5 în faliment SUBPREFECTUL PENAL - scandaldegorj.ro · uscase cerneala de pe adeziune ºi mai apoi...

Anul IV • Numarul 208 (279) • 25 - 31 august• 12 pagini • 70 bani (7000 lei)

Apare luni

Hotelul luiCondescuîn faliment

pag 5

Hoarã, sãgeataotrãvitã a PD-L pag 7

SUBPREFECTUL PENALNumit subprefect de Gorj în urmã cu

câteva luni, Sorin Gabriel Arjoca nu e nimicaltceva decât unul dintre mulþiifuncþionãraºi ce avanseazã pe criteriipolitice sau de influenþã ºi care împânzescadministraþia publicã din întreaga þarã. Deºiactiveazã de mult în cadrul prefecturii,despre Arjoca se ºtie doar cã, scriptic estepregãtit pentru munca în administraþiapublicã, însã faptic nu a excelat niciodatã.ªi ca ºi când nu ar fi de ajuns, subprefectulGorjului are ºi un trecut care nu face cinsteunui înalt funcþionar public ºi pentru careplãteºte acum cu o parte din salariu desubprefect. În urmã cu ceva vreme, pe cândArjoca nu visa la statutul de înalt funcþionarpublic fiind unul din mulþii oameni deafaceri din judeþ, el ºi-a bãtut asociata, obelgianã care îl suspecta cã o înºelase,motiv pentru care îl acþionase în judecatã.Arjoca a luat-o la bãtaie, considerând cãastfel o va determina sã renunþe la procesºi, implicit, la drepturile sale, numai cãplanurile lui au dat greº, iar acum unexecutor judecãtoresc îi ciunteºte dinsalariu, pentru cã nu a vrut de bunã voie sãplãteascã pentru greºelile trecutului. pag 3

Scandal de Gorj25 august2

SCANDAL DE GORJ

Responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilor

publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004

Director

Redactor ºef

TehnoredactareClaudiu Rada

[email protected]

Redactori

www.scandaldegorj.ro

Adresa : Târgu Jiu, Calea Eroilor - Hotel Gorj, et.11, cam 1101-1102Tel: 0253-222010; 0723779723; E-mail:[email protected]

ISSN1584-2630

Adrian [email protected]

Mihai [email protected]

Daniel [email protected]

Neli [email protected]

Claudiu [email protected]

Claudiu [email protected]

E de ajuns ca în interiorul unui partid sã tragã unul un „vânt” cu mirosde parai ºi încep sã roiascã în jurul sãu cei frustraþi ºi nãuci dupã ciolan.

Despre Morega se pot spune multe, bune ºi rele, însã de la venireaacestuia la conducerea PNL Gorj partidul a crescut simþitor, dovadãstau rezultatele de la ultimele alegeri. Nu mi-am propus sã-l laud peMorega, staþi liniºtiþi, pentru cã acesta a fãcut unele greºeli pe care,probabil, ºi el le vede acum.

Spre exemplu a primit în rândul liberalilor pe Victor Banþa, pe care l-apromovat în funcþii de conducere, la nivel de partid, când încã nu i seuscase cerneala de pe adeziune ºi mai apoi ca prefect al judeþului, ofuncþie prea mare pentru unul care n-a condus în viaþa lui altceva decâtmaºina.

O altã greºealã a lui Morega este primirea lui Pantelimon Manta înPNL. Personajul care în urmã cu patru ani a prins un loc de deputat pefiliera PC+PSD, dupã ce fusese trecut pe linie moartã în PD de chiarpreºedintele Bãsescu, s-a aciuat pe lângã Morega cu scopul clar de amai prinde un mandat de parlamentar. ªi pentru Manta deputãþia a fost,ºi zic bine a fost, o pãlãrie prea mare pentru un cioban de la Novaci acãrui activitate parlamentarã este zero. De fapt acesta n-a fãcut nimicpentru judeþ, nici ca vice al consiliului judeþean, nici ca prefect, fiind ceamai mare dezamãgire dintre parlamentarii aleºi în 2004.

De ce zic cã sunt poate cele mai mari greºeli din viaþa politicã a luiMorega? Pentru cã Banþa este un permanent frustrat pentru cã n-aajuns mai mare în politicã, judecata acestuia fiind desprinsã parcã dintr-o spiralã yoghinã, iar Manta, în afara faptului cã ºi-a angajat copiii ºi ºi-a tras teren în centrul Tg-Jiului nu l-a preocupat mai nimic. Cu atât maipuþin soarta gorjenilor.

Unele surse din interiorul partidului afirmã cã, mai nou, Manta,împreunã cu Banþa ºi ex-candidatul Neguþ, îndeamnã pe uniipretendenþi la deputãþie sã candideze pe colegiul unde va candidaMorega spunând cã vor putea sã-i ia acestuia din voturi. Acest lucrudemonstreazã încã o datã, deºi nu mai era nevoie, cã aceºtia au oatitudine meschinã tocmai împotriva partidului care i-a fãcut celebri. Sãnu ºtie oare Manta cã se încadreazã perfect în categoria „elefanþilorbãtrâni” cu care Banþa a declarat cã se luptã ºi le va arãta drumul sprecimitir?

Ca o concluzie, cu toatã experienþa sa de viaþã, Morega a rãmasîncã ancorat în poveºtile cu cavaleri, lucru care mã face sã cred cã esteprea credul. Dar despre jocurile de culise din PNL ºi sforarii dininteriorul partidului într-o altã poveste.

Greºelile politice ale gurului Morega

Tiparul executat de SilPacino Râmnicu Vâlcea

Scandal de Gorj25 august 3


Subprefectul penalNumit subprefect de Gorj în urmã cu

câteva luni, Sorin Gabriel Arjoca nu e nimicaltceva decât unul dintre mulþii funcþionãraºi

ce avanseazã pe criterii politice sau deinfluenþã ºi care împânzesc administraþia

publicã din întreaga þarã. Deºi activeazã demult în cadrul prefecturii, despre Arjoca se

ºtie doar cã, scriptic este pregãtit pentrumunca în administraþia publicã, însã faptic

nu a excelat niciodatã. ªi ca ºi când nu ar fide ajuns, subprefectul Gorjului are ºi un

trecut care nu face cinste unui înaltfuncþionar public ºi pentru care plãteºte

acum cu o parte din salariu de subprefect. Înurmã cu ceva vreme, pe când Arjoca nu visa

la statutul de înalt funcþionar public fiindunul din mulþii oameni de afaceri din judeþ,

el ºi-a bãtut asociata, o belgianã care îlsuspecta cã o înºelase, motiv pentru care îl

acþionase în judecatã. Arjoca a luat-o labãtaie, considerând cã astfel o va determinasã renunþe la proces ºi, implicit, la drepturile

sale, numai cã planurile lui au dat greº, iaracum un executor judecãtoresc îi ciunteºte

din salariu, pentru cã nu a vrut de bunã voiesã plãteascã pentru greºelile trecutului.

