Lungul drum spre casa - romanededragoste.files.wordpress.com · spate, atât de tare \ncât o...

$: Lungul drum spre casa - romanededragoste.files.wordpress.com · spate, atât de tare \ncât o dureau [i tâmplele. Purta cei mai buni cercei ai ei, safirele, [tiind c` a[a ar fi vrut$

LINDA ADAMS

Lungul drum spre cas`

Traducerea [i adaptarea \n limba român` de

ILEANA DINU.

ALCRIS

user

Formato

gianninajollys

Capitolul 1

Ploua toren]ial, iar luminile bli]urilor o orbeau.– Sheffy! strig` unul dintre reporteri. Unde este

Sullivan? De ce n-a venit?– Sheffy! Aici! Uit`-te la mine! strig` un fotograf.– Unde l-ai l`sat pe Sullivan? Nu v` mai iubi]i? se auzi

o alt` voce.Warren [i [oferul o conduser` spre por]ile cimitirului,

\ncercând s-o protejeze. {oferul \l \mpinse pe unul dintrecameramani care se apropiase prea tare.

– L`sa]i-o \n pace! Vine de la \nmormântarea mamei ei,cretinilor.

Omul sc`p` o \njur`tur`, ajutând-o pe Dareen s` urce\n limuzin`.

Ce ciudat, gândi ea, era protejat` de un b`rbat pe carenu-l cuno[tea. {oferul era angajatul firmei care organizase\nmormântarea lui Fawn.

user

Formato

gianninajollys

– Hultanilor! strig` b`rbatul furios c`tre cei din corpulde pres` [i trânti portiera ma[inii.

Warren \l privi ciudat.– Cine naiba se crede `sta? Voinicul voinicilor? Ignor`

chiar regula num`rul unu a comportamentului, carespune clar c` dac` nu e[ti de spi]` regal`, nu ai voie sìnsul]i presa.

Ea nu zise nimic. Continu` s`-[i priveasc` mâinile cum`nu[i negre pân` la cot.

– Unde-i Sullivan? strig` un fotograf, pe când limuzinase punea \n mi[care. Sheffy, iubito! Unde este dragosteavie]ii tale? insist` el.

– |mi vine s`-l omor pe Sullivan `sta, r`bufni Warren,aprinzându-[i o ]igar`. E un [obolan nenorocit, putea s`vin` m`car acum. Oricum, va trebui s` dea ni[te explica]ii.Dac` ar mai fi trìt Fawn, l-ar fi \nv`]at minte.

– Din p`cate Fawn nu mai trìe[te, zise Dareen cu ovoce egal`, asta este problema.

Fawn, mama ei, acea femeie \ncânt`toare, frumoas`,de[teapt` [i ambi]ioas`, nu mai exista. Dareen nu puteas` plâng`, nu \nc`.

– Mda, zise Warren tr`gând din ]igar`. |mi pare rù,pu[toaico, nenorocit` zi.

{i ploua cu g`leata.Dareen \[i sprijini fruntea de geamul limuzinei. Era o fat`

\nalt`, prea slab`, cu ochii mari [i privirea hìtuit`. Buzele

6 LINDA ADAMS

\i erau strânse. Avea pome]i \nal]i, nasul frumos format,pu]in cârn [i se machia \ntotdeauna când ap`rea \n public.

Avea numai nou`sprezece ani dar se sim]ea sfâr[it`.P`rul ei blond-castaniu, lung, fusese prins foarte strâns laspate, atât de tare \ncât o dureau [i tâmplele. Purta cei maibuni cercei ai ei, safirele, [tiind c` a[a ar fi vrut mama ei.

– Mai por]i inelul de logodn`? o \ntreb` Warren.Ea \[i scoase m`nu[a din mâna stâng`, f`r` nici un fel

de emo]ie. Nu purta nimic pe degete.– Nu, zise ea cu indiferen]`, l-am scos.– Ar trebui s`-l pui la loc, zise Warren cu un aer obosit.

Poate c-a fost mai bine c` n-a ap`rut Sullivan. S-ar fiadunat mai mult` lume ca acum. El oft`, apoi aspir` odâr` de fum. Era un b`rbat scund, cu ceva p`r negrur`mas ca o insul` \n mijlocul cheliei. Fusese, \n ultimii[apte ani, managerul ei.

– N-am de gând s`-l pun la loc, zise ea pe un ton impa-sibil. Sullivan n-a venit niciodat` cât a fost mama bolnav`.Eu am insistat, dar el m-a refuzat mereu sub pretext c`boala [i suferin]a ei \l deprim`.

– Sheffy, Sullivan este artist. Hai s` l`s`m asta acum. Os` g`sim o modalitate de a explica lucrurile. Dar \mi parer`u c` a ap`rut [i problema asta.

– Sullivan nu este artist, r̀ spunse ea. Este cânt̀ re] de rock,atâta tot. Fata f̀ cu o pauz ,̀ privind cum ploua afar̀ . Niciodat̀ n-avenit s-o vad .̀ {i nu-mi mai spune Sheffy, m ̀cheam ̀Dareen.

LUNGUL DRUM SPRE CAS~ 7

– Numele tù este totu[i Sheffy, un nume de un milionde dolari. }i-am mai spus, \mi pare rù c` am adus subiec-tul `sta \n discu]ie. Asta este deci problema, c` n-a venit s-ovad` m`car o dat`? Ce era s` vad`, Sheffy? Dup` acel primatac, Fawn n-a mai ie[it din com`. Timp de trei luni n-ascos o vorb`. Iar ea, crede-m` nu [i-ar fi dorit s` fie v`zutà[a. Nu vreau s` aduc ofens` mor]ilor, dar mama ta era ofemeie foarte vanitoas`. Unde este inelul?

Ea nu-i r`spunse, continua s` priveasc` ploaia careb`tea \n geamul limuzinei.

– Sheffy, insist` Warren. Sunt managerul tù, trebuies`-]i ap`r interesele. Ce naiba ai f`cut cu inelul? Sper c`nu i l-ai dat \napoi?

– De ce s` i-l fi dat? \ntreb` ea \ncordat`. Fawn l-acump`rat din bugetul pentru publicitate, ne apar]ine.Apoi fata l`s` capul \n jos amintindu-[i c` Fawn nu maiera [i deci nu mai putea folosi cuvântul „noi“. |n ultimeletrei luni ea nu se mi[case de la c`p`tâiul lui Fawn, c`ci nu-ivenea s` cread` c` o persoan` atât de puternic` se puteastinge v`zând cu ochii.

– Poart`-l din nou, de mâine, ordon` Warren. Ai\ncheiat o logodn` care valoreaz` o avere ca publicitatepentru tine... [i pentru Sullivan, este adev`rat, doar nuvrei s` strici totul dintr-o toan`?

– Nu este o toan`, [i nici logodna mea n-a fost unareal`, zise ea f`r` a-l privi. Fawn a venit cu ideea asta.

8 LINDA ADAMS

– {i? Doar ]i-a pl`cut [i ]ie! Nu te-am auzit plângându-tepân` acum.

– Lui nu i-a p`sat niciodat` de mine, de fapt nu-i pas`de nimeni. |l intereseaz` doar cariera [i banii lui.

– Sullivan te ador`, \n felul lui, este drept.– El a adorat-o pe Fawn. {tia c` este o femeie de[teapt`

[i capabil`. St`teau uneori [i vorbeau toat` noapteadespre afaceri. S-a logodit cu mine dar nu era ceea ce-mitrebuia. Nu-l pot ierta c` n-a venit s-o vad`.

– E[ti \ntr-o dispozi]ie proast`, zise Warren, [i e firescs` fie a[a. Dar s` nu mai vorbim despre asta acum, avemalte probleme de discutat. Cariera ta, de exemplu.

Fata se \ntoarse [i-l privi insistent.– Warren, n-am de gând s` discut nici cariera mea

acum. Mama abia a murit, ]i-aminte[ti?Warren oft`.– Mda, dar dac` nu te superi, mama ta a fost o femeie

cu nasul pe sus. Ce altceva ar fi vrut ea s` discut`m acum?Fii cu picioarele pe p`mânt, Sheffy. Moartea ei nu te-a luatprin surprindere, [tiai c-o s` se \ntâmple. Fii fericit` c`...

– {tiu, zise ea obosit`, \ntorcând din nou capul spreploaia care nu mai contenea. Trebuie s` fiu fericit` c` n-asuferit mai mult. Bine, uite, sunt fericit` pe tema asta, dartot nu vreau s` discut cariera mea, acum.

