493 sdc 01 Layout 1 - suplimentuldecultura.ro · `ncât `n prezent aceast\ nobil\ practic\ a ajuns...

$: 493 sdc 01 Layout 1 - suplimentuldecultura.ro · `ncât `n prezent aceast\ nobil\ practic\ a ajuns la status de sport na]ional. Nu `nc\ [i pentru femei, dar asta e alt\ poveste. ~n$
ANUL XI » NR. 493 » 12 – 18 septembrie 2015 » S\pt\mânal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE SÂMB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

1,5LEI

Interviu cu muzicianulLudovic Armin Cora

Cum a ajunsoboiul s\ fiepredat la Sinaia

Interviu realizat de R\zvan Chiru]\

„Sunt decep]ionat de nivelulge neral de educa]ie muzical\actual\, chiar la nivel inter -na]ional, din unele conserva-toare celebre.“ Pornind de laaceast\ constatare, un impor-tant muzician român, LudovicArmin Cora, care [i-a construitcariera mai ales `n str\in\tate,a decis s\ contribuie la `nfiin -]area unei Academii de Muzic\`n Sinaia.

» pag. 3

Citi]i avanpremiera `n » paginile 8-11

Public\m în aceast\ edi]ie a „Suplimentului de cultur\“ un capitol inedit din volumul Sexualitate [i societate de Andrei Oi[teanu, care va ap\rea în seria de autor de la Editura Polirom.

Cronic\ de carte

CAPITOL INEDIT DIN VOLUMUL ÎN PREG|TIRE SEXUALITATE {I SOCIETATE DE ANDREI OI{TEANU

Violul — istorie,religie [i literatur\

~ntâmpl\rile [i personajelesavuroase ale luiFlorin L\z\rescu

Eli B\dic\

Sun\ a exprimare-cli[eu, dar ~n -tâmpl\ri [i personaje chiar e unuldintre acele volume pe care le ci -te[ti pe ner\suflate. Deschizi a[a,de curiozitate, cartea, treci de co -pert\ [i de primele proze, mai vreiuna, [i `nc\ una, [i `nc\ una. Te-aprins noaptea, aprinzi veioza [ir\ mâi acolo, `n lumea v\zut\ [ipo vestit\ de L\z\rescu.

» pag. 12

Hollywood: cele mai marie[ecuri ale anului

Drago[ Cojocaru

~n ultimele s\pt\mâni s-a aflat, „pesurse“, c\ studiourile Disney suntnemul]umite de performan]a labox office a filmului R\zbu n\ torii:Era lui Ultron.

» pag. 14

Desirée Halaseh

Pe Cale Cuba 815, `n HavanaVieja, st\ ascuns\ o curte inte-rioar\ `n spatele unei mici por]ide lemn [i al unei ferestruici cuz\brele – vegheate de un paznic `ntricou galben fosforescent, carepân\ la venirea noastr\, mo]\iade voie liber\. Aici se afl\ {coalade Box Rafael Trejo al Aire Libre.

De[i Fidel Castro a impus m\ -suri draconice de a aboli practica-rea boxului profesionist din 1962,poporul cuban a g\sit o modalita-te de a se sustrage regimului astfel`ncât `n prezent aceast\ nobil\practic\ a ajuns la status de sportna]ional. Nu `nc\ [i pentru femei,dar asta e alt\ poveste. ~n ultimiiani, Cuba a câ[tigat la JocurileOlimpice nu mai pu]in de 67 demedalii, dintre care 34 de aur, fi-ind pe locul doi mondial dup\ Sta-tele Unite.

A]i ajuns prea târziu, ne anun -]\ paznicul proasp\t trezit din da-toria somnului, antrenamentele`ncep de la 11 [i dureaz\ dou\ ore,iar `n plus ar trebui s\ vorbim cudirectoreasa s\lii pentru a asistala o sesiune de preg\tire.

Doña Lucia st\ `n spatele unuiteanc de acte, iar de dup\ oche lariicu ram\ aurie apare un surâsfunc]ion\resc greu de confundat.

Cu ce v\ pot ajuta? ~i explic\mcum putem noi mai bine c\ abiaam poposit `n Havana, r\mânemaici câteva s\pt\mâni bune [i amdori... dac\ se poate... s\ fotogra-fiem unul dintre antrenamenteleb\ie]ilor `nscri[i la club. Atotpu-ternica posesoare a surâsuluifunc]ion\resc transformat acum`n sclipire oportunist\ `[i d\ bine-cuvântarea: a doua zi, `ncepândnegre[it la orele toride dinainteaprânzului (când, ne explic\ ea,majoritatea boxerilor aspiran]i,fie elevi, fie muncitori, [i termin\orele de munc\ sau studiu), putems\ ne d\m frâu liber avântuluicreativ, bine`n]eles, `n schimbulunui mic ajutor oferit stabilimen-tului cu pricina.

Zis [i f\cut. ~n ziua urm\toare,cu obiectivele proasp\t lustruite,ne-am nfiin]at la Escuela Trejo deBoxeo.

Dou\ cl\diri de locuin]e cu treietaje `ncadreaz\ pe lateral unspa]iu modest de antrenament, cuun ring pr\fuit `n mijloc. La feres-tre flutur\ câteva sutiene colorate[i un cear[af cândva alb, puse lauscat de diminea]\, din\untru seaud glasuri sporov\itoare de gos-podine, dintr-o buc\t\rie se pre-linge un discret miros de pe[tepr\jit. ~ntr-un col] st\ stingherceea ce la `nceput mi se p\rea a fi

un depozit de echipamente – bi-roul antrenorului [i al manageri-lor de club. Pare mai repede o`ncropeal\ de dup\ bloc a unor lo-catari dornici de activit\]i extra-curiculare de dup\ orele de mun -c\ decât un spa]iu propice unorsportivi profesioni[ti.

~n fa]a ringului, pe bara c\ruiaatârn\ un tricou cu „NO HAYGLORIA“ (nu exist\ glorie), st\Nardo Mestre Flores, antrenorulcare ast\zi le vorbe[te viitorilorboxeri despre Mike Tyson, `ntimp ce umbra se strânge tot maiaproape de el anun]ând o lung\ [iistovitoare zi de antrenament.

Fand\ri, extensii, fug\ u[oar\`n cerc, s\rituri, b\ie]ii se mi[c\rapid, benzile de protec]ie a `n -cheieturilor flutur\ deasupra m\ -nu [i lor de box roase, e din ce n cemai cald, sudoarea mi se lipe[tede zid, vertebrele se `ndreapt\

(Doamne ce departe par acumorele de sport din liceu!), mu[chiise trezesc, spiritele se `ncing,

antrenorul schimb\ direc]ia demers printr-un fluierat scurt.

Peste pu]in timp [i face apa ri]ia[i Namibia Flores, singura femeieboxer din Cuba. Are o alu r\ mas-culin\, un mers u[or juc\ u[, poart\o pereche de blugi denim [i se sa -lut\ afectuos cu câ]iva dintre spor -tivi. De [apte ani se antreneaz\aici, `ns\ guvernul cubanez refuz\s\ recunoasc\ sta tutul de sportivprofesionist femeilor boxer, astfelc\ Namibia nu `[i va putea testaniciodat\ performan]a la JocurileOlimpice. Singura op]iune valabi l\este s\ p\r\ seas c\ ]ara.

Ast\zi ns\ e aici, i mai ncura-jeaz\ pe unii, le mai arat\ câtevami[c\ri altora, râde [i eman\bun\ dispozi]ie.

B\ie]ii au terminat `nc\lzirea,se formeaz\ perechi [i dansul`ncepe. O zi bun\ de box.

Fotografii: Iulian Ursachi

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XI » NR. 493 » 12 – 18 septembrie 2015

2 » note de c\l\torie

O ZI BUN| DE BOX

Gimnasio de Boxeo Rafael TrejoCa s\ ajungi din Centro Havana pân\ `n Havana Vechetrebuie s\ te strecori prin clocotitorul labirint decarne turistic\, [oferi de rablagite [i recondi]ionateCadillac-uri americane [i companeros care vor doarun minut din timpul t\u (por favor!) pentru a teemo]iona cu o fantastic\ poveste din PerioadaSpecial\ despre lipsa valutei [i ra]iile de lapte.

Aventurier la NationalGeographic. C\l\tor prin lume.Desirée Halaseh este absolvent\ a Universit\]ii „Alexandru IoanCuza“ din Ia[i, specializarea Rela]ii Economice Interna]ionale, [imândru membru al organiza]iei AIESEC. De aici a [i `nceputgoana `n jurul lumii: un schimb de experien]\ de trei luni `n In-dia, dup\ care nu a mai putut reveni la traiul domol al tinerilorde vârsta sa. Stagii de per fec]ionare, voluntariat, proiecte eu-ropene, proiecte individuale, plec\ri preg\tite jum\tate de an [ipa[apoarte blocate cu lunile `n a[teptarea unei vize – iat\ re]etaunui traseu profesional foarte personalizat. Loca]iile s-au`nmul]it precum [i distan]a sau durata fiec\rei incursiuni. De lacâteva luni `n India, la câteva `n plus `n Togo, Iordania [i pân\ laun an `napoi `n Asia, prin India, Indonesia, Thailanda, Turciasau China & Hong Kong, iar apoi stânga `mprejur peste Atlantic,`n Cuba.


interviu « 3

Interviu cu muzicianul român Ludovic Armin Cora, fondatorul Academiei de Muzic\ din Sinaia

Cum a ajuns oboiul s\ fie predat la Sinaia

Interviu realizat deR\zvan Chiru]\

De ce v-a]i decis s\ `nfiin]a]i oacademie de muzic\ la Si naia?

Ideea nu-mi apar]ine. DirijorulLeonard Boga, care `[i are re [e -din]a n superbul ora[ Sinaia, mi-apropus prin luna ianuarie a acestui

an s\ vin `n ]ar\ s\ ]in un master-class de oboi la Sinaia. Apoi, trep-tat, s-a ajuns aici. A fost o conlucra-re de idei, dar startul apar ]ine luiLeonard, nu mie. Sâmburele-idee a`nceput s\ se dezvolte l\untric `nmine cu ani de zile n urm\, din ne-voia de a transmite, d\rui, impul-siona [i motiva pe tinerii muzicieniromâni [i nu numai. Dac\ amreu[it sau nu, v\ voi putea spune lasfâr[itul acestei prime edi]ii a mas-terclass-ului de oboi.

Academia este finan]at\ sut\la sut\ din surse private, pro -ve nind din Elve]ia [i MareaBrita nie. Cum i-a]i convinss\ pl\ teasc\ pentru o [coal\de muzic\ la Sinaia?

Primul masterat pe profiluloboi [i prima academie orches-tral\ le-am f\cut `n Elve]ia.

~n 2002, dup\ 6 luni de la ncepe-rea masteratului meu la Lugano,am câ[tigat o audi]ie pentru a cân-ta solist la Tonhalle din Zürich, cuOrchestra Simfonic\ din Zürich.Am debutat atunci cu Concertul`n Do major KV 314, de W.A. Mo-zart. Pot spune acum c\ acest con-cert mi-a lansat cariera de muzi-cian `n Elve]ia. Am fost contactatde pre[edinta unei funda]ii, cares-a oferit s\-mi acorde o burs\ destudiu, pe care am acceptat-o.Dup\ terminarea studiilor, am]inut o leg\tur\ profesional\ cuaceste funda]ii [i iat\ c\ a venittimpul ca la rândul meu s\ `ncercs\ ajut pe semenii mei muzicienidin ]ar\, cu un nou concept deAcademie de Muzic\.

Prin prietenia mea cu mana -gerul general al Howarth of Lon-don, Michael Britton, prieteniefundamentat\ pe diverse cola-bor\ri din trecut de ordin artistic,am lansat invita]ia ca Howarth of

London s\ fie partener al acesteiacademii, invita]ie acceptat\. Dinacel moment, am nceput perfecta-rea acestui parteneriat.

Academia de Muzic\ Sinaiaeste un proiect educativ/cultural,cu scopul de a promova, dezvolta[i `mbog\]i patrimoniul culturalromânesc [i interna]ional prineduca]ie muzical\, pe structuramasterclass-urilor la diferite in -stru mente de suflat.

Cursurile pot dura `ntre 5 [i 14zile, cu participarea unor persona -lit\]i muzicale de talie mondial\,iar pe o perioad\ de un an calen-daristic se vor desf\[ura cursurila diferite instrumente de suflat,cu ajutorul parteneriatelor pe ca-re le dezvolt din aproape `n aproa-pe. Anul acesta, prin bun\voin]adoamnei Emilia Duport, manage-rul Centrului Cultural „CarmenSylva“ Sinaia, putem realiza cursu -rile la sediul acestei institu]ii. Totprin bun\voin]a domniei sale,vom beneficia de s\li de studiupentru cursan]i [i la Muzeul Ora -[ului Sinaia [i Casino Sinaia.

Care sunt condi]iile pentruca o persoan\ s\ fie acceptat\la aceste cursuri?

Sunt accepta]i `n Academietinerii muzicieni care doresc s\-[i`mbog\]easc\ abilit\]ile tehnice [i

discursul solistic/cameral `ntr-uninterval relativ scurt de timp, ti-neri care au flexibilitatea de aschimba ceva `n studiul cotidian.Ca o noutate, am introdus `nstructura unui masterclass de in-strumente cursuri de forme muzi-cale adaptate necesit\]ii unui in-strumentist. Aceste cursuri vor fisus]inute de dirijorul Leonard Bo-ga. Pentru c\ muzica se realizeaz\`n general `n echip\, `n forma]iicamerale sau orchestrale, impor-tan]a acestor cursuri const\ n ne-cesitatea instrumentistului de acon[tientiza felul `n care `[i coor-doneaz\ partea pe care o cânt\ `nrela]ie cu ansamblul.

De ce a]i ales s\ organiza]icursuri doar la aceste instru-mente?

~n to]i ace[ti ani am acumulatcuno[tin]e orchestrale, camerale[i de solistic\, având imensa [an -s\ s\ cunosc muzicieni de primrang mondial la toate instrumen-tele de suflat. Consider c\ este mo-mentul s\ folosesc aceste leg\turi [i,prin ele, s\ ofer posibilitatea seme-nilor mei muzicieni mai tineri s\-[idezvolte cuno[ tin]ele muzicale.

Pe viitor, inten]ionez s\ identi-fic, pentru acest proiect, noi resur-se financiare din afara României [is\ le fructific ca atare [i spre alte in-strumente, nu numai cele de suflat.

Sper s\ reu[esc, mi doresc acestlucru. Unul dintre cursurile carevor avea un loc bine definit la toatemasterclass-urile acestei Academiieste cel de muzic\ de camer\.

Profesorii vor c\uta s\ dezvoltegândirea [i rela]ionarea cursan -]ilor n raport cu colegii lor [i prinprisma partiturii generale a lucr\riistudiate, nu doar prin `n su[ireapartiturii pe care o interpreteaz\personal.

Am constatat c\ deocamdat\nu exist\ profesori pentrucursurile de flaut, fagot [icorn. Când ve]i [ti cine vapre da la aceste cursuri?

Profesorii exist\ [i vor fi men -]iona]i pe site-ul www.academyof-music.eu. Dup\ cursul de oboi, laun interval de câteva luni, va ur-ma cel de clarinet; apoi flaut, trom-pet\, corn, fagot [i trombon. Cursu -rile se vor desf\[ura periodic, fie-care curs la un anumit interval detimp fa]\ de cursul anterior.

Educa]ia nu este un profit imedi-at, ca s\ m\ exprim n limbajul eco-nomiei de pia]\. Este o catedral\ ca-re se contruie[te `n timp, c\r\mid\cu c\r\mid\. Rezultatele procesu-lui educativ vin n timp, dac\ exist\corectitudine [i perseveren]\. Suntoptimist `n aceast\ privin]\, pen-tru c\ talente, posibilit\]i [i bu -n\voin]\ exist\ la noi `n ]ar\.

„Sunt decep]ionat denivelul general de educa]iemuzical\ actual\, chiar lanivel interna]ional, dinunele conservatoarecelebre.“ Pornind de laaceast\ constatare, unimportant muzicianromân, Ludovic ArminCora, care [i-a construitcariera mai ales `nstr\in\tate, a decis s\contribuie la `nfiin]areaunei Academii de Muzic\`n Sinaia, la care s\ predeacâ]iva dintre cei mai mariprofesori de profil dinlume. Primul masterclassal acestei noi [coli, cel deoboi, a `nceput pe 9septembrie, cu 12 cursan]idin Japonia, Regatul Unit,Belgia, China [i Romania,dar [i cu participarea luiGordon Hunt, solo oboistal London Philharmonia.Urmeaz\ s\ fie organizatela noua [coal\ de pe ValeaPrahovei, potrivit luiLudovic Armin Cora, [icursuri pentru flaut,clarinet, fagot, corn,trompet\ [i trombon.

Ludovic Armin Cora a absolvit Universitatea Na]ional\ deMuzic\ din Bucure[ti [i a continuat apoi studiile la OrchestraAcademy din Elve]ia [i la Mannheim Musikhochschule, `nGermania. Ca muzician de orchestr\, a colaborat cu nu-meroase orchestre importante din Europa, printre careDeutsche Oper Berlin, London Philharmonia, National Or-chestra of France sau The Royal Swedish Opera. De aseme-nea, a cântat, ca muzician solo, cu câteva ansambluri demuzic\ de camer\ din Luxemburg, Germania, Olanda, Belgia sau Japonia.

Citesc o carte de nuvele de dra -goste scris\ de o japonez\ – doam-na sau domni[oara Kawakami, ui-te c\ nici nu [tiu, nici nu m\ inte-reseaz\ – [i e exact ca [i cum a[zbura [i apoi a[ ateriza brusc. A[ascrie japoneza – decoleaz\, te`nal]\, te pr\bu[e[te. A[a iubescfemeile, pesemne. Nu [tiu, [i cinepoate pretinde c\ [tie, [i cinechiar [tie?

Zece femei `[i amintesc acela[ib\rbat. Numele lui este YukihikoNishino. {i cât de diferite, [i debrutale, [i de frumoase sunt toateaceste feluri `n care o femeie `[ipoate aminti un b\rbat. Se schim -b\ totul `n Europa, „e deja ziua demâine“, [i eu citesc nuvele japone-ze de dragoste. E toamn\.

„E ora la care `ncepe ziua demâine“ – a[a i spunea Tama-chan,una dintre iubitele sale, lui Nishi-no. Este aici un fragment r\v\ -[itor, care explic\ pu]in, foartepu]in, din filosofia lui Hiromi Ka-wakami: „E adev\rat c\ ziua `nce-pe la dou\sprezece noaptea, dar`ntotdeauna mi s-a p\rut c\ tim-pul pân\ `n zori apar]ine zilei deieri. ~ns\ odat\ ce s-a cr\pat deziu\, s-a sfâr[it, odat\ cu zorii vine[i supraestimatul mâine“.

Cartea aceasta este o carte de-spre timp, despre timp `n c\dere,despre regrete, [i despre acestadev\r unic: `n dragoste, `ntot-deauna este prea târziu. Nishinonu are noroc `n iubire, sau poatec\ are prea mult noroc `n iubire,nu [tiu, [i cine poate pretinde c\[tie, [i cine chiar [tie? Femeile `lcople[esc doar pentru a-l abando-na, [i scriitoarea japonez\ las\ atuncinemuririi pagini de o melancoliecare doare a[a cum am crezut din-totdeauna c\ doare un glon] tras`n inim\ de foarte aproape.

