scandalScandal de Gorj 4 august 3 Neli Matei [email protected] " Regii gândacilor Lumea...

12
Scandal Scandal Scandal Scandal Scandal Scandal Scandal Scandal Scandal Scandal Singur împotriva tuturor • Anul IV•Numarul 205 (276) • 4 - 10 august • 12 pagini• 70 bani (7000 lei) Apare luni de Gorj de Gorj de Gorj de Gorj de Gorj de Gorj de Gorj de Gorj de Gorj Stãpânii oraºului Rostrade - bãtaie de joc la adresa banului public Regii gândacilor Lumea pestriþã a afaceriºtilor gorjeni numãrã în rândurile sale ºi doi fraþi ce au pierdut ºirul miliardelor pe care le-au fãcut în urma afacerilor cu statul ce le deruleazã în diverse instituþii publice din judeþ. Grei ºi la propriu ºi la figurat, fraþii Giurcãu pros- perã de ani de zile fãrã pro- bleme, chiar dacã uneori ilegalitãþile pe care le comit cu ajutorul unor autoritãþi locale mai ajung în faþa opiniei publice. Sancþionaþi doar cu anularea vreunei licitaþii câºtigate, sau întoc- mirea unui raport nefavorabil de cãtre un organ abilitat, Alexandru ºi Claudiu Giurcãu înfiinþeazã ºi falimenteazã firme pe bandã rulantã ºi vlãguiesc statul sugându-i sume imense de bani.

Transcript of scandalScandal de Gorj 4 august 3 Neli Matei [email protected] " Regii gândacilor Lumea...

ScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalSingur împotriva tuturor

• Anul IV•Numarul 205 (276) • 4 - 10 august • 12 pagini• 70 bani (7000 lei) • Apare lunide Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorj

Stãpânii oraºului

Rostrade - bãtaie de jocla adresa banului public

Regii gândacilorLumea pestriþã a afaceriºtilor

gorjeni numãrã în rândurilesale ºi doi fraþi ce au pierdut

ºirul miliardelor pe care le-aufãcut în urma afacerilor cu

statul ce le deruleazã îndiverse instituþii publice dinjudeþ. Grei ºi la propriu ºi lafigurat, fraþii Giurcãu pros-perã de ani de zile fãrã pro-

bleme, chiar dacã uneoriilegalitãþile pe care le comit

cu ajutorul unor autoritãþilocale mai ajung în faþa

opiniei publice. Sancþionaþidoar cu anularea vreunei

licitaþii câºtigate, sau întoc-mirea unui raport nefavorabil

de cãtre un organ abilitat,Alexandru ºi Claudiu Giurcãu

înfiinþeazã ºi falimenteazãfirme pe bandã rulantã ºi

vlãguiesc statul sugându-isume imense de bani.

Scandal de Gorj4 august2

SCANDAL DE GORJ

Responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilor

publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004

Director

Redactor ºef

TehnoredactareClaudiu Rada

[email protected]

Marketing

Marilena Stã[email protected]

Redactori

www.scandaldegorj.ro

Adresa : Târgu Jiu, Calea Eroilor - Hotel Gorj, et.11, cam 1101-1102Tel: 0253-222010; 0723779723; E-mail:[email protected]

ISSN1584-2630

Silviu Pãº[email protected]

Adrian [email protected]

Mihai [email protected]

Daniel [email protected]

Neli [email protected]

Claudiu [email protected]

Claudiu [email protected]

A fost o vreme când chiar credeam cã presa e a patra putere înstat ºi mã entuziasmam ori de câte ori, dupã ce scriam, se luaumãsuri împotriva celui care fãcea subiectul materialului. Poateatunci mãsurile chiar aveau legãturã cu ilegalitãþile fãcute publicede mine, de noi ziariºtii, însã, odatã cu trecerea timpului, eu m-ammai dezmeticit ºi nu mai cred acest lucru, iar cei cu putere dedecizie ºi-au perfectat metodele. Oamenii politici, oamenii deafaceri, autoritãþile ºi chiar sursele de informare se folosesc depresã ºi renunþã la ea imediat ce ºi-au terminat treaba satisfãcuþi.O astfel de practicã se foloseºte cel mai des de cãtre politicieni ºiautoritãþi. Deseori o autoritate publicã abia aºteaptã ca unsubaltern ce-i stã în coaste sã aparã la ziar sau tv ca sã dea cu elde pãmânt, sau sã-l trimitã pe mâna procurorilor, depinde cât derãu a deranjat-o.

Uneori, jurnaliºtii, proaspãt veniþi în presã nici nu-ºi dau seamacã sunt folosiþi, alteori, cei cu ºtate vechi în mass-media, acceptãrolul de prezervativ pe sume colosale.

Treaba devine mai serioasã în campaniile electorale, sau cuceva timp înaintea acestora. Orbiþi de mizã, unii politicienifinanþeazã din greu organe mass-media cu sume cu multezerouri, toatã lumea-i mulþumitã ºi o perioadã curge lapte ºimiere. Când e sã se tragã linie însã de cele mai multe ori pierdjurnaliºtii. Odatã ce politicienii se vãd cu sacii în cãruþã, sau cuboii de sfoarã, depinde de rezultat, ziariºtii sunt daþi uitãrii ºirobinetul de sisteazã. Unii dintre ei însã au învãþat cum sã mulgãîn continuare. Când se aºeazã colbul pe numele lor ºi de lavechiul finanþator nu mai curge niciun chior îl atenþioneazã cu câteun material dur, care-i redã acestuia dãrnicia. Majoritatea însãrãmân cu ochii în soare ºi, conºtient sau nu, aºteaptã viitorulprofitor care-i va viola neºtiinþa sau naivitatea protejat.

Presa ca prezervativ

Scandal de Gorj4 august 3

Neli [email protected]

Regii gândacilorLumea pestriþã a afaceriºtilor gorjeni

numãrã în rândurile sale ºi doi fraþi ce aupierdut ºirul miliardelor pe care le-au fãcutîn urma afacerilor cu statul ce le deruleazã

în diverse instituþii publice din judeþ. Grei ºila propriu ºi la figurat, fraþii Giurcãu

prosperã de ani de zile fãrã probleme, chiardacã uneori ilegalitãþile pe care le comit cuajutorul unor autoritãþi locale mai ajung în

faþa opiniei publice. Sancþionaþi doar cuanularea vreunei licitaþii câºtigate, sau

întocmirea unui raport nefavorabil de cãtreun organ abilitat, Alexandru ºi Claudiu

Giurcãu înfiinþeazã ºi falimenteazã firme pebandã rulantã ºi vlãguiesc statul sugându-i

sume imense de bani.