Subprefectul ºi-atransformat asociata

în sac de boxSorin Arjoca şi Claire

Beatrice Chavée au fost

asociaţi, în anii ’90, în SC

Soclaire SRL, care deţinea

fostul bar Zodiac, de pe

strada Mihai Eminescu din

Tg-Jiu. În martie 1995 între

cei doi au intervenit nişte

litigii civile care l-au

determinat pe Arjoca să

reacţioneze violent. Pentru

că nu s-au putut înţelege

amiabil pentru a-şi rezolva

problemele apărute şi

femeia îl acţionase în

judecată, Arjoca a luat-o la

bătaie pe belgiană lovind-o

peste mâini, picioare şi faţă.

La vremea respectivă

Chavée bănuia că partenerul

său de afaceri o escrocase.

După incidentul dintre cei

doi, femeia a depus o

plângere penală pentru

lovire împotriva lui Sorin

Arjoca, plângere însoţită de

un certificat medical cu 6-7

zile de îngrijiri medicale.

Ajunsă de la Parchetul de pe

lângă Judecătoria Târgu-Jiu

în instanţă, plângerea a fost

retrimisă la Parchet pentru

că intervenise un nou

element: Arjoca era

suspectat şi de tâlhărie,

pentru că femeia reclamase

că i s-au sustras, prin

violenţă, geanta cu

documente şi bani. Acuza s-a

dovedit nefondată, iar

dosarul a ajuns din nou la

judecătorie unde Sorin

Arjoca a fost condamnat

pentru lovire la 1,5 milioane

de lei amendă penală şi 3

milioane de lei daune

morale. Doi ani mai târziu,

printr-un noroc, amenda

penală a fost graţiată printr-o

lege nou apărută, numai că

sentinţa dată în dosar a fost

casată în urma recursului

făcut de Parchet şi cauza a

fost trimisă din nou spre

rejudecare.

Subprefectul a fost din

nou pe punctul de a scăpa

de consecinţele violenţei

sale în 2002 când Judecătoria

Târgu-Jiu a dispus încetarea

procesului penal împotriva

sa pe motiv că a intervenit

prescripţia răspunderii

penale. Mai mult decât atât

instanţa a respins şi acţiunea

civilă a belgienei, însă

femeia a făcut recurs la

tribunal, iar acesta a fost

admis pentru că: „în mod

nelegal instanţa de fond a

respins acţiunea civilă

privind acordarea

cheltuielilor de judecată”.

După patru ani de naveta

România-Belgia, Claire

Beatrice Chavée s-a

considerat în sfârşit

răzbunată după ce, în 2003,

Sorin Arjoca a fost obligat de

magistraţi la plata a 10

milioane de lei daune

morale şi 93,6 milioane de lei

cheltuieli de judecată, având

în vedere că femeia cheltuia

la fiecare deplasare câte 15

milioane de lei pentru biletul

de avion. Subprefectul a

ignorat procesul

neprezentându-se niciodată

în instanţă, fiind reprezentat

de fiecare dată de către un

avocat.

Din 2003 şi până în

prezent, el nu a catadicsit să-

şi plătească cele 103,6

milioane de lei pe care-i

datorează femeii, ajungându-

se în situaţia în care Claire

Beatrice Chavée a apelat la

un executor judecătoresc

care să pună în aplicare

hotărârea judecătorească.

Acum, lunar,

subprefectul bătăuş plăteşte

pentru întrăzneala de la

pocni o femeie cu o parte

din salariu, pe care

executorul judecătoresc o

opreşte regulat.


Petrecerea de nuntă a

celebrului moderator tv,

Cătălin Măruţă, organizată pe

o insuliţă de pe râul Jiu, a

fost păzită cu străşnicie,

sâmbătă, de poliţiştii

comunitari din oraşul lui

Brâncuşi. Accesul pe insuliţa

aflată în apropierea Parcului

Central din Târgu Jiu a fost

închis pentru localnici şi

turişti, cu aproape o

săptămână înainte, când au

început pregătirile pentru

nuntă. Firma de catering,

angajată pentru organizarea

patrecerii, la care au fost

invitate peste 700 de

persoane, a pus la punct,

sâmbătă, ultimele detalii.

Mesele şi scaunele au fost

îmbrăcate cu satin alb şi

legate cu eşarfe crem.

Insuliţa pe care a fost

amenajat locul pentru

petrecere, a fost înconjurată

de torţe. Podul ce leagă

insula, de parcul în care se

Nunta lui Mãruþã, pãzitãde poliþiºtii comunitari

Nunta Andrei ºi a lui Cãtãlin Mãruþã amobilizat zeci de poliþiºti comunitari din

Târgu Jiu, angajaþi sã asigure paza lapetrecerea celor douã vedete. Prosapãt

cãsãtoriþii au fost primiþi la nuntaorganizatã pe o insuliþã de pe Jiu, pe un

covor roºu, strãjuit de torþe aprinse.

află operele sculptorului

Constantin Brâncuşi, a fost şi

el satrăjuit de două şiruri de

torţe. Un covor roşu a fost

întins pe toată lungimea

podului, pentru ca mirii şi

nuntaşii să fie primiţi “ca la

curte”. Intrarea pe pod a fost

blocată de angajaţi ai Poliţiei

Comunitare Târgu Jiu.

Numeroşi curioşi s-au

adunat pe malul Jiului, încă

de la orele prânzului, unii

dintre ei aşezându-se pe

cheile râului, ca pentru

vizionarea unui film, fiind

hotărâţi să nu piardă niciun

moment din desfăşurarea

evenimentului.

Mirii, luaþi pe susde curioºi

Andra şi Cătălin au ajuns

la Biserica Sf Apostori Petru

şi Pavel, puţin după ora

18.00, cu o oră mai târziu

decât fusese anunţat

evenimentul. Pe străduţele

din jurul lăcaşului de cult se

adunaseră câteva sute de

persoane, pentru a-i vedea în

Dara [email protected]

carne şi oase pe cei doi.

Mulţi dintre cei veniţi să

asiste la nunta anului din

Târgu Jiu, au bătut sute de

kilometri: Eu stau în Italia,

dar mi-am luat concediu în

perioada asta, pentru că am

aflat din presă de nuntă.