– Cariera ta a fost scopul vie]ii ei, insist` Warren. Crezic` din \ntâmplare ai ajuns top model? Mai gânde[te-te. Ea


a realizat totul, ea ]i-a creat imaginea, iar de acum, trebuies` ]i-o construie[ti singur`. Ai de luat decizii importante.Trebuie s` discut`m [i investi]iile tale. Sincer vorbind eunu sunt de acord cu felul \n care ]i-a administrat ea banii,va trebui s` facem ni[te modific`ri [i aici. Cred c` ar tre-bui s` \ncepem prin a...

– Te rog, Warren. Fata \[i rezem` fruntea de geamullimuzinei, sim]ind c` r`coarea acestuia \i f`cea bine.

– Sheffy, insist` el, crede-m`. Fawn ar vrea ca noi s` dis-cut`m problemele astea, acum. Sunt multe decizii de luat.

– O s` m` gândesc mai târziu la ele. Dareen \nchise ochii.Warren nu mai pretinse c` era afectat de moartea lui

Fawn. De fapt, era un om de afaceri [i asta se sim]ea pân`[i din glasul lui.

– Ar fi bine s` te gânde[ti acum la tot ce ai de f`cut.Uite, Dareen, tu te afli \ntr-o situa]ie unic`. E[ti \n vârfacum, e[ti modelul num`rul unu al New Yorkului. Aiaerul mistic pe care ]i l-a impus Fawn, ai imaginea pe care]i-a creat-o ea. Ai ajuns foarte sus la cei nou`sprezece aniai t`i. Nu v`d unde te-ai mai putea duce acum pentru arealiza mai mult. Dar trebuie s` fii atent`, trebuie s`-]iprogramezi fiecare pas. Acum, dac` nu mai este Fawn, tre-buie s` se ocupe cineva de imaginea ta [i m` gândeam laindividul `la care-i face publicitatea lui Sullivan. E un tipdestul de agresiv.

Dareen nu se obosi s` deschid` ochii.

10 LINDA ADAMS

– Directorul de imagine al lui Sullivan? Nici vorb`,Warren. Nici \n cel mai oribil co[mar nu m-a[ gândi la el.

– Tu [i Sullivan forma]i un cuplu extraordinar.– Noi doi nu form`m un cuplu, Warren. A fost totul de

pentru ochii presei. Toat` via]a mea a fost, de fapt, doarde ochii presei.

Warren o privi dezgustat.– Toat` via]a ta este doar de ochii presei, o maimu]`ri

el. Acum ai devenit [i melodramatic`. Ai tot ce-[i poatedori o femeie de la via]`, feti]o. Fawn ]i-a dat toate astea.Vrei s` le pierzi? Dac` nu, las` patetismul [i ascult` ce ams`-]i spun.

Dintr-o dat` capul \ncepu s-o doar` foarte tare. Toat`via]a ei p`rea f`r` sens [i ireal`. Deschise ochii ei mari,negri, [i-l privi obosit`.

– Cine ]i-a spus c`-mi doresc totul pe lume? Cine ]i-aspus c`-mi place s` fiu model?

– Fawn. {i cine \ndr`znea s`-i spun` nu lui Fawn?Nimeni, [tii bine asta. Nici tu, nici eu, nici m`car Sullivan.

– A[ vrea s` plec pentru un timp, zise Dareen, cu ochiipe fereastr`.

– Bine, bine, las` asta acum. Mai rezolv`m din pro-bleme, apoi po]i s` pleci o s`pt`mân`. Du-te la BarHarbour. Sau la Cape Ann.

– Nu-mi ajunge o s`pt`mân`, \mi trebuie cel pu]in unan.


– Ai \nnebunit? Un an? Warren ridic` tonul, indignat.Unde s` te duci un an? {tii cât ai pierde \n timpul `sta?

– Am anulat totul când mama... când Fawn s-a\mboln`vit. Acum nu am nici un contract.

– M` uluie[ti, Dareen. Scuz`-m`, dar Fawn cred c` ser`suce[te \n mormânt când te aude vorbind.

– Vreau s` m` duc undeva, \n sud, zise ea ca pentrusine.

– |n sud? repet` Warren.Ea \ncuviin]` din cap.– Sheffy, Fawn a muncit pe rupte ca s` scape de sudul

`la blestemat, acolo unde vrei tu s` te \ntorci acum. – Dar ast`zi sunt \ntr-o ma[in` funerar`, Warren. Toate

str`daniile ei au fost zadarnice! }i-am spus c` plec [i o voiface. Deja am aranjat câte ceva \n acest sens.

Warren o privi de parc` l-ar fi anun]at c` se retrage lao m`n`stire.

– Fii serioas`, Dareen.– Dup` cum ]i-am mai spus, m` \ntorc \n sud.Warren l`s` s`-i scape o \njur`tur`.– Nu te la[i, nu?Fata d`du din cap.Warren o privi uimit de parc` nu-i venea s` cread`.– Din p`cate \n]eleg c` nu se mai poate face nimic cu

tine, zise el dezgustat.Fata \l privi \ntreb`tor.

12 LINDA ADAMS

– |ntotdeauna m-am \ntrebat cum a putut Fawn s`creasc` o feti]` atât de supus` ca tine. Dar acum, brusc,v`d de ce e[ti capabil` [i cât e[ti de \nc`p`]ânat`. Vrei s`pleci [i gata, indiferent de consecin]e.

Fata \ncuviin]`.– Trebuie s` plec, o vreme. Totul mi se pare o

nebunie. Poate c` a[a a fost \ntotdeauna [i eu am fostprea naiv` ca s` \n]eleg.

– Nu po]i s` pleci f`r` s` apar` [i consecin]e. Ce veiface cu Sullivan?

Dareen p`ru c` se gânde[te un moment. Fusese\ndr`gostit` de Sullivan, sau a[a crezuse. Se \ndr`gostisede el la [aptesprezece ani, iar povestea lor de dragostefusese una dintre cele mai mediatizate din America.Numai c` nu fusese o poveste de dragoste. Sullivan os`ruta doar când erau fotografi \n preajm`.

– Dac` Sullivan o s`-mi simt` lipsa o s` vin` dup`mine, b`nuiesc. {i \ntr-un fel, ea spera c` a[a va fi.

– E[ti nebun`, zise Warren scuturând din capu-i chel. Ainou`sprezece ani [i nu [tii nimic. |ntotdeauna a existatcineva care s` aib` grij` de tine. Fawn \]i spunea [i când tre-buie s` str`nu]i, când po]i s`-]i [tergi nasul. Acum va trebuis` preiau eu toate problemele tale. Nu po]i pleca acum sin-gur`, Dareen, n-o s` te descurci, nu [tii nimic despre via]`.

Dareen nu-l mai auzea, trebuia s` plece, acesta era sin-gurul lucru important.


– Ascult`, zise Warren disperat. Cel pu]in promite-mic` nu rupi logodna. Dac` nu te gânde[ti la cariera ta,gânde[te-te la r`ul pe care i-l faci lui Sullivan.

Dareen \ncuviin]` printr-un gest din cap.– N-o s-o rup, promise ea, cu condi]ia s` nu se mai

fac` publicitate despre asta, \l rug` ea. S-o l`s`m s` moar`de la sine, nu? Sullivan n-are nevoie de mine. N-a avutniciodat`.

Warren d`du din cap exasperat, \n semn c` nu maiavea argumente.

Dareen \[i privi mâinile lungi [i prea sub]iri. Câteodat`se \ntreba cine era ea cu adev`rat. Nici nu-[i mai aminteavremurile când nu trebuia s` pozeze \n fa]a aparatului defotografiat pretinzând c` este ceea ce nu era. Nimic dinvia]a ei nu era real, ci doar o imagine pentru al]ii.

– Nu [tii nimic, zise Warren sup`rat. Nimic. N-am \ntâl-nit pân` acum o persoan` ca tine care nu [tie pe ce lumese afl`. Fawn lua \n piept toate greut`]ile, \n locul t`u, ealupta cu to]i. Tu nu ai nici cea mai vag` idee ce \nseamn`realitatea. Sheffy? M` ascul]i?

– M` numesc Dareen, zise ea.

