `n opinia lui,Oscarurile au regresat, `n ultimuldeceniu, `n ceea ce prive[te repre -zentarea minorit\]ilor.

Donald Trump nu a pierdut oca -zia de a expune un punct de ve de re„delicat“, `n stil propriu, plân gân-du-se c\ premiile BET (care se ofer\celor mai mari talente afro-ameri-cane din industria divertismentului)

nu sunt acordate [i albilor.~n acest timp, Ian McKellen a

intrat [i el `n bâlciul declara]iilor.„C\ negrii nu se simt bine repre -zenta]i n cinema este doar ceea cefemeile au sim]it de mult\ vreme[i ceea ce homosexualii, a[a cumsunt eu, `nc\ simt pe pielea lor“, afost de p\rere interpretul lui Gan-dalf. „Oscarurile sunt ast\zi centrulacestor revendic\ri care sunt legi -time, iar eu m\ solidarizez cu ele.“

~n toat\ aceast\ furtun\, pu]in\lume a dat aten]ie punctului devedere al celebrului actor MichaelCaine, care, `ntr-un interviu pen-tru BBC, a fost de p\rere c\ nu po]inominaliza un actor numai pebaza rasei sale. „Sunt mul]i actorinegri, dar, la urma urmei, nu po]ivota pentru el numai fiindc\ e ne-gru. Nu po]i s\ zici «Nu e foartebun, dar e negru, deci `l nomina -lizez!». Trebuie s\ fi avut [i o inter-pretare de excep]ie“, a declaratCaine.

~n fa]a acestei furtuni, Acade-mia a votat `n unanimitate dubla -rea, pân\ `n 2020, a num\rului devotan]i de sex feminin [i al celor

de culoare. Ast\zi, Oscarurilesunt votate de 6.261 de membri aiAcademiei, dintre care 93% suntalbi, b\rba]ii de peste 60 de anirepre zentând un total de 76%. ~n2020, 48% vor fi femei [i 14% de cu-loare. De asemenea, noii membrivor avea drept de vot numai pentru

10 ani [i nu pe via]\, `n func]ie deactivitate. Ceea ce a creat alte dis-cu]ii. „Noi judec\m filmele dup\calitatea lor, iar rasa nu are nimicde-a face cu asta!“, s-a indig natregizo rul Arnold Schwartzman,care a primit un Oscar n 1982 pen-tru documentarul Genocide.


interna]ional « 15

Oscar 2016: scandal `n alb-negru

Pagini realizate de Drago[ CojocaruResponsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului »

Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP 266, tel.0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 0232/ 214111

Senior editor:Lucian Dan Teodorovici

Redactor-[ef:George Onofrei

Editor:Anca Baraboi

Redactor:Andra Petrariu

DTP:Adina Ciocoiu

Rubrici permanente:

Bobi (F\r\ zah\r), M\d\lina Cocea,Drago[ Cojocaru, Andrei Cr\ciun, Daniel Cristea-Enache, Florin Ghe]\u, Radu Pavel Gheo, Florin L\z\rescu

Carte: Doris Mironescu, Eli B\dic\, Codru] Constanti-nescu, Marius Mihe], Cristian Teodo rescu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Alina Purcaru

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungurea nu

Film: Iulia Blaga

Teatru: Olti]a C`ntec

Caricatur\: Lucian Amarii (Jup)

Grafic\:

Ion Barbu

Actualitate: R. Chiru]\, C\t\lin Hopulele, Ioan Stoleru

Publicitate: tel. 0232/ 252294

Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

Abonamente: tel. 0232/214100

Tarife de abonament: 30,25 lei pentru 3 luni; 60,5 lei pentru 6 luni; 121 lei pentru 12 luni

„Suplimentul de cultur\“ este tip\rit

cu sprijinul Adev\rul Holding

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

Odat\ cu anun]ul nominaliz\rilor la edi]ia din acest an a premiilor Oscar, s-a dat startul scandalurilor [i apelurilor la boicotarea ceremoniei.

Articolul 123, alineatul doi, dinConstitu]ia României, zice culitere de o [chioap\ c\ Prefectuleste reprezentantul Guvernuluipe plan local [i conduce serviciile

publice deconcentrate ale minis-terelor [i ale celorlalte organe aleadministra]iei publice centraledin unit\]ile administrativ-terito-riale. Cu alte cuvinte, este un soide Fiu trimis de Guvern printremuritori.