Sunt fan Andra şi mi-am dorit

mult să o văd în rochie de

mireasă”, a povestit o

târgujiancă stabilită de ani

buni în afara ţării.

La apariţia maşinilor ce i-

au transportat pe miri,

mulţimea a început să

aplaude şi să-i aclame, dând

buluc pe treptele bisericii.

Andra şi Cătălin au ajuns cu

greu unul la celălalt, nici

chiar poliţiştii comunitari,

care asigurau paza,

nereuşind să ţină fanii la

distanţă de cele două vipuri.

Rudele miresei,aduse cu autocarul

PandurilorInvitaţii din partea mire-

sei au fost transportaţi de la

locul de cazare, din Arcani,

la biserica din Târgu Jiu, cu

autocarul Pandurilor. Auto-

vehicolul a ajuns cu aproape

o oră înainte de oficierea

cununiei, din el coborând

rudele Andrei, care au fost

cazate la un motel situat la

aproximativ 20 km distanţă

de municipiu. Decizia de

punere la dispoziţie a

autocarului a fost luată de

conducerea clubului

târgujian, în preziua nunţii,

Cătălin Măruţă fiind un

suporter înrăit al echipei

locale.

În jurul orei 17.00, la

biserica aflată pe Axa

Brâncuşi au început să-şi

facă apariţia VIP-uri,

îmbrăcate în ţinute de gală.

Cei mai cunoscuţi dintre ei

au fost aplaudat de mulţimea

adunată în jurul bisericii,

mulţi dintre cei prezenţi

ţinând chiar să facă poze cu

celebrităţile pe care le

vedeau în carne şi oase,

pentru prima oară în viaţă.

Moga, cavalerde onoare

Celebrul cant-autor Moga,

care este unul dintre

prietenii lui Cătălin Măruţă, a

făcut oficiile de cavaler de

onoare. Iubita acestuia, Iulia

Vântur, a fost şi ea prezentă

la eveniment, fiind chiar

domnişoară de onoare.

Printre mondenităţile

prezente la căsătoria celor

doi s-au numărat Mădălina

Manole, Gabriel Cotabiţă,

Viorel Lisz, Silviu Prigoană şi

mulţi alţii. La miezul nopţii,

un foc de artificii de aproape

cinci minute a luminat

centrul oraşului.



Hotelul lui Condescu în falimentMarele leader

sindical, preºedinte declub, aruncãtor cu

pãrerea ºi influenþa înpoliticã, Marin

Condescu a reuºit„performanþa”

uluitoare de a bãga înfaliment Hotelul Mina

din Rânca. DirecþiaFinanþelor Publice

Gorj a pus dejasechestru ºi a scos la

vânzare o parte dinbunurile hotelului.

Asta demonstreazãcã fostul maistru

minier nu e aºapriceput la toate cum

vrea sã parã. De altfel,pentru cei care vor sã

vadã, banii clubuluiPandurii Tg-Jiu sunt

celtuiþi haotic iarperformanþele

manageruluiCondescu se reflectã

în locul ocupat dePandurii în clasament.

Hotelul Mina este administrat de

către firma Tursind Min SRL Tg-Jiu şi

construit din banii minerilor în urmă

cu trei ani. Societatea este condusă

de apropiata lui Marin Condescu,

deja celebra Mădălina Berbecel, şi a

beneficiat de-a lungul timpului de

fonduri colosale din partea

sindicatelor din minerit, a Societăţii

Naţionale a Lignitului Oltenia şi a

Clubului Pandurii Tg-Jiu. Majoritatea

întrunirilor sindicatelor conduse de

Condescu se desfăşoară la Hotel

Mina, ca de altfel şi mare

parte din cursurile de

pregătire profesională

organizate de SNLO şi

cantonamentele de

pregătire ale echipei de

fotbal Pandurii.

Cu toate că anul trecut

Tursind Min a avut o cifră

de afaceri de peste 5

miliarde de lei vechi şi un

profit de 760 de milioane,

societatea nu-şi prea

plăteşte impozitele la stat

fiind în pragul falimentului.

Direcţia Finanţelor

Publice Gorj a pus deja

sechestru pe o parte din

bunurile hotelului ca

urmare a unui dosar de

executare silită, nr.216/764,

şi urmează să le scoată la

vânzare pe 2 septembrie.

Bãiat deºteptîn minerit ºi fotbal

Presa a scos la iveală în dese

rânduri interesele financiare ale lui

Condescu în minerit şi energie.

Condescu este practic personajul

care decide numele directorului

SNLO, prin influenţa pe care o are în

Ministerul Economiei şi Finanţelor

reuşind de fiecare dată să menţină

sau să înlăture conducerea SNLO, în

funcţie de interesele sale. Afacerile

unor firme în minerit depind practic

de cuvântul liderului de sindicat.

Spre exemplu SC Elmerom Construct,

firma la care prin apropiaţii săi

Condescu deţine controlul a câştigat

prin încredinţare directă, numai de la

începutul acestui an, peste 2,5

miliarde de lei vechi.

Foarte mulţi bani din minerit se

scurg, prin firmele sindicatelor, în

toate echipele de fotbal minereşti şi în

cele de copii şi juniori însă,

manegerul Condescu şi antrenorii

aduşi de acesta n-au promovat

niciodată vreun junior preferând să

aducă jucători de mâna a doua de

prin alte ţări, bineînţeles contra

comision. Firma care s-a ocupat de

astfel de transferuri este Riviera Grup

din Portugalia care, prin acelaşi

Condescu, trage sfori să pătrundă în

mineritul şi energia gorjeană.

Cu toate astea Condescu uită ca

banii pe care-i şmenuieşte sunt ai

minerilor şi afirmă că echipa de fotbal

e susţinută din alte fonduri.

Îi reamintim liderului că în urmă

cu câţiva ani, printr-un protocol

încheiat între USMO şi conducerea

SNLO, sindicatele au fost de acord ca

directorii companiei miniere să

încaseze salarii de merit, iar aceştia în

compensaţie s-au angajat să oprească

pe ştatul de plată, fiecărui miner,

500.000 de lei vechi, pentru echipele

minereşti.

