4.Diformitati

7/13/2019 4.Diformitati

1/100

DIFORMITATI OSOASE


2/100

Scolioza DEFINITIE: - deviatie a coloanei vertebrale in planfrontal (Galen)

- Frecvent este prezenta o asimetrie vertebrala, de aprox 10

- Orice deviatie > 10 este considerata patologica

- O prima diferentiere se face intre scoliozele functionale(atitudinile scoliotice sau scoliozele nestructurale) si scoliozelestructurale

- Scoliozele functionale, nestructurale= deviatiile in careanatomia vertebrelor si a discurilor este normala, doar

aliniamentul in plan frontal este perturbat. Deviatia estecomplet reductibila clinic si radiografic in pozitie culcata.

- Scoliozele structurale = vertebrele prezinta modificaristructurale (rotatii, cuneiformizari). Deviatia nuestereductibila in pozitie culcata, avand o tendinta evolutiva.


3/100

Scoliozele functionale

CLASIFICAREA STAGNARA

1. Defecte de postura - fara o cauza evidenta, apar in cursulcopilariei si dispar spontan in cursul puseului pubertar decrestere. In aceasta categorie se gasesc si scoliozele pitiatice(isterice)

2. Curburi scoliotice reductibile simptomatice unorafectiuni vertebrale sau juxtavertebrale (atitudini antalgice).Ex: un conflict disco-radicular poate determina aparitia uneiscolioze antalgice care dispare o data cu disparitia cauzei.

3. Curburi de compensatie ale unor defecte cu sediul ladistanta de rahis. Ex: inegalitatea de lungime a MI, torticoliscongenital.


4/100

Scoliozele structurale

I. Idiopatice

A. Infantile daca apar intre 1-3 ani (pot firezolutive sau progresive)

B. Juvenile cand apar intre 4 (6-8-10) ani sidebutul pubertatii

C. Ale adolescentului intre debutul pubertatii

si maturitatea osoasa


5/100

Scoliozele structurale II. NEUROMUSCULARE III. CONGENITALE

IV. NEUROFIBROMATOZA

V. TULBURARI MEZENCHIMALE

VI. TRAUMATICE

VII. CONTRACTURI EXTRAVERTEBRALE VIII. OSTEOCONDRODISTROFII

IX. TUMORALE

X. AFECTIUNI REUMATOIDE

XI. BOLI METABOLICE

XII. INFECTII OSOASE

XIII. SCOLIOZA LEGATE DE REGIUNEA LOMBOSACRATA


6/100

Scoliozele indiopaticeCea mai intalnita forma a scoliozei structurale.

Definitie: incurbarea laterala a coloanei vertebrale care apare la un copil, de altfel sanatos, si la carenu poate fi decelata nici o cauza.

Scolioza este o deviatie tridimensionala a coloanei. (lordoza intervertebrala, rotatie axiala si inclinarelaterala)Scolioza infantilaapare intre 13 ani.

Scolioza juvenilaapare intre 4 ani si debutul pubertatii.Scolioza adolescentuluiapare intre debutul pubertatii si maturitatea osoasa.

Limita dintre scolioza juvenila si cea a adolescentuluila debutul puseului pubertar de crestere (invarsta osoasa, in jur de 11 anu la fete si 13 ani la baieti)

Prevalenta: 0,315,3 Etiologie: - factorul ereditar

- rezultatul unei tulburari multifactoriale

Scoliozele idiopatice au opredispozitiede a dezvolta curburi toracice drepte si lombare stangi.


7/100

Curbura majora = curbura a carei valoare in grade este mai mare, care este cea mai putinreductibila si care are rotatia cea mai importanta. Este o curbura structurala.Curburile de compensatie = curburi sau semicurburile care permit rahisului sa-si gaseascaaliniamentul deasupra si dedesubtul curburii structurale (majore)

Curbura majora = Curbura primaraCurbura compensatorie = Curbura secundara

Curbura este denumita dreapta sau stanga, dupa cum convexitatea este localizata la dreapta sau

la stanga planului medio-sagital.

