Liceul Teoretic NovaciFiliera tehnologicaProfil ServiciiSpecializarea: Tehnician in turism

Proiect privind

certificarea

competentelor

profesionale

1

Profesor coordonator: Absolvent:

Novaci 2010

Liceul Teoretic NovaciFiliera tehnologicaProfil ServiciiSpecializarea: Tehnician in turism

Strategia dezvoltarii turismului in Romania

2

Profesor coordonator: Absolvent:Handoreanu Constantin Raduletu Adelina Stefania

Novaci 2010

CUPRINS:

Cap.I pag.

Strategia si politica dezvoltarii turismului:.................................4

1.1.Obiective strategice in turism........................................................................4

1.2.Politici de dezvoltare a turismului.................................................................5

1.3.Programa de dezvoltare a turismului.............................................................6

Cap.II

Turismul montan:………………….……………………………………7

2.1.Analiza situatiei turismului monatan.............................................................7

2.2.Obiectivele, actiunile strategice si masurile de realizare a

obiectivelor trategice in turismul montan..........................................................11

2.3.Programul superschi in Carpati.....................................................................12

Cap.III

Turismul balnear:………………………………………………………16

3.1.Analiza situatiei turismului balneare..........................................................16

3.2.Obiectivele, actiunile strategice si masurile de realizare a

obiectivelor strategice in turismul balnear..........................................................19

3

3.3.Programul statiunii balneare........................................................................22

Cap.IV

Turismul de litoral:................................................................................22

4.1.Analizele.....................................................................................................22

4.2.Obiectivele..................................................................................................26

Bibliografie.......................................................................................................31

Cap.I:

Strategia si politica dezvoltarii turismului in Romania

1.1.Obiectivul strategic general de dezvoltare a turismului il reprezinta

crearea unui produs turistic national competitiv, la nivelul valorii resurselor

turistice de care dispune Romania si care sa impuna acest domeniu ca activitate

economica prioritara in cadrul sistemului economic national.

Atingerea acestui obiectiv trebuie sa coduca la:

- dublarea numarului de turisti straini (cca.1.000 mii in present) la

orizontul anilor 2015 si atingerea unui numar de 1.500 mii la nivelul anului

2012, precum si cresterea in consecinta a incasarilor valutare din turism, de la

cca.600 mil.USD in 2007 la cca.1,0 mld.USD in anul 2012 si 2 mld.USD la

nivelul anilor 2015-2017.

- sporirea contributiei turismului in foramarea PIB, de la 1,18% in present la

cca. 5-6% in anul 2012 (in tarile cu turism dezvoltat, acest indicator atinge in

medie un nivel de 14%).

- satisfacerea cererii turistice potentiale interne si atingearea unui numar

sporit de turisti romani pentru petrecerea sejururilor, de la 3.848 mii in anul

2007 la cca. 5.100 mii in anul 2012.

-sporirea contributiei turismului in cadrul veniturilor comunitatilor locale

prin sustinerea turismului rural .

4

-crearea unui numar de peste 350 mii de noi locuri de munca in sectorul

turistic, peste cele 130 de mii de locuri existente in present.

Prognoza circulatiei turistice si a incasasarilor valutare din turism pentru

anul 2012

Indicatori UM Realizat 2007 Estimat 2012 Ritm mediu annual (%)

1. Nr. total de turisti

mii 4.847 6.600 6,5

turisti romani mii 3.848 5.100 6,0turisti straini mii 999 1.500 8,5

2.Nr.total zile turisti

mii 17.276 27.800 10,0

turisti romani mii 15.742 23.000 8,0turisti straini mii 2.534 4.600 13,03.Nr.vizitatori straini

mii 4.794 7.000 8,0

4.Incasari valutare

mil.USD 612 1.000 10,5

Realizarea obiectivului strategic general de dezvoltare a turismului

impune adoptarea conjugala unor politici corespunzatoare, pentru diferite

domenii de activitate:

1.2. Politici de dezvoltare a turismului

a) Politica de produs turistic vizeaza modernizarea si extinderea ofertei

turistice romanesti, cresterea competitivitatii si atractivitatii ei pe piata interna si

internationala.