Arcadia, scria pe panoul de la grani]a dintre state. Culitere mai mici scria: popula]ia este de 4126 oameni de treab`[i câ]iva cârcota[i b`trâni. Exist` [i câ]iva câini de vân`toare.

14 LINDA ADAMS

Dareen zâmbi. Chevroletul ei plin de praf, cu pl`cu]epe care era scris num`rul de New York, ap`ru dintr-unnor de praf. Arcadia, aici era cap`tul c`l`toriei ei.

Era o dup` amiaz` torid`, ca \n sud, [i \n Arcadia toat`lumea p`rea c` mo]`ie. Mimozele care cre[teau pe stra-da principal` se unduir` ca trezite din somn la trecereama[inii ei. La umbra unei magnolii care cre[tea pe peluzaunei case, odihnea un câine \ntins, fericit, probabil unuldintre câinii de vân`toare, men]iona]i la intrarea \nlocalitate.

|ncetini. Pe peluz` se afla un panou pe care citi:

MC FEE AGEN}IE IMOBILIAR~VÂNZ~RI, EVALU~RI, |NCHIRIERIASIGUR~RI

Cobor\ din ma[in`, \ntinzându-se fericit`, c`ci sim]eanevoia s-o fac`: condusese mult \n ultimele trei zile. Darmeritase efortul; acum se sim]ea destins` [i calm`. |[itrecu o mân` prin p`r. Apoi, con[tient` c` \mbr`c`mintea\i era cam [ifonat`, \ncerc` s` [i-o netezeasc` pu]in cumâinile, dar f`r` succes. |[i puse ochelarii de soare pe nas[i \ncepu s` priveasc` \n jur. Ceea ce vedea era totaldiferit de Manhattan, dar de fapt a[a [i sperase s` fie.

Deschise o u[` care scâr]âia cumplit [i intr` \ntr-unbirou unde era foarte cald c`ci ventilatorul din tavan nici


m`car nu reu[ea s` mi[te aerul. Un b`rbat slab, cu chelieridic` \ncet capul spre ea din hârtiile lui. Cu toate c` eraatât de cald, b`rbatul era \mbr`cat cu c`ma[` cu mânec`lung`, vest` neagr` [i cravat`. Aten]ia ei fu atras` de ziarulpe care-l citea acesta. O f`cu s` strâng` din din]i dispe-rat`. O, nu, \[i spuse ea.

„Top– modelul care este acum \n doliu dup` mama eise va c`s`tori cu steaua rock“, spunea un titlu mare de peprima pagin`.

Dareen se opri \n loc, descump`nit`. Acum se bucurac` nu era deloc machiat`, [i ar`ta ca o fat` obi[nuit`.Warren \i promisese c` nu va mai face publicitate legat`de ea [i Sullivan, dar se pare c` nu putuse s` opreasc` ocampanie deja declan[at`. O fotografie mare de pe primapagin` o ar`ta pe ea ascunzându-[i fa]a de fotografi. Pestefigura ei era scris: unde se afla logodnicul când frumoasa\[i \ngropa mama? Citi]i am`nunte \n pagina a [asea.

Iar domnul Mc Fee citise acea pagin`. Ridic` iritatprivirea spre ea, dar nu p`ru a o recunoa[te. Ea-[i scoasenervoas` ochelarii. F`r` ei ar`ta foarte tân`r` [i vulnera-bil`. |ntinse mâna b`rbatului din fa]a ei.

– Domnul Mc Fee? \ntreb` ea. Sunt Dareen Sheffield. Era adev`ratul ei nume, pe care rareori \l folosea.B`rbatul \nclin` din cap [i \ntinse mâna f`r` a-i arunca

vreun zâmbet binevoitor. Era clar c` nu f`cea parte din cei4126 de oameni de treab` ai ora[ului.

16 LINDA ADAMS

– Sunt de la New York, continu` ea, am vorbit la tele-fon pentru \nchirierea fermei Bailey, parc`. Dareen seopri a[teptând ca [i individul din fa]a ei s` scoat` o vorb`.

– Sheffield, zise el cu o voce strident`, de cârcota[.Sheffield... Da, ferma Bailey. V` a[teptam dis-de-diminea]`, a]i \ntârziat.

– Tennessee este mai departe decât se vede pe hart`,zise ea, zâmbindu-i de parc` s-ar fi disculpat.

– Tennessee este la distan]a la care trebuie s` fie! pufniel.

Ea nu avea nici cea mai vag` idee despre ce voia s`spun` individul din fa]a ei, dar nu mai zise nimic.

B`rbatul o privi o clip` apoi zise:– Este plin de cânt`re]i f`r` valoare care cele-

breaz` infidelitatea [i be]ia prin toate parc`rile, ziseel. Tot a[a cum Nashville este plin de femei vopsitestrident [i b`rba]i care nu [tiu s` cânte decât muzic`country.

Dareen clipi de câteva ori. Oficial, ea era \nc` logodit`cu un astfel de b`rbat care cânta la chitar`. Era drept c`Sullivan nu cânta country ci rock, dar f`r` \ndoial` dom-nul Mc Fee ar fi considerat c` asta era [i mai r`u.

– De la New York sunte]i? \ntreb` el. Apoi \[i f`cu vântcu ziarul din fa]a lui, pe care-l \ndoise la mijloc.

Ca hipnotizat`, Dareen \[i urm`ri propriul chip pem`sur` ce ziarul se mi[ca \nainte [i \napoi.


– Da, zise ea.– {i ce v` aduce \n Arcadia? o \ntreb` omul privind-o

suspicios.– Nimic, \i r`spunse ea. Apoi, realiz` c` r`spunsul ei

fusese cam lipsit de logic` [i ad`ug`: am avut un deces \nfamilie [i am sim]it nevoia s` plec pentru o vreme.

Tocmai atunci, ea \[i d`du seama c` nici nu [tia ce voias` fac`, [tia doar c` voia s` stea ascuns` de lume o vreme,s`-[i revin` apoi s` stabileasc` ce vrea de la via]`.

– Am nevoie de timp s` m` gândesc la multe lucruri,zise ea pe un ton de confesiune.

– Da, dac` asta sim]i]i acum... zise domnul Mc Fee.Poate c` ar trebui s` discut`m despre chiria pe care tre-buie s-o achita]i \n avans.

Dareen oft`.– Nici o problem`, am venit preg`tit`.Poate Fawn avusese dreptate [i totul pe lumea asta se

reducea la bani. Deschise po[eta.– Voi pl`ti chiar acum, zise ea. Accepta]i cecuri de

c`l`torie?– Lua]i loc pu]in, zise domnul McFee, devenind dintr-o

dat` foarte prietenos.El o urm`ri cum semneaz` cecurile, apoi le num`r` atent.– Cred c` v` aminti]i c` nu v-am promis nimic legat de

starea propriet`]ii.Dareen \nclin` capul.

18 LINDA ADAMS

– Da, mi-amintesc, dar nu am nevoie decât de lini[te [io priveli[te frumoas`. Pe un munte, undeva.

– |n privin]a asta, zona noastr` este favorizat`. Dacàm putea \nchiria doar pe criteriile astea, n-am aveaprobleme. Dar trebuie s` mai [ti]i c` dac` vre]i s` vi serepare casa va trebui s` pl`ti]i.

– Bine.– V`d c` sunte]i o persoan` u[or de mul]umit.– |ntotdeauna mi-a pl`cut s` m` \n]eleg bine cu cei din

jur. {i `sta era adev`rul. |ncercase din greu s`-imul]umeasc` pe cei din jur. Poate c` se str`duise preatare, \[i spuse ea.

– Sper c` sunte]i con[tient` de ceea ce v` a[teapt`,chicoti b`rbatul din fa]a ei. Este o ferm` cam izolat`. Ave]idoar un vecin, [i `la rù. Este un tip nesuferit, dar dacàve]i ceva de f`cut pute]i s`-l chema]i pe el. Este propri-etarul vin`riei.

– Vin`rie? repet Dareen.– Da, vin`ria Du Long, r`spunse Mc Fee, cu buzele

]uguiate de parc` i-ar fi \mp`rt`[it un mare secret.Dareen ridic` din umeri. De fapt, n-o interesa deloc ce

f`cea vecinul ei de ferm`. Nu [tia mai nimic despreaceast` zon`. Dup` moartea mamei sale se dusese \napartamentul lor [i f`r` s` se uite \nfipsese un bold peharta Statelor Unite. Acesta se nimerise pe micul or`[elArcadia. Nimeni n-o va g`si vreodat` aici.