Iat-o, iat-o pe acea femeie carea iubit mai mult o pisic\ – pe Mau– decât pe Nishino. {i Nishino,s\r manul!, naivul!, i-a cerut, i-acerut s\ se c\s\toreasc\, dar fe-meile nu se c\s\toresc cu b\rba]ica Nishino, [i el pleac\, [i ear\mâne s\ cure]e farfuria `n care`i d\dea – zilnic – mâncare pisicii,sardele, [i stavrid, [i macrou, [i ocur\]\, [i o cur\]\, [i o cur\]\, [iniciodat\ n-a fost mai curat\ ofarfurie, [i e aici o scen\ de mareroman rusesc sau de mare film decinema rusesc, dar, pân\ laurm\, pleac\ [i Mao, a[a cum aplecat [i Nishino, [i femeia aceear\mâne s\ le strige numele, `ntr-oirevocabil\ c\dere `n singur\ta-te. {i nimeni nu r\spunde, [i pebalconul pisicii Mao vor c\dea, lanesfâr [it, doar razele soarelui deiarn\.

Nishino a fost p\r\sit de multeori, [i niciodat\ nu i s-a putut ex-plica `n clar de ce. Sentimentelefemeilor nu pot fi explicate, `nclar, pesemne. Ele se simt. Cel mai

frumos la scrisul acestei estetedes\vâr[ite este finalul fiec\reiadintre nuvele, finalul, când citito-rul r\mâne singur cu `nc\ o nefe-ricire. Uneori, Hiromi Kawakamiscrie a[a, la o alt\ desp\r]ire:„Din când `n când câte un val se

apropia de noi vuind. Marea cre[ -tea. ~n noapte, sim]eam cum ini-ma `mi b\tea“.

Un fragment de cronic\, a[ezatpe coperta a patra, ne anun]\ c\„absen]a unor repere [i certitu-dini mai mult d\ contur femeilorpe care le-a iubit, decât le [terge“.Poate c\ a[a este, cum scrie `nfragmentul de cronic\ a[ezat pecoperta a patra. Sau poate c\ nueste deloc a[a. Poate c\ nu afl\mnimic – nici despre aceste femei,nici despre Nishino `nsu[i, poatec\ nici nu conteaz\ dac\ n-amaflat nimic, fiindc\ nu ele suntpersonajele, ci timpul, blestema-tul de timp `n c\dere, timpul caretrece.

Timpul trece – [i exact a[a cumscrie doamna sau domni[oaraKawakami, nici nu [tiu, nici num\ intereseaz\ – r\mânem sin-guri, [i nu putem, niciodat\ nu pu-tem!, s\ ne ntoarcem la r\scruceaunde am gre[it drumul.

4 » opinii


De vreo trei-patru s\pt\mâni cauts\-mi cump\r un apartament/ocas\. Dup\ experien]a cu vreo ze-ce agen]i imobiliari, dup\ ce mi-auscos peri albi cu „poeziile“ lor, cudiscursul lor de sectan]i care nicim\car nu ascult\ ce vrei de la via -]\, ci doar caut\ s\-]i livreze tâmpni[te fraze `nv\]ate pe de rost laun curs rapid de vânz\ri, m\ gân-desc c\ nu mai vreau s\-i v\d peal]ii la fa]\ nainte de a le transmi-te pe internet, `n dreptul ofertei,urm\torul mesaj-tip:

Bun\ ziua. M\ intereseaz\ foar -te serios oferta dumneavoas tr\doar dac\:

• nu considera]i c\ poten]ialulclient este, prin defini]ie, o fiin]\

imbecil\ care nu are nici o infor-ma]ie despre pia]a imobiliar\ dinIa[i, coborât\ alalt\ieri din copac,care a tr\it pân\ acum `n pe[ter\nedecomandat\, confort trei;

• construc]ia pe care vre]i s\mi-o ar\ta]i exist\ `n lumea real\,nu e o funda]ie de beton, patrustâlpi, iar restul, n imagina]ia ava -r\ a unui dezvoltator;

• „zona Copou“ sau „zona Bu -cium“ nu nseamn\ un câmp pe ca-re pasc vacile, dincolo de p\dureaBreazu, respectiv p\durea Bâr nova;

• nu insista]i s\ m\ convinge]ic\ satul Mânz\te[ti se `nvecinea -z\ cu Ia[ul, iar Valea Ursului e uncartier din ora[;

• „drum pietruit“ nu `nseamn\

o uli]\ cu gropi `n care abia g\ -se[ti o piatr\ de aruncat `n cei do -u\zeci de câini ce o str\juiesc;

• „zon\ reziden]ial\“ nu `n -seamn\ o construc]ie `n fa]a c\re-ia nu se poate p\[i f\r\ cizme pes -c\re[ti;

• „acces spre zonele centrale aleora[ului“ nu e totuna cu accesul pecare l ai din orice punct al glo buluic\tre Ia[i... Num\rul de kilometripân\ la centrul ora[ului chiar con-stituie o informa]ie important\;

• „la zece minute de centrulora[ului“ nu presupune s\ mergpân\ acolo cu elicopterul, ca s\m\ pot `ncadra `n timp;

• „baie spa]ioas\“ nu `nseamn\un loc din care trebuie s\ sco]ima[ina de sp\lat ca s\ po]i intra [is\ te po]i a[eza, f\r\ s\-]i `ntinzipicioarele pe hol;

• „necesit\ u[oare renov\ri“ nu`nseamn\ s\ reconstruiesc cl\di-rea din temelie;

• „complet mobilat\“ nu n seam n\

o locuin]\ `n care exist\ o vaz\ cuflori, dou\ linguri [i un scaun cutrei picioare;

• „toate utilit\]ile“ nu presupu-ne mijloacele de trai ale lui BearGrylls `n pustiu, s\ fac focul `n fie-care diminea]\, dup\ ce m-am `n -tors de la vânat insecte;

• nu ave]i de gând s\ m\ convin-ge]i c\ buc\t\ria open-space con -stituie un avantaj modern; hainele[i mobila din living, eu [i eventua-lii mei invita]i care vom mirosi atoc\ni]\ de cartofi pentru tot res-tul vie]ii avem o opinie contrar\;

• apartament la mansard\ nu`nseamn\ o `ncropeal\ pe aco-peri[ul unui bloc de dinaintea cu-tremurului din ’77, pe care poates\ o umfle orice vânt mai puternic;

• „cl\direa f\r\ risc seismic“ ef\cut\ dup\ al Doilea R\zboi Mon-dial [i e conform\ cu posibilitateaca o cioar\ s\ se a[eze pe acoperi[,f\r\ risc de accident;

• pozele postate la ofert\ nu sunt

ale unor cl\diri din New York;• sunte]i con[tient c\ tr\im `n -

tr-o ]ar\ n care patru sute de europe lun\ reprezint\ un salariu bun;

• nu ave]i de gând s\-mi cere]idou\ mii de euro comision pentruc\ mi-a]i ar\tat un schelet de cas\pe un deal;

• nu crede]i c\ cinci mii de euro`n plus e un mizilic de care te po]idescotorosi ca [i cum ai cump\raun pachet de ]ig\ri;

• nu `ncerca]i s\ m\ convinge]ic\ e `n avantajul meu s\ declar c\pl\tesc pe locuin]\ mai pu]in, ca s\evite dezvoltatorul TVA-ul cuvenit;

• pre]ul afi[at nu cre[te cu 5 - 10.000 de euro, din momentul `ncare urc `n ma[ina dumneavoas-tr\ [i pân\ ajung la destina]ie.

~n fine, m\ intereseaz\ seriosoferta doar dac\ exist\ o minim\leg\tur\ `ntre informa]iile pe carele oferi]i pe internet sau la telefon [irealitatea de la fa]a locului. Altfelnu. Nu m\ mai suna]i. Mul]umesc.

~ntâmpl\ri [i personajeFlorin L\z\rescu

Culeg\torul de harfeAndrei Cr\ciun

Scrisoare c\tre agen]ii imobiliari

Cite[te-ne [i online pe

www.suplimentuldecultura.ro

E deja ziua de mâineLa `nceputul acestuianotimp, când totul seschimb\ `n Europa, eua[tept sfâr[itul lumiicitind nuvele japoneze de dragoste.

La nivel na]ional, b\t\lia se va da`ntre cei doi mari, PSD [i PNL.Doar `n câteva jude]e din Ardeal,grosul voturilor va fi luat deUDMR, n rest, confruntarea e des -chis\ oric\rui rezultat `ntre stân-ga [i dreapta. Liberalii de]in unavans semnificativ `n fa]a PSD `nmarile ora[e, PNL având un plusla num\rul de primari. PSD `[i vaconsolida probabil pozi]ia `n ru-ral, gra]ie trasei[tilor care au mi-grat la social-democra]i toamnatrecut\.

{i `n 2016, b\t\lia pentru pri -m\rii va fi strâns\, n condi]iile ncare primarul unei localit\]i in-fluen]eaz\ decisiv votul [i la par-lamentare. A[adar, nu e doar mi -za local\ pentru controlul asupralocalit\]ii, ci totul se va contabi-liza `n co[ul na]ional al fiec\ruipartid `n parte.

Dac\ n 2012, alegerile locale aureprezentat un simplu antrenament,PSD [i vechiul PNL formând

atunci colosul USL, `n 2016 va fialtceva. Va conta mai pu]in me -sajul dat la centru, important va ficandidatul la nivel local, dar [ifor]a filialei respective. O organi-za]ie puternic\ `[i permite s\prezinte la start [i un candidatmai pu]in rodat, o filial\ slab\ aproa -pe nu va avea [anse dac\ vine cuun om de care n-a auzit nimeni `ncomunitate.

Noutatea acestor alegeri oreprezint\ `ns\ faptul c\ vor intra`n curs\, pentru prima dat\, [i for-ma]iuni locale, care se vor `nmul -]i `n perioada urm\toare. Cu câtproblemele `ntr-o localitate suntmai multe, cu atât nemul]umireae mai mare, iar cineva se va gr\bis\ acopere golul.

Anali[tii politici de la Bucu re[tispun c\ PSD [i PNL vor lua mpre-un\ cam 80% din voturi, UDMRva ob]ine scorul tradi]ional, `n jurde 5 procente, iar ceilal]i comba -tan]i se vor bate pe felia r\mas\,adic\ vreo 15%.

Situa]ia din teren, mai alesprin jude]e, e `ns\ cu totul alta.Sunt zone `n care atât PSD, cât [iPNL au dezam\git, iar din acestpunct de vedere e posibil orice. Bachiar a[ paria c\ vor fi cel pu]in 3-4 mari surprize la localele de anulviitor, adic\ primari cota]i cu pri-ma [ans\ s\ fie `nvin[i sau s\apar\ candida]i ai unor for]e lo-cale care s\ strice jocul celor doi

colo[i. Unde vor ap\rea surprizelee greu de prev\zut.

Un ora[ unde e posibil oricerezultat este Ia[ul. PSD e `n pier -dere de vitez\ `n capitala Moldo -vei, c\derea fiind vizibil\ la euro -parlamentarele de anul trecut,dar mai ales la preziden]iale. ~nplus, ie[irea din scen\ a lui Gheor -ghe Nichita a l\sat filiala des -coperit\. Urmarea? Organiza]ia evrai[te, r\zboiul `ntre grupareainterimarului de la Prim\rie, Mi-hai Chirica, [i sus]in\torii luiNichita l\sând urme adânci. Ni -chi ta nu accept\ s\ piard\ totul `nnumai câteva luni, punând pie -dic\ unui PSD care vrea s\ aratec\ exist\ via]\ [i dup\ 12 ani dedomnie a unui politician cu am-bi]ii de voievod. Din `ncle[tareacelor dou\ PSD-uri locale are decâ[tigat PNL, `ns\ [i liberalii aumari probleme, fuziunea PNL-PDL-FC fiind departe de a se `n -f\p tui la Ia[i. Dovada cea mai bu -n\: PNL nu are `nc\ un candidatvalabil, ba mai mult, `n compe -ti]ia intern\ s-au `nscris nu maipu]in de 9 pretenden]i, cam mul]ipentru o forma]iune cu preten]ii.

Din t\mb\l\ul politic ie[ean arputea profita un al treilea competi-tor. De altfel, chiar la acest sfâr[itde s\pt\mân\ se lanseaz\ un noupartid la Ia[i, intitulat simplu,„Pentru Ia[i“. Lista de sus]i n\toriai forma]iunii este una impresio -nant\. Sunt oameni care n-au acti-vat vreodat\ `n politic\, dar auf\cut carier\ `n multina]ionale [i`n diverse ONG-uri. R\mâne dev\zut dac\ priceperea [i rezulta -tele excelente la locul lor de mun c\se vor potrivi cu alergatul dup\ vo-turi pe str\zile pr\fuite ale Ia [ului.

Astfel de intr\ri `n scen\ se vorpetrece probabil n multe zone din]ar\, stricând jocul politic local,adesea previzibil.

Vor fi cele mai interesante ale -geri locale din ultimii zece ani, `ncare vom avea r\sturn\ri de si -tua]ie pe ultima sut\ de metri. Iardac\ primarii ar fi fost ale[i dindou\ tururi de scrutin, probabilc\ 80% dintre primarii actuali arfi plecat acas\. ~n ciuda n]elegeriiPSD-PNL pe sistemul de vot cu unsingur tur de scrutin, alegerile lo-cale nu sunt floare la ureche pen-tru primarii `n func]ie.


opinii « 5

Vagonul cu vorbeFlorin Ghe]\u

Nu demult un grup de activi[ti [ijuri[ti din Europa a acuzat po li ]iaceh\ c\ ar fi scris numere de ordi-ne pe bra]ele unor refugia]i prin[ila grani]\. Activi[tii revolta]i aucomparat rapid procedura cu ceafolosit\ de nazi[ti `n lag\rele deconcentrare. Compara]ia, extremde deplasat\, nu e deloc nevi -novat\. Ea induce propagandistic –f\r\ a o enun]a direct – ideea c\

poli]ia ceh\ s-ar face vinovat\ derasism [i implic\ subtil ideea deexterminare, asociat\ cu refu gia -]ii de azi. Numai c\ realitatea erafoarte departe de a[a ceva. Reali-tatea era c\ poli]i[tii aceia se po-meniser\ `n fa]a unei situa]ii ne-mai`ntâlnite [i ncercau s\ o rezol-ve, atât cât se pricepeau. Aveau `nfa]\ o mul]ime de str\ini ce for]augrani]a, printre care [i sute de

copii. Nu se puteau `n]elege cu eidecât accidental, `ntr-o englez\stri cat\. Uneori ace[tia nu aveaunici m\car acte de identitate [inici nu pricepeau (mde!) de ce `iopre[te cineva la grani]\. Vor fif\cut [i poli]i[tii o `ncercare, poa-te cam stângace, de a p\stra unminimum de ordine, de[i suntcon vins c\ `n acele clipe ar fi pre-ferat s\ fie activi[ti, nu poli]i[ti.Altfel, dac\ n nv\lm\[eala aceleigoane spre Germania s-ar fi pier-dut vreun copil sau vreo familieera desp\r]it\ de o parte [i de altaa grani]ei, probabil c\ tot ei ar fifost vinova]i.

~ns\ manipularea emo]iilor adevenit o arm\ mult mai puter-nic\ decât apelul la ra]iune. Numai gândim atât cât sim]im – sau

atât cât suntem dirija]i s\ sim]im.Fiindc\ trebuie s\ sim]im cumva,s\ lu\m atitudine, s\ adopt\m po -zi]ii. S\ nu fim deta[a]i, s\ nu des-pic\m firul `n patru, s\ nu avem`ndoieli. Doar ni se arat\ clar cumstau lucrurile.

Un bun exemplu este o `nregis-trare video `n care Angela Merkelo face pe o adolescent\ palestinia -n\ s\ izbucneasc\ `n lacrimi la o`ntâlnire public\. Doamna Merkelrisc\ destul de abrupt o afirma]ieradical\, spunând c\ Germania nuare cum s\ `i ajute pe to]i refugia -]ii momentului. ~n clipa aceea ado -lescenta `ncepe s\ plâng\, iar `nminutele urm\toare imaginile facdeja `nconjurul planetei. Aparen-ta duritate a cancelarului germana stârnit valuri de nemul]umire [i

multe critici, mai ales c\ `n acelmoment familia adolescentei ris-ca expulzarea. Scenariul e aproa-pe telenovelistic: tân\ra inocent\pe cale s\ fie alungat\ de ma[ter\din casa primitoare a Germaniei.Ce-i drept, pân\ la urm\ familia ti-nerei a primit azil `n Germania,a[a c\ de data asta povestea s-aterminat cu bine. Cel pu]in pân\`n punctul `n care presa a decis s\o urm\reasc\.

Fiindc\ mai exist\, pare-se, [i ocontinuare ce ar fi putut stârniunele nedumeriri, a[a c\ ea a fostaproape ignorat\ de re]elele me-dia. ~ntr-un interviu recent, ado-lescenta `[i declara speran]a c\ seva `ntoarce odat\ acas\, `ntr-o Pa-lestin\ mare, unde s\ nu mai exis-te statul israelian. Acum, când scriuasta, chiar [i eu m\ ntreb dac\ nucumva presupusa ei declara]ie efals\. C\ci, cu excep]ia unor publi-ca]ii din Israel, aproape nimeninu o aminte[te – de[i ar fi cazul.Parc\-i cam greu s\ accep]i c\acea feti[can\, aflat\ – evident – ntab\ra celor buni, ar putea dorir\ul altor semeni de-ai ei. Nu sepotrive[te cu povestea. N-o s\ ve-de]i niciodat\ vreo eroin\ inocen -t\ f\când a[a ceva. Nici `n teleno-vele [i, `ncet-`ncet, nici `n mass-media contemporan\.

La câte texte s-au scris despre criza refugia]ilor din Europa, unul `n plus – precum cel de fa]\ – nici n-o s\ strice, nici n-o s\ schimbe mare lucru. De altfel, `n afar\ de relat\rile din teren – nici elelipsite de subiectivism –, majoritatea spuselor [iscriselor pe tema asta sunt expresii ale emo]iilor [i aduc mai degrab\ cu scenariile unor filme deduzin\, unde refugia]ii, oropsi]i ai sor]ii (cum, `ntr-adev\r, [i sunt), sunt contrapu[i unor vr\jma[icare li se opun `n drumul lor spre libertate. Scenariul e cam simplist, dar se pare c\ a[a se poart\ azi. Nuan]ele au disp\rut. Nu mai avemr\bdare pentru ele.

Românii e de[tep]iRadu Pavel Gheo

Pres\ [i telenovel\

Pân\ la scrutinul local aur\mas ceva mai mult deopt luni. Partidele intr\deja `n febra preg\tirilor,mai ales `n re[edin]ele dejude], unde este con -centrat un num\r maimare de aleg\tori. F\r\`ndoial\, capul de afi[prim\vara viitoare va fib\t\lia pe Capital\, acolounde Sorin Oprescu al\sat locul liber, dup\ ce afost arestat pentru mit\.Bucure[tiul are 10% dinnum\rul total de aleg\ -tori la nivel na]ional, iarpartidul care pune mânape prim\ria nr. 1 a ]\riiporne[te cu o [ans\ `nplus la scrutinul pentruParlament din toamnaviitoare.