Exterminatoriifondurilor publice

Spitalul Municipal Motru

s-a înscris în luna martie a.c

în lunga listă a instituţiilor

care n-ar fi putut scăpa de

gândaci fără ajutorul firmelor

fraţilor Giurcău. Fiind nevoie

de dezinsecţie şi deratizare,

spitalul a organizat o licitaţie,

de ochii lumii, aşa cum se

obişnuieşte tot mai des, la

care au participat trei firme

dintre care două aparţin

celor doi, Alexandru şi

Claudiu Giurcău. Lucrarea,

în valoare de 300 de

milioane de lei vechi, a fost

câştigată de SC Adaregent

SRL Bumbeşti-Jiu, societate

înfiinţată nu demult de către

familia Giurcău în alt oraş

decât Târgu-Jiu pentru a

distrage atenţia organelor

fiscale de la multitudinea de

societăţii create pentru o

perioadă scurtă în care să

producă bani şi după aceea

abandonate în faliment fără a

mai plăti dările către stat

care se ridică la câteva

miliarde de lei vechi.

Punând în practică o

procedură verificată pe alte

instituţii, fraţii Giurcău au

aplicat şi de data asta

„reţeta”, adică, cu concursul

responsabililor din spital, au

fost trecute în caietul de

sarcini şi în contract

suprafeţe care nu

corespundeau realităţii, fiind

mărite tocmai pentru a

încasa cât mai mulţi bani pe

cât mai puţină muncă.

Sergiu Săbiescu,

directorul Spitalului Motru a

declarat că s-a făcut un pic

de caz pe această lucrare

cum că suprafeţele facturate

nu corespund cu cele

supuse dezisecţiei şi

deratizării, dar comisia de

recepţie a mai măsurat o

dată şi a constat că totul este

în regulă. Deşi a ţinut să

sublinieze că nu există

probleme, directorul a

devenit prundent când l-am

întrebat numele

preşedintelui de comisie,

spunând că nu-şi aduce

aminte şi a terminat

conversaţia nu înainte de a

preciza că la licitaţie au

participat „cel puţin” trei

firme, aşa cum prevede lege.

Însă obişnuit cu omisiunile a

uitat să amintească că două

dintre acestea apaţin

aceloraşi oameni de afaceri,

ceea ce nu mai prevede

legea, ci chiar consideră

ilegal.

Şeful serviciului de

achiziţii, Janina Uretyan, o

doamnă care nu face

diferenţa dintre

încredinţarea directă şi

selecţia de oferte a fost şi de

mai puţin folos decât şeful

spitalului. Depăşită probabil

de situaţie, sau poate

înghiontită de şef, a confimat

doar numele firmelor ce au

participat la licitaţie, printre

care Adaregent şi Danina

Serv SRL, cele două firme

ale fraţilor Giurcău, după

care a încheiat scurt: „faceţi

adresă dacă mai vreţi

informaţii”. Sunt totuşi

suficiente date care să

demonstreze ilegalitatea

comisă, de alte informaţii în

plus se pot interesa însă

organele de control care ar

trebui să demoleze „imperiul

gândacilor” construit de

către familia Giurcău pe

banii statului.

Primãria Bâlteni,vaca de muls afraþilor Giurcãu

O afacere identică ca şi

procedură au desfăşurat

fraţii Giurcău şi la Primăria

Bâlteni prin SC Anetistar

SRL, o altă firmă a lor, acum

aflată în faliment. Firma care-

l are ca patron pe Alexandru

Sever Giurcău, s-a ocupat, în

anul 2007, de deratizare,

dezinfecţie şi dezinsecţie la

instituţiile din Bâlteni.

Anetistar a fost invitată la

negociere fără publicarea

prealabilă a unui anunţ de

participare altături de SC

Danynnys Company, firma

fratelui său Claudiu Mădălin,

care nu s-a obosit nici să

depună ofertă de preţ ştiind

că lucrurile erau deja

aranjate. Fără certificat de

atestare fiscală depus la

dosar, Anetistar a obţinut

lucrări de dezinsecţie în

valoare de aproape 14.000

de lei. Suprafaţa supusă

dezinsecţiei a fost de 45.000

mp, conform actelor, numai

că la o măsurătoare mai

amănunţătă s-a dovedit că

era vorba de doar 7.600 mp,

restul de 37.000 mp. fiind

trecuţi doar pentru a umfla

nota de plată.

Astfel de exemple sunt

dese în cariera de afacerişti a

celor doi fraţi, acestea fiind

în prezent cercetate de către

procurorii gorjeni.

Scandal de Gorj4 august4

Dara [email protected]

O competiţie inedită a

avut loc sâmbătă, în

comuna gorjeană Godineşti,

unde s-a organizat un

concurs de mis.

Concurentele nu au fost

reprezentante ale sexului

frumos, ci cabalinele

ţăranilor. Localnicii din cele

şapte sate componente ale

comunei au adus la

“expoziţie” cele mai

Miss iapa, la GodineºtiCabalinele din

comuna gorjeanãGodineºti au fost,

sâmbãtã, în centrulatenþiei, ele

defilând prin faþamulþimii ºi a

juriului, caadevãrate vip-uri.Proprietarii nu le-

au adus oricum, laconcurs, ci le-au

supus unoradevãrate ºedinþe

de coafare.

arătoase animale.

Proprietarii copitatelor

au ţinut adevărate şedinţe

de înfrumuseţare a

patrupedelor, înainte de a

porni spre locul competiţiei.

Caii au fost periaţi,

împodobiţi cu ciucuri mari

şi li s-au pus hamurile cele

mai bune. Unii dintre

stăpânii de cabaline au

împletit cozile animalelor, în

speranţa ca noile coafuri să

le aducă puncte în plus, din

partea juriului.

Aspirantele la titlul de

mis au defilat prin faţa

juriului, alături de stăpânii

lor, sub privirile a zeci de

localnici, adunaţi să vadă

spectacolul. “Am spălat-o un

pic şi am periat-o, că nu era

să vin cu ea la concurs, aşa

oricum. Caii noştri sunt cai

de câmp, îi folosim la

muncă, nu sunt de gală. Şi

am zis să îi pun nişte

ciucuri, să fie frumoasă”, a

afirmat proprietarul iepei

Stela.

Diplome pentru cai

Comisia care a ales cele

mai frumoase exemplare a

fost formată din specialiştii

în agricultură, angajaţi la

primăria locală, un

crescător de animale

septuagenar şi un pasionat

de cai, din Mangalia.