Acela[i articol, la alineatul pa-tru, spune c\ `ntre prefec]i, pe de oparte, consiliile locale [i primari,precum [i consiliile jude]ene [ipre[edin]ii acestora, pe de alt\

parte, nu exist\ raporturi de sub-ordonare.

A, da? Ia pune]i-v\ m\car pen-tru un minut `n pielea oric\ruiprimar [i gândi]i-v\ la dom’ pre-fect. A[a-i c\ v-a strâns `n spate?Da, v-a strâns, pentru c\ `n anu-mite momente nu se mai aplic\,dragii mei, Constitu]ia. Cum s\nu te sim]i subordonat unui ompe care doar dislexia `l `mpiedic\s\ se numeasc\ Perfect?

~ntr-o diminea]\, pe faxulPrim\riei comunei Cuca sosi o`n[tiin]are care a b\gat `n priz\toat\ suflarea omeneasc\ de aco-lo. Vine dom’ perfect, vine dom’perfect!

Doamne, cum se mobilizeaz\omul gospodar! S\ vede]i cum s-au prezentat de urgen]\ to]i asis -ta]ii social, au pus mâna pe m\turi

[i pe coase [i au `nceput s\ cure]espa]iile verzi. Totul sub `ndru-marea domnului primar.

Profesoara de limb\ român\ s-a apucat s\ `ncropeasc\ un pro-gram artistic cu elevii din clasa apatra. Neavând prea mult timp ladispozi]ie, a adaptat serbarea deiarn\ la contextul actual, rezul -tând printre altele cântecul „Dom’Prefect cu plete dalbe“, precum [ipoezia „Dom’ Prefect, to]i `]i spunc\ e[ti darnic [i e[ti bun“.

Toate p\reau s\ se lege. {efulpoli]iei locale avea s\ se prezintela ora ics `n halta CFR, pentru a-l`ntâmpina pe trimisul de la centru[i a-l aduce n sat cu ma[ina. Bine -`n]eles, cu sirena activ\. Doar c\ma[ina era la reparat [i meca ni -cul nu o putea repara, fiindc\ toc-mai ce murise.

Panica punea u[or, u[or st\ pâ -nire pe vrednicul primar. {tia, `nsinea lui, c\ aceast\ zi va venicândva. {i se credea preg\tit, dariat\ c\ sor]ii `i deveneau potriv -nici. Cum s\-l prime[ti pe dom’prefect f\r\ onoruri, far\ ceva câtde cât grandios, cum ar fi fost ma -[ina cu siren\ Ah, cum s-ar fi feritto]i de pe strad\ [i ar fi privit cuadmira]ie. Acum totul e dintr-o -dat\ trist. Trist [i sobru ca acestcortegiu funerar din urma dricu-lui, care-l car\ pe mecanic.

La ics f\r\ zece, cortegiul aajuns `n halta CFR. Prefectul afost invitat pe capra dricului [i,pl\cut surprins, a declarat c\ nuera nevoie de coloan\ oficial\, ca -re de altfel s-a destr\mat `n drep-tul cimitirului.


16 » fast food

Când l-am v\zut, The Revenantmi s-a p\rut bun, dar nu extraor-dinar. La fel mi se pare [i acum:lung [i trenant, cu un moment an-tologic, extraordinar (b\t\lia de la`nceput) [i cu secven]e `n care fi -zicalitatea pove[tii era nefericit`mp\nat\ cu un lirism Malickiandin ultimele filme ale acestuia(adic\ tot mai g\unos). Ar fi fostmai bine f\r\ lirism. Povestea in-credibil\ (dar adev\rat\) a luiHugo Glass, care a supravie]uit `niarna lui 1832 parcurgând 320 km,aproape ucis de un urs, doar pen-tru a r\zbuna uciderea fiului s\umetisat de c\tre un compatriot, n-avea nevoie de vreun comentar-iu metafizic, era suficient\ prin ea`ns\[i. Cui `i arde de metafizic\ [ifilosofeal\ când e `n permanentpericol de moarte? O asemeneapersoan\ trebuie doar s\ ia pas cupas decizia corect\ – vezi eroul in-terpretat de Robert Redford `n AllIs Lost, de J.C. Chandor, unul din-tre filmele ignorate ale ultimilorani [i care, la fel ca The Revenant[i Gravity, reinterpreteaz\ drama

omului care lupt\ singur `mpotri-va naturii implacabile, prin filtrulcrizei financiare contemporane.