Unde va detonabomba laalegerile locale


6 » muzic\

FESTIVALUL MUZICAL WISSEMBOURG

Nikita Mndoyants: „Nu pot decât s\-mi exprimdorin]a de a fi liber!“

Personal, m-am sim]it bine la unfestival „normal“, la Wissem -bourg, `n Alsacia, unde am as -cultat nu numai pianul, dar [ispusele unor tineri muzicieniru[i ce se exprimau critic despresitua]ia culturii n ]ara lor. Mi-amspus acolo c\ ai no[tri muzicieni,cei ce sufl\ [i `n iaurt `nainte de aspune un cuv`nt critic, de teamade a nu mai fi „invita]i“ acolounde practic nici nu sunt, au `nparte ceea ce merit\.

La Wissembourg am avut oca -zia s\ discut pentru Radio EuropaLiber\ cu un tân\r pianist [i com-pozitor rus de origine armean\,Nikita Mndoyants. N\s cut `n 1989`ntr-o familie de muzicieni, elev almarelui artist [i pedagog NikolaiPetrov, laureat al Concursului In-terna]ional de pian „Jan Paderew-sky“, finalist `n 2013 al Concursu-lui Van Cliburn, iar anul trecutlaureat al Concursului Interna]io-nal de Compozi]ie „N. Miaskov-sky“, Nikita este unul dintre ceimai promi]\tori arti[ti ai gene -ra]iei sale. Pasionat al muzicii decamer\, cu un repertoriu deosebit

de `ntins, Nikita Mndoyants a`nregistrat pentru casa ClassicalRecords [i, `n ultimii ani, pentruMelodya, ntre soli[tii unei remar-cabile mari colec]ii de discuri: An-tologia muzicii de pian a compozi-torilor ru[i [i sovietici.

O muzic\, mi-a spus Nikita, f\r\nici un patetism, ce i este apro-piat\: „aceast\ perioad\, care inclu-de mul]i compozitori sovietici, caMieczyslaw Weinberg, Boris Tchai -kovski [i, desigur, genera]ia maivârstnic\, Dmitri {ostakovici, estepentru mine una dintre cele maiimportante, fiindc\ muzica lor ilus-treaz\ tr\i rile [i cataclismele uneiere, ale unui timp cu ecouri ce le re-sim ]im pân\ ast\zi. Pentru mineaceast\ muzic\ este extrem de ac-tual\. O resimt `n interiorul meu[…] ca o parte a istoriei c\reia iapar]in“.

Acestei perioade i-a apar]inut[i profesorul s\u Nikolai Petrov:„o persoan\ extrem de generoas\ca muzician, coleg, pedagog etc. Camuzician a avut un repertoriu im-ens. Pentru studen]ii lui a f\ cut to-tul, atât ca profesor, cât [i pe planuman, ajutându-i s\ aranjeze con-certe, s\ cânte cu mai mult\con[tiinciozitate. […] A fost [i unpersonaj social deosebit, f\cândfoarte mult pentru cultur\, opu-nându-se activ `n anii 1990 curen-tului de distrugere a mo[teniriiculturale. Nikolai Petrov este unuldintre cei ce au ajutat la salvareaunei mari p\r]i a patrimoniuluimuzical, neavând nici o team\ s\se opun\ unor oameni politici sauunora afla]i la putere. Ast\zi, `i re-sim]im absen ]a A fost un personajincomod, care nu se ascundea nici -odat\ `n spatele cuvintelor“.

Cum i se pare situa]ia de ast\zidin Rusia, unde lucrurile par s\ de-raieze [i `n muzic\, directorul com-paniei de discuri Melodya, fiind re-cent b\tut de „necunos cu]i“ [i inter-nat `n spital, exact `naintea unei`ntâlniri cu un judec\tor pe temanocivit\]ii unor reglement\ri ofi-ciale privitoare la drepturile de autor? „Situa]ia se aseam\n\ din ce`n ce mai mult cu ceea ce s-a petre-cut `n Rusia `n anii 1990; a devenit

primejdioas\, nimeni nu se maisimte `n siguran]\, devine oribil s\vezi ce se `n tâmpl\, s\ cite[ti [tirile`n pres\. Cunosc chestiunea cu Me-lodya [i cu Societatea AutorilorRu[i, care risc\ s\ fie desfiin]at\ `n`ntregime. Cum sunt [i compozitor,lucrurile mi se par foarte rele, fi-indc\ privesc [i drepturile mele deautor [Spre deosebire de Europa [iStatele Unite], nu avem o legisla]iefunc]ional\, [i ceea ce s-a `ncercats\ fie cl\dit [i `n ]ara noastr\ esteacum distrus de o serie de persoane.Sunt implicate persoane la nivel`nalt care vor s\ conduc\ [i s\ unifi-ce totul; se lupt\ unul cu altul. Egreu s\ `n ]elegi adev\rul despreceea ce se petrece. Nu pot spuneexact, dar constat situa]ia teribil\ [inu cred c\ se va `mbun\t\]i ceva `nviitor. Lucrurile vor merge din ce`n ce mai r\u. Nimeni nu [tie ce estede f\cut...“

„Bine`n]eles c\ doresc foartemult ca aceast\ situa]ie politic\ s\nu m\ `mpiedice s\ cânt, s\ com-pun, f\r\ grani]e, f\r\ s\ primescordine. Pentru mine este impor-tant s\ r\mân deschis, s\ am oca-zia s\ c\l\toresc, s\ m part muzicacu al]ii, s\ comunic cu muzicienidin ]\ri diferite. Pe de alt\ parte, lafel de sigur, nu vreau s\-mi tair\d\cinile ruse, fiindc\ am o mul -]ime de colegi, prieteni [i oamenicu acelea[i vederi. Ar fi teribildac\ a[ fi pus n situa]ia s\ aleg un-de ar urma s\ tr\iesc. A[a c\ do-resc din toat\ inima ca situa]ia po-litic\ s\ nu se nr\ut\]easc\. Nu v\pot spune cum va fi, doar s\-mi ex-prim dorin]a de a fi liber!“

Ar fi neadev\rat s\ spun c\nu urm\resc concerteleFestivalului „GeorgeEnescu“ pe internet, c\ nucitesc cu pl\cere cronicilelui C\t\lin Sava, c\ nu auddespre minunea v=rsteimedii a celor ce redacteaz\ziarul festivalului, de… 70de ani (noua genera]ie decritici muzicali post-‘89, separe, nu a fost `nv\]at\ [i s\scrie) sau c\ nu m\ amuz cubâlbâielile penibile `ntreArtexim, Ministerul Culturii[i Ioan Holender, to]i `nc\utarea viitorului „directorartistic”, omul „cu ochialba[tri“ (sic!), cu care adiscutat programele edi]iei2017 pre[edintele deonoare Zubin Mehta. Toate`n balan]\, m\ fac s\ m\simt bine la dep\rtare,oric=t a[ regreta un recitalsau altul de la Ateneu [i`mp\r]irea bucuriei muziciicu vreun prieten. Nici unr=nd mai mult desprefestivalul `n stil „panem et circensem”.

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy

Rockin’ by myself

Dumitru Ungureanu

Nu [tiam nimic despre „trupa“nominalizat\ `n titlu, dar cuvân-tul mi-a s\rit n ochi [i-am coman-dat discul Skills in Pills (Warner,2015) f\r\ s\ stau pe gânduri saus\ m\ informez despre ce e vorba[i dac\ nu cumva gre[esc. U[or al-coolizat `n momentul respectiv,creierul meu f\cuse conexiuneacu solistul trupei Rammstein, iarsubcon[tientul „m-a lucrat“ cuacurate]ea unei fi[e psihanalitice.Mi-am zis c\ dac\ vocalistul a scosun disc solo, te pomene[ti c\ nem -]ii, care au cucerit lumea cu muzi-ca lor de tancuri, au picat `nvin[ide propriul succes la fel ca majori-tatea grup\rilor creative din rock,desp\r]indu-se. {tie tot „roacke-rul“ c\ nimeni nu-[i poate nsu[i unnume consacrat f\r\ s\ aib\ pro-bleme de legalitate. Pe deasupra,doar ni[te idio]i pot crede c\ unastfel de nume, fie [i scutit de chestiu-nea propriet\]ii intelectuale, `]iaduce glorie. Nu c\ n-ar existal\utari ce tr\iesc de pe urma mu-zicii compuse de al]ii [i cântate deei, cu sau f\r\ copyright; ba chiarsunt „grupuri-surogat“ care `[ifac un titlu de glorie din reprodu-cerea „not\ cu not\“ a pieselor ce-lebre, g\sind [i fraieri care pl\tescs\ le asculte!

Am pus „trupa“ ntre ghilimeledeoarece componen]a include nu-mai doi tipi: Till Lindemann, vo-ce; Peter Tägtgren, toate instru-mentele. Tägtgren este liderul tru -pei death-metal-melodic Hypocrisy(care, nu [tiu de ce, `mi produceailaritate pe timpuri, când `ncer-cam s\ m\ ]in la curent cu nout\ -]ile), iar majoritatea pieselor suntimprimate `n studioul personaldin Pärlby, Suedia. Pasaje adia-cente, de orchestr\ simfonic\ oritobe, au fost `nregistrate cu mij-loace tehnice moderne, la cea maibun\ calitate, `n alte studiouri.

Din acest punct de vedere, sunetuleste irepro[abil procesat, se audeal naibii de bine, atât pe CD, cât [ipe vinil. Nordicii au `mpins tehni-ca muzical\ dincolo de limiteleimaginabile [i nu dau semne c\ s-ar opri. S\ ascul]i un „produs“ aloric\rei trupe scandinave poates\ `nsemne c\ experimentezi per-fec]iunea. Care `ns\ nu de pu]ineori sun\ gol. Nu e cazul cu Linde-mann, de[i muzica aduce poateprea mult a Rammstein, iar texte-le se aga]\ aproximativ de temelespurcate ale timpului trecut, pre-zent [i, cine [tie, viitor! ~ns\ ilus-tra]ia copertei...

Rockul n-a fost niciodat\ expre-sia ideal\ a frumuse]ilor umane.Meritul acestui curent muzical, ca[i al jazz-bluesului premerg\tor,este c\ a extras frumuse]ea din gu-noaie [i p\r]ile bune din fiecare(con)damnat al sor]ii, conform cuadagiul cre[tin al oii r\t\cite `n -toarse la turm\. E ceva atât de ti-pic american, `ncât nici nu-i demi rare c\ mul]i socotesc genul `nexclusivitate reprezentativ pen-tru SUA, cu `ng\duin]\ extins desintagma „rock anglo-saxon“. Pro-babil \sta e motivul pentru careTill Lindemann cânt\ `n englez\pe acest disc, spre mirarea nepre-veni]ilor s\i admiratori. (Am\ -nun tul c\ LP-ul este, totu[i, unprodus Warner Music Group con-teaz\ poate doar pentru ini]ia]i [icârcota[ti!) Temele pieselor se`ncadreaz\ `n tipare [i nu frapea -z\ audien]a prin structuri abscon-se sau riffuri inedite.

Ce [ocheaz\ cu adev\rat esteiconografia booklet-ului. Oper\semnat\ Rocket & Wink, cu foto-grafii asigurate de Heilemania, mise pare una dintre cele mai cumpli-te reflect\ri ale ororilor pe careumanoizii ultimului secol de obiceile ascund. {i nu-i vorba de crime,masacre, imagini din r\zboi oripeisaje post-bombardament, even-tual atomic. Sunt documente ale câ-torva boli universale, condimenta-te cu ipostaze sado-maso ale rocke-rilor men]iona]i, ni[te ilustra]ii `nstil macabru, aproape extremist. N-o s\ le comentez, nu pot s\ le de -scriu. A[a ceva se vede. Sau nu.

Ascultând Lindemann, m-ampomenit c\ repun `n player disculduoului Steven Wilson – MikaelÅkerfeldt, Storm Corrosion. Dife-ren]a e o chestiune de gust, dar `ncazul de fa]\ e terapeutic\.

Lindemann

© V

icto

r Es

kena

sy


teatru « 7

Reuniunea NETA a devenit o oca-zie perfect\ pentru punerea `n va-loare a noii nf\]i[\ri a TNB, dup\remodelarea general\ `ntins\ pedurata a câ]iva ani, din fericiref\r\ prea multe inconvenientepentru arti[ti [i public, c\ci s-af\cut etapizat, f\r\ `nchidereacomplet\ a teatrului. Dup\ finali-zare, institu]ia ofer\ iubitorilor deteatru un mediu de crea]ie impre-sionant. Atât ca dimensiuni – 5s\li de spectacole, cu aproximativ2.000 de locuri –, cât [i ca func]io-nalitate – un spa]iu dedicat mani-fest\rilor „parateatrale“, cum lenumesc administratorii l\ca[u -lui, Sala Media, foayere ample,ateliere [i Amfiteatrul `n aer liberde pe terasa cl\dirii, `nc\ nefun -c]ional, dar preg\tit pentru inau-gurare `n vara viitoare. O vizit\ghidat\ prin tot acest complicatcomplex teatral m-a ajutat s\ rea-lizez la modul concret care sunt`nsu[irile reale ale TNB a[a cumarat\ `n prezent: uria[ [i generos!Un adev\rat multiplex pentru ca-re cei aproape 500 de angaja]i ac-tuali nu sunt nici pe departe sufi-cien]i. Pentru func]ionare la capa-citate maxim\ or m\car optim\ nraport cu dot\rile, TNB are nevoie

de resurse umane/artistice spori-te pe m\sur\.

Scopul NETA este „s\ coagule-ze energiile creatoare ale acestuispa]iu, s\ contribuie la promova-rea [i diseminarea acestora, laidentificarea [i consolidarea uneispecificit\]i culturale“. Sub sem-nul diferen]ei specifice a stat [iedi]ia bucure[tean\ a prezentelor`ntâlniri interna]ionale NETA,spectacolele sus]inute, discu]iile,dezbaterile str\duindu-se s\ o sur-prind\ din mai multe perspective.Spa]iul balcanic, de unde provincele mai multe membre NETA, ene`ndoielnic nu numai „butoiulcu pulbere al Europei“, ci [i unspa ]iu spiritual special, f\r\ gra -ni]e prea ferme, a c\rui identitatee configurat\ de o serie de tr\s\ -turi generale determinate istoric,geografic, dar [i cultural. Vectoriiidentitari de leg\tur\ ar fi istoriacomun\ sau m\car similar\, in-terferen]ele culturale, circula]iaunor teme dezvoltate `n forme di-verse, profil spiritual relativ ase -m\ n\tor etc. Considerat\ de occi-dentali o lume stranie, pitoreasc\,eclectic\, zona balcanic\ [i ve-cin\t\]ile ei constituie o lume acontrastelor, a tr\irilor puternice,

adesea antagonice, polarizate, de-finite de puncte de coinciden]\precum tragicomicul ca reac]ie der\spuns la presiunile realit\]ii,un anumit lirism al durerii mani-festat `n poezie [i muzic\, afirma-rea puternic\, chiar `n formena]ionaliste, a unor elemente detradi]ie local\ ca reactivitate laglobalizare etc. Termenul „balca-nism“ are [i nuan]e negative, ma-nifest\ri de avatare ale vremuri-lor demult apuse, ale ImperiuluiOtoman, dar care persist\ caecouri de habitudine `n „obiceiu-rile locului“, sinonime unor bi-zantinisme p\guboase traduse, depild\, `ntr-o anumit\ lejeritate apromisiunilor [i a respect\rii lor,a (ne)`n]elegerii punctualit\]ii, apl\cerii de a improviza [i de a du-ce cu vorba etc.

Spectacolele incluse `n progra-mul NETA 2015 au fost foarte di-verse tematic [i estetic, liniile ge-nerale denotând mai degrab\ in-ten]ia de a prezenta ceea ce fiecareparticipant a considerat c\ aremai reprezentativ. A fost [i Shake -speare, O’Neill, adapt\ri dup\ So-focle [i Musil, rescrieri ale unormituri ori texte antice. Dar [i tex-te originale, de pur\ fic]iune sauteatru documentar, scriitur\ mo-dern\, cu structuri dramatice noi(deconstructivism, fragmentarism,autoreferen]ialitate, teatru nara-tiv etc.). Ca tematic\, am putut ve-dea [i trat\ri teatrale ale unormari teme ale umanit\]ii, dar [iale unor probleme acute ale zilei,precum violen]a, intoleran]a. ~nformule scenice care reafirm\ su-prema]ia regizorului ca punctcentral al imagin\rii spectacolului,

dar [i crea]ii colective, care `m -part sarcina mizancenei ntre par-ticipan]ii la facerea ei. Au fost pre-zentate [i dou\ premiere absolute,coproduc]ii ale membrilor NETA,care confirm\ func]ionalitateare]elei ca un cadru de punere `nleg\tur\ a membrilor prin noduriestetice.

TNB a jucat Butoiul cu pulberede Dejan Dukovski, un text foartecunoscut [i abordat, atât la noi,cât [i aiurea, transpus inclusiv ci-nematografic. Cu un stil dramaticmodern, piesa reprezint\ o suit\de secven]e care `nf\]i[eaz\ `n va-rii forme violen]a din via]a coti-dian\, `n tu[e uneori hiperrealis-te, dar [i cu umor negru. Perime-trele ac]iunilor teatrale sunt o bo-deg\, un tren, un autobuz, celulaunei `nchisori, o strad\, un hotel,areale concrete, din imediata ve-cin\tate, `n care agresivitatea e laordinea zilei, generat\, adesea, dehazard, de absurd, amplificat\pân\ la crim\. Episoadele sunt le-gate nu doar tematic, sunt `nl\n -]uite prin câte un personaj care c\ -l\tore[te dintr-una n alta, purtând

[tafeta cruzimii, transmi]ând-o.Butoiul se `ncheie acolo [i a[acum a-nceput, `n bodega unde doib\rba]i beau [i povestesc cum s-au schilodit fizic reciproc. For-ma circular\ a piesei [i a spectaco-lului nu e `n sine un truc stilistic,ea sugereaz\ ideea c\ istoria se re-pet\ la infinit [i nu pe latura sabun\. Regizor neoclasic, FelixAlexa a mizat `n montare pe va-loarea actorilor distribui]i (R\z -van Vasilescu, Marius Manole,Mihai C\lin, Marius Bodochi, An-drei Fin]i, Istvan Teglas, CrinaSemciuc, Florentina }ilea, Ale-xandra Poiana etc.), c\rora le-a de-legat artistic misiunea de a trans-mite publicului textul lui DejanDukovski. ~ntr-o scenografie tur-nant\ (Andrada Chiriac) care nudoar `nvârte spa]iile de ac]iunedramatic\, ci induce [i ideea despiral\ a brutalit\]ii.

Câteva dezbateri, dar mai alesdiscu]iile cu publicul [i specia -li[tii de dup\ fiecare reprezenta]ieau f\cut ca membrii NETA s\ secunoasc\ mai bine ntre ei [i s\ fiemai vizibili pentru publicul deteatru din România. Mul]i dintreei pentru prima dat\ `n ]aranoastr\, au avut la rându-le ocazias\-[i fac\ o idee despre teatrul ro-mânesc. Via TNB.