Cele mai frumoase

cabaline au fost premiate cu

diplome şi sume cuprinse

între 100 şi 300 de lei, iar

mis iapa Gogineştiului a

primis şi un bici

ornamental, din partea

organizatorilor. Stăpânii

animalelor s-au arătat

încântaţi de banii primiţi,

declarând că vor cumpăra,

din târgul ce a avut loc la

sfârşitul săptămânii, hrană

pentru animale: “Eu nu mă

aşteptam să câştige iapa

mea. Am aranjat-o eu de

dimineaţă, dar sunt cai

frumoşi în comună. Acuma,

că a câştigat, îi cumpăr

nutreţ, din banii ăştia”, a

declarat, mânru de cabalina

pe care o are, proprietarul

iepei Rudy, care a fost

declarată mis Godineşti.

Competiţia a fost la prima

ediţie, în acest an, edilul

comunei, Grigore Corbeanu,

declarând că anul viitor

intenţionează să organizeze

un concurs de mis şi pentru

vaci, deoarece mulţi

localnici su deţin cai, dar

sunt crescători de bovine.

Scandal de Gorj4 august 5

Tupeul taximetriştilor este

recunoscut peste tot doar că

la Tg-Jiu acesta nu e resimţit

doar de clienţi şi de ceilalţi

conducători auto ci şi de

Stãpânii oraºuluiTipul taximetristului

târgujian - Logan,manele ºi mult tupeu –

iese un pic dinparadigma breslei,

caracterizatã ca fiindmai mult decât

impertinentã.La Târgu Jiu tupeul

taximetristilor aîntrecut orice limitã.Ultima gãselniþã: au

ºters de peindicatoarele din

staþiile taxi cifra careindicã numãrul delocuri. Controalele

agenþilor de circulaþieºi ale poliþiºtilor

comunitari nu-i maisperie demult pe

taximetriºti.Aceºtia sunt în stare

de orice în luptapentru supravieþuire,

de la înºelatulclienþilor ºi al

patronilor pânã laîncãlcarea legislaþiei

rutiere ºi sfidareaautoritãþilor.

către autorităţi, sfidate în faţă

de breasla “galbenilor”.

Câteva firme de taximetrie şi-

au consolidat deja poziţia pe

piaţă şi nu mai e loc de altele

iar primăria a blocat pentru

o perioadă listele de

aşteptare. Cu toate astea

însă, în stradă continuă să

apară taximetre iar şoferii

acestora se înghesuie să

prindă un loc. Unii sunt

oameni obişnuiţi, în căutarea

unui câstig cinstit, însă cei

mai mulţi sunt adevăraţi

“prădători” la vânătoare de

fraieri.

Recent, au găsit, se pare,

o soluţie pentru ca toată

lumea să aibă loc: au şters

numărul de locuri de pe

indicatoarele din staţiile

“taxi”. Bineînţeles că unde

era scris “6 locuri”

staţionează acum, ostentativ-

sfidător, 12 taxiuri, chiar şi

pe trecerea de pietoni.

În astfel de cazuri, când

taxiurile sunt în afara staţiei,

legea prevede anumite

sancţiuni contravenţionale,

însă atunci când organele se

pornesc în control rămân

doar cei care sunt în regulă,

restul dispar în trafic. Tupeul

acestora e cu mult mai mare

cu cât nu respectă nici

măcar marcajele pentru

parcare, în staţiile “taxi”

fiecare îşi pune maşina cum

vrea şi cum poate.

Aceeaşi taximetrişti

descurcăreţi au “inventat”

una dintre cele mai subtile

metode de păcălit patronii -

cu ajutorul unui telefon

mobil pot scoate o chitanţă

albă din aparatul de taxat.

Dacă un client nu solicită

bonul, deşi aparatul de taxat

a înregistrat o anumită sumă

acesta poate fi dat “la zero”

cu mobilul. Se formează *222

se pune deasupra casei de

marcat şi aceasta scoate un

bon alb.

Este imperios necesar ca

autorităţile să găsească

soluţii prin care să-i ţină în

frâu pe cei care practică

taximetria nu pentru a-şi

câştiga cinstit o pâine ci

pentru a jecmăni efectiv

clienţii.

Adrian [email protected]

Scandal de Gorj4 august6

Vicepreşedintele Partidul Naţional

Liberal Ludovic Orban, prezent la

Tîrgovişte în calitate de preşedinte

interimar al PNL Dâmboviţa la

delegaţia permanentă a organizaţiei

judeţene, a declarat, sâmbătă, că

Partidul Naţional Liberal nu va mai

sprijini niciodată o candidatură a lui

Traian Băsescu.

“Uitaţi-vă unde s-a ajuns. Luaţi

declaraţia de astăzi a lui Băsescu, că

e un ministru imbecil ministrul care

cheamă primarii. După părerea mea,

Traian Băsescu este un caz clasat.

PNL nu o să-l mai sprijine niciodată

pe Traian Băsescu, nici măcar la

primar în comună Cobia”, a declarat

Ludovic Orban.

Orban a mai precizat că nu

exclude însă o alianţă cu PD-L

pentru o viitoare guvernare a

României, în condiţiile în care există

probleme între cele două formaţiuni

politice.

“Vrem o alianţă cu un partid care

să fie mai aproape de viziunea

noastră la guvernare , dar sigur că

sunt probleme. Atâta timp cât

Băsescu şi cu Boc o să se poarte cu

noi ca şi cu cei mai mari duşmani,

este foarte greu de creat o punte

pentru că şi PDL s-a cam rupt în

două acum. Sunt evidente cele două

tendinţe: aripă blondă şi aripa să-i

spunem, raţională . Este oricum

aproape imposibil că viitorul guvern

să se formeze fără liberali . În plus şi

PD-L ar avea probleme serioase dacă

Orban: PNL nu va mai susþineniciodatã candidatura lui Bãsescu

nu ar intră la guvernare . Noul

guvern nu se poate formă fără PNL,

singură variantă ar fi PSD - PD-L, care

are probabilitatea de 1% să se

realizeze în condiţiile politice de

astăzi . Dacă nu ajunge la guvernare,

PD-L este sortit nu pieirii, dar unei

perioade de descreştere’’, a mai

declarat Ludovic Orban.

Ludovic Orban a făcut această

declaraţie referindu-se la declaraţia

preşedintelui Traian Băsescu,

potrivit căreia un ministru al

Cabinetului Tăriceanu este

“imbecil”.