E de `n]eles de ce Iñárritu a do -rit un film lung [i trenant. Tre-buia s\ te fac\ s\ sim]i c\ e vorbade un maraton, nu de un sprint(`n interviuri spune [i desprefilm\ri c\ au fost un maraton).Spiritele inflamate (mai ales lanoi, unde filmele de Oscar sunt

disputate pe via]\ [i pe moarte)pierd din vede re un lucru. Suntmul]i regizori pentru care re-alizarea unui film e mai impor-tant\ decât filmul terminat (uniinici nu le mai rev\d). Iñárritu adorit s\ filmeze The Re venant caodinioar\, adic\ pe bune, f\r\ecrane verzi/albastre sau SGI (cuo singur\ excep]ie!). Asta a fostdamblaua lui, de[i cinemaul e

mai degrab\ o art\ a faire sem-blant-ului, a imita]iei realit\ ]ii.Cine lucreaz\ `n domeniu (nu m\refer la criticii de film) [tie cegreu e de turnat un film `n de co -ruri naturale `ndep\rtate, `n frigde pân\ la -40 de grade, z\pad\[.a.m.d. Dar aceast\ experien]\ lalimit\, care devine aproape o lup -t\ pentru supravie]uire, `[i arer\splata implicit\ (filmul a fost

terminat cu bine) [i nu garan-teaz\ calitatea filmului. Un Oscarnu o echilibreaz\ `ndeajuns, Os-carul oricum se d\ pentru filmulterminat [i nu pentru cât de `n -grozitoare a fost munca la el. TheRe venant trebuie mai degrab\citit `n context. C\ va lua Oscarulpentru Cel mai bun film sau `l vaceda lui The Big Short – BrokeriiApo calipsei (care vorbe[te desprecriza economic\ `n grani]ele unuifel de satire) nu conteaz\ atât demult. Conteaz\ [i mai pu]in c\Leo va lua, probabil, primul s\uOscar sau c\ Iñárritu va lua unnou Oscar pentru regie (dup\Bird man). Mai important e c\ TheRevenant se adaug\ unei liste defilme (Gangs of New York, deMar tin Scorsese, There Will BeBlood, de Paul Thomas Anderson)`n care pagini pr\fuite ale istorieiSUA [i ale capitalismului ameri-can sunt recuperate `n ma nier\realist\. Mai important, e unuldin tre pri mele filme care le facedreptate indigenilor (indienilor,cum le spu nem) [i relan seaz\ dis-cu]ia `n al]i termeni de cât cli[eeledin westernuri. Dincolo de meta -fora con di ]iei umane din b\t\liade la `nce putul filmului e vorbade un ade v\r simplu: lupta pentrusu pra vie ]uire transform\ pe ori -cine `ntr-un monstru. Iar istoria,a[a imprevizibil\, e un lung po -melnic de supravie]uiri prin ori -ce mij loace.

Revenant: Legenda lui Hugh Glass, de Alejandro González Iñárritu. Cu: Leonardo DiCaprio, Tom Hardy,Domhnall Gleeson

Film

Iulia BlagaSupravie]uire„It became an act ofsurvival, honestly“, spuneAlejandro GonzálezIñárritu, `ntr-un interviu,despre produc]ia lui TheRevenant. Cum deja cuto]ii am spus atâteadespre film, `ncercând s\nu m\ repet, cred c\ tinds\-mi `ndulcesc discursul.

511

Voi n-a]i `ntrebat F|R| ZAH|R v\ r\spunde

Bobi

Oficial cât de cât

Alejandro González Iñárritu [i Leonardo DiCaprio

511 sdc 01 Layout 1 - suplimentuldecultura.ro · fonic de c\tre „Suplimentul de cultur\“,...

Documents

Transcript of 511 sdc 01 Layout 1 - suplimentuldecultura.ro · fonic de c\tre „Suplimentul de cultur\“,...