Vertebra apicala = vertebra cea mai rotata si cea mai deplasata fata de linia gravitatii corpuluiVertebra limita sup = vertebra de la limita sup a curburii si al carei platou sup este cel mai inclinatspre concavitatea curburiiVertebra limita inf = vertebra de la limita inf a curburii si al carei platou inf este cel mai inclinat

spre concavitatea curburiiVertebra neutra= vertebra de la limita sup sau inf a curburii care nu mai este rotata; uneori poatefi si vertebra limita sup sau infZona apicala = este cea mai lateral si sagital deplasata fata de linia gravitatii


8/100

Examen clinic

Pete de culoare caf au lait pot semnala

o neurofibromatozaO zona de hiperpilozitate la nivelulsacrului sau a coloanei lombare poateindica o spina bifida sau o malformatiemedulara


9/100


10/100

Scolioza idiopatica toracica dreaptasi lombara stanga radiografii in

ortostatism, incidenta AP si L


11/100

Unghiul Cobb

Masurarea consta in 3 pasi:1.Localizarea vertebrei neutre superioare

2.Localizarea vertebrei neutre inferioare

3.Masurarea unghiul format de tangenta la platoul sup

al vertebrei neutre sup, cu tangenta la platoul inf al

vertebrei neutre inf (sau de perpendicularele ridicate

de pe aceste 2 tangente) unghiul scoliozei.

Daca suprafetele nu sunt

vizibile se pot folosi pediculii.

Unghiul Cobb se calculeaza si

pentru contracurburi.


12/100

Testul Risser


13/100

Tratamentul scoliozelor idiopatice

Kinetoterapiein atitudine scoliotica si scolioza neevoluata cu un unghi de max 15Atat tratamentul ortopedic cat si cel chirurgical necesita kinetoterapie


14/100

Tratamentul ortopedicCorsete gipsate(s-a renuntat aproape in totalitate) sau ortopedice

scolioze peste 30- pacienti cu imaturitate a scheletului (Risser 0-2, premenstrual

sau postmenstrual sub 1 an)scoliozelor in jur de 20 care si-au facut proba evolutivitatii (agravare de 6 intre 2controale, la 6 luni interval)

limita superioara a posibilitatilor tratamentului ortopedic de 40, maximum

45pentru formele toracice si de max 30 pentru formele lombare.


15/100

Corset Milwaukee

tratamentul scoliozei infantile si juvenile,pt ca nu aplicapresiuni asupra toracelui, presiuni ce ar determina

deformarea acestuia


16/100

Corset Cheneau

tratamentul scoliozei cu 2curburi toracice


17/100

Corset Lyon/Stagnara

tratamentul scoliozei cu 2curburi toracice


18/100

Corset Malaga


19/100

Corser Spinecor


20/100

Corset Sforzesco


21/100

Corset Providence


22/100

Corset BOSTON si EUROBOSTON

tratamentul curburilor dinregiunea lombara


23/100

Tratament chirurgical

Artrodeza vertebrala posterioara

instrumentatia Harrington,

-instrumentatia Luque-intrumentatia spinala segmentara

Artrodeza vertebrala anterioara


24/100

J.A.M. 16 ani

Scolioz idiopatic toracal dreapt 62o, King III


25/100

I C 14 ani, Scolioz idiopatic TL stng 43oLenke 5 B N


26/100

I C 14 aniaspect intraoperator


27/100

CIFOZA

Definitie: accentuarea curburii vertebrale, determinand odiformitate cu o convexitate post si o concavitate ant excesiva

Accentuarea cifozei toracale este cea mai frecventa diformitate acoloanei in plan sagital

Clasificare: Cifozele functionale (posturale): nu se insotesc de modificari

de structura ale corpilor vertebrali si ale caror curburi suntreductibile; ex: atitudinea astenica prepubertara si pubertara,

miopia necorectata antreneaza o cifoza toracala. Persistentaacestor deviatii functionale duce la structuralizarea lor.