Pãcuraru susþine cãofensa lui Bãsescueliminã speculaþiilereînvierii Alianþei D.A.

“Nu s-a referit la mine

Băsescu, pentru că nu m-am

văzut cu niciun primar. Dar

e bine că preşedintele a

făcut acea declaraţie, pentru

că se termină speculaţiile,

care au apărut zilele trecute,

că suntem cu PD-L. Noi nu

ne vom apropia cu ei”, a

declarat, pentru AMOS

News, ministrul Păcuraru.

Liberalul a mai menţionat

că astfel de ofense, aduse de

Traian Băsescu unor

reprezentanţi din Guvern

sunt “la ordinea zilei”, în

campaniile electorale, când

preşedintele trebuie “să

pozeze drept un apărător al

dreptăţii”. “Aşa este Traian

Băsescu şi trebuie să îl

înţelegem. În calitate de

ministru, am făcut bine că m-

am deplasat în teritoriu,

pentru că am avut contacte

cu populaţia din fiecare

judeţ afectat. Astfel, dosarele

de anchetă socială, din cele

cinci judeţe sunt aproape

finalizate”, a mai menţionat

ministrul Paul Păcuraru.

Traian Băsescu a

participat sâmbătă la

Neptun, la Sesiunea

Extraordinară a Asociaţiei

Comunelor din România.

Preşedintele a afirmat că a

văzut, la un comandament

pentru inundaţii, “o atitudine

imbecilă din partea unui

ministru”, care a cerut să se

deplaseze primarii la el. “Am

văzut o atitudine imbecilă la

un comandament de

inundaţii, la un ministru care

a cerut să vină primarii la el.

Imbecilul ăla nu avea

contactul cu realitatea”, a

spus preşedintele Traian

Băsescu. Întrebat la cine s-a

referit, Traian Băsescu a

refuzat să dea nume: “S-ar

putea să aibă reacţie, fără să

ştie că nu i-am dat numele”

În zonele afectate de

inundaţii au fost prezenţi, pe

lângă preşedinte şi premier,

ministru Internelor, Cristian

David, cel al Mediului, Attila

Korodi, ministrul Muncii,

Paul Păcuraru şi ministrul

Economiei, Varujan

Vosganian.

Ministrul Muncii, Paul Pãcuraru, susþinecã ofensa adusã de preºedintele Traian

Bãsescu, unuia dintre miniºtrii cabinetuluiTãriceanu, demonstreazã clar faptul cã PNLºi PD-L nu vor mai putea reînvia alianþa D.A.

Scandal de Gorj4 august 7

Daniel [email protected]

Abonatã la lucrãri fãrã licitaþie, la mai multeprimãrii din judeþ, Romstrade SA Tg-Jiu,

continuã bãtaia de joc la adresa banului public.Chiar administraþiile locale gireazã, sau închid

ochii la lucrãrile de mântuialã, pe zeci demiliarde, ale firmei despre care presa a relatat

în repetate rânduri cã l-ar fi avut, la un momentdat, printre asociaþi ºi pe Ion Cãlinoiu,

preºedintele consiliului judeþean.Administraþia PSD a municipiului Motru

cunoaºte cel mai bine aceste practici aleRomstrade, întrucât societatea este “de-a

casei”, primind în ultimii ani, fãrã licitaþie, tot cea însemnat lucrãri de asfaltare în zonã.

Rostrade - bãtaie de jocla adresa banului public

La jumătatea lunii iunie a

anului trecut, Primăria Motru

i-a atribuit SC Romstrade SA

lucrările de modernizare a

stăzii Mărului, valoarea

acestora fiind de 1.123.210

RON (11, 2 miliarde de lei

vechi). Societatea ar fi trebui

să pună trei straturi de asfalt

pe cei 450 de metri cât are

strada, să amenajeze

parcările, trotuarele şi

intrările în blocuri, până pe

data de 13 iunie a acestui an,

numai că lucrurile n-au stat

deloc aşa.

Cei de la Romstrade erau

la data finalizării lucrărilor la

primul strat de asfalt şi

turnarea cimentului în jurul

capacelor de canal

indisponibilizând practic

circulaţia pe stradă timp de

un an de zile cu acordul tacit

al autorităţilor locale. Greu

de crezut că lucrările vor fi

terminate curând având în

vedere ritmul cu care

acestea s-au desfăsurat până

acum, spre disperarea

locuitorilor din zonă care

sunt nevoiţi să facă jaloane

cu autoturismele printre

capacele de canal, ridicate

mult deasupra străzii, pentru

ajunge acasă.

Viceprimarul Tudor

Dobrică nu vede însă vreo

problemă în desfăşurarea şi

calitatea lucrărilor şi spune

că mai sunt două săptămâni

până la finalizarea acestora.

“ Nu au fost încă

recepţionate acele lucrări şi

mai e suficient timp pentru

ca firma sa remedieze în

acele locuri”, a afirmat

optimist Dobrică.

Cele două săptămâni la

care se referea viceprimarul

este timpul rămas până la

expirarea termenului şi la

actul adiţional încheiat

ulterior la contractul iniţial.

Aşadar nu a fost suficient

faptul că Romstrade nu a

avut competitor pentru acest

contract, reprezentanţii

primăriei au suplimentat

ulterior lucrările şi implicit

banii printr-un act adiţional,

pentru “racorduri laterale”.

Cu alte cuvinte, cei care au

întocmit caietul de sarcini au

uitat că strada ce se va

moderniza trebuie să

comunice cu străzile laterale

şi atunci când şi-au amintit

acest aspect au hotărât ca

Romstrade să facă şi acele

racorduri dar cu bani în

plus, adică alte câteva sute

de milioane de lei vechi.

Reprezentanţii primăriei

sunt extrem de reticenţi şi

suspicioşi când vine vorba

despre acest act adiţional şi

despre modernizarea

trotuarelor, mai ales că pe

acestea din urmă au fost

năpădite de buruieni şi

gunoaie în loc să fie asfaltate.

Alte ºmenuriSocietatea Romstrade,

catalogată de presă ca fiind

“regina străzilor” din Motru

pentru că la toate licitaţiile la

care a participat nu a avut

contracandidat primind

lucrările prin încredinţare

directă.