Datul `n spectacolOlti]a C`ntec

New European Theatre Action (NETA) este o re]eainstitu]ional\ cu 68 de membri din 19 ]\ri, al c\reisediu se afl\ la Ljubljana, `n Slovenia. Teatrul Na]ional„I.L. Caragiale“ Bucure[ti (TNB) figureaz\ printrefondatori, iar `ntre 28 august [i 4 septembrie aorganizat un Festival Interna]ional al re]elei, o edi]ieunic\, adunând participan]i din Albania, Bulgaria,Croa]ia, Georgia, Italia, Macedonia, Muntenegru,România, Rusia, Slovenia [i Grecia.

La NETA

Scen\ din Butoiul cu pulbere, de Dejan Dukovski

8 » avanpremier\


CAPITOL INEDIT DIN VOLUMUL ÎN PREG|TIRE SEXUALITATE {I SOCIETATE DE ANDREI OI{TEANU

Violul — istorie, religie [i literatur\

Un „abuz uzual“

Georges Vigarello este un impor-tant sociolog francez care s-a spe-cializat `n domenii delicate [i ade-sea tabuizate precum sexuali-tatea, virilitatea, violul, frumu -se]ea, perceperea corpului etc. Ela avut inspira]ia s\ publice o cartedespre „istoria violului“ (Histoiredu viol: XVIe-XXe siècles, 1998).Sigur c\ nu este vorba de o istoriepropriu-zis\ a siluirii sexuale.Este analizat\, mai degrab\, isto-ria recept\rii violului, din per-spectiv\ religioas\, moral\, juri -dic\ [i, `n epoca modern\, ci vic\.Este o cercetare de istorie a men-talit\]ilor `n care ne intereseaz\cum era perceput de-a lungul se -colelor b\rbatul violator [i cum fe-meia violat\; cum erau percepu]i[i cum percepeau legiuitorul [ijudec\torul meni]i s\-l sanc]io -neze pe violator etc.

Cert este faptul c\ mul]imeaactelor sexuale comise cu violen]\de b\rbat este indicatorul cel maiexact al faptului c\, `ntr-o lumeandrocrat\, b\rbatul o domina latoate palierele pe femeie. De-a lun-gul timpului, violul a fost conside -rat, dac\ nu chiar un „drept“ alb\rbatului, un fel de „abuz uzual“(dac\ nu chiar un „abuz firesc“) alacestuia. Raportul sexual comiscu violen]\ asupra femeii era oac]iune foarte uzual\ n epoca pre-modern\. ~n schimb, plângereadin partea ei (penal\ sau de alt\natur\) era o ac]iune foarte neu -zu al\. Ru[inea [i teama de opro-briul public o bântuiau pe femeiasiluit\, la fel [i frica de putereab\r batului violator. Chiar [i acum(iulie 2015) un sondaj de opinie ne

arat\ c\ 20% dintre români (deciunul din cinci) [tiu am\nunte de-spre un viol concret, dar tac, f\r\s\ `ndr\zneasc\ s\-l reclame lapoli]ie.

Cum spuneam, depunerea unei„l\cr\ma]ii“ era neobi[nuit\, având`n vedere sentimentul c\ b\rbatulera oarecum `ndrituit s\ violezefemeia ([i zeii violeaz\ zei]e, nu-ia[a?!). Studiind „sexualitatea `nsocietatea româneasc\“ `n zoriimodernit\]ii (1750-1830), cercet\ -toarea Constan]a Vintil\-Ghi]u -les cu rezum\ `n câteva cuvintesitua]ia:

„Plângerile [de siluiri] suntfoarte pu]ine, cinci pe tot secolul,iar condamn\rile sunt [i maipu]ine. De fapt, `n toate cele cincicazuri se ajunge la mici `n]elegerisau pur [i simplu la ignorareaacu za]iilor“.

*Scriu aceste rânduri `n iulie

2015, când toat\ societatea româ -neasc\ vuie[te despre actul de vi-olen]\ sexual\ `n grup (`n hait\)practicat, `ntr-o localitate din jud.Vaslui, de [apte tineri asupra uneieleve de 18 ani, Raluca, pe care ausiluit-o pân\ când a le[inat. Austropit-o cu alcool pe fa]\ [i au vi-olat-o din nou, pân\ când fata ale[inat din nou. Apoi au abando-nat-o pe un câmp. Judec\torii audecis c\ tinerii (`ntre 18 [i 28 ani)pot fi cerceta]i `n libertate, pe mo-tivul c\ ei nu prezint\ un pericolsocial. Procurorul nu a f\cut re-curs. Ce ar fi trebuit s\ fac\ cei[apte h\ndr\l\i (din satul V\leni,jud. Vaslui) pentru ca s\ prezinteun pericol social?! Toat\ lumea(politicieni, jurnali[ti, p\rin]i,vecini etc.) este mai mult sau maipu]in revoltat\. To]i `[i dau cup\rerea. Mai to]i oamenii din sa -tul V\leni (al violatorilor) cred c\de vin\ este Raluca (din alt sat),pentru c\, chipurile, i-ar fi provo-cat pe b\ie]i, nefiind nici ea „u[\de biseric\“. Asta cu toate c\primul violator a sechestrat-o [i i-a chemat pe to]i ceilal]i. Chiar [io opinie aparent „echilibrat\“,formulat\ de o ]\ranc\ din locali-tatea respectiv\, o `nvinov\]e[te[i pe eleva violat\, `mp\r]ind

„echitabil“ responsabilit\]ile: „Orfi gre[it [i ei , o fi gre[it [i ea “.

~n general, pe aceast\ „planet\a b\rba]ilor“, oamenii cred c\,dac\ un b\rbat violeaz\ o femeie,el o face pentru c\ ea l-ar fi a]â]aterotic `ntr-un fel sau altul (prin`mbr\c\minte, prin vorbe, pringesturi, prin comportament etc.).Acest tip de mentalitate popular\nu este nici pe departe nou. Dauun singur exemplu banal. Cu vreodou\ secole `n urm\ (`n 1828), cam`n aceea[i regiune a ]\rii (Târgu

Neam]), o fat\ de 14 ani a fost vio-lat\ de un m\runt comerciant.F\pta[ul, „`n dugheana sa am\ -gind-o [pe fat\], i-au r\dicat fe-cioriia“. P\rin]ii fetei s-au plâns laMitropolia Moldovei, cerând cab\rbatul s\ ia fata violat\ de so]ie.Era o prevedere a Pravilei referi-toare (doar!) la violarea care im-plica dezvirginarea fetei: „Acela[= siluitorul deflorator] se va cu-nuna cu dânsa s\-i fie femeie [=ne -vast\]“ (~ndreptarea legii, 1652).Sus]inut de mul]i martori b\rba]i,

amici de pahar cu el, violatorul asc\pat de sanc]iune, luându-se `nconsiderare, chipurile, „felul pro -vocator al comport\rii victimei“,dup\ cum rezum\ istoricul MihaiR\zvan Ungureanu.

~ntr-un cunoscut text apocrif,intitulat Epistolia Domnului nos-tru Isus Hristos (sau Legenda Du-minicii), `ntr-o versiune ro mâ -neasc\ din secolul al XVIII-lea, Isus Cristos descrie diverse pe -depse groaznice trimise de El pen-tru p\catele oamenilor:

Public\m în aceast\edi]ie a „Suplimentuluide cultur\“ un capitolinedit din volumulSexualitate [i societatede Andrei Oi[teanu, care va ap\rea în seria de autor de la Editura Polirom.

Copertele volumelor semnate de Andrei Oi[teanu ap\rute `n seria de autor de la Editura Polirom

avanpremier\ « 9


„Pentru aceea am trimes asu -pra voastr\ limbi [=neamuri] reli[i p\gâni, de v-au supt sângelevostru [i v-au prins [i v-au legat [iv-au robit [i de femeile [i de fetilevoastre [-au f\cut râs“.

Semnificativ este faptul c\sanc]iunea violului se aplic\ fe-meilor, dar nu se refer\ la ele, ciexclusiv la b\rba]i. Ei vor fi ceiumili]i. Ei vor suferi cumplit pen-tru c\ nevestele [i fiicele lor vor fisiluite de neamurile de p\gânitrimise de Isus. Cât despre su fe -rin]ele `ndurate de „femeile [ifetile“ violate, acestea se pare c\nu contau. B\rbatul este `n cen-trul aten]iei, nu femeia. Tr\im`ntr-o lume `n care istoria este„povestea lui“ (his story), nu „po -vestea ei“ (her story). De aseme-nea, `n mentalitatea tradi]ional\[i `n spa]iul cre[tin-ortodox separe c\ nu contau nici siluitorii`n[i[i. ~n spa]iul românesc, `nreprezent\rile literare sau icono-grafice ale p\c\to[ilor (inclusivale celor cu p\cate sexuale) caresunt „munci]i“ `n „Râul de foc” alIadului, sunt prezente femeilecare au „curvit [i priacurvit“, darnu apar [i violatorii. P\catul eraconsiderat prea mic [i, `n plus, nuse [tia prea bine cui apar]inea:b\rbatului violator sau femeii vio-late?

Constrângere versus consim]ire

Elementele constitutive, esen]ialeale violului sunt constrângerea fe-meii, apelul la violen]\ (sau laamenin]are), impunerea cu for]aa `mpreun\rii. „Cu sila [i cuarmele“, cum scrie Dimitrie Can-temir. Agresivitatea sexual\ ab\rbatului nu este `ntotdeaunamotivat\ de neputin]a acestuia dea-[i ]ine pornirile erotice `n frâu.Uneori este vorba de o perversi-une: sunt b\rba]i care se excit$doar) dac\ femeia opune rezis-ten]\, (doar) dac\ actul sexual estedublat de violen]\.

~n limba român\, etimologiatermenelor referitoare la agresivi-tatea sexual\ este explicit\: viol(din lat. viol = „a recurge la vio -len]\“; intrat `n român\ prinfrancez$ sau siluire(din slav. sila=„for]\“). „A face sil\“, ca `n româ-na arhaic\, se refer\ la folosireafor]ei de c\tre b\rbatul violator [i,poate, la provocarea silei (dezgus-tului) femeii violate. „Jupânésileboierilor de la masa domnii sale lescotea, di le f\cea sil\“, scria Gri -gore Ureche despre domnitorulMoldovei Iancu Sasul (1579-1582)(Letopise]ul Moldovei, 1642-1647).

Violen]a sexual\ apare de-scris\ [i `n pu]inele plângeri `na -intate autorit\]ilor („la agie“ sau„la Mitropolie“) de c\tre fetelesiluite pe la sfâr[itul secolului al

XVIII-lea [i `nceputul secolului alXIX-lea. Iat-o rezumat\ de o sluj -nic\, pe nume Rada (probabil oroab\ ]iganc\), violat\ `n 1801 dechelarul Costache de la curteaboierului Ion Hagi Moscu:

„Apucându-m\ [Costache] `n -l\untru [= `n pivni]\] `ndat\ autras z\vorul [i au stins lumânarea[i precum zic apucându-m\ n sil\[i nemaiputând lupta [i striga cutotul am fost biruit\, l\sându-m\ca o moart\“.

Similar se `ntâmplau lucrurile`n toat\ Europa din aceea epoc\.Adesea st\pânul `[i viola servi-toarea, uzând de brutalitate [i despaima inoculat\. Iat\ descriereaunui viol, comis `n 1774 de c\treun burghez francez asupra slujni-cei sale:

„Având ordin s\ mearg\ `ncamera lui pentru ni[te pretinsetreburi legate de condi]ia sa [deslujnic\], el a uzat de violen]\aruncând-o pe un pat, s-a n\pustitasupra ei ca un nebun, ei i s-a f\ -cut r\u de fric\, luat\ prin sur-prindere de o asemenea brutali-tate, `ntr-atât, `ncât `n acele mo-mente de sl\biciune, el a profitatde ging\[ia sexului ei“.

*Am v\zut c\ unul dintre ele-

mentele de „diluare“ a vinei violu-lui era ([i mai este) faptul c\ fe-meia l-ar fi a]â]at pe b\rbat, l-ar fiprovocat sexual. Este un elementcare „justific\“ violul [i comut\responsabilitatea de pe umerii luipe umerii ei. Un al doilea elementcare „scuz\“ violul, care practicanuleaz\ vina [i responsabilitateaviolatorului, ar fi lipsa constrân-gerii, adic\ participarea liber con-sim]it\ a femeii la actul sexual.Constrângere versus consim]ire.Prezen]a primului factor sau acelui de-al doilea schimb\ complet`ncadrarea juridic\ [i percepereaetic\. Ca atare, miza este uria[\.~nc\ `n pravilele române[ti de lajum\tatea secolului al XVII-lea seputea vorbi despre siluire „cuvoia fétei“ (~ndreptarea legii,1652).

~n spa]iul islamic, conformCoranului [i a legii Shari’a (arab.shari’a = „calea de urmat“), pen-tru ca un viol s\ fie recunoscut [isanc]ionat ca atare, femeia siluit\trebuie s\ aduc\ `n fa]a jude c\ -torului, ca martori, nu mai pu]indecât „patru b\rba]i pio[i“. Con-di]ia pus\ de legea islamic\ estepractic imposibil de `ndeplinit.Cum s\ existe „patru b\rba]i pio[i“ca martori oculari la producereaunui viol?! Ce caut\ ei `n scenasiluirii sexuale?! {i `n ce stare ilu-zorie ace[tia se vor solidariza cufemeia violat\, [i nu cu violatorul,f\r\ `ndoial\ „b\rbat pios“ la rân-dul s\u?! Dac\ femeia nu reu[e[tes\ `ndeplineasc\ aceste condi]ii,

atunci acuza]ia de viol adus\b\rbatului se comut\ pe cea deadulter adus\ femeii. Pentru o ast-fel de vin\, n Pachistanul de azi, deexemplu, femeia prime[te o sut\de bice `n public sau chiar esteucis\ prin lapidare. ~n 2006, subpresiunea SUA, pre[edintele pro-occidental al Pakistanului, PervezMusharraf (2001-2008), a propusmodificarea legii `n favoarea fe-meilor siluite (violul fiind un am-plu fenomen social `n aceast\]ar\), dar islami[tii radicali s-auopus cu vehemen]\. ~n consecin]\,legea nu a mai fost modificat\.

Marea problem\ pentru dimi -nuarea (practic anularea) vinei deviol a fost inocularea ideii c\, defapt, b\rbatul nu poate s\ violeze ofemeie care nu vrea s\ `ntre]in\rela]ii sexuale. Cu alte cuvinte,dac\ violul a avut loc, `nseamn\c\ a existat consim]\mântul fe-meii [i atunci nu a mai fost vorbade viol. „Sâlnicia unei femei e fi -zice[te cu neputin]\“, afirm\ unpersonaj hasdeian, Toderi]\, „stu -dinte“ la Drept, la Harcov, la ju -m\tatea secolului al XIX-lea.Toderi]\, protagonistul unei nu-vele auto-biografice a lui B.P.Hasdeu (Duduca Mamuca, 1863),este alter ego-ul prozatorului,care, `ntr-adev\r, a urmat – `n pe-rioada cca 1852-1854 – cursurileFacult\]ii de Drept de la Universi-tatea din Harcov. Iat\ ce `nv\]austuden]ii `n acea epoc\, la aceauniversitate:

„X, a[a se numea profesorul, niesplica, vrau s\ zic ni memorizaacum despre cestiunea «prea -curvi ei», de adulteriis, [i ne dez-volta, ca de pe carte, teoria cele-brului criminalist Feuerbach,cum c\ sâlnicia unei femei e fizi -ce[te cu neputin]\“.

„Profesorul X“ `[i permitea s\nu fie de acord cu cunoscutul ju-rist german de la Universitateadin Iena, Paul von Feuerbach(1755-1833), promotor al unor re-forme juridice. Cei care nu pot s\violeze o femeie – sus]inea pole -mic „Profesorul X“ – sunt doar im-poten]ii, „b\rba]ii fizice[te nepu -tincio[i“.

~n schimb, alte personaje dinproza româneasc\ sunt de acordcu teoria profesorului von Feuer-bach. Protagonistul unui romanal lui Octav {ulu]iu (Ambigen,1935) `ncearc\ s\ violeze o fat\,Elina. R\spunzând cu for]\ [i abi -litate la for]a brut\ a b\rbatului,aceasta se opune `n pat [i tân\rulnu reu[e[te:

„Degeaba [te c\zne[ti] – spuneElina –, dac\ nu vreau eu, nu sepoate“.

{i prozatorul G.M. Zamfirescu(Maidanul cu dragoste, 1933) a datviolului o interpretare juridic\,imaginând `ntr-o sal\ de tribunal

urm\toarea poveste. Un soldat afost dat `n judecat\ pentru c\ adezvirginat-o prin viol pe fiicaofi]erului a c\rui ordonan]\ era.Pentru ca s\ demonstreze faptulc\ nu a fost vorba de un viol, ci deun raport sexual consim]it de am-bele p\r]i, avocatul pârâtului a re-curs la urm\toarea scenet\. A datprocurorului o sabie (din nousabia ca obiect falic) [i l-a rugat s\o introduc\ `n teaca pe care el`nsu[i, avocatul ap\r\rii, o ]inea`n mân\, mi[când-o `ntr-una:

„— Po]i s\ bagi sabia [`n teac\],domnule procuror? — Nu pot. —De ce nu po]i? — Pentru c\ nu m\la[i. — Cum nu te las? — Mi[ti tea-ca, domnule ap\r\tor [i sabiatrece pe al\turi. — Dar acumpo]i?, `l `ntreb\ din nou ap\ -r\torul, pe omul legii, ]inând tea-ca nemi[cat\ `n fa]a lui. — Pot,cum s\ nu, a fost r\spunsul [iprocurorul, `n adev\r, a introdussabia cu u[urin]\. — Poftim ono-rat\ judecat\, a[a a fost cu fl\c\ulinculpat [i cu fecioara, a strigattriumf\tor ap\r\torul. Ordonan]an’ar fi f\cut nimic cu sabia, dac\n’ar fi stat, supus\, teaca la `n -demâna lui“.

Aceast\ parabol\ nu este nou\.G.M. Zamfirescu a preluat-o pro -babil de la Voltaire, care a folosi t-o`ntr-o lucrare a sa (Prix de la jus-tice de l’humanité, 1777) privindjusti]ia:

„~n ce prive[te fetele [i femeilecare s-ar plânge de a fi fost violate –scria filozoful francez `n 1777 –, separe c\ nu mai r\mâne decât s\ lise spun\ cum a evitat o regin\ dealt\dat\ acuza]ia unei reclaman -te. Ea a luat teaca unei s\bii [i,mi[când-o tot timpul, i-a ar\tatdoamnei c\ astfel nu era posibil s\se pun\ sabia `n ea. Cu violul e ca[i cu neputin]a; unele cazuri n-artrebui s\ ajung\ niciodat\ `n tri-bunale“.

De altfel, nu numai Voltaire,dar mai to]i filozofii ilumini[ti auavut pozi]ii similare `n ceea ceprive[te violul. Denis Diderot, depild\, argumenta c\, „oricât depu]in ap\rat\ ar fi o fortifica]ie [= vaginul], e imposibil de cuceritdoar prin for]\“ (Les bijoux indis-crets, 1748). La rândul s\u, JeanJacques Rousseau sus]inea o teo -rie a compensa]iei `n lumea `n -conjur\toare: „Natura, l-a `nzes-trat pe cel mai slab [= pe femeie]cu for]a de care are nevoie pentrua rezista atunci când o dore[te“(Émile, 1762).