Cifozele structurale: curburi rigide, fixe, care nu se potredresa decat partial, insotite de modificari de structura ale

corpilor vertebrali


28/100

Cifozele structurale Etiologii:

Categorii Cauze specifice

Traumatice Traumatism unic, microtraumatisme

Iatrogenice Post laminectomie, post iradiere

Inflamatorii PR, SA

Infectioase Infectii piogene, tuberculoza

Posturale

Cifoza Scheuermann

Degenerative Fr osteoporotice, Maladie Paget, Discartroze

Congenitale Defect de formare, defect de segmentare

Neoplazice Tumori primare, tumori metastatice

Displazice Acondroplazia, pseudoacondroplazia,displazia distrofica

De dezvoltare Idiopatice

Neuromusculare Mielodisplazie, paralizie cerebrala


29/100

Evaluare clinica si imagistica Anamneza: poate evidentia caracterul ereditar al unei cifoze

Examen clinic: in ortostatism (in pozitia obisnuita a pacientului), pozitiesezanda, culcata (peste marginea unei mese), semnele pubertare (cotatiaTanner), eventualele semne neurologice si capacitatea vitala, exam cu firul dePb in plan frontal si sagital. Se masoara in plan sagital, sageata lordozei

cervicale si lombare

Examenul radiologic: al intregii coloane de fata si de profil in ortostatism, vaevidentia si masura (metoda Cobb) diformitatile vertebrale de fata si profil.

Masurarea cifozeiva tine cont devertebra intermediara

, cea mai inclinata,dintre curbura toracica si cea lombara. La partea superioara a curburii toracicese poate utiliza pt masuratori T4. Intre tangenta la platoul superior al corpului

vertebral T4 si tangenta la platoul inferior al vertebrei intermediare, se masoaravaloarea unghiulara a cifozei toracale.


30/100

Cifoza Scheuermann

Incidenta: 0.48%

Etiopatogenia: este inca disputata

-Necroza aseptica a listelului marginal vertebral

-Prezenta herniilor intraspongioase vertebrale

-Factori mecanici

-Contractura musculara

-Persistenta santului vascular vertebral anterior

-Factori endocrini +/_ nutritionali

-Defecte genetice


31/100

Simptomatologie clinica Initial este discreta

Debutul bolii apare in jurul varstei de 10 ani

Cuneiformizarea vertebrelor nu este evidenta radiologic inainteaacestei varste, deoarece nu a aparut listelul marginal, corpurile

vertebrale avand mai degraba un profil curbiliniu decatrectangular.

Prezenta cifozei care nu poate fi redresata spontan (voluntar)poate fi unicul semn.


32/100

Examenul imagistic Criteriile de diagnostic ale cifozei Scheuermann (Bradford):

1. Neregularitati ale placilor vertebrale sup si inf2. Ingustarea spatiului discal

3. Cuneiformizarea cu peste 5 a uneia sau mai multor vertebre

4. O cifoza mai mare de 40

- cel putin 3 vertebre adiacente trebuie sa aiba o cuneiformizare de peste 5

- cifoza trebuie sa depaseasca 45

CT poate evidentia mai precoce hernieri ale discului in corpul vertebral.


33/100

Tratament

-Kinetoterapia-Tratament ortopedic:

-Orteza tip Picault- ham de memorie-corsetul Milwaukee- localizarile toracale si toracolombare

-aparat gipsat corector tip Stagnara

-Tratament chirurgical

-5% din pacientii tratati ortopedic, necesita tratament chirurgical, din cauzaagravarii rapide a curburii, in pofida masurilor terapeutice

-Pentru cei netratati, chirurgia este indicata adolescentilor cu curburi ce depasesc

65

-Corectia cifozei pe cale posterioararezectia completa a apofizelor articulare dinaria cifotica, urmata de aplicarea instrumentatiei posterioare in compresiune.


34/100

V.A,,23a, cifoza 83rigidatimpul II: osteotomie

PONTE T6-T7-T8, artrodezaT2-T12, postop37,

recul 5ani p.o.41


35/100

Luxatia congenitala a solduluiDisplazia luxanta de sold (DDS): o

dezvoltare anormala ducand la defecte ale capsulei,extremitatii proximale a femurului si cotilului, intalnita

pana la varsta de 7-8 luni.