Romstrade a asfaltat, în

Motru, în urmă cu doi ani,

străzile Carol Davilla,

Trandafirilor şi Stadionului,

iar anul trecut firma a

obţinut, în afară de

contractul de modernizare al

străzii Mărului, lucrările de

modernizare a Străzii

Minerului, în valoare de

peste 710.000 lei, şi acesta

suplimentat, prin acelaşi

tertip, printr-un act adiţional

cu încă 400.000 de lei,

modernizarea drumului de

acces Biserica Dealul

Pomilor şi DS 107, în valoare

totală de peste 550.000 RON.

La Primăria Turceni, unde

firma actualului primar, Ion

Iordache, Ydail Construct

SRL deţine 39% din acţiunile

Romstrade S.A, aceasta a

primit, prin încredinţare

directă, în mai anul trecut,

lucrarile de reabilitare străzi

cvartal blocuri centru,

pentru care primăria a plătit

404.000 de lei, iar acum prin

cimentul turnat a crescut

iarba.

Scandal de Gorj4 august8

Dacă putem vorbi de o dilemă

morală a demitizării omului modern,

mi se pare că efortul de a explica

demitizarea omului religios al

secolului al XXI-lea, a omului cu

înclinaţii spre credinţă, care nu poate

fi considerat un fanatic sau un

susţinător necontrolat al demersului

propriei lui raţiuni, departe de a fi

resortul unei perspective morale care

transcende cadrului etic al analizei

propriu-zise, constituie o direcţie de

analiză care depăşeşte ecoul vizitei

surprinzătoare a preşedintelui

Băsescu în Italia, în căutare neobosită

de prieteni şi de susţinători electorali.

Iar, dacă în politică, rostul efortului

făcut este de a-ţi spori numărul

prietenilor, aşa cum sublinia bătrânul

Popescu-Puţuri, la ultimul congres al

fostului partid comunist, în ceea ce

poate fi considerată demitizarea

omului religios, de cele mai multe ori,

efortul analitic depăşeşte simpla

dilemă a moralităţii omului modern.

Un demon simplificator creează

unora impresia că filosofia epocii

noastre se situează dincolo de ceea ce

poate însemna “non-paper”-ul lăsat de

către şeful statului român pe masa de

lucru a ministrului Maroni, ceea ce

atestă un punct de vedere faţă de care,

vom afla că se găsesc destui care să ne

reproşeze că ne-am depăşit programul,

că nu suntem destul de “dilematici” în

problema amprentării cetăţenilor

români din Italia. Confuzia termenilor

constă în faptul că ceea ce noi

propunem drept manevră intelectuală

de conjunctură, ca un stil de a gândi, e

luat drept doctrină metafizică, din

moment ce noi nu spunem, covârşiţi

de aplecări metafizice, că totul e

dilemă, că nimeni nu poate judeca pe

nimeni şi că nimic nu se poate afirma

în chip limpede, despre nimic. Noi

aruncăm peste lucruri şi realităţi o

privire ceţoasă, confuză şi fără

discernământ, fără să realizăm că până

la urmă, trăim într-o cronică inhibiţie

mentală, din moment ce avem şi noi

nervi care se încordează, avem şi noi

idiosincrazii faţă de ceea ce ne

displace.

Ştim că viciul e rău şi virtutea e

bună, că cei care conservă vechile

structuri sunt răi şi cei care vor să le

anihileze sunt buni, dar n-avem de

gând să introducem ezitări hamletiene

de genul “to be or not to be”, acolo

unde lucrurile sunt clare, mai ales că

nu toate lucrurile sunt aşa cum ne-am

dori, că boala societăţii româneşti de

astăzi e tocmai excesul tonului

categoric, având ca efect secundar

suspensia dialogului şi a dorinţei

sincere de conciliere cu persoanele

care nu vorbesc aceeaşi limbă.

Suntem excedaţi de suficienţa

intelectuală şi morală a celor care s-au

dezobişnuit să mai spună că mai

presus de certitudine este îndoiala,

pentru a asigura igiena insăşi a

spiritului. Nu vrem să extindem

dilema asupra a ceea ce în jurul

nostru pare nedilematic, dar o

recomandăm acolo unde e cazul, ca

pe un început de înţelepciune, pentru

că în definitiv, nici buna creştere nu e

operantă în orice împrejurare. Pe un

asemenea fond al confuziei valorilor

se ridică, în prezent, poate cea mai

acerbă ispită postmodernistă prin care

se urmăreşte demolarea

creştinismului, în condiţiile în care

ţinta principală a celor “fără

Dumnezeu” este demitizarea figurii

Mântuitorului Iisus Hristos. Prin

grosiere mistificări cu pretenţii de

cercetare ştiinţifică, cele patru

Evanghelii sunt declarate cotrafăcute,

ca opere cenzurate, puse în slujba

propriei puteri de către împăratul

Constantin cel Mare. Noi, în schimb,

ar trebui să jurăm pe alte evanghelii,

care Îl prezintă pe Iisus ca pe un

simplu muritor, cu oarecare măreţie şi

deschidere la popor, dar orgolios,

robit de invidie împotriva Sf. Ioan

Botezătorul, invidie care a condus la

asasinarea acestuia prin intrigile

Salomeei, adepta fanatică a « sectei »

îşi asumă prompt prerogative

supreme, devenind un fel de guvern,

un fel de parlament, un fel de tribunal

public, pentru că ştie cel mai bine tot

ceea ce ne trebuie, mai bine decât o

ştim noi înşine, ba, mai mult, poate

decide în numele nostru, ce vom

gândi, cum ne vom distra, cine

binemerită admiraţia, cine dispreţul

nostru. Constatăm cu stupoare că în

nici un sector al vieţii organice, nu

există aşa de multe şi de mari

deosebiri în cadrul aceloraşi specii, ca

la fiinţa umană. Ajungi să constaţi că

rasa, culoarea pielii, neamul,

localitatea, limba sau dialectul,

credinţa, ştiinţa, statura sau poziţia

socială, inteligenţa, toate se

subsumează dincolo de acea fire

lăuntrică a oamenilor şi de firea lor

sufletească, cea care ne deosebeşte pe

fiecare de toţi ceilalţi, astfel încât,

fiecare om este unic şi irepetabil!

Asemănarea care există între toţi

oamenii, pe familii, pe rase, pe

comunităţi, pe religii, pe culturi, pe

categorii sociale, nu suprimă

nicidecum şi nu reduce decât în

aparenţă marea deosebire dintre ei,

cea care face în mulţimea de oameni

personalitatea fiecăruia.