Despre masoniÎn ultima conferinţă de presă a

sindicatelor, Condescu “s-a trezit”

vorbind că directorul SNLO este

susţinut de masoni. Că tot veni vorba

despre masoni, ar fi bine ca liderul

sindical să-şi amintească despre o

întâlnire, cu un personaj foarte

important, pe care a avut-o în urmă cu

patru ani la “Casa Românească” din

Vâlcea, la care printre discuţii politic

ar fi fost vorba şi despre masonerie.


organizeazã sesiune de admitere 2008 - 2009

ªcoala Postlicealã“Omenia” Tg-Jiu

Relaþii ºi înscrieri la sediul dinCasa de Culturã Tg - Jiu,

str. Traian, nr. 5, et. 1;tel: 0253-221904;

e-mail: [email protected],www.malaescuomenia.ro

Specializarea: Asistentmedical generalist -

nivel 3 avansat

În timp ce organele dorm,

Clãdirea ilegalã a luiCioabã creºte ca în poveºti

În timp ce funcþionarii, plãtiþi dinbani publici, dorm în loc sã vegheze

la respectarea legilor, construcþiailegalã a lui Toma Mihai Cioabã a

mai crescut cu un etaj.

Corespondenţa dintre

firma Nazyra Company şi

Primăria Târgu-Jiu continuă

de vreo cinci luni încoace,

subiectul fiind acelaşi –

ocuparea abuzivă a peste o

sută de metri pătraţi dintr-un

teren de către cetăţeanul de

etnie rromă Toma Mihai

Cioabă.

Subiect plictisitor pentru

funcţionarii primăriei,

toropiţi de cădura de afară,

aceştia au reuşit o singură

dată să se deplaseze pe

strada Jiului. Atunci l-au

amendat pe Cioabă cu 1000

de lei şi apoi nu l-au mai

deranjat, acesta construind

încă fără autorizaţie un alt

etaj la ilegala clădire.

Nici alte organe nu s-au

sinchisit să-l oblige pe

Cioabă să intre în legaitate,

deşi există o hotărâre

judecătorească de sistare a

lucrărilor şi de aducere a

terenului la forma iniţială. În

alte locuri nerespectarea

hotărârii judecătoreşti

înseamnă pârnaie, iar

clădirea ilegală ar fi

dărâmată cu buldozerul sub

protecţia mascaţilor, însă Tg-

Jiul e departe de civilizaţie şi

de respectarea legilor.


Preºedintele Daniela Popa a anunþatastãzi cã Biroul Executiv Central a hotãrâtprimirea în partid a cinci filiale judeþene ºi

a trei parlamentari ai Partidului RomâniaMar, informeazã un comunicat de presã al

formaþiunii, remis AMOS News.

Potrivit sursei citate,

Daniela Popa a ţinut să

sublinieze că nu PC a iniţiat

aceste discuţii, ci oameni din

PRM, filiale, parlamentari,

deputaţi şi senatori au

angajat discuţii cu

conservatorii care au făcut o

selecţie a acestora în Birorul

Executiv Central.

Liderul conservator a

declarat că este vorba

despre filiala Constanţa,

condusă de fostul senator

Dan Rahău, filiala din

Prahova a PRM, condusă de

ex-deputatul Adrian

Mărăcineanu, filiala Buzău

avându-l ca preşedinte pe

deputatul Mircea Costache,

filiala Gorj condusă de

senatorul Ilie Petrescu şi

filiala Argeş condusă de

deputatul Ion Mânzână.

„Sunt convinsă că vor

avea rezultate bune, pentru

că se pricep la organizare şi

vin cu filiale puternice”, a

spus Daniela Popa.

Popa a mai anunţat că

Biroul Executiv Central a

hotărât că Gelil Eserghep să

ocupe funcţia de Secretar

General Adjunct al PC, Ion

Mânzână pe cea de

preşedinte interimar al

filialei PC din Argeş şi Stelian

Găvruş preşedinte interimar

în judeţul Tulcea.

Tot ieri Biroul Executiv

Central a hotărât înfiinţarea

unui departament pentru

protecţia mediului care va fi

condus de senatorul Marius

Marinescu.

Cinci filiale judeþeneºi trei parlamentariPRM au trecut la PC


Daniel [email protected]

Hoarã,sãgeataotrãvitãa PD-L

Chiar dacă a dorit să

convingă ziariştii şi

implicit opinia publică, de

la prima apariţie, cât de

preocupat este de soarta

judeţului, ieşirea la rampă

a lui Marcel Hoară,

candidatul PD-L pentru

Colegiul 1, nu a făcut

altceva decât să dea

satisfacţie adversarilor

politici, care se bucură şi

profită de faptul că vor

avea un contracandidat

slab şi un no name.

Deşi fără pic de

notorietate în Gorj, Hoară

s-a bucurat de o “atenţie”

deosebită din partea presei

centrale cât a fost

directorul ANDZM.

Majoritatea articolelor

vremii, îl catalogau pe

Hoară ca fiind marioneta

cuplului Manţog-Condescu,

care îl susţinea la

conducerea instituţiei, prin

influenţa pe care o aveau

cei doi la Ministerul

Economiei, cu scopul de a

gestiona fondurile

implementate de agenţie.

Unele surse afirmau că

principala cauză care a

determinat o serie de

disfuncţionalităţi şi de

erori în implementarea

proiectelor ANDZM ar fi

fost chiar amestecul unor

persoane care se ocupau

cu coordonarea activităţii

miniere la nivelul MEF şi

amestecul sindicatelor

miniere din Gorj (Marin

Condescu – n.r.), în

funcţionarea ANDZM prin

susţinerea unor directori

incompetenţi ca Marcel

Hoară.

Aspirant la un fotoliu în

Parlament, Hoară pare un

tânăr destul de modest,

averea declarată a acestuia

compunându-se din trei

hectare de teren la

Glogova şi un Mitsubishi

vechi de 15 ani, în realitate

acesta va merge să afle

problemele oamenilor la

bordul unui Lexus de vreo

40 de mii de euro.

Dupã activitatea “intensã” derulatã în frunteaAgenþiei Naþionale pentru Dezvoltarea Zonelor

Miniere (ANDZM) ºi ieºirile imature, odatã culansarea sa ca ºi candidat la deputãþie, viitorulpolitic al democrat-liberalului Marcel Hoarã seanunþã a fi sumbru. Întrucât simte cã va avea

aceeaºi soartã cu a social-democratuluiMugurel Surupãceanu, aceea de perdant în faþa

lui Morega, Hoarã a început sã agitele apele ºiaºa tulburi ale partidului din care provine.

Mascarada lui Hoarã, sãgeata otrãvitã a PD-LGorj, nu va avea efectul scontat de cãtre

lansatorii sãi, în condiþiile în care, susþin sursedin interiorul partidului, trecutul sãu la ANDZMare oarece umbre penale de care-i este teamã

cã vor afla alegãtorii.