– Doamna de la care \nchiria]i ferma, nu-l prea are lainim` pe acest Du Long, zise agentul imobiliar scuturân-du-[i capul chel. Nici eu de altfel. Familia Du Long viseaz`de mult s` cumpere ferma Bailey. S` cultive [i mai mul]istruguri. Omul pronun]` cuvântul cu o strâmb`tur` dinnas. Dar n-o s` apuce ei s` pun` mâna pe ferma Bailey!Doamnei Bailey nu-i pl`c bùturile. Nici mie de altfel.Cine pune o pic`tur` de bùtur` \n gur` este ca [i cum arl`sa \n mod con[tient s` i se ia min]ile.

– Mda, zise Dareen care nu [tia cum s` plece mai repede.– Domnul Rupert Du Long a f`cut tot posibilul s`

cumpere toate p`mânturile din zon`, pe care s`-[i cultiveblestemata asta de vi]` de vie, pufni domnul Mc Fee. {i s`v` mai spun ceva. Domnul Mc Fee se aplec` peste biroude parc` ar fi vrut s`-i \mp`rt`[easc` unul dintre cele maiteribile secrete. Nu numai c` [i-a for]at vecinii s`-i vând`p`mânturile, [opti el, dar are [i ni[te obiceiuri con-damnabile, mai ales legat de bùtur` [i femei. Este undonjuan convins. C`s`toria p`rin]ilor lui a fost un fiascode la \nceput. Mama lui era o fiin]` mic` [i ne\nsemnat`care n-a putut face fa]` cerin]elor familiei so]ului, a[a c` a\nceput s` foloseasc` tranchilizante. Cred c` n-a mai avutmintea limpede \n ultimii zece ani. Nu-i de mirare c` el n-arenici un pic de respect pentru cei din jur.

Dareen d`du semne de ner`bdare c`ci n-avea chef sàsculte bârfa lui Mc Fee.

20 LINDA ADAMS

– Ba chiar mai mult, \[i ]uguie domnul Mc Fee buzelea dezgust, omul `sta a poluat mediul, de pân` [i p`s`rilede pe aici umblau bete!

– Ce-a f`cut? \ntreb` Dareen.– A turnat resturile de la strugurii fermenta]i \n sis-

temul de alimentare cu ap` [i astfel s-au \mb`tat [ip`s`rile, zise Mc Fee cu o privire \n care se citea oroarea.Ca s` nu mai spun nimic despre possum sau pitpalac. A]iauzit expresia beat-mort? E bine, pe dealurile lui Du Longchiar [i sconc[ii sunt be]i. Este oribil ce se \ntâmpl` acolo.Eu sunt \ngrozit.

Dareen nu mai [tia ce s` cread` c`ci imaginea aceastade groaz` cu p`s`ri bete care intrau cu ciocurile direct \npini sau cu possumul beat la margine de drum nu prea sepotrivea cu nimic.

– Oricum, domnul Du Long are o mul]ime deangaja]i care abia a[teapt` s` le mai pice ceva delucru, a[a c` dac` ve]i avea nevoie de ajutor suntsigur c` ve]i rezolva imediat. Dar v-am spus toateacestea pentru ca s` v` asigura]i c` omul pe care-langaja]i este treaz.

Omul mai scoase ni[te sunete care exprimau mirarea [idezaprobarea fa]` de ce se \ntâmpla pe acolo, apoi \i\ntinse cheia casei.

Dareen se ridic` imediat [i porni c`tre u[`. Acest domnMc Fee i se p`rea un cârcota[ cam greu de suportat.


– |nc` ceva, domni[oar` Sheffield, mai zise el ridicân-du-se de la birou. Dareen se \ntoarse de la u[`. Eraobosit` iar ochii ei mari p`reau [i mai mari din cauza lip-sei de odihn`.

– Mi-a]i spus c` vre]i casa mobilat` [i m-am ]inut decuvânt.

– Foarte bine, zise Dareen zâmbind obosit`. Apoi, se\ntoarse din nou s` plece.

– Dar mobila nu este \n cas`. Ultimii chiria[i au avutmobil`, a[a c` au depozitat-o pe cea existent` \n pod. Vatrebui s` chema]i pe cineva s` v-o coboare.

– Foarte bine, repet` Dareen, dornic` s` scape cât mairepede de acolo.

Vorbele lui nu produser` nici un efect \n mintea eidecât târziu, dup` ce ie[i din ora[. Atunci \ncepu s` scu-ture din cap nemul]umit`. Mobila era \n pod? Individul`sta \i \nchiriase o cas` cu mobil` care se afla \n pod? Iarvecinul era un om care \mb`ta [i p`s`rile?

Dareen zâmbi nervos. Poate c` Warren avea dreptate,ea nu era capabil` s`-[i poarte singur` de grij`. |[i amintide chipul ei publicat pe prima pagin` a ziarului [i nu-imai veni s` zâmbeasc`. Se str`dui s` ignore aceast`amintire ca [i pe altele la fel de nepl`cute. Conduse totdrumul apoi, f`r` a se mai gândi la nimic nepl`cut.

P`durile de stejar [i pin f`cur` curând loc culturilor devi]`-de-vie care p`reau c` ocupe totul de o parte [i de alta

22 LINDA ADAMS

a drumului. Un anun] \i invita pe trec`tori s` vizitezecastelul Du Long, s` guste vinurile naturale [i s` vizitezepivni]ele. Deci intrase deja \n localitatea Du Long. Semnulde la intrare anun]a 300 de locuitori dar, f`r` cârcota[i.

Chevroletul ei urc` panta destul de abrupt` a dealuluide la ie[irea din localitate. Un alt indicator o informa c`se afla pe muntele Du Long. Probabil familia asta posed`jum`tate din ]ar`, se gândi ea, cu excep]ia celor câtevahectare pe care le \nchiriase ea. Atunci observ` indica-torul care marca drumul spre ferma Bailey. |[i impulsion`Chevroletul spre acel ultim urcu[. Când ajunse \n vârfulmuntelui priveli[tea de acolo \i t`ie respira]ia. Era multmai mult decât \[i imaginase ea.

Parc` ma[ina sub un dud b`trân din fa]a casei [i se uit`\n jur. Casa era vopsit` \ntr-un vernil– deschis, cu odung` galben`, [i avea \n fa]` o verand` minunat`.Dareen cobor\ din ma[in` dar acum nu mai sim]eaoboseala. Era doar pu]in ame]it` de aerul \nmiresmat alserii. De undeva se auzi cântând o pas`re. Soarele tocmaiapunea, iar ea se \ntoarse spre vest [i trase aer \n piept.Cerul era tot auriu [i putea vedea pân` \n dep`rtare.Undeva sub nivelul la care se afla ea trecea un râu [i din-colo de el, mun]i cât vedeai cu ochii.

Privind cerul [i valea aceea dintre mun]i ea [tiu c`indiferent cât de ira]ional [i instinctiv ar fi p`rut ceea cef`cuse, merita totul cu prisosin]`.


Dareen petrecu s`pt`mâna f`când cur`]enie, frecândpodelele, pentru ca acea ferm` s` arate ca un c`min. Nicinu sim]i oboseala c`ci f`cu totul cu bucurie, pentru casaei. Pentru prima oar` \n via]` lucrurile p`reau fire[ti, f`r`umbr` de artificial.

– Iluzia este totul, obi[nuia s` spun` Fawn. A[a c`Dareen se l`s` \ncântat` de realitate, indiferent cât deumil` era.

Singurul moment prost fusese atunci când intrând \ndormitor g`sise o fotografie a ei pe un perete, pus` pro-babil de cel care \nchiriase casa pân` atunci. O rupse ime-diat. I se p`ru ciudat c` propriile ei fotografii puteau s-omai surprind` [i acum. Ea nu se considerase niciodat`frumoas`. Fawn \i repeta \ntruna c` nu este frumoas`, cic` avea tr`s`turi bine conturate [i era fotogenic`.

Sub fotografia ei g`si ni[te comentarii ale fotografului.„Ochi de gazel`, scria acesta. Ochi inocen]i, umbri]i de

cele mai lungi gene. Gur` senzual`, ca de plu[. Cine esteea? Ispita sau copil`ria? Ispita [i copil`ria?

– Este comitetul pentru cur`]enie, [opti ea aruncândfotografia la gunoi. Se bucura c` l`sase \n urm` astfel denonsensuri. Chiar [i lunga, nefericita ei dragoste cuSullivan p`rea ceva de ne\n]eles acum.