În personalitatea individuală,

proprie eului fiecăruia, omul e o fiinţă

unică, greu de pătruns şi de cunoscut

în adîncul specificului său păstrat

pentru sine, cel nedezvăluit, cel

necunoscut şi atât de greu de

descifrat. Este adevărat că fiecare

dintre noi are o faţă nevăzută de toţi

ceilalţi, are gânduri, sentimente,

aptitudini, calităţi şi defecte, virtuţi şi

vicii, păcate cunoscute şi detectabile,

dar are totodată un chip necunoscut,

nevăzut, gânduri nespuse, sentimente

nemanifestate sau refulate, dorinţe

nemărturisite nimănui niciodată. Unii

oameni au o amplitudine spirituală pe

care ceilalţi nu o au şi nici nu o ating

sau un abis în care alţii nu privesc, o

plăcere sau o durere neexprimată, un

zbucium reţinut în sine, o frământare

sufletească de unul singur, un gând

apăsător cu păcat nesăvârşit decât cu

închipuirea, o dorinţă pe care nu o

încredinţează nimănui, un vis care

este al lui, ceva ce nu vrea să ştie sau

nu poate să spună altora, iar din toate

acestea “se naşte” omul interiorizat,

omul nevăzut şi necunoscut, omul cel

tainic, pentru care dilema morală

porneşte de la o anumită demitizare a

credinţei pe care o împărtăşeşte!

(VA URMA)

lui Hristos, mai ales că Iisus n-a fost

Fiul lui Dumnezeu, susţin cu ipocrizie

pretinşii exegeţi, ci un complotist care

şi-ar fi înscenat crucificarea. Tot pe

linia pretinsei « demitizări », Iisus a

fost căsătorit cu Maria Magdalena, cu

care a avut o fiică pe numele Sarah, cu

care Magdalena a fugit în sudul

Franţei, de frica lui Petru, ocrotită

acolo de o comunitate de evrei, din

care a provenit viitoarea dinastie a

Merovingienilor. Cu o dezinvoltură

diabolică se arată că Iisus ar fi fost un

simplu adept al vechiului cult

egiptean al lui Isis şi Osiris, că nici

gând nu avea să întemeieze religia

creştină cunoscută şi în care noi

înşine suntem născuţi, pentru că

dorea o religie feministă(sic ??!!)

fundată pe ritualuri ale erosului sacru,

în care cap al Bisericii să nu fie Petru

(ca în catolicism), ci Maria Magdalena,

ca preoteasă a zeiţei Isis. Şi

elucubraţiile ar putea continua, dacă

nu am şti cu toţii că am trăit decenii

întregi sub blestemul dilemei morale

şi politice a vieţii de zi cu zi, dar, fără

să înţelegem îndeajuns că se poate

plăti prea scump ezitarea noastră

capacitatea noastră de a amâna de a

ne lăsa copleşiţi de confuzii,

ambiguităţi şi aproximaţii, mai ales

dacă ne obişnuim să ne comportăm

atipic, apodictic, ca nişte activişti

decerebraţi, intransigenţi şi fără

complicaţii interioare!

Astfel stând lucrurile, ne putem

întreba, cum este şi firesc, la ce preţ

vom plăti deriva morală şi

desacralizantă în care se complac unii

dintre semenii noştri, cei care

intenţionează scoaterea din joc a

omului fără dileme, cu certitudinile lui

relative. Dar, există, oare, omul fără

dileme, cel care are în buzunar reţeta

mântuirii personale, ca şi a celei

naţionale, fără a o pune la

dispoziţia…exegeţilor? Omul fără

dileme este cel care se percepe pe sine

drept “conştiinţa limpede” a neamului,

uşor îngrijorat şi sentenţios, care ne

îngroapă în dihotomii, când alege

tranşant binele de rău cu o precizie

oraculară, stabileşte baritonal, cine va

fi iertat şi cine nu, cine câştigă şi cine

pierde, iar el sfătuieşte, amendează,

tranşează şi dă verdicte.

De fapt, omul fără dileme e

creatorul tuturor dictatorilor, de

dreapta sau de stânga, în împrejurări

ad-hoc el e marele organizator, marele

pedagog, marele tămăduitor, iar dacă

e propulsat în fruntea unei instituţii,

DESPRE DILEMA MORALÃ ADEMITIZÃRII OMULUI RELIGIOS!

prof. Vasile [email protected]

Scandal de Gorj4 august 9

Dara [email protected]

Maşini ambalate la maxim

şi multă adrenalină. Acestea

au fost cele două

caracteristici ale zilei de

sâmbătă, în Gorj, pe drumul

care leagă staţiunea montană

Rânca, de oraşul Novaci.

Aici s-au desfăşurat etapele a

IX-a şi a X-a, ale

Raliu laRânca

Un concurs de vitezã pe traseu montan aatras numeroºi curioºi, pe drumul de

legãturã dintre Novaci ºi staþiunea montanãRânca, din judeþul Gorj. Circulaþia a fostînchisã, pe perioada competiþiei, turiºtii

rãmânend blocaþi ore în ºir.

Campionatului Naţional de

viteză pe traseu montan. 21

de piloţi au luat startul la

concursul ce a început încă

de la primele ore ale

dimineţii.

Participanţii au declarat

că traseul din Gorj este unul

dintre cele mai dificile din

ţară. “Concursul a fost foarte

frumos, traseul de aici este

poate cel mai dificil din ţară.

Eu am participat şi anul

trecut, acum este a doua

oară, sper să vin şi la anul”,

a afirmat Emil Bunăziua,

unul dintre piloţii din Buzău.

Doi dintre concurenţi nu

au făcut faţă traseului cu

multe curbe, ieşind de pe

şosea şi izbindu-se de

parapetul de pe margine.

Turiºtii, blocaþiîn trafic

Turiştii care au vrut să

urce sau să coboare din

staţiunea Rânca s-au văzut

transformaţi în spectatori

fără voie, ei rămânând

blocaţi la cele două margini

ale traseului pentru raliu.

Accesul a fost închis

circulaţiei, între orele 7.00

şi 15.00, traseul competiţiei

de viteză întinzându-se

între kilometrii 17 şi 23. La

baza muntelui, aproximativ

200 de autoturisme au

parcat pe platourile întinse

de o parte şi alta a

drumului, aşteptând

redeschiderea circulaţiei.

Unii dintre cei care vroiau

să urce în staţiune au filmat

competiţia, declarându-se

încântaţi că asistă la un

raliu: “E pentru prima dată

când văd un raliu. Nu ştiam

că este aici aşa ceva, noi

mergeam în Rânca. Dar a

fost super frumos şi

palpitant”, a spus o tânără

din judeţul Dolj.