5

b) Politica de promovare si marketing trebuie sa asigure crearea unei

imagini reale a Romaniei, menite sa stimuleze cererea turistica interna si

internationala .

c) Politica in domeniul fortei de munca urmareste asigurarea din punct de

vedere cantitativ si calitativ a necesarului de personal si al moadului de formare

si perfectinare a acestuia.

d) Politica privind cresterea rolului cercetarii stiintifice si dezvoltarii

tehnologice motivate de necesitatea identificarii de noi produse si piete turistice,

a oportunitatilor de investitii si de fundamentare a programelor de dezvoltare,

investitii si amenajare turistica.

e) Politica in domeniul legislativ presupune adoptarea reglementarilor

necesare dezvoltarii turismului (in primul rand Legea turismului, Legea

parcurilor turistice) in concordanta cu prevederile legislative ale tarilor Uniunii

Europene.

f) ciare drept scop evaluarea impactului masurilor de natura fiscala asupra

dezvoltarii turismului si adoptarea unui sistem atractiv pentru investitorii din

turism.

g) Politica parteneriatului de stat, are rolul de a asigura suprastructura

(drumuri, cai de comunicatie, alte utilitati etc), administratia publica locala care

sa contribuie cu terenurile necesare realizarii proiectelor si sectorul privat,

solicitat sa finanteze, sa construiasca si sa exploateze proiectele de acest tip.

1.3.Programe de dezvoltare a turismului

Ducerea la indeplinire a politicilor enuntate presupune realizarea unor

programe prioritare si adoptarea unor masuri care prin efectele propuse de

implementarea acestora, sa puna in miscare intregul angrenaj de dezvoltare a

turismului, atat la nivelul produsului turistic national, cat si pe fiecare din

principalele destinatii turistice (Delta Dunarii,turismul montan, turismul balnear,

turismul litoral, alte destinatii) respective:

6

a)Programe prioritare de dezvoltare a turismului:

- Delta Dunarii-,,Delta Europei”

- ,,Superschi in Carpati”

- ,,Parcuri turistice”

- ,,Cabane turistice”

- ,,Salvamont”

- Turism balnear-,,Turism de sanatate’’

- Ecoturism in Romania

- Turism cultural si religios in Romania

b)Programe sociale:

- ,,Litoralul pentru toti”

- ,,Turism pentru sanatate”

- ,,Revelion in Romania”

-,, Legislatie turistica’’

Obiectivele specifice, actiunile si masurile pe termen scurt si mediu,

pentru fiecare dintre destinatiile turistice prioritare pentru Romania sunt

prezentate in continuare.

Cap. III. Turismul banear

3.1.Analiza situatiei turismului Balnear

1.Capacitate.

La nivelul anului 2007, capacitatea de cazare din statiunile balneare

reprezinta 15,7% din totalul capacitatii de cazare existente.

In ultimii 4 ani, numarul locurilor de cazare din statiunile balneare, a

cunoscut o scadere permanenta, in 2007, numarul locurilor fiind cu 6,6% mai

putine fata de anul 2004. Aceasta se datoreaza retrocedarilor vilelor din aceste

statiuuni sau trecerea unora din acestea in regim de exploatare individual.

7

Ponderea hotelurilor in totalul locurilor de cazare in statiunile balneare, a

crescut in ultimii ani, de la 63% in anul 2004 la 67,1% in 2007.

2.Circulatie.

Numarul sosirilor turistilor straini in statiunile balneare, a inregistrat o

crestere de 23,7% in anul 2007 fata de 2004, iar numarul sosirilor turistilor in

unitatile de cazare o scadere cu 8% in 2007 fata de 2004.

Evolutia innoptarilor in aceasta perioada este reprezentata in figurile de

mai jos:

8

3.Piata.

La nivel anului 2007, 32,6% din innoptarile din Romania sunt in

statiunile balneare, dar numai 6,3% din innoptarile sunt ale turistilor straini.