Vă propunem, pentru astăzi şi

pentru viitor, stimaţi cititori, o suită

de articole despre ceea ce înseamnă

idei, probleme şi prejudecăţi în viaţa

de familie, fără să omitem şi să

ignorăm cu ostentaţie şi chiar cu

cinism lipsurile noastre şi

neîmplinirile fiecăruia dintre noi,

pentru că orice problemă care se

iveşte în viaţa unui om, a familiei sale,

în această „celulă de bază a

societăţii”, are un profund ecou în

mediul social în care trăim şi se

repercutează nemijlocit asupra celor

din jurul nostru! Viaţa noastră, ca

indivizi, dar, mai ales a familiei

noastre, sunt legate de cele trei

momente esenţiale ale vieţii:

naşterea, căsătoria şi moartea, pentru

că ele marchează ca nişte jaloane

emblematice destinul nostru, al

fiecăruia! Aş porni de la faptul că s- au

împlinit 40 de ani de la emiterea

enciclicei Papei Paul al VI-lea,

„Humanae Vitae”, document

fundamental pentru pastoraţia

familiei, dat publicităţii la Roma, la 25

iulie 1968, care se adresează soţilor, a

căror datorie principală este aceea de

a transmite viaţa şi de a o perpetua

peste ani. Să amintim că Enciclica a

fost tradusă în limba română cu

ocazia Anului Internaţional al Familiei

(2004), pornindu-se de la o serie de

principii de bază, pentru a se ajunge

la o serie de concluzii pe baza unui

raţionament de tip deductiv. De altfel,

Paul al VI-lea este cunoscut ca fiind

unul dintre papii care, cu mult curaj,

a apărat valorile perene ale iubirii, ale

căsătoriei şi ale familiei. Este de

reţinut, pe de o parte, enciclica

„Humanae Vitae”, iar pe de altă parte,

sunt demne de amintit intervenţiile

Suveranului Pontif mai sus amintit

privind divorţul şi avortul, pentru că

documentul la care ne referim

dezvoltă trei părţi: aspecte noi ale

problemei şi competenţa

magisteriului, principii doctrinare şi

directive pastorale. Enciclica papală

promovează responsabilitatea şi

respectul pentru naşterea vieţii

umane, respinge contracepţia şi

introduce termenul de „paternitate

responsabilă”, fiind astfel un factor de

reînnoire a spiritualităţii şi a vieţii de

familie. Ea a văzut lumina tiparului

într-un moment delicat al istoriei

recente, deoarece, mai ales în ţările

din Occident, începuse dezlănţuirea

valului din anul 1968, din perioada

contestărilor, a cererii de libertate

fără limite, când aşa-zisa “revoluţie

sexuală” scotea conceptul de

sexualitate din contextul său biologic,

al raporturilor umane, pentru a se

concentra doar pe ideea de plăcere

sexuală. Într-o asemenea situaţie, cred

că era normal ca biserica să intervină,

pledând pentru iubirea conjugală ca

rod al iubirii creştine, despre

respectul faţă de natura actului

conjugal, despre caracterul

inseparabil al uniunii sexuale de

procreaţie şi despre metodele ilicite

folosite în reglementarea naşterilor. Să

mai amintim că documentul invită

totodată soţii, înainte de toate pe cei

creştini, să pună responsabilitatea

împărtăşită mai presus de impulsurile

personale ale egoismului, să fie

deschişi vieţii care este un dar al lui

Dumnezeu. În felul acesta, Biserica ia

poziţie, reafirmând şi apărând

viziunea creştină despre căsătorie şi

demnitatea ei, chiar în momentul în

care se căuta ca acestă viziune să fie

ştearsă în numele noii libertăţi

nemăsurate. Astfel, enciclica vine să

sublinieze faptul că sexualitatea este

în slujba raporturilor umane, rodnice

şi durabile, iar prin actul de unire

dintre un bărbat şi o femeie, prin

căsătorie, ei ajung la o nouă

conştiinţă a ceea ce sunt de drept şi

de fapt: creaturi făcute după chipul şi

asemănarea lui Dumnezeu, deoarece

„căsătoria este o înţeleaptă orânduire

a Creatorului, cu scopul de a realiza

în omenire planul Său de iubire”, aşa

cum se spune în enciclică. Desigur,

majoritate, ci de către fidelitatea faţă

de valorile familiei, deoarece în mod

cert, nerespectarea normelor morale

izvorâte din legea naturală conduce la

destabilizarea familiei şi la ruina

spirituală a comunicării şi a

convieţuirii soţilor. Aş face apel şi la

preceptele morale şi aş preciza că

pentru fiecare dintre noi, cele mai

importante însuşiri ale virtuţii sunt

tăria de caracter şi stăruinţa în

înţelegere. De multe ori, tăria în

realizarea faptelor bune se câştigă

prin activarea şi folosirea puterilor

sufleteşti împotriva poftelor şi a

ispitelor care îndeamnă mereu la

fapte rele, iar stăruinţa pe calea

binelui presupune să fie de bună voie

şi nu printr-o constrângere de orice

fel, să fie şi cu ştiinţă, adică omul să

săvârşească faptele bune nu în

necunoştinţă, ci cu dorinţa de a

cunoaşte tot mai bine răspunderea lui

în societate. Poate că este nevoie ca

virtutea să se arate prin fapte,

deoarece nu e de ajuns a cunoaşte

binele, ci trebuie a-l şi face. Virtutea

creştină trebuie să fie însufleţită de

dragoste curată către persoana pe

care o considerăm “cealaltă jumătate”

a noastră, mai ales dacă ne gândim că

pentru acei oameni care duc o viaţă

de familie, căsătoria este o situaţie

specială.

În ceea ce priveşte căsătoria,

social vorbind, există o zicală care se

dovedeşte o veritabilă lecţie de viaţă,

cea care ne arată importanţa şi

gravitatea căsătoriei prin cuvintele:

„La-nsurat, la măritat/ Nu trebuie

omul îndemnat,/ C-ăsta nu e târg de

boi,/ Să vinzi marţi, să cumperi joi,/

Şi-asta nu e târg de vaci,/ Să vinzi joi,

să cumperi marţi“, iar, dacă trebuie să

ne gândim doar la cuvintele acestea,

vedem că oamenii care s-au unit prin

căsătorie, chiar şi fără o cultură

religioasă, îşi dau seama că viaţa de

familie este importantă, că familia

trebuie să se întemeieze pe

seriozitatea celor care se angajează la

crearea şi la menţinerea ei. Căsătoria

ţine, oricum, de alcătuirea existenţei

umane pe seama atracţiei care există

între bărbat şi femeie, care îi dă

omului o predispozţie pentru viaţa de

cuplu, iar atracţia fizică trebuie

completată de atracţia sufletească şi

mai ales de direcţionarea pe care o dă

credinţa în Dumnezeu şi în

binecuvântarea familiei!