*Nu voi insista prea mult asu -

pra acestui subiect. Violurile [iabuzurile sexuale n spa]iul româ-nesc, comise de la vl\dic\ la opin -c\, au fost studiate n ultimul timpde doi cercet\tori impor tan]i: DanHoria Mazilu [i Constan]a Vinti l\-

Ghi]ulescu. Primul s-a ocupat maiales de domnitori [i mari boieridin „lumea româneasc\ veche“,iar cea de a doua de partea de jos apiramidei sociale (robi, slujitori,târgove]i, preo]i, c\lu g\ri) la `n -ceputurile epocii mo derne. R\ -mâne totu[i de stabilit rolul spe-cial pe care `l juca violul `n cadrulrebeliunilor, al r\s coa lelor [i alr\zboaielor. Care era, `n astfel decazuri, „dreptul“ `nvin g\toruluisau al ocupantului?

Ius occupanti`n Antichitatea greco-roman\

~n societ\]ile arhaice [i tra di -]ionale, `nvin[ii nu aveau nici undrept. ~nving\torii câ[tigau totul,iar `nvin[ii pierdeau totul. Vorbacântecului: „The winner takes itall,/ The loser has to fall“. Nu seluau prizonieri, nu exista mil\, nuerau reguli. Ocupan]ii beneficiaude toate drepturile din lume: s\ucid\ b\rba]i [i b\ie]i, s\ violezefemei [i fete, s\ distrug\ temple,s\ jefuiasc\ palate etc.

Când `n anul 390 `.e.n. galii –condu[i de „trufa[ul prin]“ Bren-nus – i-au `nvins pe romani,ace[tia din urm\ au trebuit s\ lepl\teasc\ `nving\torilor un tri -but enorm, relateaz\ istoricul Ti-tus Livius. „Vai de cei `nvin[i!“(Vae victis!) a exclamat victorio-sul Brennus nsu[i, [tiind ceea ce`i a[teapta pe `nvin[i (De la fun-darea Romei V, 48). Nu este sin-gurul dicton referitor la soartanefericit\ a `nvin[ilor, ceea cearat\ importan]a acestui subiect.~n noaptea `n care a fost distrus\Tro ia, Enea le-a transmis pu]i -nilor lupt\tori `nvin[i r\ma[i `nvia]\ urm\torul mesaj aforistic:„Singura salvare a `nvin[iloreste de a nu mai spera `n sal-vare“ (Una salus victis, nullamsperare salu tem) (Vergiliu, Enei-da II, 354).

Cum am v\zut, unul dintre„drepturile“ suverane ale `nvin -g\torilor era acela de a-i omor` peinamicii valizi. ~ntr-adev\r, `npiesa lui Euripide (Troienele, 415`.e.n.), lupt\torii eleni `i ucid peto]i b\rba]ii troieni, inclusiv peb\ie]ii puberi. Fetele [i femeiletroienilor sunt r\pite [i duse `nexil, n Elada, unde vor deveni (toto form\ de viol) supusele sexualeale elenilor. ~n secolul I `.e.n., is-toricul roman Sallustius a sur-prins esen]ialul „drepturilor“ ocu -pan]ilor: uciderea adversarilormasculi, „r\pirea fetelor“, „copiismul[i din bra]ele p\rin ]ilor“,„mame date la discre]ia [sexual\a] `nving\torilor“ etc. (R\zboiullui Catilina I, 9).

Continuare `n pagina 10

Continuare din pagina 9

Violarea femeilor [i fetelor sol -da]ilor `nvin[i nu era (doar) ex-presia unor simple pofte sexualeale solda]ilor cuceritori afla]i demult timp departe de femeile lor.Comis sistematic, violul colectivera o puternic\ arm\ psihologic\.Tribul (neamul) advers era `nmod definitiv `nfrânt [i simbolicumilit abia atunci când femeile`nvin[ilor erau violate. Violul erao arm\ psihologic\, dar [i una bi-ologic\, pentru c\ femeile [i fetelesiluite erau astfel `ns\rcinate cus\mân]a b\rba]ilor `nving\tori.B\rba]ii tribului (neamului) `n -vins erau extermina]i, iar femeiletribului (neamului) nvins d\deauna[tere [i cre[teau progenituri alesolda]ilor din tribul (neamul)`nving\tor. Genele `nvin[ilor erau`nlocuite cu cele ale `nving\to-rilor. Epurarea etnic\ era astfel`mplinit\. Vorba sociologului Geor gesVigarello: „Violul `n caz de r\zboi[este] un act organizat ce `nso]e[ -te, pân\ la simbol, posedarea unuiteritoriu“. Istoricul Arthur Koest -ler este [i mai tran[ant `n aceast\privin]\: „Violul [i prada erau so-cotite un drept firesc al unei ar-mate cuceritoare“.

~n fine, acest „drept firesc“ alcuceritorului este revendicat deun personaj din romanul lui Wal-ter Scott (Ivanhoe, 1820), a c\ruiac]iune se desf\[oar\ `n Angliasecolului al XII-lea. Conduc\torulcavalerilor templieri, Sir Brian deBois-Guilbert, reclam\ dreptuls\u de a se culca (chiar `mpotrivadorin]ei ei) cu frumoasa Rebeca.Discursul s\u este plin de semnifi-ca]ii:

„Voi vorbi ca un cuceritor. E[ti`n puterea arcului [i a l\ncii mele[i, prin urmare, potrivit legilor tu-turor na]iilor, trebuie s\ te supuivoin]ei mele [sexuale] etc.“.

~ntr-o pagin\ de jurnal din 1966,Emil Cioran vorbe[te despre „olege str\veche“, cea a „consim ]\ -mântului la viol“ al femeilor cu -cerite de solda]ii inamici. Dup\ ce`nving\torul „a câ[tigat o b\t\lie“[i „[i-a zdrobit adversarii“, el „`[idicteaz\ condi]iile“. Cioran psiho -logizeaz\ pe hotarul sub]ire din-tre love & hate. Merit\ s\ fie citat:

„E aici o lege str\veche, de carefemeile ascult\ `n mod incon -[tient. E vorba, din partea lor, deconsim]\mântul la viol. Când ap\ -r\torii capitulau, cetatea era pre-dat\ inamicului: chiar dac\ `lurau, femeile, n forul lor l\untric,`l admirau. Era câ[tig\tor“.

Sigur c\ era vorba de un aban-don, de resemnarea fetelor [i fe-meilor din tribul (neamul) `nvins.Actul devenise uzual: se ritua -lizase, se institu]ionalizase. Seaplica de la sine, vorba lui Cioran,ca o „lege str\veche“ (ius occupanti).

Doar c\ „violurile colective“ de-veniser\ „c\s\torii for]ate“. S\ neaducem aminte: dup\ ce i-a `n -vin[i pe per[i, Alexandru Mace-don, la Susa, s-a c\s\torit cu oprincipes\ ahemenid\. Acest tipde c\s\torie a fost atât de `n r\ -d\cinat `n realitatea istoric\ `ncâta intrat, ca motiv folcloric, `n le -gende [i basme. El figureaz\ `n in-dexul de motive folclorice, rea -lizat de Stith Thompson, la nr.T104.2. Victor demands defeatedking’s daughter (or widow) inmarriage [„~nving\torul cere `nc\s\torie pe fiica (sau pe v\duva)regelui `nvins“]. C\s\toria dintreAlexandru [i prin]esa persan\ afost doar un exemplu de urmat dec\tre oamenii de jos. ~n aceea[i zi,Alexandru cel Mare „a celebratc\ s\toriile, dup\ ritul persan, azece mii de [o[teni] macedonienicu tinere iraniene“, comenteaz\Mircea Eliade.

Situa]ia este oarecum ase m\ -n\toare cu povestea „r\pirii sa -binelor“, la `ntemeierea Romei.Doar c\ fecioarele sabine nu aufost r\pite ([i violate) (raptus vir-ginis) de c\tre romani dup\ nvin-gerea neamului sabinilor, ci in-vers, r\zboiul s-a declan[at dup\[i din cauza r\pirii ([i viol\rii)sabinelor de c\tre romani (TitusLivius, De la fundarea Romei I, 9-13). Plutarh vorbe[te despre vreocinci-opt sute de sabine r\pite deromani [i accentueaz\: „toate [erau]fecioare“. Mai spune [i c\ Romu-lus `nsu[i s-ar fi c\s\torit cu unadintre ele, cu care ar fi avut [icopii (Vie]i paralele. Romulus, XIV).Pornind de la r\d\cini indo-eu-ropene comune, Georges Dumézila comparat legenda „r\pirii Sa -binelor“ cu cea a unui erou al

epopeii indiene Mahābhārata. Unerou numit Bhī[ma, care practic\rāk[asa – c\s\toria prin „r\pireaviolent\“ a fecioarelor: „Cei carecunosc dharma cred c\ so]ia ceamai bun\ este cea adus\ cu for]a“(Mahābhārata 95-105).

*Lucrurile nu decurgeau `ntot-

deauna foarte simplu, pentru c\femeile r\pite, violate sau c\ -s\torite cu for]a `[i cre[teau copi-ii `n cultura tribului (neamului)lor, cel nvins, [i nu n cea a tribu-lui (neamului) nving\tor. Ele po -vesteau copiilor „miturile tribu-lui“ nvins, n limba matern\, ceaa tribului decimat. ~n cultura iu-daic\ se consider\ c\ un copileste evreu doar dac\ mama esteevrei c\ (indiferent de etnia tat\ -lui). Motivul nu este (cum se crede)aplicarea principiilor Mater sem-per certa est („Mama este `ntot-deauna sigur\“), pe când Patersemper incertus est („Tata este`ntodeauna nesigur“). Importan -]a mamei `n stabilirea culturii etnice a copilului deriv\ din imen -sa influen]\ a acesteia `n modela -rea identit\]ii culturale a odrasleisale. ~n comunit\]ile arhaice [itradi]io nale, copilul mo[tene[tecoor do natele etnico-culturale alemamei.

Contemporan cu Euripide (se -colul al V-lea `.e.n.), Herodot re-lateaz\ o istorioar\ plin\ de sem-nifica]ii. Grecii din Attica [i pelas-gii de pe insula Lemnos se r\z -boiau `ntruna. La un moment dat,pelasgii i-au `nvins pe atenieni [ile-au violat femeile. Pelasgii le-aur\pit pe ateniene [i, „ducându-le`n [insula] Lemnos, [i le f\cur\]iitoare“. Numai c\ femeile ate-niene au crescut copiii concepu]i

cu b\rba]ii pelasgi `n spiritul cul-turii proprii regiunii Attica. Adi -c\ ele „`ncepur\ s\-[i `nve]e fiiilimba attic\ [i obiceiurile atenie-nilor“.

„Aflând acestea, pelasgii sestrânser\ la sfat [i o spaim\ li secuib\ri `n suflet: ce vor face dinclipa `n care [b\ie]ii atenienelorviolate] vor ajunge b\rba]i? }i -nând seama de acestea, ei [= pelas-gii] luar\ hot\rârea s\-i ucid\ pepruncii femeilor attice. Apoi tre-cur\ la `nf\ptuirea hot\rârii...”(Istorii VI, 138).

Violuri colective `n Ț\rile Române

Este important de subliniat faptulc\ mentalit\]ile [i comportamen -tele nu s-au modificat prea mult nEuropa, chiar [i dup\ dou\ mi -lenii. R\zmeri]ele, r\s coalele [ir\zboaiele sunt adesea asociate devioluri `n mas\ comise de solda]iidin oastea `nvin g\ toare asupra fe-meilor [i fetelor solda]ilor dinoastea `nvins\.

~n 1648-1649, de pild\, armata decazaci condus\ de hatmanul Bog-dan Hmelni]chi [i de fiul s\uTimu[ (aliat\ cu o[tile t\t\re[ti) adecimat armata polon\. De aseme-nea, cu acest prilej, au fost omo -râ]i peste o sut\ de mii de evreicare locuiau n zon\. Nu numai fe-meile [i fetele poloneze au fost vio -late cu acest prilej, ci [i cele evrei -ce, cum a ar\tat antropologulMaurice Fischer:

„Una din metodele preferateale cazacilor de a stoarce bani dela evrei era luarea unui num\rmare de prizonieri `ntrucât [tiauprea bine c\ evreii `i vor r\s -cump\ra. C\ femeile [evreice] ast-fel r\scump\rate erau siluite detriburile acestea semis\lbatice numai `ncape `ndoial\“.

„Lucruri la fel de scandaloase –adaug\ Maurice Fischer – au maisuferit evreicele din Rusia `n cur-sul pogromurilor din 1903-1905.“~n parantez\ fie spus, el are drep-tate, inclusiv `n ceea ce prive[tePogromul de la Chi[in\u din 1903.

Unul dintre cronicarii care audescris atrocit\]ile acestui r\zboidevastator de la jum\tatea secolu-lui al XVII-lea (crime n mas\, vio-luri colective, jafuri etc.) a fost ca-balistul Nathan Hanover (1621-1683), rabin la Ia[i. Este vorba de ocarte `n ebraic\ pu]in cunoscut\:Yeven Metzulah (~n adâncuriledisper\rii), publicat\ pentru pri-ma dat\ la Vene]ia, `n 1653. De-spre ucideri, spolieri [i siluiri(„ru[inându c\zacii f\mei [i féte“)comise `n Moldova [i Bucovina deucrainenii ([i t\tarii) lui Timu[Hmelni]ch, fiul lui Bogdan („chi -pul de hiar\“), vorbe[te [i MironCostin `n Letopise]ul }\rii Mol -dovei. Domnitorul Vasile Lupu a

fost nevoit s\-[i dea mândre]e defiic\, pe mezina Ruxandra, `nc\s\torie nedorit\, silit\, cu Ti -mu[ Hmelni]chi. Un cvasi-viol lacurtea domneasc\, menit s\ opreas -c\ violurile `n mas\ de pe teren.

Astfel de obiceiuri, de siluiricolective produse de o[tenii nvin -g\tori, nu erau noi `n aceast\zon\. Le descrie [i geograful per-san din secolul al X-lea, Ahmadibn Rusta, referindu-se la ru[iikievieni din zona fluviului Don:

„Ace[ti oameni sunt vânjo[i [iviteji [i, când coboar\ `n câmpdes chis, nimeni nu poate sc\pa deei f\r\ s\ fie ucis, [f\r\] s\-[i vad\femeile luate cu sila [= siluite] saurobite“.

Voi s\ri cu exemplele de vio-luri colective din spa]iul est-euro-pean, de la jum\tatea secolului alXVII-lea pân\ la primele deceniiale secolului al XIX-lea, la ]\rileRomâne din epoca Zaverei (slav.za vera = „pentru credin]\“). Anul1821 a fost unul aprig, de revolte,anarhii, violen]e, confuzii [ir\sturn\ri de situa]ii, `n care aufost implicate cete de lupt\tori,o[ti neregulate [i chiar armate.Grecii eteri[ti, solda]ii muscali,pandurii olteni, arn\u]ii albanezi,o[tenii turci cucereau pe rândmarile ora[e (Ia[i, Bucure[ti etc.)[i, `n virtutea „dreptului `nvin g\ -torului“ (ius occupanti), se sim -]eau `ndritui]i s\ ucid\, s\ jefu -iasc\, s\ distrug\, s\ violeze. In-diferent de coordonatele cultu rale[i confesionale din care pro ve -neau, to]i aplicau acelea[i cu-tume. To]i beneficiau de acelea[i„drepturi“. Vizate erau `n specialfamiliile de negustori, de boie r -na[i [i de boieri mari. Nu e de mi-rare c\ acestea au fugit `n bejeniela Bra[ov (familiile muntene[ti) [ila Chi[in\u (cele moldovene[ti).Târgove]ele [i ]\r\ncile pribe geau[i ele, fugind de violatori, ascun-zându-se `n p\duri, `n mun]i sau`n grote (`n „Pe[tera muierilor“,de pild\). La `nceput, `n timpul re-voltei din 1821 a celor din Eteria(ngr. hetairia = „societate [se-cret\]“), siluirile colective au fostproduse de rebelii greci:

„Eteria – scrie Radu Rosetti –,cu groaznicul ei alai de jafuri, depr\d\ciuni, de siluiri, de d\ri defoc [i de ucideri l\sase `n amin -tirea acelor cari `i tr\ise zilele o impresie ne[tears\ pân\ lamoarte“.

~n Cronica me[te[ugaruluiIoan Dobrescu (1802-1832), me[ -terul bucure[tean – contemporancu evenimentele – relateaz\ ngro -zit despre „be]iile“, „jafurile“,„crailâcul“, „batjocurile“ [i „silui -rile“ comise de „oltenii“ lui TudorVladimirescu `n Bucure[ti. Iat\un singur fragment:

„Oh, oh, r\u noroc! Bine era s\


10 » avanpremier\


avanpremier\ « 11

nu mai fi fost! ~]i venea s\ nebu -ne[ti de cântece oltene[ti, de tr\s -nete de pistoale. To]i nebuni devin. Era o groz\vie de crailâc.Cine poate s\ ia socoteala jafurilorce se f\cea de dân[ii `n toatep\r]ile [i batjocurile ce se f\cea deei `n lume, dar mai mult la parteaboiereasc\. C\, dac\ i prindea, nunumai c\-i jefuia de-i l\sa `n piei,ci pre b\rba]i, pre unii i [i omora,iar pe cocoane [i fetele lor le batjo-coreau cum le era voia, mai cu as-prime decât turcii, ca câinii, preamândou\ p\r]ile“.

~ntre timp, tot `n }ara Româ -neas c\, „cetele de arn\u]i“ alba -nezi, cum scrie istoricul Victor Pa -pacostea, comiteau „cele mai mariexcese: violuri, jafuri, tâl h\rii,spargeri de biserici“. Ulterior,atunci când armata regulat\ turc\a n\v\lit `n }\rile Române ca s\restabileasc\ ordinea, atro cit\]iles-au produs `nzecit. De data aceas-ta, violatorii („de fete [i de b\ie]i“)erau o[tenii turci. Faptele sunt atestate, din nou, de Radu Ro setti:

„Nenum\rate erau mai alesr\pirile [i siluirile de femei, de fete[i de b\ie]i. Am cunoscut c\ -lug\ri]e cari, când erau fete mari`n casa p\rin]ilor [i aveau p\catuls\ fie frumoase, n-au vrut de bu -n\voie s\ se deie turcului, au fostridicate din casa acelor p\rin]i, ziua, n amiaza mare [i duse la gaz-da be[legei [= c\pitan de c\l\re]i].{i au stat multe luni `n casa be[le -gelor, [ca] ]iitoare si lite“.

Peste doar câteva decenii, po -ve[tile cu moldovence siluite deturci au intrat `n folclor [i „seauzeau pe la toate [ez\torile“. Pede alt\ parte, mul]i moldovenitârau dup\ ei povestea tragic\ ana[terii lor `n urma acestor actede violen]\ sexual\. „[|sta] o fostf\cut cu turcii“ era o stigmatizareuzual\.