Benzi de transportpentru minerit

Tot dând din coate să

prindă colegiul care l-ar coafa

Neguţ s-a împiedicat tocmai

de liberarul şef Dan Ilie

Morega, aşa că a cerut ajutor

colegilor din Biroul Politic

Central al PNL însă, a obţinut

doar două voturi din 18

exprimate în timp ce „rivalul”

Morega a avut susţinerea a 13

dintre membrii BPC şi astfel

candidatura acestuia a fost

validată în unanimitate de

delegaţia permanentă a PNL.

Morega a declarat că,

iniţial l-a primit cu braţele

deschise pe Neguţ în

organizaţia judeţeană

crezând că vor putea face

echipă pentru un scor bun al

partidului. „L-am primit cu

mare deschidere crezând că

este un om de calitate, dar

lucrurile au stat cu totul

altfel, aşa cum îmi spuseseră

de altfel colegii de la

Bucureşti şi preşedintele de

la Teleorman”, a afirmat

Morega.

Preşedintele PNL Gorj

infirmă astfel afirmaţiile lui

Neguţ că acesta trebuia să fie

preşedintele liberalilor

gorjeni după alegerile

europarlamentare. „E o

minciună sfruntată spusă de

un infantil politic. Nu se

putea întâmpla asta pentru

că, ar fi trebuit ca întreaga

conducere judeţeană a PNL

să fi fost dizolvată. Lucrurile

au stat cu totul altfel şi am

avut susţinere în cadrul

partidului însă am acceptat

ca Neguţ să fie

vicepreşedinte PNL Gorj”, a

mai spus preşedintele Dan

Ilie Morega. Biroul Politic

Judeţean al PNL Gorj a decis

recent efectuarea unui

sondaj în perioada 17-23

august în urma căruia se vor

stabili colegiile pe care vor

candida pretendenţii liberali

la fotoliu de parlamentar.

Gorjenii sunt de obicei

reticenţi la persoanele venite

din afara judeţului fiindcă

niciunul din cei care au

ajuns în parlament nu au mai

călcat prin Gorj, astfel e

foarte posibil ca Neguţ să fie

foarte dezamagit după

finalizarea sondajului de

opinie mai ales că este total

necunoscut acestora.

Morega: Neguþ - infantil politic

Emanoil Neguţ, şeful

corpului de control al

primului ministru, pare să

nu-şi fi găsit locul pentru o

candidatură la alegerile din

toamnă din partea Gorjului.

Scandal de Gorj4 august10

organizeazã sesiune de admitere 2008 - 2009

ªcoala Postlicealã“Omenia” Tg-Jiu

Relaþii ºi înscrieri la sediul dinCasa de Culturã Tg - Jiu,

str. Traian, nr. 5, et. 1;tel: 0253-221904;

e-mail: [email protected],www.malaescuomenia.ro

Specializarea: Asistentmedical generalist -

nivel 3 avansat

Potrivit documentului de

presă, în zonele de

competenta – punctele de

trecere a frontierei si pe raza

a 30 km. de la linia de

frontiera catre interiorul tarii

– poliţiştii de frontieră au

depistat peste 900 persoane

care au comis infractiuni la

regimul circulatiei pe

drumurile publice, precum

Peste 40 autoturisme de lux, furatedin strãinatate, au fost depistatede politiºtii de frontierã români

si aproximativ 800 persoane,

care au savarsit acte

contraventionale.

Traficul cu autoturisme de

lux furate din strainatate

ramane, si in acest an, „in

atentia” lumii interlope

transnationale, fiind o

activitate ilicita ce aduce

beneficii financiare

substantiale membrilor

retelelor deja specializate in

domeniu si extrem de bine

organizate la nivelul mai

multor state (din Vestul catre

Estul Europei), se arată în

documentul de presă.

In urma unui „studiu” al

cererii si ofertei pe piata

neagra a masinilor, s-a

constatat ca, la categoria

autoturisme de lux, cele mai

cautate sunt marcile “BMW”

si „Audi”, iar la

autovehiculele de categorie

mijlocie, ponderea o detin

marcile “ Renault” si „Fiat”.

De asemenea, din

analizele efectuate de

politistii de frontiera in

cazurile depistate in zonele

de competenta, s-a stabilit

ca, in general, retelele de

traficanti sunt organizate pe

doua tipuri mari, respectiv

cele specializate in furtul

autoturismelor de lux si cele

specializate in furtul

autoturismelor de categorie

mijlocie. La randul lor,

aceste doua tipuri sunt

subdivizate in mai multe

grupuri de actiune, a caror

„ierarhie” este urmatoarea:

grupa de recunoastere -

identifica masinile

corespunzatoare “cererii”;

grupa tehnica -

confectioneaza

documentele false; grupa de

transport - trece masinile

peste granite; grupa de

valorificare - vinde masinile

de lux; grupa de

supraveghere - are ca

sarcina supravegherea si

derularea tuturor fazelor

incluse in actul ilegal.

Ca moduri de operare ale

traficantilor, analizele arata

ca “se practica”: frauda la

asigurari - cu acordul

proprietarului, masina este

transportata in alta tara,

“spalata” prin vanzari

succesive si ulterior

declarata ca fiind furata

chiar de catre proprietar;

furtul la comanda,

deturnarea sau frauda la

firmele de inchirieri - se

racoleaza o persoana fara

posibilitati materiale care

contra unei sume modice

accepta sa deschida pe

numele sau un cont intr-o

banca si implicit sa obtina o

carte de credit (card),

document in baza caruia

persoana inchiriaza de la

firmele de profil,

autoturismul.

De asemenea, s-a

constatat că, în continuare,

principalul „furnizor” de

autovehicule furate care

tranzitează frontierele

României este Italia (58% din

cazuri), urmata de Austria si

Germania (14% din cazuri),

respectiv Ungaria (5%) etc.

Rutele folosite de către

traficanţi sunt, în general,

orientate dinspre ţările vest

europene cu finalitate în

ţările est-europene şi foste

membre CSI: Italia – Austria

– Ungaria – România;

Germania – Austria – Ungaria

– România – Moldova şi

Ucraina; Italia –Serbia –

România - R.Moldova-

Transnistria – Ucraina sau

Federatia Rusa.

In semestrul I 2008, politiºtii de frontierãau descoperit 44 autoturisme de lux,

declarate furate în strãinãtate, principalul„furnizor” de autovehicule furate care

tranziteazã frontierele României, rãmâne, încontinuare, Italia, iar persoanele implicate

provin din R. Moldova, România, Italia,Federaþia Rusã etc, informeazã un

comunicat de presã al IGPR.