(VA URMA)

Prof. Vasile GOGONEA

noi suntem o naţiune majoritar

ortodoxă, dar e bine să apreciem că

Sanctitatea Sa îi îndeamnă pe creştini

să ţină cont de cerinţele Evangheliei

şi ale tradiţiei în contextul actual în

care trăieşte familia creştină, al

răspândirii unei concepţii greşite cu

privire la folosirea energiilor sexuale

şi al exprimării iubirii conjugale.

Spiritualitatea matrimonială propusă

de enciclică este o spiritualitate

profund creştină ce are menirea de a

sfinţi familia şi societatea umană, de

vreme ce „omul nu poate să găsească

adevărata fericire la care aspiră din

toată fiinţa sa, decât în respectarea

legilor înscrise de Dumnezeu, pe care

trebuie să le observe cu înţelepciune

şi cu multă iubire”, mai ales că din

punct de vedere religios, creştin,

căsătoria este o taină, adică este un

mijloc prin care Dumnezeu dă har

pentru o viaţă superioară, care

depăşeşte obişnuitul vieţii umane.

Să reţinem că la patruzeci de ani

de la publicare, documentul, nu

numai că arată că principiile care stau

la baza familiei sunt de neschimbat,

dar revelează şi clarviziunea cu care

problema a fost tratată, deoarece

Enciclica reafirmă cu tărie şi astăzi,

mergând împotriva curentului faţă de

cultura dominantă, calitatea iubirii

soţilor, care nu trebuie manipulată de

egoism, ci deschisă spre viaţă.

Actualitatea documentului „Humanae

Vitae” se dovedeşte surprinzător de

actuală şi impune atenţie cu atât mai

mult, cu cât statisticile arată în lume

scăderea numărului de naşteri şi

orientarea spre o libertate greşit

înţeleasă. Una dintre statisticile

recente afirmă că în România, chiar

dacă numărul avorturilor este în

scădere, creşte numărul celor care

folosesc metode moderne de

contracepţie. Astfel, potrivit Fondului

ONU pentru Populaţie, în România,

numărul avorturilor în anul 2007 a fost

de 137.000, de aproape şapte ori mai

mic decât în 1990, când se înregistra

un milion de avorturi, însă, peste 60%

dintre cupluri, potrivit aceleiaşi surse,

folosesc metode moderne de

contracepţie. Într-un asemenea

context, deşi enciclica a trezit şi

continuă să trezească atitudini

divergente, învăţătura ei rămâne

valabilă, pentru că, în cele din urmă,

e un semnal de alramă, dar şi o

chemare la a aşeza viaţa de familie pe

principii creştine.

Adevărul nu este dat de către

prof. Vasile [email protected]

DESPRE NOI ªI DESPRE FAMILIANOASTRÃ, FÃRÃ PREJUDECÃÞI!


În timpul serviciului,

Agentul Vasile trage chiulul ºicomisarul Pãsãrelu îi þine spatele

Agentul şef adjunct Nicolae

Vasile, din cadrul serviciului

judiciar al Poliţiei Municipale Târgu-

Jiu, demonstrează încă o dată, dacă

mai era nevoie, că îl doare în cot de

statutul pe care îl are şi de

activitatea în slujba cetăţeanului pe

care ar trebui să o presteze.

Cunoscut în oraş drept un bătăuş

notoriu şi un vaşnic ridicător de

...halbe în timpul serviciului, Vasile

a mai dat încă o dată cu oiştea în

gard săptămâna trecută, joi, 21

august în jurul orei 13 când,

figurând ca fiind la serviciu, el îşi

antrena muşchii la o miuţă pe

terenul sintetic din incinta

stadionului, chiar sub nasul mai

marilor din IJP. Îmbrăcat

corespunzător, adică în şort şi

tricou, poliţistul nici că se grăbea să-

şi abandoneze partenerii de meci

pentru a se întoarce la muncă. De

fapt nici n-ar fi avut motive să se

grăbească pentru că şeful său,

comisarul Mirel Păsărelu habar nu

avea că subalternul său aleargă

mingea în locul infractorilor, pe

terenul de fotbal. Contactat telefonic

pentru a-şi exprima un punct de

vedere, Păsărelu n-a prea ştiut ce să

spună în apărarea lui Vasile, aşa că

s-a eschivat cum a ştiut mai bine de

la a da explicaţii: „Este la serviciu,

nu e în concediu şi nici nu e liber,

dar nu vă pot da un punct de

vedere pentru că ştiţi, cu noile

reglementări, nu mai avem voie să

ne exprimăm noi direct”.

În schimb s-ar putea exprima IJP

cu privire la faptul că un individ cu

trecutul lui Vasile şi cu o aşa lipsă de

preocupare faţă de meseria sa încă

mai face parte din rândul poliţiştilor.


Ministrul Cristian David

a cerut prefecţilor din

zonele afectate de

inundaţii să prezinte

rapoarte privind

reconstrucţia, informează

un comunicat de presă al

Ministerului de Interne,

remis AMOS News.

Ministrul internelor şi

reformei administrative,

Cristian David, s-a

deplasat astăzi în zone

afectate de recentele

inundaţii din judeţele

Neamţ şi Bacău.

Vizita a avut ca scop

verificarea procesului de

reconstrucţie a caselor din

Săuceşti (judeţul Bacău),

Doljeşti şi Gâdinţi (judeţul

Neamţ).

Pe parcursul vizitei,

ministrul Cristian David s-

a declarat nemulţumit cu

privire la modul în care

avansează lucrările de

reconstrucţie.

În acelaşi context,

ministrul de interne a

constatat că materialele

de construcţie, puse de

Guvern la dispoziţia

autorităţilor locale, au

intrat în posesia acestora

şi sunt depozitate în

condiţii bune, distribuirea

făcându-se în funcţie de

priorităţile stabilite la

nivel local.

Ministrul Cristian

David a apreciat că, în

acest moment, principala

responsabilitate în

procesul de reconstrucţie

revine autorităţilor

locale.

Totodată, ministrul

Cristian David a cerut

prefecţilor din zonele

afectate de inundaţii ca, în

cursul zilei de luni, să

prezinte rapoarte privind

situaţia procesului de

reconstrucţie, urmând ca

marţi ministrul să aibă cu

aceştia o videoconferinţă

de lucru.

În acelaşi timp, a

subliniat că, în această

perioadă, autorităţile

centrale vor intensifica

monitorizarea procesului

de reconstrucţie a caselor

din zonele afectate de

inundaţii.