Luxatia congenitala de sold: este o consecintaa displaziei si poate apare mai curand sau mai tarziu dupanastere, datorita unui cotil displazic si a mentinerii

coapselor in adductie.

Luxatia teratologica: se constituie in perioadaembrionara, de organogeneza.


36/100

Incidenta aproximativ 1 sexul feminin este mai des afectat (rata este de 4:1 - 6:1);

localizarea bilaterala reprezinta 70-80% din numarul totalde cazuri; este mai frecventa la primul nou-nascut si la cei nascuti in

prezentatie pelvina; transmiterea ereditara se intalneste la 10% din cazuri.


37/100

AnatomopatologicLa nastere:- cavitatea cotiloida putin profunda prin urmare mai

plata si ingusta;

- limbusul este impins si deformat;

- ligamentul profund este hipertrofic;

- capsula articulara prezinta laxitate accentuata;

- capul femural usor turtit.


38/100

AnatomopatologicLa copil:- capul femural se deplaseaza progresiv antero-superior

sau posterior, se turteste;- cotil alungit;

- spranceana slab dezvoltata;

- limbusul este hipertrofic si rasturnat, impiedicandreducerea luxatiei;

- capsula alungita;

- muschii adductori si psoas se scurteaza.


39/100

Manevra Ortolani


40/100

Testul Barlow


41/100

Diagnostic clinic 3 luni- 1 an Limitarea abductiei la 50-60 grade; Pliuri cutanate asimetrice

Devierea fantei vulvare: fanta vulvara este orientata obliccatre soldul luxat;

Semnul riglei micsorarea distantei dintre creasta iliaca si marele

trohanter de partea bolnava comparativ cu cea sanatoasa;

micsorarea distantei dintre marele trohanter si spina iliaca

antero-superioara; Inegalitatea de inaltime a pliurilor fesiere


42/100


43/100

Diagnostic clinic >1 anMersul:- este inceput cu intarziere si este schiopatat;- cand luxatia este bilaterala mersul este leganat, fiind

descris asemanator mersului de rata.Semnul lui Trendelenburg:- la sprijin numai pe membrul inferior de partea luxatiei

bazinul se inclina catre partea sanatoasa iar trunchiul,compensator, se inclina catre partea bolnava.


44/100

Diagnostic paraclinic

Ecografia soldului:- gold standard in primele luni de viata;- imediat dupa nastere;

- metoda non-invaziva si non-iradianta;

Rx bazinse realizeaza dupa varsta de 3-4 lunidupa aparitia

nucleului de osificare cefalic al femurului (la 4 luni prezent la66% din copii)

-in cazul soldului luxat nucleul apare cu intarziere si estehipoplazic.


45/100


46/100

Cadranele Ombredanne


47/100

Masurarea unghiului lui

Hilgenreiner


48/100

TratamentTratamentul displaziei luxante de old:- se face in functie de varsta copilului(3 ani);

- trebuie inceput imediat dupa diagnosticare;


49/100

Tratamentul luxatiei de sold in

perioada neonatala- luxatia perinatala se caracterizeaza prin reducereusoara cu manevra Ortolani, pe cand in luxatiaprenatala reducerea este dificila sauchiar imposibila (in luxatia teratologica);

-plasarea copilului in aparatul de abductie (atele Sophen vonRosen, perna Frika, hamuri Pavlik, aparat gipsat Lorentz)se efectueaza controlul radiologic care va obiectivareducerea corecta;


50/100


51/100

La varsta de 6 luni3 ani

tratamentul luxatiei cuprinde- procedeul de tractiune continua care permite o elongare treptata a

vaselor circumflexe care hranesc capul femural evitand astfel inmare proportie necroza ischemica postreductionala;

- dupa 10-12 zile se realizeaza reducerea luxatiei in conditii deanestezie generala si se imobilizeaza in abductie cu controaleperiodice clinic si radiologic la intervale de 2 luni;

Tratamentul luxatiei la copilul peste


52/100

Tratamentul luxatiei la copilul peste

3 ani

- la aceasta varsta tratamentul presupune interventiechirurgicala indiscutabila constand in:

- reducere sangeranda;- osteotomii de directie si de sprijin:

1. In viciu de orientare a colului femural oteotomii dederotare;2. Osteotomii de bazin:

- tip Salter la 1-4 ani;- tip Chiari peste 4 ani;

- acetabuloplastie Pemberton peste 4 ani- postoperator sunt necesare imobilizari gipsate.