24 LINDA ADAMS

Aici avea o via]` real`, cu probleme reale: de exemplu,mobila. Toat` ferma avea o singur` sob` [i un frigider,câteva scaune pe care reu[ise s` le aduc` singur` dinpodul plin de hârburi. Doamna Bailey, propriet`reasa,aruncase aici tot ce nu-i mai trebuia. Se afla acolo unamestec bizar de antic`rie [i lucruri desperecheate.V`zuse o sofa veche cu plu[ ro[u, un cuier din coarne decerb [i o lamp` f`cut` dintr-un extinctor de alam`.

Nu avea cum s` scoat` singur` sofaua de acolo, sausalteaua [i cadrul patului. Dormi aproape o s`pt`mân` pepodea, \n sacul de dormit cu care venise de la New York.I se p`rea c` tr`ie[te ca un deschiz`tor de drumuri, ca osupravie]uitoare, dar avea perspectiva c` va dormi dinnou \ntr-un pat. Se duse \n Arcadia la o cabin` telefonic`[i sun` la vin`ria Du Long s` cear` ajutor.

– Nici o problem`, i se r`spunse. Trimitem pe cineva,dar ar putea dura mai mult timp c`ci suntem la recoltare.Bine a]i venit, \ncerc`m s` v` ajut`m.

A doua zi se afla \n fânar [i \ncerca s`-[i reaminteasc`piesele mobilierului pe care-l v`zuse \n pod. Dar de ce\nghesuise cel dinaintea ei mobila \n acel loc imposibil?De la vin`rie i se spusese c` imediat ce va fi cinevadisponibil i-l vor trimite. |ntre timp trebuia s`


improvizeze, c`ci la asta se pricepea. Soarele dup` amieziise strecura [i prin u[ile podului de unde \ncerc` s` scoat`salteaua patului, dar cu toate eforturile ei n-o putu mi[ca.Pe când \[i \ndesa buzunarele cu mici articole debuc`t`rie z`ri un lampadar f`cut dintr-un extinctor. Aveanevoie de mai mult` lumin` \n cas`. |l lu`, fiind sigur` c`\i va g`si locul adecvat. Cu toate acestea, când \ncerc` s`-lcoboare constat` c` n-o putea face din cauza abajuruluipe care trebui s`-l de[urubeze. Reu[i s-o fac` [i pornifericit` pe sc`ri, cu abajurul \ntr-o mân` [i lampadarul \ncealalt`. Era ciudat ce mul]umire puteau s`-i produc`aceste mici lucruri pe care le putea rezolva singur`. Eraconvins` c` numai lucrurile obi[nuite \i aduceau marebucurie. Reu[i s` coboare scara \n aceste condi]ii dificile,cu mâinile tremurându-i din cauza efortului. Auzi un zgo-mot care venea de jos [i se \ntoarse \ntr-acolo.

– Trebuie s` admir cu cât` grij` ai f`cut coborârea, aistil, nu glum`.

Dareen se \ntoarse rapid spre direc]ia din care seauzise vocea, strângând lampadarul \n bra]e de parc` ar fisim]it nevoia de protec]ie.

Se afla \n fa]a unui b`rbat \nalt [i musculos, \mbr`cat \njean[i [i un tricou p`tat de transpira]ie. Avea p`rul castaniu,bogat [i un zâmbet aproape permanent pe buze. Se spri-jinea de u[a podului. Nu era b`rbierit, era plin de praf [itranspirat, de parc` ar fi venit de undeva, de pe un [antier.

26 LINDA ADAMS

Dareen se str`dui s`-[i reprime teama. O,Dumnezeule, \[i spuse ea, cine era acest b`rbat [i ce c`utaaici? Warren avusese dreptate, nu era bine c` plecase sin-gur` \n necunoscut.

– Cine e[ti? Ce cau]i aici? Ie[i din casa mea!Dar din vocea ei, dup` cum constat` singur`, lipsea

tonul autoritar.B`rbatul nu f`cu nici o mi[care. Era chipe[, [i continua

s-o priveasc` u[or amuzat. |n cele din urm` ridic` mâinile\n sus.

– Am venit cu un scop foarte pa[nic, zise el.Numai atunci realiz` Dareen c` era mult mai pr`fuit` [i

mai neglijent \mbr`cat` decât el. Avea praf [i \n ochi, iar[ortul \i era plin de paie. B`rbatul \i privi picioarele carese vedeau destul de bine, apoi o privi \n ochi.

– Am un mesaj pentru tine, sunt de la cram`.Dareen r`sufl` u[urat`, c`ci nu se a[tepta ca acei cu

care vorbise s` trimit` pe cineva atât de repede.– N-am vrut s` te sperii, zise el pe un ton foarte

calm, sco]ând din buzunar o foaie \mp`turit`. Dareense uit` la num`rul imprimat pe tricoul lui. Pe piept erascris „Crama Du Long“, apoi numele b`rbatului: Rip C.Field.

El \i \ntinse bucata de hârtie.– Trebuie s`-l suni pe Warren, spune c` este urgent.

Po]i folosi telefonul de la cram`.


|ncurcat`, Dareen schimb` lampadarul \n mâna stâng`[i lu` hârtia. Era atât de surprins` de apari]ia b`rbatului\ncât nu se mai \ntreb` cum o depistase Warren. |ncer-când s` \nghesuie bucata de hârtie \n buzunarul [ortului,sc`p` aparatul de cur`]at cartofi.

– Ah! B`rbatul scutur` din cap [i un zâmbet \i ap`ru \n col]ul

gurii.– Sper s` nu te supere \ntrebarea mea, dar a fost chiar

a[a de reu[it` petrecerea?– Ce petrecere? \ntreb` Dareen care nu \n]elegea

nimic. Atunci observ` c` ochii b`rbatului erau albastrucenu[ii, iar sprâncenele bogate. Ochii contrastau cupielea lui foarte bronzat`.

– Petrecerea din fânar, \i r`spunse el, ar`tând sprescar`. B`rbatul se apropie de ea [i-i lu` lampadarul dinmân`. Nu la astfel de petreceri \[i pun femeile abajururipe cap? {i sunt total neinhibate?

– Oh! exclam` Dareen, dup` ce-i smulse abajurul dinmân`, prea ru[inat` pentru a mai scoate vreun cuvânt.

El se mul]umi s` râd` [i s-o priveasc`. Apoi \[i duse dinnou mâna la centura pe care o purta, pe a c`rei cataram`era gravat Peter Pan, cântând din fluier.

Inima ei \ncepu s` bat` \ntr-un ritm aproape normal,dar nu se putu ab]ine s` se gândeasc` la cât de ridicol`trebuie s` fi fost coborând pe scar` cu lampadarul \n

28 LINDA ADAMS

mân`. Dar sim]ul umorului \l dep`[i pe cel al demnit`]ii[i fata \ncepu s` râd`, ar`tându-[i gropi]ele. Ochii ei mari,negri, \ntâlnir` ochii lui alba[tri [i r`maser` a[a privindu-sedestul de mult timp, poate chiar prea mult, \[i spuse ea.

B`rbatul o studia cu acela[i zâmbet pe buze.– Bine ai venit \n localitatea noastr`, \i spuse el. Acum,

las`-m` s` te ajut cu lampadarul `sta. Nu [tii când se pro-duce vreo scânteie [i se aprinde ceva pe aici...

– |ntr-adev`r, nu po]i [ti, zise ea, spunându-[i c` nutrebuia s` se afle acolo, pe scar`, zâmbindu-[i cu unstr`in. Era un b`rbat chipe[, `sta era adev`rul, cu ochiiaceia albastru cenu[ii, cu p`rul castaniu u[or ondulat, cunasul acela obraznic. Poate c` era muncitor la cram`, cine[tie, dar avea ceva, un farmec anume, ceva dezarmant \nfelul \n care aborda lucrurile. Dareen nu-i mai zâmbi. Elobserv` schimbarea.

– Trebuia s` te anun] mai devreme de prezen]a meaaici, zise el, ca o scuz`, dar n-am vrut s` te sperii [i s` cazicumva. Oricum, nu trebuie s` cari singur` toate lucrurilealea din fânar singur`.

Dareen \[i \ndep`rt` o [uvi]` care-i c`zuse pe frunte [i\ncerc` s` arboreze un aer demn.