*A[a cum am afirmat mai sus,

violurile `nf\ptuite de o[teni `ntimpul unor r\zboaie nu se da-torau (doar) neputin]ei militarilorde a se ab]ine de la fire[ti impul-suri sexuale, poten]ate acestea deeventuala lips\ de femei. ~n pri -mul rând pentru c\, `n multecazuri – cum observ\ Michel On-fray referindu-se la India dinepoca medieval\ –, „r\zboiniciiaduc `ntotdeauna bordeluri decampanie `n zona din spatele ope -ra]iunilor militare“. Se pot aduce[i alte argumente, mai aproape denoi `n timp [i spa]iu. ~n „hrono-graful“ s\u, c\lug\rul DionisieEclesiarhul (1740-1820) vorbe[tedespre ocupa]ia austriac\ a ]\riiRomâne[ti (1789-1791), condus\ deprin]ul Saxa de Coburg. Croni-carul este martor ocular („amv\zut cu ochii miei“). Iat\-l ce relateaz\:

„[Solda]ii austrieci] avea [imulte mueri cu ei dup\ obiceiulnem]esc, unele ale osta[ilor, altelecu o[tile se ]in. Avea nem]ii cu ei posadnice [= prostituate], [i slujnice ]iitoare cei mari“.

Cu alte cuvinte, osta[ii benefi-ciau nu numai de buc\t\rie decampanie [i de spital de cam-panie, ci [i de bordel de campanie.Iar „cei mari“, ofi]erii, aveau pelâng\ ei „slujnice ]iitoare“. {i cutoate acestea, actele de violen]\sexual\, ca arm\ psihologic\ [i biologic\, nu au putut fi oprite.

„Dreptul“ `nving\torului`n secolul XX

C\ astfel de fapte [i mentalit\]i(aparent abuzive) erau uzuale `ncadrul societ\]ilor arhaice [i tra-di]ionale pare a fi un fapt stabilit[i acceptat de istorici. C\ reminis-cen]e ale unor astfel de cutume ausupravie]uit [i `n epoca modern\este un fapt cu care va trebui s\ neobi[nuim. Dar c\ ele continu\ `nsecolul XX [i n zilele noastre, estegreu de crezut. {i totu[i recunoa[ -tem acela[i modus operandi.

Voi aminti, n treac\t doar, vio-lurile colective [i sistematicecomise de lupt\tori victorio[i `ndiverse r\zboaie, r\scoale [i rebe-liuni ale secolului XX: violurilecomise de ]\ranii români r\scu-la]i `n 1907 asupra nevestelor [i fi-icelor de negustori [i boieri (mo-tiv preluat [i de Liviu Rebreanu`n romanul R\scoala); siluirile `nmas\ practicate de solda]ii turci([i de kurzi) asupra femeilor ar-mence `n timpul genociduluiarmean din 1915-1917 („Violuriledeveniser\ atât de obi[nuite, n câtarmencele – [i femeile, [i fetele –fu geau `n p\duri, pe dealuri sauprin pe[ teri, de cum z\reau otrup\ de jandarmi turci“, re-lateaz\ ambasadorul SUA la Istan-bul, Henry Morgenthau); violurilecolective comise `n al DoileaR\zboi Mondial de solda]ii nazi[ti`n Rusia [i cele produse de solda]iiru[i n Germania, n România etc.(„Nedumerire, fric\, `ndoial\. Sol-da]i ru[i care violeaz\ femei [`nBucure[ti]“, [i nota Mihail Sebas-tian `n Jurnal, la 1 septembrie1944); violurile `n mas\ practicatede solda]ii sârbi `n Bosnia-Her -]egovina, `n timpul r\zboiului dinIugoslavia de la sfâr[itul secoluluiXX. ~n aceea[i epoc\ (cca 1990-2010) au mai avut loc violuri sis-tematice `n mas\ `n timpul r\z -boaielor civile din Sierra Leo ne,Ruanda, Liberia, Sudan (Darfur),Uganda [i R.D. Congo.

Evenimentele din Bosnia me -rit\ mai mult decât o simpl\ sem-nalare. ~n mod paradoxal, cel mairecent r\zboi din Europa (Iugo -slavia, anii ’90) ne dezv\luie celemai arhaice mentalit\]i [i

comportamente [i modul tenace`n care ele au supravie]uit din An-tichitate pân\ `n zilele noastre.

~n perioada decembrie 1992 –ianuarie 1993, Consiliul Europei a`nfiin]at o Comisie interna]ional\[i pluridisciplinar\ de investiga -re, format\ din cincisprezece cer -cet\tori, cunoscut\ sub numele deComisia Warburton, dup\ numelecelei care a condus-o, Dame AnneWarburton. Rolul comisiei era dea cerceta la fa]a locului (Bosnia,Croa]ia etc.) amploarea [i rolulfenomenului de violare a femeilormusulmane din Bosnia [i de a`ntocmi un raport `n aceast\ pri -vin]\. Textul raportului a fostfolosit, printre altele, la judecareacriminalilor de r\zboi din fosta Iu-goslavia (Ratko Mladici, RadovanKaradzici [.a.), `n cadrul procesu-lui intentat lor la Tribunalul Pe-nal Interna]ional de la Haga, `nfi-in]at la 23 mai 1993 [i condus deCarla del Ponte. Unul dintre me-brii comisiei, dr. Gunila Kleiver-da (Amsterdam), a avut amabili-tatea de a-mi trimite acest raportinedit. ~i mul]umesc [i pe aceast\cale. Unele dintre concluziile co -misiei confirm\ teoriile sus]inutemai sus. Altele le completeaz\.

~n anul 1992, aproximativ 70%din teritoriul Bosniei-Her]ego -vina era sub controlul armateisârbe sau al unor o[ti neregulatesârbe[ti. ~n Peninsula balcanic\,mai ales n Balcanii de vest, exist\o veche tradi]ie a organiza]iilormilitare neoficiale, a mili]iilorpopulare, a bandelor `narmate(usta[i, cetnici, comitagii, arn\ u]i,haiduci, panduri, cârjalii etc.),care erau autonome [i `[i aveaupropriile lor forme de organizare[i operare militar\.

Comisia a estimat c\ num\rulvictimelor violurilor comise (doar)`n 1992 de c\tre lupt\torii sârbiasupra bosniacelor musulmane afost de peste 20.000. Dar num\rulputea fi [i de 60.000 de victime –sus]ine raportul –, având `n vede -re faptul c\ femeile [i fetele violaterefuzau s\ se declare ca atare deru[ine, pentru a nu fi stigmatizatesocial. Dac\ se accept\ c\ nu m\ -rul femeilor siluite a fost de 20.000,atunci num\rul estimat al femei -lor r\mase `ns\rcinate `n urma violurilor a fost de circa 1.000. Darnum\rul probabil a fost mult maimare, sus]ine acela[i raport.

Membrii comisiei interna]io -nale au aflat `n timpul misiuniilor c\ adesea violurile se pro-duceau `n public [i c\ violen]elesexuale con]ineau elemente desadism, pentru a m\ri gradul deumilire a victimei `n fa]a familiei[i a ntregii comunit\]i. Deliberat,violurile militarilor sârbi se pro-duceau astfel `ncât s\ m\reasc\probabilitatea de a l\sa femeile

bosniace `ns\rcinate. De pild\, fe-meile [i fetele bosniace erau re]i -nute multe luni `n centre specialede deten]ie (organizate `n sec]ii depoli]ie, [coli, hoteluri etc.), numiterape camps („lag\re/tabere de viol“), fiind supuse acolo la vio-luri multiple, colective [i repetate.Dup\ ce victimele r\mâneau `n -s\r cinate, ele erau re]inute pân\când – din cauza evolu]iei sarcinii –nu mai puteau face avort. Totulera premeditat [i foarte bine orga-nizat.

Comisia trimis\ `n misiune deConsiliul Europei a admis `n ra-portul oficial faptul c\:

a). „Violurile [i abuzurile sexu-ale comise de trupele militare (saupara-militare) sârbe[ti trebuie s\fie considerate `n acela[i contextcu celelalte atrocit\]i produse deele (genocid, masacre, gropi co-mune, jafuri, distrugeri) [i nu potfi analizate ca ac]iuni izolate“,menite doar s\ satisfac\ pornirilesexuale ale violatorilor.

b). „}inând cont de modul `ncare s-au comis violurile [i de pro-por]iile fenomenului din Bosnia-Her]egovina“ este evident faptulc\ scopul ac]iunii violatorilor afost „de a ofensa demnitatea uma -n\“, de a aplica un „tratamentumi litor [i degradant“ femeilor,familiilor [i `ntregii comunit\]i.

c). Aceste violuri, nefiind „ac -]iuni izolate“, nu pot fi conside -rate nici m\car ca fiind (doar)„abuzuri sistematice“, ci mai multdecât atât: sunt „un produs alr\zboiului“. Violarea femeilor [ifetelor musulmane din Bosnia„sunt comise la o astfel de scar\ [i`ntr-a[a un mod `ncât s\ fie partedintr-un pattern u[or de recunos-cut, care formeaz\ un importantelement al strategiei de r\zboi“.

d). „Violul este v\zut ca o arm\de r\zboi (weapon of war)“, prin„violen]a fizic\ [i psihic\ pe care ogenereaz\“. „Comisia a avut accesla declara]ii [i documente sârbe[ticare puneau foarte clar astfel deac]iuni [= violurile `n mas\] `ncontextul unei strategii expansio -niste“, de ocupare a teritoriului.

e). „Comisia `n]elege c\ violuleste o parte a unui pattern delibe -rat de abuz, comis con[tient cu in-ten]ia de a demoraliza [i terorizacomunit\]ile, alungându-le dinregiunile `n care s\l\[luiesc [idemonstrând puterea for]elor in-vadatoare“. „Violul nu poate fi v\ -zut ca fiind incidental principalu-lui scop al agresiunii, ci ca ser -vind un scop strategic `n sine“.

f). Comisia consider\ c\ „pre -ve derile Organiza]iei Na]iunilorUnite privind protejarea femeilor`mpotriva violului, a prostitu]ieifor]ate sau a altor atacuri inde-cente“ sunt insuficiente. Conven -]iile de la Geneva trebuie aduse lazi. „Comisia crede c\ acum esteun caz serios pentru a identificacu claritate aceste abuzuri [sexu-ale] ca fiind crime de r\zboi (warcrimes), indiferent dac\ acestea secomit `n cadrul unor conflictena]ionale sau interna]ionale“.

Conform organiza]iei AmnestyInternational, folosirea violului nmas\ `n timpul r\zboaielor nueste un produs colateral al con-flictelor, ci o strategie militar\ de-liberat\ [i premeditat\. Este vor-ba de viol genocidal (genocidalrape). Este vorba chiar de genocid.

*~n anul 2006, un film artistic a

f\cut cunoscut\ publicului larguria[a dram\ privind violurilecolective [i sistematice comise demilitarii sârbi asupra femeilor [ifetelor bosniace. Este vorba de fil-mul Grbavica (numele unui carti-er din Sarajevo), regizat de tân\rabosniac\ Jasmila Žbanici (31 deani), care a primit la Festivalul dela Berlin premiul Ursul de Aurpentru cel mai bun film. „~n 1992totul s-a schimbat – a declarat re-gizoarea la primirea premiului –[i am realizat c\ tr\iesc `ntr-unr\zboi `n care sexul era folosit caparte a strategiei de r\zboi pentruca s\ umileasc\ femeile [i astfel s\provoace distrugerea unui grupetnic.“

[Din lips\ de spa]iu tipografic,textul apare f\r\ note bibliogra fice]

Eli B\dic\

Ie[enii au avut primii bucuria dea se `ntâlni, pe 25 iunie, cu scriito-rul Florin L\z\rescu, cu ocaziapublic\rii volumului ~ntâmpl\ri[i personaje. Ioan Stoleru a [iscris atunci (nr. 489, 29-06-2015) unmaterial amplu despre lansareacu pricina, `n paginile „Suplimen-tului de cultur\“. La trei lunidup\ apari]ie, iat\ c\ scriu [i eucâteva rânduri despre carteaaceasta minunat\ de non-fic]iune,semnat\ de binecunoscutul autorie[ean, `n speran]a ca cei care auratat-o, dintr-un motiv sau altul,s\ mearg\ acum spre ea, iar cei ca-re au citit-o s\-[i reaminteasc\ devolum [i, de ce nu?, s\ continues\-l recomande prietenilor, rude-lor, colegilor. C\ci nu exist\ n tâm -pl\ri [i personaje mai savuroase,

captivante, pline de umor, drame[i tâlc decât cele ale lui FlorinL\z\rescu. {i ar fi p\cat s\ fie tre-cute cu vederea doar pentru c\ auap\rut când debuta perioada con-cediilor.

~ntâmpl\ri [i personaje este uncolaj de mai bine de dou\ sute demicropovestiri – aranjate, stiliza-te [i puse mpreun\ – selectate dinjurnalul personal al autorului. Unjurnal atipic (care acoper\ 12 ani,din 2003 pân\ aproape de prezent)tocmai pentru c\ Florin L\z\res-cu noteaz\ acolo pove[ti care nuvorbesc despre el decât indirect,nu avem o colec]ie clasic\ deamintiri [i nici ni[te `nsemn\riintime. Printre proze, sigur c\po]i decupa un soi de roman frag-mentar al vie]ii scriitorului, a[acum el nsu[i a [i afirmat n diferi-te interviuri. Po]i identifica, a[a -dar, preocup\rile sale, impresiiledespre c\r]ile sale, activit\]ile dezi cu zi – Diminea]a aplic o vechetehnic\ de `nveselire din copi -l\rie: mi fixez ceasul s\ sune pe la6. M\ trezesc [i opresc soneria, iarpentru câteva clipe m\ invadeaz\fericirea c\ mai am de dormit oor\ („Coco[ul“, p. 29) –, pl\cereanemaipomenit\ de a povesti, de aprivi oamenii `n toat\ splendoa-rea lor – Spre deosebire de b\trâ-nul Will, pe mine omul m\ `n -cânt\. Omul `n singur\tatea lui,omul `n intimitatea lui, cu gându-rile lui m\runte, aparent nesem-nificative, nu fa]a lui social\, nufunc]ia pe care o ocup\ (fragmentdin „Tu singur“, p. 19) sau Pân\ laserviciu merg cu tramvaiul ca-ntr-o c\l\torie cu trenul. ~mi iau [ide citit. (...) Am prilejul s\ spioneztot felul de oameni... („O nou\ mu-tare“, p. 56) –, de a se bucura de ce-le mai mici lucruri din via]a sa[.a.m.d. Ba chiar afli [i câtevaam\nunte `n ceea ce prive[te fa-milia sa – mama, tat\l, sora, so]iaetc. –, prietenii sau colegii s\i, gaz-dele pe care le-a avut, vecinii. Câ-teva exemple elocvente `n acestcaz ar fi povestirile „O nou\ via -]\“, „Navestistul“, „Miezul zilei.La gard“, „Tovar\[ de autobuz“,„Padre [i Para“, „C\t\ Calculato-ristu’“, „Cu c\ciula `n mân\“,„Clanul“ – dac\ inventariez doar oparte dintre prozele din primelecincizeci de pagini ale c\r]ii.

Florin L\z\rescu are o capaci-tate extraordinar\ de a extragedin aparentul banal cotidian celemai n\stru[nice [i inedite perso-naje ([i `ntâmpl\ri) – de la o

doamn\ foarte `n vârst\ carearat\ ca regina Angliei [i pân\ lab\rbatul care-i urm\re[te scriito-rului fiecare mi[care `n trenulIa[i-Bucure[ti, doamna Angelicade la starea civil\, Colonelu’, unprieten de facultate, un pensionar,[ofer voluntar la un festival de li-teratur\ din Cognac, care are`ntâlniri nemaipomenite, periodi-ce cu fiul s\u pilot, un b\trân carevinde ghiocei pe strad\, doi oa-meni `n pijama, `n fa]a unui spi-tal, care `ncearc\ s\ ob]in\ o nuc\dintr-un copac, doi b\ie]i sfriji]icare car\ mobil\, un „confe ren -]iar“ care se u[ureaz\ n public, nplin\ zi, o vânz\toare „siiiigur-c\-da“ de la un magazin de cartier,un grup de maneli[ti, z\rit lamunte, un om care cur\]\, `ntr-unservice, vopseaua de pe o ma[in\[i cânt\ ni[te versuri aparte,cer[etori [i cer[etoare, `n diferitemomente, o sor\ medical\ pitic,confundat\ cu o feti]\, doi poli]i[ticon[tiincio[i pân\-n m\duva oa-selor [i multe, multe altele. Atâteapersonaje memorabile ntr-un sin-gur loc n-am mai avut ocazia s\`ntâlnesc. Acum, când m-am opritdin enumerare, `nc\ `mi mai vin`n minte altele.

~l nso]e[ti pe L\z\rescu n dru-murile sale prin Ia[i sau `n c\l\to-riile prin ]ar\, dar [i `n str\in\ta-te, cu o curiozitate [i o poft\ dep\]aniile sale (la care asist\ el sauapropia]ii s\i) greu de descris. Tesurprinde constant. {i te treze[tirâzând sau `ntristându-te, e[tiprins `n plasa nara]iunilor, fiepentru c\ ai trecut [i tu printr-o si-tua]ie similar\ – `n tren, tramvai,pe biciclet\, `n ma[in\, mergândpe strad\, la dentist, stând la cozi,pl\tind impozite sau f\când ITP-ul,la spovedanie, plimbându-te agaleprin ora[ul t\u, la ginecolog, luândo pauz\ `n mijlocul zilei etc. –, fiepentru c\ le vezi, le auzi, le sim]ipentru prima dat\. Scriitorul nu-imoralizator [i-[i respect\ perso-najele, oricare ar fi acestea, chiar[i atunci când `l enerveaz\ saucând stârnesc `n el dorin]a de a ser\zbuna. Nu caut\ cancan, dimpo-triv\, pare s\ caute obi[nuitul,frumosul lumii m\runte. Are r\b -dare [i-[i face timp s\ dea fiec\reipove[ti forma pe care aceasta o ce-re. Este, pe rând, tandru, ironic,nostalgic, revoltat, fascinat, amu-zat, generos, sigur [i nesigur, ui-mit. {i-[i pune pe tapet toate st\ri-le, f\r\ rest. Dac\ ar fi s\ nve]i unsingur lucru din cartea sa, acela

ar fi, probabil, s\ te mai opre[ti,din când `n când, din alergatul dezi cu zi [i s\ prive[ti oamenii dinjurul t\u.

Griji s-ar mai g\si, c\ am avut`n ultimii ani, to]i din familianoastr\, o perioad\ nu tocmai gro-zav\ din anumite puncte de vede-re. El ns\ g\sise motive de a cânta.

{i-am avut brusc impresia c\totul e bine, c\ tr\im `n cea maibun\ [i frumoas\ lume posibil\(„~n vie...“, p. 152).

Autorul a ales, ordonat [i uni-formizat stilistic 304 pagini de pro-ze scurte [i foarte scurte, dintr-untotal de 1.000-1.500 de pagini, cât aravea tot jurnalul s\u publicat. Iarmontajul acesta mi pare destul dereu[it [i de dinamic, nu cred c\vreun cititor are vreme s\ se plic-tiseasc\. Chiar a[a, nu ve]i recu-noa[te decât o infim\ parte dintreaceste micropovestiri, chiar dac\-lurm\ri]i pe Florin L\z\rescu pesite-ul s\u (florinlazarescu.com),pe pagina sa de Facebook sau `n„Suplimentul de cultur\“ – unde,

apropo, semneaz\ rubrica „~ntâm -pl\ri [i personaje“, de unde a [ip\strat titlul c\r]ii publicate re-cent. ~n ceea ce prive[te titlul, c\tot am amintit de el, am citit pe unblog c\ acesta ar fi anost. Nu suntde aceea[i p\rere, e bine c\ e atâtde simplu [i lipsit de brizbrizuri,cred c\ sintetizeaz\ cel mai binecuprinsul volumului [i c\ se `n -scrie perfect `n tonalitatea acestu-ia. E un `ntreg bine gândit, de lacopert\ (cu dou\zeci de fotografiide Florin L\z\rescu), titlu [i pân\la con]inut – scriitur\, evolu]ie apersonajelor, cronologie, pove[ti.