53/100


54/100


55/100

OSTEOTOMIE

TIP GANZ


56/100


57/100

Osteotomiile de valgizare


58/100

Osteotomia intertrohanteriana de varizare

COXARTROZELE SECUNDARE


59/100

COXARTROZELE SECUNDARE

- evolutia displaziei netratate sau insuficient tratate,- pot fi unilaterale si apar mai devreme de 40 ani

malformatii osoase congenitale- displazia luxanta a copilului

cu subluxatie anteversiune exagerata,coxa valga, epifizita postreductioanala- frecvent la femei- in tara noastra reprezinta aprox

51% din cazuri

- pentru diagnosticul acestor formeeste necesara coxometria soldului

Coxometria radiologica


60/100

Coxometria radiologica

- pentru vizualizarea si cunatificarea modificarii

arhitecturii soldului pe radiografia soldului afectat fatasi profil se cuantifica urmatoarele reperea. unghiul de inclinatie al colului fata de diafiza normal125-130 grade (CCD)

b. Unghiul de acoperire (VCE Wiberg) sub 20 grade o


61/100

b U g u de acope e ( C be g) sub 0 g ade oacoperire insuficienta iar peste 30 grade se poate luain calcul o protuzie acetabulara

c. Unghiul de oblicitate al cotilului (THE, Hilgenreiner)NORMAL 10-12 grade. La copil o valoare mai mareindica o displazie cotiloidiana

d. Arcul cervico-obturator (Menard-Shanton) o linie


62/100

( )curba ce urmareste marginea inferioara a colului femuralsi se continua cu ramuro iliopubiana a bazinului. Curbeleau in mod normal aceiasi raza, intreruperea lor fiind unsemn de subluxatie

e unghiul de acoperire a capului pe radiografia de


63/100

e. unghiul de acoperire a capului pe radiografia deprofil normal mai mare de 25 grade


64/100

TRATAMENT

Desi terapie de baza este chirurgicalacelalalte metodemedicale (adjuvante) au un rol de releu sauconsolidare a rezultelor postoperatorii:

1. Menajarea solduluiscaderea ponderala si evitarea ridicarii

greutatilor reduce incarcarea soldului- purtarea unei carje sau un baston reduce

incarcarea soldului cu 20-30 kg

- reducerea mersului pe jos sau mersul cubicicleta

- repaus in decubit la jumatatea zilei de circa 1ora

2. Exercitii de mobilizarea a soldului(ki t i ) i t tit di il i i


65/100

(kinetorerapie) si corectarea atitudinilor vicioase- hidrokinetoterapia in piscina termala


66/100

3. Medicatie analgezica antiinflamatorii si

decontracturante (paracetamaol AINS, Mydocalm)

4. Medicatie cortizonica este contraindicata atatsistemic cat mai ales local (infiltratii)

5. Tratamentul chirurgical artroplastia totala desold


67/100

DIFORMITATILE GENUNCHIULUI


68/100

Genu varum


69/100

Genu valgum


70/100

Genu valgum Genu varum


71/100

EXAMEN RADIOLOGIC

Teleradiografia: Obiectiveaza alinierea in plan

frontal;

Efectuata in ortostatism; Folosita de obicei in planingul

preoperator.


72/100

Axul mecanic: Unghiul format de axul mecanic

femural si tibial;

Nu trebuie confundata cu axul deincarcareal membrului inferior(uneste centrul capului femural cucentrul gleznei, linia Mikulicz);

Normal: 0-2 Varus

> 2 Genu Varum

< 0 Genu Valgum.