– {tiu, zise ea. Am sunat la cram`, aveam nevoie de ajutor.– Da, consider` c` eu sunt ajutorul pe care-l a[tep]i.Ea porni spre u[a hambarului. |n trecere \l atinse, ceea

ce o f`cu s` simt` ceva ciudat ca un curent care-i travers`


bra]ul. N-ar fi trebuit s` lase ca privirile lor s` se \ntâl-neasc` acolo, la fânar. Dar ceva din ea, nici ea nu [tia ce,reac]ion` la masculinitatea lui [i sim]ea oarecare pl`ceres`-l aib` aproape.

– Ei, ce zici? |mi acorzi slujba asta? \ntreb` el.– Desigur, zise ea f`r` a fi prea convins` c` asta dorea.

Omul din fa]a ei p`rea mult prea b`rbat, fa]` de cei cucare se obi[nuise ea. Dar nu va fi prea mult` distrac]ie,domnule Field.

Spre uimirea ei, b`rbatul d`du capul pe spate, pufnind\n râs. Dareen \l privi uimit`.

– Domnule Field! Nu te formaliza! Spune-mi Rip, a[a-mizice toat` lumea.

– Nu voi renun]a la formulele de polite]e, oricum.– Eu \]i voi spune Ochi negri, de asta s` fii sigur`. Bine

ai venit, Ochi negri.Dareen nu mai [tiu ce s`-i r`spund` sau cum s`

reac]ioneze, dar cu o strângere de inim` sim]i c` [i-ar fidorit ca m`car odat` Sullivan s` se oboseasc` s-opriveasc` a[a cum o f`cuse b`rbatul `sta, ca pe o femeietân`r` pe care o dore[te.

30 LINDA ADAMS

Capitolul 2

|ncerc` s` ia lampadarul din mâinile lui chiar acolo, peverand`, dar el insist` s` i-l duc` \n cas`. Se uit` \n jur [iv`zând o m`su]` pe care ea o adusese tot din pod, a[ez`lampadarul lâng` aceasta [i-i puse abajurul.

– Cred c` ]i-ar sta mai bine ]ie cu el, zise Rip uitându-sela abajur apoi la ea.

B`rbatul avea o gur` ademenitoare, foarte senzual`, segândi Dareen. Dar apoi se opri spunându-[i c` nu eracazul s` se uite la gura lui. V`zuse mul]i b`rba]i frumo[i\n via]a ei, de fapt, fusese tot timpul \n preajma b`rba]ilorfrumo[i. Unii dintre ei, precum Sullivan, erau chiar preafrumo[i. B`rbatul se \ntoarse spre ea, cu mâinile pecureaua pe care se afla Peter Pan.

– Ce mai este de f`cut? o \ntreb` el.Dareen \ncerc` s` se concentreze [i-[i \ndep`rt` o

[uvi]` care-i c`zuse \n ochi. Dintr-o dat`, \[i dori s` fiar`tat bine. Dar el o privea de parc` ar fi pl`cut-o [i a[a.

El privi \mprejur. |nc`perea p`rea curat` c`ci eazugr`vise cu ni[te vopsea roz pe care o g`sise \n pod. Nuavea \nc` perdele [i draperii la ferestre.

– Pe timpul Fredei veneam s-o ajut la treburi de genul`sta, o inform` el. Ea a \nchiriat ferma asta \naintea ta. Ea[i micu]ul ei fiu. B`nuiesc c-o s` te pot ajuta [i pe tine.

– Ar fi grozav, sunt lucruri pe care nu le pot face sin-gur`. }i-a[ pl`ti desigur un salariu pentru asta. Dar mobi-la este foarte grea, crezi c` te po]i descurca singur cu ea?

B`rbatul o privi ridicând dintr-o sprâncean`, cu acelzâmbet ironic pe buze.

– Draga mea, sunt momente \n care trebuie s` ridic [iun tractor, mobila ta este floare la ureche pentru mine.Dar mai sunt [i alte lucruri de f`cut pe aici, nu numaimutatul mobilei. Dac` vei vrea s` ai mai mult` lumin` [is` po]i folosi [i aparatul de radio, vor trebui ref`cute cir-cuitele. Sobele vor trebui de asemeni ref`cute c`ci pe aicieste un ger cumplit iarna. Iar fereastra de la unul din dor-mitoare are lemn`ria stricat`. Va trebui s-o \nlocuiesc.

Dareen \[i \ndep`rt` cu un gest al capului p`rul care-ic`zuse din nou \n ochi, \ntrebându-se ce fel de ajutor lagospod`rie \i d`duse el Fredei \ncât ajunsese s` [tie atâtealucruri despre dormitor. Dar nu avea de gând s`-i pun`vreo \ntrebare; era clar c` Freda [i Rip fuseser` foartebuni prieteni.

Rip o m`sur` din priviri.

32 LINDA ADAMS

– Am fost prieten cu Freda, zise el de parc` ar fi citit pechipul ei nedumerire. Ea a \nchiriat ferma asta pentru a-[itermina teza de doctorat. Era v`duv` [i avea un b`iat. |npartea asta de lume ne place s` ne ajut`m vecinii, asta-i tot.

Dareen privi ochii aceia alba[tri care pentru primaoar` i se p`rur` serio[i. El o privi din nou de parc` i-ar ficitit gândurile cu foarte mare u[urin]`. Avea tr`s`turi binedefinite [i o b`rbie pronun]at`, care pe o figur` mai pu]inmasculin` n-ar fi ar`tat bine.

– A[adar, de unde vii? {i mai ales, cum s`-]i spun? La ceor` vrei s` vin la lucru?

Dareen \l mai privi o dat`. |[i pierdu din nou siguran]ade sine sub tirul \ntreb`rilor lui. Era ceva \n privirea lui\ndr`znea]`, ceva care \ndemna la intimitate [i care-itrimitea semnale de pericol \n tot trupul. Ce putea s` aib`ea \n comun cu un astfel de b`rbat?

– Sunt din New York, r`spunse ea zâmbindu-i. Po]i s`-mispui Dareen. Iar eu m` voi folosi de tine atunci când veiavea timp liber. Lucrezi program complet la cram`?

Rip l`s` capul \ntr-o parte [i o privi de parc` programulde lucru nu era subiectul lui preferat.

– |n timpul recoltei lucrez zi lumin`, dar mâine esteduminic` [i sunt liber. A[adar voi veni. Dar \nainte de apleca las`-m` s`-]i cobor patul din pod, v`d c` nu ai nimicde dormit aici. Freda \[i adusese [i patul. Tu unde dormi,pe podea?


Cum se face, gândi Dareen, c` el [tia [i desprepatul Fredei? Nu mai [tia ce s` cread` despre acestb`rbat.

– Am un sac de dormit, zise ea. Am unde s` dorm, nueste nici o grab`.

B`rbatul \[i trecu degetele prin p`rul des.– Sacii de dormit sunt buni afar`, dar folosi]i direct pe

podea nu asigur` nici un confort. O s`-]i aduc patul \ndormitor. Asta pot s` fac deocamdat` pentru un refugiatde la New York.

– Nu este nimic r`u legat de ora[ul `sta, zise Dareen,iar eu nu sunt refugiat`.

– {i atunci, ce cau]i aici? o \ntreb` el cu acela[i zâmbetironic.

Ea nu avu r`spuns.– {tii ce? N-ar fi mai bine s` te duc pân` la cram`, s`-l

suni pe Warren, sau cum \l cheam`? Apoi, ne \ntoarcem[i-]i cobor patul din pod.

Lui Dareen \ncepu s`-i bat` inima când \[i aminti deWarren. Cum de o g`sise? Dar dac`-[i imagina c-o vaconvinge s` se \ntoarc`, se \n[ela.

Dareen \[i \ncruci[` bra]ele la piept.– N-am de gând s`-l sun pe Warren, spuse ea cu fer-

mitate.– Dar sus]inea c` este ceva foarte urgent [i trebuie s`

ia leg`tura cu tine.

34 LINDA ADAMS

Zâmbetul acela cinic din col]ul gurii nu-i disp`reaniciodat`, remarc` Dareen. Oare ce g`sea el \n perma-nen]` amuzant?

– Pentru Warren totul este urgent, murmur` ea,f`cându-l pe Rip s` \n]eleag` c` nu-[i va schimbahot`rârea. Nu-l sun.