~n fine, chiar dac\ prozele aces-tea sunt sut\ la sut\ adev\rate,luate din realitatea imediat\,~ntâmpl\ri [i personaje este, la ur-ma urmei, o carte de beletristic\,literatur\ `n adev\ratul sens alcuvântului. V\ r\mâne s\ v\ con-vinge]i de asta.

Florin L\z\rescu, ~ntâmpl\ri [i personaje, Editura Polirom, colec]ia „Ego-grafii“, 2015


12 » carte

~ntâmpl\rile [i personajelesavuroase ale lui Florin L\z\rescuSun\ a exprimare-cli[eu,dar ~ntâmpl\ri [i personajechiar e unul dintre acelevolume pe care le cite[tipe ner\suflate. Deschizia[a, de curiozitate, cartea,treci de copert\ [i deprimele proze, mai vreiuna, [i `nc\ una, [i `nc\una. Te-a prins noaptea,aprinzi veioza [i r\mâiacolo, `n lumea v\zut\ [ipovestit\ de L\z\rescu, numai po]i l\sa nimic pe adoua zi, s-a dus planul t\ude a te trezi devreme [i a `ndeplini cu precizietask-urile pe care le ai. Nu-i nimic, nu e[ti sin gu -rul, mi s-a `ntâmplat [i mie.

Prefa]\Lucrarea de fa]\ reprezint\ efor-tul mai multor minute de str\da-nie puse `n slujba c\ut\rii vorbe-lor de duh, a aforismelor – acestediamante de n]elepciune ce ncap -suleaz\ Adev\rul cu majuscule allui Kanye West.

Despre obstacole `n via]\„De fapt se doarme foarte r\u pepernele de blan\.“

Ceea ce subliniaz\ artistul [i fi-losoful american prin aceast\ afir-ma]ie este, desigur, faptul c\ feri-cirea este o sum\ de condi]ii inte-rioare, independente – de[i aparent

legate – de cele exterioa-re. Paradoxul in-trinsec al pro-pozi]iei trage unsemnal de alar -m\ asupra pe-ricolului ma-terialismu-lui excesiv`n societateaactual\.

Despre rela]ia cusinele„Sunt num\rul unu`n muzic\. Asta `n -seamn\ c\ oricealt\ persoan\ caretr\ie[te [i respir\e nu m\rul doi.“

Cu rezonan]e din Sun Tzu,Confucius [i Schopenhauer, artis-tul `ncapsuleaz\ `n cele dou\ pro-pozi]ii aparent provocatoare con-cepte complexe ce fac referire laleadership, solipsism [i la funda-mentele psihologice ale respectu-lui de sine.

Despre responsabilitate„Ur\sc ca, atunci când sunt peavion, s\ m\ trezesc cu o sticl\ deap\ lâng\ mine ca [i cum ok, gro-zav, acum trebuie s\ fiu responsa-bil pentru sticla aceasta de ap\.“

F\r\ `ndoial\, sticlade ap\ fun c ]io -

nea z\, `n acestcontext se man -tic, ca o meta-for\ pentrudetaliul in-signifiant,pentru flea-

cul aparent.Astfel, se ridic\ oproblem\ etic\ ex-trem de nuan]at\:exist\ oare o m\ su -r\ a responsabili -t\]ii? Dac\ respon -sabilitatea nu sema nifest\ [i la ni-vel micro, mai pu-tem pretinde c\

sun tem fiin]e responsabile cândvine vorba de lucrurile cu ade -v\rat importante?

Despre perspectiv\„Când m\ gândesc la „competi]ia“mea, de fapt crea]ia mea se com-par\ doar cu trecutul. M\ gândescla Michelangelo, la Picasso, la –[ti]i voi – piramide.“

De[i ar putea fi interpretat\drept o manifestare a p\catuluitrufiei, confesiunea lui West este,`n fapt, mult mai plin\ de nuan]e,trimi ]ând chiar cu gândul spre

cre[tineasca smerenie. Adev\ratacon di]ie a artei [i a artistului ar fi,potrivit rapperului american, des-prinderea de vremelnicia contex-tului [i punerea n perspectiv\ prinluneta istoriei.

Despre adaptabilitate„M-am trezit azi diminea]’ `ntr-onou\ stare de spirit/ Cu un modcreativ de a folosi rima f\r\ s\ m\folosesc de arme [i cu]ite.“

Fragmentul din melodia Fami-ly Business pare a fi o reeditare aunei vechi parabole budiste.Anec dota spune c\ ni[te c\lug\ribudi[ti erau atât de deranja]i demieunatul unei pisici, `ncât nuputeau s\ mediteze. ~ntr-o sear\, s-au hot\rât s\ o lege de copac `ntimpul medita]iei [i, `n curând,c\lug\rii au ajuns s\ nu mai poa -t\ medita pân\ când cineva nu le-ga o pisic\ de un copac. ~ntr-unmod mult mai concis, cantauto-rul propune aceea[i tem\ de re-flec]ie: oare b\t\ile [i `mpu[c\tu-rile sunt o condi]ie sine-qua-nona artei sau doar un ritual al

crea]iei de care nu ne putem dez -obi[nui?

Despre tr\irea `n prezent„M-a `ntrebat când e S\pt\mânaModei. Credeam c\ e n fiecare s\p -t\mân\???“

Reg\sim `n aceast\ replic\ deTwitter o trimitere clar\ spre dic-tonul latin Carpe diem. Emitentulsugereaz\ c\ nu este nevoie s\a[tept\m ocazii formale, institu -]ionalizate, pentru a ne bucura deanumite aspecte din via]a noastr\– pentru simplificare, se men]io-neaz\ moda –, ci putem alege s\ netr\im fiecare zi ca o s\rb\toare.

Postfa]\Acceptând recent un premiu pen-tru `ntreaga carier\, Kanye West[i-a anun]at inten]ia de a candidala alegerile generale din 2020.Dezv\luirea ne duce cu gândul lao observa]ie percutant\ a prezi-den]iabilului formulat\ astfel: „Po]is\ spui orice oricui `ntr-un SMSsau e-mail atâta timp cât pui LOLla sfâr[it.“

LOL

A existat, `n primii ani postre vo -lu]ionari, un interval gol al recep -t\rii critice profesioniste [i sistema-tice. ~ntre momentul re tragerii dinoficiul de cronicari a ultimilor „mo-hicani“ din genera]ia ’60 (1991-1993)[i cel al apari]iei unei noi promo]iide comentatori (1997-2000) se ob-serv\ un no man’s land care s-ar ficuvenit gestionat de c\tre „optze -ci[ti“ [i „nou\zeci[ti“. Dac\ ace[tian-ar fi avut alte preocupa]iuni, debun\ seam\ mai importante... Era`n fond miza lor s\ urm\reasc\ o li-teratur\, `n sfâr[it, sc\pat\ dinchin gile cenzurii [i care `ncepusedeja s\ produc\ proz\ [i poezie pestoc. {i aceasta fiindc\, `n pofida ig-noran]ilor [i cârtitorilor care „nu`n]eleg“ rostul [i rolul criticii, ope-rele lirice [i prozastice nu pot respira

f\r\ ea. ~n acei ani romantici ai ex-ploziei de tip\rituri, scriitorii cuadev\rat buni s-au pierdut n plutonulmiilor de veleitari – un fel de amestecinform, de past\ din care criticii demeserie ar fi trebuit s\-i extrag\.

Este [i cazul lui Radu Aldulescu,autor care nu a reu[it s\ debutezeeditorial `nainte de Revolu]ie, iarcând a f\cut-o, `n 1993, n-a prea maiavut pe cine s\ impresioneze. N-aprea mai fost cine s\-l citeasc\ [i s\-lanalizeze, de[i prozatorul primisePremiul Uniunii Scriitorilor pen-tru un prim [i splendid roman: So-nata pentru acordeon. Deficitul deimagine al acestui romancier pur-sânge (nici mai mult, dar nici maipu]in decât atât) este cu siguran]\remediabil, dar el a avut drept cauzecaren]ele ori dezinteresul criticilor,

nicidecum hibe ale c\r]ilor sale. So-lide la propriu [i la figurat, dense [itotodat\ trepidante, cinematografi-ce n sensul bun al termenului, scri-se cu o veritabil\ art\ compozi]io-nal\ [i stilistic\, aceste romane desute de pagini `[i a[teapt\ `nc\ lec-torii. Inclusiv pe cei ce se prezint\drept critici literari [i care afirm\ –sancta simplicitas! – c\ n-au citit ni-mic de Radu Aldulescu.

Gurile rele, de serviciile c\roraniciodat\ nu ne putem lipsi, i-au [ilipit scriitorului „nou\zecist“ o eti-chet\: un autor cu vân\, dar scriindnumai din talent [i din „redarea“numeroaselor experien]e de via]\prin care a trecut. Un prozator f\r\cultur\, f\r\ cap teoretic, f\r\ ma-nier\, care boxeaz\ la nesfâr[it `n -tre corzile romanelor sale, fug\ -rindu-[i dintr-un col] `n altul perso-najele. Nu g\sim la el pic de inter-textualitate, de[i biografism ar fi: [i`nc\ din abunden]\. Mi se par real-mente amuzante astfel de obiec]ii,din seria celor care i-au fost aduse,`n alt\ epoc\ literar\, [i lui MarinPreda (cum poate s\ `njure demam\ un asistent la Filozofie, fie el[i „cel mai iubit dintre p\mânteni“?).

Fiindc\ se confund\, din candoaresau `n mod voit, eul creator cu eulbiografic; [i romanul realist-obiec-tiv, cu cel postmodern, autorefe-ren]ial [i metatextual („doricul“ cu„corinticul“, n termenii lui NicolaeManolescu).

Radu Aldulescu se `nscrie `n ceamai bun\ tradi]ie a marii prozeob]inute prin acumularea [i filtra-rea de mici istorii, biografii, destineumane. Aceast\ filia]ie se vede maiclar n Sonata pentru acordeon, cro-nica unei familii [i a unui mediuproletar f\cut\ prin juxtapunere [icompactare epic\. ~n Amantul Co-liv\resei, ca [i `n Istoria eroilordintr-un ]inut de verdea]\ [i r\coa-re, perspectiva se l\rge[te treptat,`n spa]iu [i `n timp, prin cercuriconcentrice având `n centrul confi-gurator un personaj-cheie. Utili-zând cu dexteritate [i n mod creativstilul indirect liber [i pe cel directlegat, alternând persoanele grama-ticale [i `nf\]i[ând „eroii“ din exte-rior sau dinl\untrul lor, autorul fa-ce s\ creasc\ volumul [i complexi-tatea unor fic]iuni sprijinite pe câteo ax\ narativ\ [i caracterologic\.Ponderea faptelor, structura obiectiv\

a lumii epice sunt, a[adar, marcate[i influen]ate de psihologia, morala[i comportamentul unui subiect,precum `n romanul „ionic“ (de[if\r\ extrema solipsist\ de acolo). ~nIstoria eroilor..., subiectul, n aceas -t\ accep]iune, este un scriitor, Au-rel Golea, iar subiectele subiectu-lui, ca s\ zic a[a, sunt existen]ele al-tora [i via]a sa.

~n Sonata pentru acordeon, per-spectiva fluctueaz\, fiind „ocu-pat\“, succesiv, de o pluralitate deeuri care vor s\ se manifeste [i s\ seexprime. Fra]ii vitregi Marian [iGelu Dei apar n scene n care se pu-ne reflectorul pe ei, un observatoratent, scormonitor f\când naveta [iintermediind la nesfâr[it `ntre noi[i personaje. De regul\, acestea seindividualizeaz\ [i devin pregnan-te prin vorbele, tonul, gestica, mi-mica, faptele [i `njur\turile colora-te, captate vizual [i auditiv, ca `nproza comportamentist\. Apar ns\[i infiltr\ri `n interiorul con[tiin]eilor, flash-uri ce lumineaz\ deodat\gânduri profunde, lacunar expri-mate, sentimente `nc\ ascunse, ob-sesii care i macin\ pe sub aparen]ade b\ie]i duri, de Ferentari.


opinii « 13

Timpuri noi

Daniel Cristea-Enache

~nv\]\turile lui Kanye West c\tre noi,restul (edi]ie critic\, rev\zut\ [i ad\ugit\)

De veghe `n lanul de cultur\

M\d\lina Cocea

Flac\ra Ro[ie (I)

West, Kanye Omari –n. 1977, Atlanta, Georgia.Rapper, compozitor,produc\tor, creator demod\. Premii Grammy:21. Doctor Honoris Causaal Institutului de Art\Chicago. Albume lansate:7, dintre care: TheCollege Dropout (2004),Graduation (2007), Yeezus (2013). Candidat lapre[edin]ia StatelorUnite ale Americii 2020.

Dac\ un articol publicat de site-ul„Bleeding Cool“ poate fi crezut,atunci [efii Disney consider\ c\Ultron, ce a avut `ncas\ri de 1,4miliarde de dolari la un buget de250 de milioane, este „un e[ec“.Asta fiindc\ Ultron a avut maipu]ine critici bune, mai pu]in en-tuziasm din partea fanilor [i nu ab\tut la `ncas\ri precedentul epi-sod din serie. ~n plus, se pare,ideea de „e[ec“ a fost folosit\ caarm\ `ntr-un r\zboi de culise lacap\tul c\ruia produc\torul fil-melor din seria cu supereroi Mar-vel, Kevin Feige, a ie[it de subcontrolul unui executiv care `i pu-nea, pare-se, destule be]e `n roate.

Adev\rul este c\ Era lui Ultrona fost un succes uria[, la fel ca Ju-rassic World, ca Inside Out, ultimulfilm Pixar, [i ca Furious 7. ~nca -s\rile filmelor din ultimele lunifac ca anul 2015 s\ fie al doilea`ntre anii cei mai de succes din is-torie. {i, cum suntem abia `n sep-tembrie, tot `n 2015 urmeaz\ s\aib\ premiera noul film cu JamesBond, ultimul Jocurile foamei [inoul R\zboiul stelelor, produc]iide la care se a[teapt\ uria[e faptede arme financiare.

Cu toate acestea, 2015 are fali]iis\i, câteva e[ecuri extrem de us-tur\toare. Iat\-le:

AlohaBuget: peste 37 de milioane $~ncas\ri: 26.2 de milioane $Pierdere estimat\: 65 de milioane $Aloha a ar\tat nc\ de la prime-

le zile `n s\li c\ nu va avea succes,iar studiourile Fox, care s-au ocu-pat de distribu]ia sa mondial\, aut\iat rapid pierderile renun]ândla lans\rile `n mai multe ]\ri.

Agentul de la U.N.C.L.E.Buget: peste 75 de milioane $~ncas\ri: 72.1 de milioane $Pierdere estimat\: peste 80 de

milioane $Filmul lui Guy Ritchie este con-

siderat reu[it de c\tre critici, darpare „umbrit“ de succesul lui Se-cret Service, iar e[ecul lui con-firm\ faptul c\ studiourile WarnerBros au avut un an nerodnic, `nciuda succeselor lui San Andreas[i Mad Max: Fury Road. Dar Agen-tul de la U.N.C.L.E. mai urmeaz\s\ fie lansat `n câteva ]\ri, decipierderile vor fi pu]in mai reduse.

PixelsBuget: peste 88 de milioane $~ncas\ri: 186.4 de milioane $Pierdere estimat\: peste 75 de

milioane $Studiourile Sony sperau s\

creeze o nou\ franciz\ cu acestfilm ce mizeaz\ pe Adam Sandler[i nostalgia pentru anii ’80, darcronicile devastatoare [i publiculostil au transformat speran]ele `npixeli dispara]i.

Cei patru fantasticiBuget: 125 de milioane $~ncas\ri: 146.7 de milioane $Pierdere estimat\: 80-100 de mi-

lioane $O produc]ie cu probleme, un

regizor care [i-a cam ratat carierala Hollywood [i un dezastru pen-tru studiourile Fox.

TomorrowlandBuget: 190 de milioane $~ncas\ri: 208.4 de milioane $Pierdere estimat\: 120-150 de

milioane $Ambi]ios, original [i cu George

Clooney `n rolul principal, To-morrowland este prima nereu[it\la cinema a reputatului regizorBrad Bird. Criticii au avut repro -[uri legate mai mult de scenariu,iar publicul nu a prea fost atras `ns\lile de cinema, dând ap\ lamoar\ celor care sus]in c\ succes

au numai remake-urile [i franci-zele deja stabilite. Paguba studio -urilor Disney este foarte mare. Pelâng\ cele 190 de milioane de do-lari buget de produc]ie, pre]ulcam paniei de promovare a urcatcheltuielile totale ale studioului lasuma de 330 de milioane de dolari,o sum\ pe care `ncas\rile nu oacoper\. Din fericire pentru Dis-ney, succesul Erei lui Ultron, allui Inside Out de la Pixar (703 demilioane de dolari) [i succesula[teptat al noului R\zboiul stele-lor vor acoperi aceast\ pagub\, cuvârf [i `ndesat.

Al\turi de ace[ti campioni aie[ecului, [i alte produc]ii [i-aurupt din]ii la testul box office-ului.Printre dezam\girile anului semai num\r\ Seventh Son, JupiterAscending, Child 44, Strange Ma-gic, Mortdecai, The Gunman [iUnfinished Business.


14 » interna]ional

~n ultimele s\pt\mâni s-a aflat, „pe surse“, c\studiourile Disney suntnemul]umite deperforman]a la box officea filmului R\zbun\torii:Era lui Ultron.

Hollywood: cele mai marie[ecuri ale anului

Suplimentul lui Jup Terry Gilliam a murit, darface bancuri `n continuarePrestigioasa revist\ „Variety“, „biblia“ industriei defilm americane, a trecut printr-un moment penibilatunci când a publicat pe site, din gre[eal\, necrolo-gul regizorului Terry Gilliam.

Necrologul ap\rut era clar articolul-tip care estepreg\tit din timp pentru marile personalit\]i [i ac-tualizat regulat. Cineva din redac]ie „a ap\sat buto-nul gre[it“, iar „Variety“ a fost silit\ s\ fac\ necesa-rele rectific\ri pe Twitter, `nso]ite de scuzele de ri-goare.

Toat\ aceast\ ncurc\tur\ l-a amuzat teribil pe au-torul lui Brazil, care a reac]ionat imediat pe paginasa de Facebook. „Cer scuze c\ am murit, mai ales dela cei care au cump\rat bilete la urm\toarele meleconferin]e. S\ nu crede]i scuzele [i retract\rile celorde la «Variety»“, a scris regizorul.

Povestea a devenit imediat viral\, iar fanii lui Gil-liam [i ai trupei Monty Pythons au profitat de ocazies\ fac\ tot soiul de bancuri.

De fapt, regizorul `n vârst\ de 74 de ani este bine-mersi. El chiar se preg\te[te de lansarea autobiogra-fiei sale – `n octombrie – ce poart\ inspiratul titlu deGilliamesque [i subtitlul foarte nimerit de Memoriipre-postume.