Cristian Davidvrea rapoarteleprivindreconstrucþiazonelor afectatede inundaþii


Benzi de transportpentru minerit

Mona Muscã a declarat, astãzi, cãnu poate sã mai candideze, pentru ase integra într-un sistem în care nu

mai crede. "Declar public ºi ferm cãnu intenþionez sã candidez în numelePD-L. Apreciez acest partid ºi o bunã

parte din liderii sãi, dar nu intenþionezsã mã alãtur lor. Nu am de gând sã mã

alãtur niciunui partid ºi cu atât maipuþin sã candidez din partea lui. Nu

candidez nici ca independent", aafirmat astãzi, Mona Muscã.

Mona Muscã, învinsã desecuritate ºi de criticii din PD-L

Fostul ministru al Culturii

şi-a motivat decizia prin

faptul că şi-a pierdut

încrederea în modul în care

funcţionează unele instituţii,

care ar trebui să asigure

identitatea unui stat

democratic. Instituţiile

enumerate de Muscă sunt:

Parlamentul, partidele

politice, Justiţia şi Guvernul.

"Şingura instanţă în care

cred este puterera celor fără

de putere, alături de care am

fost în toate acţiunile mele

parlamentare şi politice.

Oamenii mă vor înţelege şi

vor fi de acord cu mine. Nu

pot să candidez pentru a mă

integra într-un sistem în care

deocamdată nu mai cred.", a

susţinut Mona Muscă.

Fostul ministru al Culturii

a ţinut să-i mulţumească

preşedintelui PD-L Neamţ,

care i-a adresat oferta de a

candida într-un colegiu din

acest judeţ. Astăzi, Mona

Muscă a menţionat că a dat o

declaraţie pentru fosta

securitate, însă a precizat că

nu a făcut niciodată poliţie

politică. Tot Muscă a susţinut

că a greşit dar "toate au o

limită şi o măsură".

"Ca tânăr asistent

universitar am semnat un

angajament care se referea

strict la şcolarizarea

studenţilor stăini. Cu lipsa

mea de experienţă eram

convinsă că era procedura

standard pentru cei care

lucrau cu srăinii (...) Erau

alte timpuri, logica socială

funcţiona după alte criterii,

iar oamenii nu pot fi mereu

invulnerabili.

Nu am făcut nicio

secundă poliţie politică!

Verdictul mi s-a pus exclusiv

pe baza afirmaţiei unui

securist că, eu le-aş fi spus

colegilor de la catedră o

banalitate: că între studenţii

greci există şi comunişti şi

anticomunişti", a precizat

Mona Muscă.

Deşi, se retrage definitiv

din viaţa politică, cu eticheta

de "colaborator al

securităţii", Mona Muscă a

menţionat că în cei 11 anii de

activitate parlamentară a

elaborat o serie de legi, care

au contribuit la

democratizarea României.

Printre ele se află legea

accesului la informaţiile de

interes public, legea

împotriva violenţei în familie

şi iniţiativa 2 % pentru ONG-

uri.

Mona Muscă a refuzat să

mai candideze pentru un

post de parlamentar,

deoarece o serie de lideri

din PD-L s-au opus unei

eventuale candidaturi. Surse

din PD-L susţin că printre cei

mai înverşunaţi critici ai

Monei Muscă se află Cezar

Preda, Elena Udrea, Vasile

Blaga, Radu Berceanu şi

Florin Frunzăverde.

Tot surse din PD-L susţin

că şi Traian Băsescu s-a opus

unei eventuale candidaturi a

Monei Muscă. Acest lucru a

determint-o pe fosta

susţinătoare a tandemului

"Băsescu-preşedinte -

Stolojan-premier" să se

retrag[ definitiv de pe scena

politică. O candidatură a

Monei Muscă ar fi fost,

totuşi, susţinută de către

foştii săi colegi din PNL,

Teodor Stolojan şi Valeriu

Stoica.

Amos News


Lãsat în libertate de magistraþii Boncu, Focºan ºi Gherghe,

Controversatul bancher Ion Emil Botea a fostcondamnat la trei ani de închisoare cu executare

pentru o înºelãciune de aproape trei miliarde de lei.Fostul preºedinte al Bãncii Populare Române a

escrocat cel puþin 17 persoane, cu sume cuprinseîntre 3.500 ºi 7.300 de euro, care plãtiserã pentru

achziþionarea unor terenuri în “Cartierul de luxSohodol” din Târgu Jiu.

Escrocul Botea a fost scos de sub urmãrirepenalã de douã de cãtre procurorii gorjeni, iar maitârziu, când a ajuns în judecatã, Tribunalul Gorj aschimbat sentinþa judecãtoriei din închisoare cu

executare, în închisoare cu suspendare.Deºi ultima sentinþã, rãmasã definitivã la

Craiova, cu aproape un an de zile în urmã, îltrimitea dupã gratii pe Botea, acesta nu se aflã încã

în nicio închisoare din România.

Escrocul Botea - datîn urmãrire generalã

A vândut un terencare nu-i aparþinea

Firma bucureşteană

Interactiv TV SRL a

achiziţionat la data de 29

decembrie 2004, de la SC

SCIFCAI SA Tg-Jiu, un teren

de 20.000 mp, în strada

George Coşbuc, nr. 1, preţul

tranzacţiei fiind de 7,5

miliarde de lei.

Acţionarii SC Interactiv l-

au împuternicit pentru

această afacere pe Emil

Botea care, prin intermediul

fratelui său, Daniel Florin,

inspector la Administraţia

Finanţelor Publice Rovinari,

l-a cunoscut pe Dumitru

Popescu, directorul SCIFCAI,

şi au încheiat business-ul.

O lună mai târziu însă,

Scifcai a înştiinţat societatea

bucureşteană că prima

tranşă nu a fost achitată iar

contractul de vânzare-

cumpărare va fi reziliat.

Botea nu achitase decât

un miliard din prima tranşă

de 3,7 miliarde necesare

pentru a putea intra în

posesia uneia din cele trei

parcele de teren, cu toate

acestea el a vândut întreaga

suprafaţă la diverse

persoane şi a încasat efectiv

de la 17 dintre acestea peste

80.000 de euro.

Conducerea societăţii

târgujiene a sesizat

Inspectoratul de Poliţie al

Judeţului Gorj şi Parchetul

de pe lângă Tribunalul Gorj

despre faptul că Botea a

procedat în avans la

vânzarea suprafeţelor la alţi

cumpărători, fără a fi

proprietarul acestora şi îl

acuza de comiterea

infracţiunii de înşelăciune.

Protejat demagistraþi

Două luni şi jumătate le-a

trebuit poliţiştilor să

întocmească un material, pe

care l-au trimis Parchetului,

în care propunerea era de

neînceperea urmăririi

penale în cauza privindu-l pe

Emil Botea.