– Ai venit aici ca s` scapi de lume? o \ntreb` el ridicânddintr-o sprâncean`, de parc` ar mai fi auzit refrenul aces-ta de multe ori.

Ea nu spuse nimic, ci ridic` din umeri. Nu avea degând s`-i vorbeasc` acestui str`in despre problemele ei,indiferent dac` el p`rea s` fie foarte prietenos.

B`rbatul o privea la fel de amuzat. Apoi \i copie gestulridicând [i el nedumerit din umeri.

– De asta ajung unii pe aici. S` scape de toat` lumea.Apoi, dup` ce se mai lini[tesc [i le mai piere furia, rea-lizeaz` cât sunt de rup]i de lume [i se \ntorc de unde auvenit. Dar \n cazul t`u, pân` te hot`r`[ti s` te \ntorci tre-buie s`-]i aducem patul acela mare din pod. Ai cear[afuri?Plapum`?

Era un b`rbat \ndr`zne], nimic de zis, cel care se afla \nfa]a ei. Dareen \[i dorea ca discu]ia lor s` nu alunece atâtde u[or spre paturi [i cear[afuri.

– Nu trebuie s` te sim]i prost, te-am \ntrebat doar.– Nici n-o fac. Oricum, pot pune sacul de dormit pe

pat [i o s`-mi cump`r a[ternuturi mai târziu.


El o privi un moment, scuturând din cap de parc` nui-ar fi venit a crede.

– Nu [tiu de ce a trebuit s` \nchiriezi ferma asta, puteais` iei un cort cu care s` te duci undeva, \n sud, [i gata.

– Chiar a[a? zise Dareen care nu [tia dac` trebuia s` sesimt` insultat`. |mi aduci patul sau \mi dai sfaturi?

El o privi zâmbind. Avea aerul unui om care se amuzamai mult decât ar fi trebuit.

– O s`-]i fac rost de un pat, cu cea mai mare pl`cere.Când ie[ir` ea \ncepu s` se gândeasc` la felul \n care

Rip putea s` coboare patul din pod, trebuia s` fie orifoarte puternic ori foarte inventiv pentru asta.

Rip \[i \ndrept` camioneta spre pod [i trase cu spatele.Apoi, lu` o frânghie de nylon din trusa de scule. Subprivirile ei uimite urc` rapid \n pod, f`r` nici un efort, cuagilitatea unei pisici.

– Acum, urc` \n camionet`, \i strig` el de sus. O s`cobor \ncet patul dar va trebui s` m` ghidezi tu, c`ci nuv`d mare lucru \n spate. Dareen \[i d`du p`rul la o partede pe frunte [i se a[ez` pe bancheta camionetei.Privindu-l pe Rip \[i spuse c` era un b`rbat cu gesturifoarte precise, [i sper` c` nu va avea probleme lacoborârea saltelei. Dac` tot cu frânghia voia s-o coboare,atunci o va trage imediat dup` ce va cobor\ patul. Dar nicinu apuc` bine s` se gândeasc` la ce va fi c` Rip scoasecapul din pod.

36 LINDA ADAMS

– Ce vrei s` faci? strig` Dareen. Vrei s`-l la[i s` cad`direct pe mine, sau cum?

– Nu face g`l`gie! strig` Rip, ai \ncredere \n b`trânulexperimentat care a urcat aceste lucruri \n pod, [i tot el leva cobor\.

– Salteaua este foarte grea, protest` Dareen. N-am chefs`-mi cad` \n cap.

Rip se juca neatent cu frânghia pe care o avea pe mân`.O privi [i pufni \n râs.

– |mi pare r`u, Dareen, trebuie s` [tii c` eu am \ncer-cat uneori s` a[ez câte o doamn` pe saltea, dar invers tre-buie s` recunosc c` n-am f`cut-o. Deci, te rog s` ai\ncredere \n mine.

Dareen pufni ne\ncrez`toare.– {i dac` nu-]i inspir \ncredere deocamdat`, continu`

el, bazeaz`-te pe instincte. Ai auzit vreodat` de scripete?Ea \l privi observând acel dispozitiv cu un cârlig de fier,

care era ceea ce numea el scripete.– Iar dac` nu [tii fizic`, afl` de la mine c` principiul

scripetelui este...– Cunosc [i eu ceva fizic`, spuse ea, f`r` a mai

men]iona c` notele ei la aceast` disciplin` nu fuseser`prea grozave.

– Dar cu nodurile cum stai, feti]o? continu` el.Dareen observ` cu uimire c` Rip strecurase frânghia \n

jurul patului, legându-l ca pe un pachet.


– Nu prea bine, zise ea.– La ce nu stai prea bine?– Nu m` prea pricep la noduri, r`spunse ea. Pot s` fac

nod la un adidas, nimic mai mult. Dar ce faci acolo?– Nu-]i face probleme cu nodurile, \ncepu el s` râd`.

Uite, am f`cut deja unul, iar dac` tragi de un cap`t se des-face imediat. Acum \ns` trebuie s` fii atent`. Orienteaz`patul spre platforma camionetei. Eu o s`-l sprijin pân` os` fii tu gata. Apoi, trage de cap`tul liber, [i patul se val`sa pe platform`, nu va fi nici o problem`.

Dareen putea s`-i vad` mu[chii \ncorda]i; el \[i trecufrânghia peste bra], oprind-o atunci când patul se sprijinide platforma camionetei.

– Acum, a[az`-l! strig` el.Dareen \l privi uimit` c`ci nu se a[tepta s` poat` face

asta, dar dup` cum \i promisese el patul p`rea f`r` greu-tate, a[a c` putu s`-l manevreze. Dup` ce-l a[ez` pe plat-forma camionetei, ea desf`cu nodul, spre uimirea ei f`r`mare greutate.

– Vezi? zise el satisf`cut. Nu este mare scofal` s` dai unpat unei femei. Apoi, \ncepu s` trag` frânghia \n sus.

|n continuare, el cobor\ somiera, salteaua, t`bliile,lucru care-l f`cu s` transpire [i s`-[i scoat` tricoul, iar eaputu s`-i vad` mu[chii str`lucind \n lumina soarelui.Dup` câteva minute \i curgea sudoarea pe umeri [i pepiept, ocazie cu care ea observ` c` Rip era un b`rbat cu

38 LINDA ADAMS

un trup de \not`tor, cu musculatura bine format`. P`rul \ic`zuse \n ochi, iar el arunc` tricoul \n spatele camionetei,o ajut` s` urce [i porni, dar nu spre cas`. Dareen observ`c` o luaser` spre munte.

– Unde... \ncerc` ea s`-l \ntrebe dar el o opri.– Mi-e foarte cald [i nici ]ie nu-]i este prea bine. Hai s`

ne r`corim [i dup` asta o s`-]i [i montez patul.– Unde... \ncepu ea din nou, dar camioneta se opri \n

momentul acela de parc` ar fi lovit un iepure. Dareen selovi de um`rul lui gol.

– La cram` este un lac, zise el zâmbind de parc` s-arfi bucurat de acest moment \n care o vedea atât deuluit`. Nu-]i face probleme, nu este nimeni acolo \n tim-pul zilei.

– N-am chef s` \not, protest` ea, n-am costumul debaie la mine, a[a c` renun]` la ideea asta.

Rip o privi cu acela[i aer atotcunosc`tor.– Nu-]i face probleme, doar n-o s`-]i cer s` faci baie

goal` cu mine. S`rim \n ap` \mbr`ca]i, a[a este la ]ar`. Cui\i pas`?

– |mbr`ca]i? |n lac? |ntr-un lac nedezinfectat, nu mi separe o idee bun`.

Dareen pufni dispre]uitor, dar recunoscu pentru sinec` ideea nu i se p`rea tocmai rea.

– Se vede c` ai stat doar la ora[. Lacul `sta a fost l`sataici de Dumnezeu. Nu-]i dau voie s`-l critici.


Dar \nainte ca ea s` poat` spune ceva, camioneta seopri din nou brusc [i ea se lovi din nou de um`rul lui gol.

– Ce-a fost asta? \ntreb` ea alarmat`.Un animal cu botul lung, ceva \ntre aligator [i minge

de bowling tocmai trecea drumul.– Era un armadillo, cam b`trân, ce-i drept. Abia se mai

mi[ca. Nu face nici un rù.– De unde a ie[it? Doar nu trìe[te \n lac?El \ncepu s` râd`.– Animalele astea trìesc \n p`mânt, or`[eanco. {i se

mut` spre nord \n fiecare an. Cine [tie? Pân` ajungi \napoila New York o s` ai vecin vreunul din `[tia!