~n ceea ce prive[te filmele, Gilliam ncearc\ pentru

a treia oar\ s\ realizeze proiectul s\u blestemat, Omulcare l-a ucis pe Don Quichotte. Prima tentativ\ aavut loc `n 2000, cu Johnny Depp, Jean Rochefort [iVanessa Paradis `n rolurile principale. Dar pro duc -]ia a suferit un asemenea [ir incredibil de ghinioane[i probleme `ncât filmul lui Gilliam a devenit unuldintre cele mai mari e[ecuri din istorie [i subieculunui documentar. O a doua tentativ\, cu Robert Du-vall, a fost [i ea anulat\. Acum, Gilliam ncearc\ pen-tru a treia oar\ s\ realizeze filmul, cu John Hurt [iJack O’Connell `n rolurile principale.


interna]ional « 15

Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului »Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP 266, tel.0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 0232/ 214111

Senior editor:Lucian Dan Teodorovici

Redactor-[ef:George Onofrei

Redactor:Andra Petrariu

Tehnoredactor:Adina Ciocoiu

Rubrici permanente:

Bobi (F\r\ zah\r), M\d\lina Cocea,Drago[ Cojocaru, Andrei Cr\ciun, Daniel Cristea-Enache, Florin Ghe]\u, Radu Pavel Gheo, Florin L\z\rescu, Luiza Vasiliu

Carte: Doris Mironescu, Eli B\dic\, Cristian Teodo rescu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Alina Purcaru, Florin Iorga, Florin Irimia

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungurea nu

Film: Iulia Blaga Teatru: Olti]a C`ntecCaricatur\: Lucian Amarii (Jup)Grafic\: Ion Barbu Actualitate: R. Chiru]\, Veronica D. Niculescu, Ioan Stoleru, Elena Vl\d\reanu

Publicitate: tel. 0232/ 252294

Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

Abonamente: tel. 0232/214100

Tarife de abonament: 30,25 lei pentru 3 luni; 60,5 lei pentru 6 luni; 121 lei pentru 12 luni

„Suplimentul de cultur\“ este tip\rit

cu sprijinul Adev\rul Holding

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

Keith Richards`mparte „pumni“ `n dreapta [i-n stânga

Spielberg prezicemoartea filmelorcu supereroiVor disp\rea la fel cum au disp\rut [i westernu-rile, sus]ine celebrul regizor american, `ntr-uninterviu pentru Associated Press, cu ocazia ce-lui mai nou film al s\u, o poveste cu spioni, cuTom Hanks `n rolul principal.

„Noi am ap\rut când westernul era deja mort“,spune Spielberg, referindu-se la gene ra]ia sa decinea[ti, cei care, acum patru decenii, au inven-tat practic blockbusterele. „Va veni o vremecând [i filmele cu supereroi vor lua aceea[i caleca westernul.“ Exist\ `ns\ nuan]e: „Asta nu`nseamn\ c\ nu vor mai exista ocazii `n carewesternurile sau filmele cu supereroi nu voravea parte de o revenire la mod\. Desigur, super -eroii sunt `n plin\ form\ acum. Eu spun c\ aces-te cicluri au o anumit\ durat\ de via]\ limitat\`n cultura popular\. ~ntr-o zi, aceste pove[ti mi-tologice vor fi povestite `n alt gen la care, poate,un tân\r cineast se gânde[te deja“.

Pagini realizate de Drago[ Cojocaru

Ritchie Blackmore se `ntoarce la rockDup\ ani de zile `n care s-a ocupat numai de muzic\ folk „medieval\“,celebrul chitarist al forma]iilor Deep Purple [i Rainbow se `ntoarce lamuzica rock, confirmând pentru publica]ia „Noisey“ c\ preg\te[tereactivarea celor dou\ trupe, anul viitor, pentru o serie de concerte.„Vor fi doar patru concerte n iunie, anul viitor, toate n Europa“, spu-ne Blackmore. Care este secretul acestei reveniri? „Am `mplinit 70 deani [i artrita `[i face sim]it\ prezen]a“, m\rturise[te Blackmore. „JonLord nu mai este printre noi. Al]ii lipsesc la apel, de asemenea. Vezi c\mul]i dintre prietenii t\i se duc [i sim]i c\ a venit vremea s\ mai cân]icâteva dintre cântecele de pe vremuri. Nostalgia este marele motivpentru a face a[a ceva, dar nu este singurul motiv.“Ritchie Blackmorea abandonat rock-ul n 1997 pentru a forma Blackmore’s Night, o trup\de muzic\ folk medieval\, `mpreun\ cu so]ia sa, Candice Night.

Force Friday:noul R\zboiulstelelor a `nceputs\ produc\ averiMai sunt câteva luni pân\ la premiera noului filmdin serie, The Force Awakens, dar franciza Star Warsa `nceput deja s\ produc\ foarte mul]i bani. Odat\ cuvenirea toamnei, pe 4 septembrie, a avut loc ForceFriday, practic marea lansare la nivel planetar a noi-lor serii de juc\rii inspirate de serie. De-a lungul`ntregii zile, produsele derivate din film au fost pre-zentate publicului `n magazinele de juc\rii din 15ora[e din 12 ]\ri.

Nebunia mondial\ a vânz\rilor ar putea aducestudiourilor Disney, noii proprietari ai francizei, su-ma de 3 miliarde de dolari anul acesta, spun anali[tii,asta `nainte chiar de premiera filmului.

Cât despre film, The Force Awakens are premierape 18 decembrie anul acesta, iar anali[tii `i prezic unsucces monstru, de peste 2 miliarde de dolari `n ca -s\ri, detronând astfel Avatarul lui James Cameron.

„Rapul, atât de multe cuvinte carespun atât de pu]in“, râde muzicia-nul n vârst\ de 71 de ani. „Ceea cea f\cut rapul cu adev\rat impre-sionant a fost s\ arate câ]i afonisunt pe lume. N-au nevoie decât deo b\taie n tobe [i pe cineva care s\zbiere [i gata, sunt ferici]i! Este opia]\ enorm\ pentru oameni carenu pot deosebi o not\ de alta!“

Nici heavy-metalul nu scap\ detirul lui Keith Richards, mai hot\ -rât ca niciodat\ s\ nu ia prizo-nieri. „Sunt milioane de oamenicare i iubesc pe Metallica [i BlackSabbath. Pentru mine, trupele as-tea au fost `ntotdeauna ni[te mariglume“, spune el.

Mai devreme, `n iunie, `n „Es-quire“, Richards se luase [i de „co-legii“ de la The Beatles, declarândc\ faimosul album Sgt. Pepper nueste un album genial, a[a cum

cred mul]i, ci „o gr\mad\ de ra-hat, la fel ca Satanic Majesties(n.r.: discul lui Rolling Stones)“.Richard sus]ine c\, `n 1966, TheBeatles erau deja „termina]i. Eraudeja gata s\ mearg\ s\ se ]in\ derahaturi `n India“.

Nici colegul lui de trup\, MickJagger, nu scap\ de judecata luiRichards. Chitaristul crede c\ Jag-ger este „un snob“, lucru pe care l-a afirmat [i `n autobiografia luidin 2010, Life. „E preocupat de chestiifoarte plicticoase. E un controlfreak. Vrea s\ [tie tot ce se petrece[i se pierde n am\nunte“, l descrie

Richards pe Jagger. „Dar e unfrontman dat naibii [i ]in mult lael. Prietenii nu trebuie s\ fie per-fec]i!“

Keith Richards lanseaz\ pe 18septembrie cel de al treilea lui al-bum solo, Crosseyed Heart, la 23de ani distan]\ de ultimul, MainOffender, `n 1992. E un album pecare Richards ar fi vrut s\-l scoat\sub baniera Rolling Stones. „N-aminten]ia s\ scot albume solo“, spu-ne Keith Richards. „Totdeaunaam gândit c\ sunt omul RollingStones, dar trupa [i-a luat ani depauz\ [i eu aveam chef s\ lucrez.“

~ntr-un interviu acordatpublica]iei „New YorkDaily News“, chitaristultrupei Rolling Stones nus-a sfiit s\ `[i spun\ f\r\menajamente p\rereadespre rap [i heavy metal.

Nici m\car Omar nu [tia cum aputut citi atât de eronat harta aia.Ce-i drept, fusese o hart\ destulde sumar desenat\. Unea printr-os\geat\ dou\ forme geometriceneregulate care, prin conven]ie,`nsemnau Siria [i Germania. Cualte cuvinte, România nu fusesenicidecum `n plan.

Dar cum [i Drago[ Desc\lec\ -torul a descoperit Moldova din pur\`ntâmplare, s\ o fi g\sit [i Omar nuera chiar un fapt atât de improbabil.Nu vreau s\ zic neap\rat c\ a ajuns

`ntr-un sat din jude]ul Vaslui, c\\[tia au deja destule probleme,nu are rost s\ mai râdem [i noi deei. Dar, na, dac\ acolo a ajunsomul, ce s\ fac, s\ mint?

Grigore Onofrei este un ommilos de felul s\u. Mai ales c\, decând a r\mas v\duv, caut\ alina-rea `n orice vietate neajutorat\care poate fi aciuat\ `n b\t\tur\.Avea trei pisici, porcul, un câine[chiop, câteva g\ini [i pe Omar.La `nceput prin semne, apoi princâteva cuvinte stâlcite, dar cu

mult\ r\bdare, Grigore a ajunss\-l `nve]e pe sirian mult maimulte cuvinte stâlcite.

Omar era harnic, dar nedat pebrazd\. De cum a fost primit `ncurte, a pus mâna pe hârle] [i a`nceput s\ sape `n gr\din\. Foar-te adânc. Trecuse cu mult de ni-velul r\d\cinilor de lucern\ [i zi-ceai c\ vrea s\ ajung\ la m\run-taiele planetei. Dar a dat de ap\ [is-a oprit. A scos un e[antion, l-amirosit [i a `ncercat s\-i dea foc.Nu era petrol. Nici urm\toarelecinci for\ri nu au adus aur negru.Grigore avea acum [ase fântâni,din care a p\strat dou\, s\ udegr\dina. Cu greu, i-a explicat si-rianului c\ ar fi mult mai util s\sape `n lungime [i nu `n adânci-me, c\ porumbul nu cre[te n pu].

De sl\nin\ nu a vrut sub rup-tul capului s\ se ating\. Apoi,`ncepând s\ rup\ limba român\,l-a rugat pe Grigore s\ nu se maisimt\ jignit de atâtea refuzuri,

dar ei chiar nu consum\ rachiu.Vede]i voi, nou\ nu ne place ca ci-neva s\ ne bea t\ria, dar cu atâtmai mult ne enerv\m dac\ ne re-fuz\ atunci când ì turn\m `n pa-har. Na]ia noastr\ prezint\ para-doxuri la tot pasul.

Grigore nu era be]iv notoriu,dar avea o livad\ mare [i unalambic pe m\sur\. Dac\ ceva ìf\cea pl\cere lui Omar, era s\stea cu orele [i s\ se uite la mira-culoasa instala]ie prin care dia-volul `[i scurgea spurc\ciunea.Uneori bolborosea pe limba lui [iochii ì str\luceau, mai vii ca ni-ciodat\. Din când `n când `[i ridi-ca bra]ele [i pufnea, de parc\ ce-va pierdea brusc presiune.

— Ce tot spui tu acolo, m\iOmare?

— Sbuneam c\ dac\ gineva su -b\r\ la tine, brietenul meu, ras-bun\m la tine. Vezi? Bunem undop la ]eav\ asta [i vacem bombacu borhot.


16 » fast food

Nostalgia de la luz, care a fostv\zut [i `n România, la Festiva-lul One World, punea `n rela]iede[ertul (era filmat `n De[ertulAtacama) cu explorarea spa]iu-lui (`n Atacama exist\ cunoscu-tul observator La Silla) [i cu fap-tul c\ de[ertul a fost un mormânt„natural“ pentru 100 de cadavrede cet\]eni uci[i la ordinul lui Pi-nochet. Pentru c\ lucra pe o ax\relativ simpl\, Nostalgia luminii

l\sa loc unor considera]ii filoso-fice [i istorice profunde [i tragi-ce, sc\ldate `n poezia ireal\, SF,a observatorului din inima de -[ertului.

~n Secretul nasturelui de sidef/El boton de nácar, inten]iile luiGuzmán se disperseaz\ `n maimulte direc]ii. Elementul centrale acum apa, drept pentru care ci-neastul aproape c\ o caut\ n pro-por]ie de 80% oriunde poate: `ncei aproximativ 6.000 km de coas -t\ a statului Chile, `n Patagoniacu grupurile ei etnice care au dia-lectele, muzica, fotografiile deepoc\ [i urma[ii lor, `n SistemulSolar (vapori de ap\ pe Jupiter [iSaturn, ghea]\ pe Marte, Lun\ [iTitan) [i, nu `n ultimul rând, `nOceanul Pacific care e al treileamormânt „natural“ al victimelorrepresiunii (despre cadavrelearuncate `n craterele vulcanilorcineastul se pare c\ va trata ntr-unfilm viitor).

Imaginile din Patagonia de ofrumuse]e ireal\, informa]ia et-nografic\, interviurile talkingheads, reconstituirea opera]ieiprin care un cadavru era aruncat`n ocean (nasturele de perl\ dintitlu `n ocean a fost g\sit), comen-tariul din off al cineastului (scris`ntotdeauna dup\ ce a terminatde montat o scen\), dorin]a de aface un film eclectic [i exhaustivdau filmului un aer de documen-tar TV realizat, ce-i drept, impeca -bil, dar f\r\ amplitudinea artistic\

din Nostalgia de la luz. Mai mult\informa]ie [i mai pu]in\ poezie,iar asta se vede cel mai bine peecran mare la propriu [i la figu-rat, adic\ la un mare festival cume cel de la Berlin, unde [i al]i cri-tici au spus, cu polite]ea de rigoa-re, acela[i lucru. Totu[i, Berlinulfiind un festival care nu vrea s\renun]e la côté-ul s\u politic, ju-riul a ]inut ca filmul s\ fie `n pal-mares, acordându-i Premiul pen-tru Scenariu.

~n interviul pe care PatricioGuzmán l-a acordat „Suplimentu-lui de cultur\“ [i pe care l-a]i citits\pt\mâna trecut\, el spune (lafel ca `n toate interviurile) c\ mo-mentul 1973 `l bântuie [i c\ nupoate [i nu dore[te s\ scape desub influen]a lui. Se simte ca o in-sect\ prins\ pe vecie `n chihlim-bar. Acestei imagini tragice aomului prins n istorie prefer s\ iopun asem\narea actului gândirii

cu apa, pe care cineastul a mpru-mutat-o de la Theodor Schwenk(1910-1986, inginer [i antropozofcare a studiat apa): „actul gândi-rii e la fel ca apa, mereu gata s\ seadapteze la orice“. Pentru c\ me-moria e subiectiv\, am re]inutaceast\ fraz\ citit\ n februarie ncaietul de pres\ al filmului: „ac-tul rememor\rii e la fel ca apa,mereu gata s\ se adapteze la ori-ce“. Pentru Patricio Guzmán,`ns\, motiva]ia pentru care mer-ge `nainte e ferm\ [i nu accept\varia]ii: exist\ familii care nu aug\sit nici azi cadavrele rudelor [inu [tiu ce s-a `ntâmplat cu ele, iarautorit\]ile nu sunt dispuse s\afle adev\rul. Pân\ când acest lu-cru se va ntâmpla, arti[tii nu tre-buie s\ tac\.

Secretul nasturelui de sidef/ El botonde nácar, scenariul [i regia PatricioGuzmán, imaginea Katell Djian

EN}ICLOPEDIAENCARTA

Luiza Vasiliu

Studii~mi plac mult studiile [tiin]ifice.Mai ales pentru c\ reu[esc s\ ridiceneseriosul la rang de serios. Iat\, depild\, câteva studii din ultimii 20 deani: ~njuratul ca r\spuns la durere:efectul `n ju ratului zilnic (StephensR, Um land C, 2011), Porumbeii potface diferen]a `ntre picturile „bu -ne“ [i „proaste“ ale copiilor (Wata -nabe S, 2013), Modele pendulare demi[care a p\rului prins n coad\ ntimpul mersului [i alergatului(Plaut RH, Virgin LN, 2013), Efectulmuzicii country asupra suicidului,(S. Stack, J. Gundlach, 1992),G\inile prefer\ oamenii frumo[i (S.Ghirlanda, L. Jansson, M. Enquist,2002). Exist\ un Journal of pain(dedicat studiilor care disec\ du -rerea) [i un Journal of Leisure(dedicat studiilor de spre timpulnostru liber). Exis t\, deci, univer -sitari [i oameni de [tiin]\ carestudiaz\ lucruri pre cum: influen]aritmurilor circa diene asupra com -por tamentului persoanelor care seuit\ la tele vizor, munca imaterial\`n spa]ii ale timpului liber –producerea subiectivit\]ilor bipo -la re pe Face book, o plaj\ de peMartha’s Vine yard, frecventat\ deafro-ame ricani, ca loc al memorieicolec tive, consumul lipsit de vin\ alspa]iului ca o c\utare indivi dua -list\ –, harta sinelui de timp liber laStarbucks-ul din Taiwan, stilul devia]\ [i participarea la diferitesporturi printre tinerii norve gieni,edutainment-ul ca hedonism se -rios, coregrafiile vizit\rii parculuina]ional Yosemite, analiza impac -tului particip\rii la festivaluri [ievenimente asupra calit\]ii vie]iide familie, femeile chineze [i va -can]ele serioase, arat\ vs. `mp\r -t\[e[te – Open Gardens ca o ocaziede a expune propriile realiz\rihorticole, 66%, num\rul Satanei –timp liber, perfor ma ti vitatea mas -culinit\]ii hegemo nice [i popula -ritatea `n cre[tere a berii real-ale[i artizanale `n subculturile hea -vy-metal din Marea Britanie, sa -lut\ soarele – turism wellness,compor tamentul de consum alturi[tilor yoga. Totu[i, lipse[te unstudiu serios despre leg\turadintre n\ mol [i fericire la Te -chirghiol. Sper c\ cineva lucreaz\chiar acum la asta.

493

Voi n-a]i `ntrebat F|R| ZAH|R v\ r\spunde

Bobi

Film

Iulia BlagaAp\Patricio Guzmán a fostarestat `n timpul lovituriide stat a lui Pinochet(1973) [i ]inut dou\s\pt\mâni pe StadionulMunicipal din Santiago deChile. Dup\ ce a fosteliberat, a plecat din ]ar\(acum locuie[te `n Fran]a).A continuat s\ fac\documentar, r\mânând `nzona loviturii de stat [i afelului `n care ea ainfluen]at istoria ]\rii.Filmele lui au fostselec]ionate [i premiatela mari festivaluri, dar `nChile doar unul singur,Nostalgia luminii/Nostalgia de la luz (2010),a fost ar\tat o dat\ lateleviziunea public\, la oor\ de minim\ audien]\.

Integrare

493 sdc 01 Layout 1 - suplimentuldecultura.ro · `ncât `n prezent aceast\ nobil\ practic\ a ajuns...

Documents

Transcript of 493 sdc 01 Layout 1 - suplimentuldecultura.ro · `ncât `n prezent aceast\ nobil\ practic\ a ajuns...