Romanii reprezinta 95% din turistii in statiunile balneare si peste 97% din

numarul innoptarilor. Numarul mare de turisti romani este realizat in special

datorita programelor sociale si sindicale. In cazul turistilor straini, Germania

ocupa primul loc, cu o treime din totalul innoptarilor, urmata de Israel si

Ungaria.

4.Eficienta.

Gradul de ocupare in statiunile balneare este de 50,8% in 2007, iar

hotelurile au avut un grad de utilizare a capacitatii de cazare in functiune de

55,2%, fiind cel mai mare comparativ cu celelalte forme de turism.

9

Durata medie a sejurului este 8-9 zile, pe primele locuri, comparativ cu

durata pentru alte produse turistice principale.

Desi statiunile balneare romanesti se bucura de un renume international

incontestabil in tratarea unei largi game de boli si afectiuni ,multe dintre

amenajarile de tratament se afla intr-o stare precara de functionare. Ele au suferit

de pe urma lipsei de investitii din ultimii 15 ani, fapt evidentiat si in evolutia

circulatiei turistice. Astfel, daca circulatia turistica in statiunile balneare au

cunoscut o evolutie ascedenta ,indeosebi in perioada anilor 80 si culminand cu

anul 1994 cand ponderea turismului balnear in turism a atins in total un procent

de 14%, ea a inregistrat o scadere substantiala in perioada 1995-2000,

comparativ cu perioada precedenta continuand cu o usoara redresare dupa 2000.

5.Puncte tari ale turismului balnear romanesc:

- existenta unor resurse balneare unice pe plan European;

- o consirabila corectitudine medicala;

- personal de inalta calificare profesionala, loial, dedicat profesiei;

- amplasamente atractive si variate in cadrul natural deosebit;

- o gama variata de proceduri de cura;

- preturi scazute;

- cooperare traditionala cu piete importante ca Germania, Franta, Italia, Israel;

- o puternica piata pentru romanii stabiliti in starinatate.

6.Puncte slabe ale turismului balnear romanesc:

- unitati de cazare si tratamente imbatranite;

- infrastructura de acces ,utilizate si corelare a resurselor balneare invechita si

insuficienta;

- exploatarea intesiva ,a substantelor si resurselor minerale din statiunile

balneare;

- infrastructura locala slaba;

10

- lipsa spatiilor verzi specifice si imbatranirea parcurilor balneare;

- insuficiente servicii ce pot fi folosite pe piata de lux sau de inalta caliatate a

tratamentului balnear;

- o baza insuficienta a expertizei organizatorice;

- acces dificil spre unele statiuni balneare;

- dotari cu agrement insuficiente care sunt supraaglomerate si creaza discomfort

pentru turisti;

3.2.Obiectivele, actiunile strategice si masurile de realizare a

obiectivelor strategice in turismul balnear:

Obiectiv specific - Refacerea si dezvoltarea infrastructurii turistice

pentru turismul balnear.

Actiuni:

1. Dezvoltarea, modernizarea si difersificarea ofertei balneoturistice romanesti

in conformitate cu mutatiile intervenite in cererea turistica interna si

internationala pentru tratamentul balnear;

2. Realizarea unui program de amenajare - modernizare, dotare si lansare

pe piata externa a bazelor de tratament din salinele de la Targu Ocna, Praid si

Slanic Prahova cu dezvoltarea corespunzatoare a structurilor turistice de cazare,

alimentatie si agrement;

3. Modenizarea si dezvoltarea infrastructurii de transport si acces;

4. Realizarea unui program de reabilitare a infrastructurii necesare

exploatarii resurselor minerale;

Masurile de realizare:

- Starea infrastructurii si suprastructura din present exclud posibilitatea

unei solutii pe termen scurt. Produsul de baza poate fi facut atractiv prin

11

investitii importante pentru a imbunatii si a moderniza produsul turistic din

statiunile balneare, ridicandu-se incet reputatia internatinala si imaginea;