Scandal de Gorj4 august 11

Mihai [email protected]

Mischie, luat pe fãraº din PNG

Pasare l-a zburat pe baron

Ex-deputat şi preşedinte

al Consiliului Judeţean (CJ)

Gorj din partea PSD până în

2004, Mischie a intrat în PNG

în primăvara acestui an. El a

fost numit lider interimar al

PNG Gorj după o întâlnire pe

care a avuto la Târgu Jiu cu

Gigi Becali. Mischie a

candidat, în iunie, la

preţedinţia CJ, însă a obţinut

doar 10.000 de voturi, filiala

nereuşind să atingă pragul

de cinci la sută pentru a fi

reprezentată în CJ. Supărat

că interimatul a expirat,

fostul baron de Gorj a decis

să candideze la

parlamentare ca

independent Ex-liderul PNG

Gorj, Vili Pasăre, revine la

conducerea filialei judeţene

după ce, acum câteva luni, i-

a cedat locul fostului baron

Nicolae Mischie. Între cei

doi a existat un acord scris,

prin care Pasăre îi ceda, pe

perioada campaniei

electorale, lui Mischie

atribuţiile. Acord şi scris, dar

şi verbal, un fel de delegare

de competenţă. Actele există,

sunt la partid, domnul

Mischie prelua sarcinile de

conducere în timpul

campaniei electorale.

Acordul s-a făcut cam pe la

începutul lui aprilie ţi a

încetat odată cu alegerile.

Partidul a avut, are ţi o să

aibă un preţedinte, în

persoana lui Vili Pasăre”, a

afirmat Ion Paliţă, secretarul

general al filialei. Vili Pasăre,

care la ultimele sufragii a

câţtigat încă un mandat de

primar, conduce din nou

PNG Gorj, el fiind în

interimat în momentul în

care Mischie a preluat,

temporar, funcţia de

preşedinte. Fostul baron de

Gorj visează iar la funcţii

Nicolae Mischie este gata să

plece din PNG ţi să spere la

obţinerea unui mandat de

parlamentar fără să fie

membru al vreunui partid

politic. La nici două luni

după ce a dus o campanie

electorală intensă pentru

Partidul Noua Generaţie

Creţtin-Democrat, Mischie

afirmă că va renunţa din nou

la carnetul de membru,

pentru a putea candida ca

independent la

parlamentare. Fostul baron a

făcut acest lucru ţi în 2004,

când, din postura de

independent, nu a reuţit să

obţină un fotoliu călduţ.

Mischie crede că partidul l-a

tras în jos că, la alegerile din

iunie, partidul l-a tras în jos,

un alt motiv pentru care ia în

calcul candidatura sa ca

independent la parlamentare

fiind faptul că PNG riscă să

nu atingă pragul minimal nici

la nivel naţional. Fostul lider

al PNG Gorj consideră că ţi-a

făcut datoria faţă de colegii

săi din filială, Mischie

apreciind că organizaţia este

acum mult mai puternică

decât la începutul anului.

Reþea de magazine

Scandal de Gorj4 august12

S.C. COMPLEX HOTELIER GORJUL S.A.CALEA EROILOR, NR. 6, TG-JIU, GORJ

TELEFON: 0253/214815

Hotel Gorj**Hotel Gorj**Hotel Gorj**Hotel Gorj**Hotel Gorj**

Pandurii la plimbare pe malul BegãiFormaţia FC Timişoara a

obţinut, sâmbătă, prima

victorie în ediţia 2008/2009 a

Ligii I, impunându-se cu

scorul de 3-0 (2-0) în meciul

de pe teren propriu cu

Pandurii Târgu Jiu, din etapa

a doua, primul disputat în

faţa propriilor suporteri în

acest sezon.

Golurile au fost înscrise

de Magera ’22 şi Artavazd

Karamyan ’41, ’82.

FC Timişoara a deschis

scorul în minutul 22, prin

Luka Magera, care a marcat

cu capul, plasat, de la 6

metri, după un corner de pe

stânga executat de Artavazd

Karamyan.

Gazdele şi-au dublat

avantajul în minutul 41, când

Artavazd Karamyan l-a fentat

pe Chibulcutean şi a înscris

cu un şut cu dreptul, de la 22

de meetri.

În minutul 81, Dorin Goga

a scăpat spre poartă singur

cu Mingote, care l-a agăţat în

careu, iar arbitrul Colţescu a

dictat penalti pentru gazde.

Lovitura de la 11 metri a

fost executată de Artavazd

Karamyan, care a înscris în

dreapta lui Mingote, însă

arbitrul a dictat repetarea

execuţiei, deoarece Magera a

intrat prea repede în careu.

“Decarul” gazdelor a înscris

şi de această dată, însă cu un

şut în stânga portarului

oaspeţilor.

Atacantul Dorin Goga, de

la FC Timişoara, a fost

eliminat în minutul 87, după

ce a primit al doilea cartonaş

galben pentru o intrare dură

asupra lui Mingote.

FC Timişoara: 99.

Taborda - 30. Bădoi, 16.

Luchin, 4. Brezinsky, 25.

Milhazes - 7. St. Stancu, 5.

Alexa, 23. Garcia, 10. Art.

Karamyan (11. Arman

Karamyan ’87) - 27. Magera

(19. Rusici ’85), 18. G. Bucur

(21. D. Goga ’66). Antrenor:

Dusan Uhrin jr.

Pandurii: 80. Mingote -

15. Ghindeanu, 3. A. Rus, 4.

Chibulcutean, 6. Cardoso -

10. Vasilache (9. Tilincă ’65),

11. Orac (25. Thiago ’53), 5.

Păcurar, 24. Murgan (21. Fl.

Stângă ’46), 30. I. Iordache -

28. Al. Piţurcă. Antrenor

Eugen Neagoe.

Cartonaşe galbene:

Garcia ’27, Brezinsky ’83, D.

Goga ’72, ’87 / Orac ‘8,

Vasilache ’24, Piţurcă ’44, Fl.

Stângă ’52.

Cartonaş roşu: D. Goga ’87.

Meciul a fost arbitrat de o

brigadă formată din

Sebastian Colţescu (central),

Octavian Şovre, Eduard

Ungureanu (asistenţi) şi

Florin Marcu (rezervă).

Observatorii întâlnirii au fost

Mircea Dancu şi Mircea

Neşu.

La partidă au asistat

aproximativ 15.000 de

spectatori, între care şi circa

50 de suporteri ai formaţiei

Pandurii Târgu Jiu.