73/100

Osteotomia

tibiala:


74/100

Osteotomia

femurala:


75/100

Artroplastie

totala

(artroza)


76/100

Artroplastie totala


77/100

Artroplastie totala

Piciorul stramb congenital


78/100

cea mai frecventa diformitatecongenitala a piciorului;

pozitie permanenta in varus siechin + adductia antepiciorului;

incidenta 1%, sex masculin:sexfeminin 2:1.

este frecvent bilaterala (85%).

c o u s b co ge

varus echin

Diagnosticul la nastere este simplu datorita deformatiei caracteristice a postpiciorului si


79/100

antepiciorului.

Adductia piciorului pe gamba se masoara unghiul format de axul gambei si axul piciorului

(normal cele 2 axe sunt in continuare, in piciorul stramb congenital fac un unghi deschis

inauntru).

Adductia antepiciorului fata de postpicior se evidentiaza pe planta prin unghiul pe care il fac

axele celor doua portiuni ale piciorului (normal sunt in continuare).


80/100

Gradul supinatiei se masoara unghiul format de planul

plantei cu planul orizontal.

Echinul din profil dupa ce s-a redus adductia se masoara

unghiul format de axa gambei cu cea a piciorului.


81/100

In mers piciorul se sprijina pe marginea saexterna si apoi chiar pe fata dorsala.

Planta prezinta un cavus si este orientate insus si posterior.

In cazurile unilaterale gamba apare maisubtire decat cea controlaterala datoritaatrofiei musculare.

Tratament:


82/100

-Kinetoterapiemasajmanipulari zilnice

-Ortopedicredresari succesive cu aparate gipsate

-Chirurgicalprocedee adresate partilor moi

-procedee adresate osului

-procedee combinate

PICIORUL CONGENITAL VALGUS CONVEX


83/100


84/100

TRATAMENT

tratamentul ortopedic manipulari

urmate de imobilizari gipsate repetate,

schimbate la 8-10 zile.

se corijeaza initial diformitateaantepiciorului si a articulatiei medio-

tarsiene terminand cu echinul

postpiciorului; unii autori recurg la o

alungire a tendonului achilian dupa

obtinerea ortopedica a reducerii

dislocatiei medio-tarsiene.

aplicarea aparatelor gipsate este

indicata pentru a alungi progresiv partile

moi in asteptarea tratamentului

chirurgical.

PICIORUL TALUS


85/100

PICIORUL TALUS

CONGENITAL

Tratament:


86/100



-Chirurgicalprocedee adresate partilor moi

-procedee adresate osului

-procedee combinate

METATARSUS VARUS CONGENITAL


87/100

METATARSUS VARUS CONGENITAL

adductia si supinatia (inversiunea) antepiciorului, postpiciorul fiind in pozitie neutra sau in

usor valgus.

incidenta 1 , apare mai frecvent la sexul masculin (57%).

frecvent este bilateral

ETIOLOGIE

ipoteza pozitiei vicioase intrauterine;

factorul neuromuscular-dezechilibru intre adductorii si abductorii antepiciorului (contractia

adductorilor piciorului agraveaza deformatia, contractia abductorilor nu o poate corija);

anomalii ale insertiilor musculare (insertia tibialului posterior pe primul cuneiform si nu pe

navicular, insertia distala a abductorului halucelui pe capsula articulatiei MT-F a primei raze si

retractia acestui muschi);

factorul genetic.

Deviata mediala a antepiciorului de lai l l rti l ti i t r t t r i


88/100

nivelul articulatiei tarso-metatarsiene;postpiciorul este in usor valgus sau inpozitie neutra.

Primul spatiu interdigital este largit;marginea interna a piciorului esteconcava, cea externa este convexa cuproeminenta apofizei stiloide a MT V.

Cand copilul incepe sa meargadeformatia se accentueaza in incarcare,axul lung al postpiciorului poate treceprin degetul V in deformatiile severe.

Tratament:


89/100



- mers cu ghete ortopedice antivarus

PICIORUL PLAT


90/100

Diformitate ce secaracterizeaza prin

prabusirea boltiilongitudinale si transversalea piciorului.