La jumătatea luni iunie

2005, Parchetul Judeţean s-a

conformat, iar actualul prim

procuror Gheorghe Focşan,

prin rezoluţia nr. 237/P/2005

confirmă propunerea

organelor de poliţie de

neînceperea urmăririi

penale.

Rezoluţia Parchetului

relevă faptul că Botea şi

conducerea SCIFCAI

încheiaseră un precontract

încă din octombrie 2004, iar

afaceristul bucureştean

putea vinde terenurile,

numai că Focşan s-a făcut că

nu vede, condiţia impusă

fiind aceea ca

societatea

bucureşteană să

achite

contravaloarea

acestora până la

finele lui

ianuarie, lucru

care nu s-a

întâmplat, iar

NUP-ul a fost

evident injust.

Botea s-a

bucurat de

aceeaşi

clemenţă şi la

Parchetul de pe

lângă

Judecătoria Tg-

Jiu după ce

persoanele

păgubite au

depus plângere

penală

împotriva sa

pentru aceeaşi

infracţiune,

înşelăciune. În decembrie

2005, Parchetul de pe lângă

Judecătoria Tg-Jiu, prin

actualul prim procuror Laura

Gherghe, a dat rezoluţia

nr.1458 prin care confirmă

propunerea organelor de

poliţie de neîncepere a

urmăririi penale faţă de

Botea, motivaţia fiind aceea

că: “Nu a rezultat că

făptuitorul a exercitat acţiuni

de inducere în eroare asupra

persoanelor vătămate,

terenul aflându-se în

proprietatea Interactiv. De

altfel, în cererile încheiate

între persoanele vătămate şi

făptuitor nu este prevăzut un

termen cert de predare a

parcelelor…”. Să nu fi ştiut

procurorul Gherghe, la acea

vreme, că nu poţi fi

proprietarul unui teren şi,

deci, nu-l poţi vinde dacă

acesta nu are niciun

document cadastral ?!

Rezoluţia lui Gherghe a fost

infirmată de procurorul

Baican şi dosarul a ajuns în

judecată după mai bine de

un an de zile.

Arestat doar scripticAjuns în faţa instanţei de

judecată, Emil Botea

primeşte, la finele lui 2006, o

pedeapsă de 3 ani de

închisoare cu executare la

Judecătoria Tg-Jiu, care-l

obligă de asemenea şi la

restituirea banilor

persoanelor păgubite. Numai

că, în apel, la Tribunalul

Gorj, cei înşelaţi şi-au văzut

din nou speranţele, de a-şi

recupera banii şi de a-l

vedea pe şarlatan la pârnaie,

năruite – judecătorul Teofil

Boncu a desfiinţat sentinţa

judecătoriei şi a dispus

suspendarea executării

pedepsei. Cu alte cuvinte,

Botea putea zburda în

libertate că oricum până la

restituirea banilor către

păgubiţi mai era cale

lungă...civilă. Curtea de Apel

Craiova a fost cea care a

îndreptat “eroarea” lui

Boncu şi, în noiembrie anul

trecut, a casat decizia

tribunalului şi a menţinut

sentinţa judecătoriei, aceea

de executare a celor 3 ani în

închisoare.

Soluţia este definitivă de

aproape 9 luni de zile însă,

nimeni nu s-a obosit să-l

arunce pe Botea la “zdup”.

Conform evidenţelor

Administraţiei Naţionale a

Penitenciarelor Ion Emil

Botea nu este încă încarcerat

în nicio închisoare din ţară.

Despre recuperarea banilor

de către cei înşelaţi nici nu

poate fi vorba, singurul care

şi-a recuperat prejudiciul,

înainte ca dosarul să ajungă

în instanţă, a fost ofiţerul SRI

Liviu Paschia Criveţi care-i

plătise lui Botea 3519 euro

avans pentru 306 mp.

În timp ce se judeca,

Botea îşi vedea liniştit de

afaceri, firma sa a

concesionat de la Primăria

Novaci nouă suprafeţe de

teren de câte 250 mp, pentru

o perioadă de 74 de ani, pe

care a ridicat tot atâtea case

de vacanţă. De zece luni

acesta a fost dat în urmărire

generală, întrucât se sustrage

executării pedepsei.


S.C. COMPLEX HOTELIER GORJUL S.A.CALEA EROILOR, NR. 6, TG-JIU, GORJ

TELEFON: 0253/214815

Hotel Gorj**Hotel Gorj**Hotel Gorj**Hotel Gorj**Hotel Gorj**

Eugen Neagoe: „Publicul trebuie sã fie lângã echipã,nu trebuie sã fie ironic faþã de propria echipã!”

Antrenorul Eugen

Neagoe a declarat că

publicul trebuie să fie

alături de echipă la toate

jocurile, indiferent dacă e

un joc bun sau nu şi să nu

mai fie ironici faţă de

jucători: „Publicul trebuie

să fie lângă echipă, nu

trebuie să fie ironic faţă

de propria echipă. Aceeaşi

jucători au fost în echipă

şi când s-au câştigat şase

partide la rând. Nu e

normal ca după un joc

nereuşit să se treacă la

ironii asupra jucătorilor.

Cu ajutorul suporterilor

vom câştiga. Ei trebuie să

aibă încredere în noi şi

atunci vom câştiga. Băieţii

vor fi concentraţi şi

determinanţi la acest meci

şi se va vedea că vom

câştiga. Sunt trei jocuri pe

care le-am pierdut, poate

vin zece în care nu vom

pierde. Nu este nimic greu

şi nimic uşor, la fotbal e

frumos atunci când ai

rezultate. E mai greu în

momentul când nu câştigi.

Când echipa merge bine,

câştigă, sunt foarte mulţi

oameni care îşi aduc

merite. Atunci este cel mai

uşor.

Când nu ai rezultate,

jucătorii sunt afectaţi. Am

discutat foarte mult cu

jucătorii, sper să fi înţeles

că numai cu unitate aşa

cum a fost de doi ani

încoace la echipă poţi să

faci rezultate. În

momentul când nu suntem

foarte uniţi şi nu avem o

atitudine pozitivă este mai

greu. Avem echipă şi

jucători de moral. S-a

văzut acest lucru. Când

am avut rezultate bune au

urmat şi altele care au

venit mult mai uşor.”

5 în faliment SUBPREFECTUL PENAL - scandaldegorj.ro · uscase cerneala de pe adeziune ºi mai apoi...

Documents

Transcript of 5 în faliment SUBPREFECTUL PENAL - scandaldegorj.ro · uscase cerneala de pe adeziune ºi mai apoi...