- Modenizarea retelelor de utilitati publice (alimentare cu apa, canalizare,

depozite, reziduri menajere), aferente statiunilor balneare;

- Amenajarea si echiparea la standardele turistice europene a unor statiuni

balneare-pilot cu profil balnear pentru oferta romaneasca:Baile Herculane si

Baile Felix (afectiuni reumatismale), Olanesti (afectiuni renale), Covasna

(afectiuni cardiovasculare), Slanic Moldova (afectiuni digestive), Sovata si

Mangalia (afectiuni ginecologice);

- Modenizarea si ricarea gradului de confort al structurilor de primire,

extinderea amenajarilor si dotarilor de agrement specific si general (Slanic

Prahova, Praid, Targu Ocna) si promovarea pe pietele externe a produsului

balnear ,,Salina verde’’;

- Relansarea si extinderea curelor gerontologice si a altor tratamente cu

medicamente originale romanesti (Gerovital, Aslavital, Pell-Amar s.a);

- Diversificarea curelor profilactice si a procedurilor de tratament bazate

pe factori naturali de cura autohtoni, in principalele statiuni balneoturistice si

extinderea tratamentelor de intretinere (antistres, fitness, de repunere in forma,

de infrumusetare, cure de slabire);

- Extinderea programului social ,,Turism pentru sanatate’’;

- Reintroducerea in circuitul turistic intern a statiunilor balneare de interes

local, concomitant cu modernizarea si dezvoltarea acestora;

- Din analiza situatiei existente rezulta ca masurile de mai jos sunt valabile

pentru toate statiunile balneoclimaterice mari de interes national, incluse in

circuitul international si avand un numar total de locuri cuprins intre 2.500 si

8.500, respectiv Baile Felix,Calimanesti-Caciulata, Baile Herculane, Sovata,

Slanic Moldova, Baile Olanesti, Govora, Vatra-Dornei, Mangalia etc.

Acestea sunt:

12

- Refacerea si amenajarea aleilor de acces la resursele minerale, a spatiilor

de recreere si popas,a punctelor de utilizare a izvoarelor;

- Refacerea retelelor de aductiune si colectare a izvoarelor minerale in

puncte fixe de utilizare pentru turisti;

- Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii de tratament (constructii,

aparatura, echipamente, etc);

- Refacerea si crearea de parcuri balneare;

Masurile propuse vor fi atinse prin implementarea mai multor programe

speciale de dezvoltare si sustinere a dezvoltarii turismului balnear si anume:

- Programul Statiunii Balneare;

- Programul Salina Verde;

3.3.Programul Statinii balneare Obiective:

- refacerea infrastructurii locale (alimentare cu apa, canalizare, spatii verzi, alei si drumuri interioare, puncte ecologice de colectare a gunoaielor, statii de epurare a apelor uzate); - modernizarea bazelor de tratament balnear, inclusiv a instalatiilor de aductiune a apelor minerale;

Programul va fi implementat etapizat, astfel:

Etapa I(2009-2012)

In aceasta etapa programul va fi implementat in statiunile balneare-pilot

cu profil balnear reprezentativ pentru oferta romaneasca, respectiv: Baile

Herculane si Baile Felix (afectiuni reumatismale), Covasna (afectiuni

13

cardiovasculare), Slanic Moldova (afectiuni digestive), Olanesti (afectiuni renale

si hepato-biliare), Sovata si Mangalia (afectiuni ginecologice) s.a.

Volum estimat de investitii:18.000.000 Euro.

Etapa a II-a (2013-2015)

Pentru statiunile: Vatra Dornei, Govora, Calimanesti-Caciulata, Tusnad,

Techirghiol, Buzias, Amara.

Volum estimat de investitii:14.000.000 Euro.

Etapa a III-a(2016-2019) Alte statiuni cu resurse balneare valoroase si posibilitati de dezvoltare

cererii turistice: Borsec, Ocna Sibiului, Eforie Nord, Lacul Sarat, Ocna Sugatau

14