Pronatia calcaneului-

privit din spate calcaneuleste deviat in valgus si axamediana a gambei face cucea a calcaneului un

unghi obtuz, deschis inafara

Abductia antepiciorului-din fatase constata ca antepiciorul este


91/100

se constata ca antepiciorul estedeviat in afara si metatarsienelesunt rasfirate

Prabusirea boltii- arcul

intern al boltii vine incontact cu solul, iar pe fatainterna a piciorului seobserva doua proieminente:

una superioara produsa demaleola tibiala si altainferioara produsa de capulastragalului

l


92/100

Plantograma

Arata ca axa zonei de sprijin calcanean, carenormal trece prin degetul II, tinde sa atingahalucele sau chiar sa treaca inauntrul lui.

Tratament


93/100

Tratament1. Tratamentul profilactic: Timpuriu copilul mic nu este silit sa se ridice in picioare

inainte sa poate face singur acest lucru Dupa ce a inceput sa mearga recomadat sa umble cat mai

mult cu picioarele goale(stimuleaza musculatura piciorului)

Incaltaminte fiziologica

2. Kinetoterapie de tonifiere musculara

3. Sustinatorul plantar (mentine bolta plantara, reducand durerile, impiedicandaccentuarea diformitatii )

4. Tratamentul chirurgical

Piciorul scobit (pes cavus)


94/100

Piciorul scobit (pes cavus)

Se caracterizeaza printr-o deformatie fixa in echin a

antepiciorului si a postpiciorului. Deformatie castigata ce apare dupa varsta mersului

Pe fata dorsala prezenta gibozitate formata din capul

astragalului si scafoid, sau din baza metatarsianului sicuneiforme

Datorita degetelor retractate in

grifa sprijinul se face prin capetele

metatarsienelor cu aparitia clavusului

Tratamentul ortopedic


95/100

Tratamentul ortopedic Folosit in cazurile incipiente si reductibile

Permite oprirea temporara a evolutiei Recomadat mersul pe vf in plan inclinat, favorizand astfel

intinderea muschilor si apronevrozei plantare

Gimnastica activa consta in miscarile de apropiere si

departare a degetelor, tonifiind astfel muschii lombricali

Piciorul rotund (antepiciorul plat)


96/100

Piciorul rotund (antepiciorul plat)

Bolta transversala se prabuseste, devenind rectilinie sauchiar convexa plantar

Una din cauzele cele mai frecvente de metatarsalgie

Antepiciorul este mult latit ce se accentueaza la sprijinul pe

un singur picior Privit pe fata dorsala, piciorul apare ascutit sau triunghiular

Tratament


97/100

Tratament

Tratamentul ortopedic

Indicat in formele mobile, reductibile

Gimnastica pt muschii peronieri si pt musculaturaintrinseca care vor asigura arcuirea antepiciorului

Mersul cu talpile goale(stimuleaza musculatura)

Masajul in completarea gimnasticii

Sustinator plantar cu pelota anterioara Incaltaminte fiziologica

Hallux valgus


98/100

Deformatia principala este la

nivelul articulatiei metatarso-falangiene I

Haluce in abductie fata de primulmetatarsian

Usoara pronatie a halucelui Cand coexista cu antepicior

rotund, gasim o retractie dorsala adegetelor

Frecvent clavus plantar Mersul este dureros

a u a gus


99/100

Unghiul intermetatarsian

peste 100

unghiul dintre metatarsianul Isi falanga I peste 20

Suprafata articulara ametatarsianului I este in valgus

Capul metatarsianuluidezvolta un sant si o exostoza

Apar modificarile degenerative Sesamoidele sunt deplasate in

afara

Tratament


100/100

1. Profilactic (evitarea incaltamintei cu tocul inalt, varf ascutit sirigid)

2.Conservator (folosirea de dispozitive care sa reducadeformatia(sustinator plantar)

3.Chirurgical procedee pe partile moi

- procedee pe os: osteotomii (metatarsiene/falangiene)artrodeza metatarso-falangiana I

4.Diformitati

Documents

Transcript of 4.Diformitati