– De unde [tii, poate nici n-o s` m` mai \ntorc la NewYork! zise ea must`cind. De fapt nu avea planuri, c`ci numai apucase s` gândeasc` limpede de când acest musafirnea[teptat o surprinsese \n hambar.

– Chiar a[a ? Ai fost dezam`git` atât de tare? La vârstata?

Da, la vârsta mea, \[i spuse ea. Nu are de unde s`[tie, dar muncesc de la patru ani. De unde s` [tie el cuce m-am ocupat?

– Te po]i \ntoarce lini[tit`, zise el. Nimeni nu st` aiciprea mult. Avem de toate aici numai existen]a f`r` munc`pe rupte n-o putem asigura nim`nui.

Atitudinea lui se modificase imperceptibil. Dareen nuera obi[nuit` cu acest fel de a fi al noului ei vecin.

40 LINDA ADAMS

– Dar tu de ce ai r`mas? \l interog` ea.– Pentru c`-mi place s` muncesc, pentru c`-mi place

aici. Dar tu de ce ai venit tocmai pe meleagurile astea? |nafar` de dezam`girea provocat` de vreun b`rbat...

Ajunseser` deja la lacul care str`lucea \n poieni]a dininima muntelui, precum un safir. Spre nord, pe dealuri,cât vedeai cu ochii se \ntindea doar vi]` de vie.

– }i-am pus o \ntrebare, insist` el, privind-o.Peisajul care se deschidea \n fa]a ochilor \i aminti f`r`

s` vrea de via]a ei de pân` atunci, complicat` a[a cumfusese. Aici totul era atât de simplu [i pitoresc.

– Nu ajunge c` am venit aici pentru a sc`pa dedezam`gire?

– Pentru mine nu este de ajuns, r`spunse el coborânddin camionet` pentru a-i deschide portiera. El \[i \ntinsemâna iar ea o accept` de parc` ar fi fost cel mai firesc gest.Rip avea un bra] bronzat [i musculos.

– Aici, \n vârful muntelui, nu au voie dezam`gi]ii, cinumai cei care gust` bucuriile simple, fire[ti.

Rip o privi din nou. Era o fat` cam \nalt` [i nu eraobi[nuit` ca lumea s` se uite \n jos la ea. Sullivan [i eaerau de aceea[i \n`l]ime.

– {tii, zise el privindu-i cu mult interes buzele [i ochii,nu cred c` e[ti con[tient` cât e[ti de frumoas`.

Inima ei \ncepu s` bat` mai tare, [i ro[i brusc. F`cu unpas spre a se dep`rta de el.


– Nu te dep`rta de mine, Ochi negri, scoate-]i pantofii.– Pantofii? zise ea sim]indu-se lipsit` de ap`rare– Voi \nota]i \nc`l]a]i la New York? o \ntreb` el,

rezemându-se de camionet` pentru a se desc`l]a.Dumnezeule, acest b`rbat era imposibil! Nu se putea

sim]i relaxat` \n prezen]a lui. A[a c` se rezem` [i ea deaceea[i camionet` [i-[i scoase pantofii [i [osetele.

– Vino, Dareen, zise el prinzând-o de mân`.Fata \l urm`, sim]ind moliciunea ierbii sub t`lpi [i i se

p`ru ceva minunat c`ci ea pân` atunci nu umblase des-cul]` decât pe covor. Ezit` o clip` la marginea laculuicând v`zu mâlul.

– Nu vom avea probleme? Proprietarul nu se opune?B`nuiesc c` este proprietate privat`.

El o privi ciudat [i o trase spre ap`.– Nu va obiecta, este chiar \ncântat, te asigur.– Crezi? zise Dareen cu picioarele afundate \n mâl,

imaginându-[i c` \n acesta se aflau o mul]ime de crabi,]estoase, sau lipitoare.

Rip se opri [i o privi atent.– Sunt chiar sigur de asta. Dar nu [tiu ce e cu tine,

pari speriat`. M` mir`, c`ci locuie[ti \n New Yorkul celcu zece mii de infractori, iar acum te sperii de ni[tenoroi!

– Nu sunt speriat`, zise Dareen. {i chiar dac` apa ecurat`, despre mâl nu se poate spune acela[i lucru.

42 LINDA ADAMS

– Cine este transpirat [i \nc`lzit ca noi nu trebuie s` se\mpiedice de ni[te mâl. |nainte de a a[tepta r`spunsulfetei, el o ridic` \n bra]e [i intr` cu ea \n ap`.

Rip \ncepu s` râd` când apa \i ajunse la piept. P`rulfetei se udase.

– Vezi ce bine este?Dareen rezist` tenta]iei de a-[i \ncol`ci bra]ele de gâtul

lui. Apa era rece [i p`rea o binecuvântare, dup` toatec`ldura zilei.

– Da! strig` Dareen, uimit` c`-i pl`cea s` fie ]inut` \nbra]e de acest b`rbat.

– Spune-mi \nc` o dat` c`-]i place!– Da, \mi place, recunoscu ea, dar cred c` trebuie

s`-mi dai drumul.– Dac`-]i dau drumul va trebui s` stai cu picioarele \n

mâl. Rip \i d`du drumul \ncet, cu grij`, dar \[i ]inu mâinile

pe umerii ei când pe picioarele ei explorau cu grij` fun-dul apei.

– Sim]i cât este de catifelat mâlul?Dareen \ncerc` s` con[tientizeze ceea ce sim]ea. Rip

avea dreptate, sim]ea c` p`[e[te cu talpa goal` pe catifea.– Trebuie s` recuno[ti c` este o senza]ie foarte

pl`cut`.– Bine, dac` insi[ti atât o s`-]i spun c` mi se pare foarte

pl`cut` atingerea mâlului.


Rip \i d`du drumul iar ea se sim]i dintr-o dat̀ lipsit̀ de ap r̀are.– {i asta a fost doar prima senza]ie, zise el pornind

\not. Vino, Dareen, te vei sim]i ca \n rai. Rip continua s`\noate spre mijlocul lacului, cu u[urin]a cuiva care f`cuseasta toat` via]a.

Dareen \l urm` sim]ind cum o \nv`luie apa ceaminunat de rece. Ce-ar fi spus Fawn, gândi ea cu un sen-timent de vinov`]ie, dac` ar fi v`zut-o \ntr-o astfel desitua]ie? Ce-ar zice Sullivan? Probabil c` ar ]ipa la eaadmonestând-o c`-i stric` lui imaginea. Dup` Fawn, el eraurm`torul ochi critic.

Dar curând, Sullivan disp`ru din mintea ei, ducându-se\napoi la New York acolo , unde era via]a lui. Doarsenza]ia de vin` persist`. Rip ajunsese deja la mal [i sea[ezase sub s`lcii, cu trupul acoperit de pic`turi de ap`care str`luceau \n b`taia soarelui. Jean[ii \i erau uzi, iar elst`tea cu picioarele goale pe iarb`.

Senza]ia de vin` se intensific` din cauza atrac]iei pecare o sim]ea fa]` de Rip Field. Acesta n-o sc`pa nici unmoment din ochi.

Dareen \not` [i se juc` \n ap` fericit`, câteva momente,\ncercând s` fac` abstrac]ie de prezen]a lui. |n cele dinurm`, ea i se al`tur` sub s`lcii, iar \ngrijorarea [i senti-mentul de vin` reap`rur`. Dar de fapt nu avea de ce s`-[ifac` probleme. El st`tea \ntins, cu ochii \nchi[i, ca o pisic`la soare. P`rea c` uitase complet de prezen]a ei.

44 LINDA ADAMS

Dareen se a[ez` al`turi, \ntrebându-se dac` trebuias`-i pese c` el nu-i acorda nici o aten]ie.

Dar iat` c` b`rbatul \ncepu s` se \ntind` lene[, apoideschise ochii.

– S-a f`cut târziu, zise el. Cred c` trebuie s`-]i fac patul,s` ai unde dormi la noapte, nu? E[ti gata de plecare?

Dareen \ncuviin]` printr-o \nclinare a capului. Dintr-odat` deveni con[tient` de bluza ud`, sub care i se contu-rau sânii [i de privirea b`rbatului. Ea [tia c` figura ei trans-mitea mesaje complexe [i confuze privitorului, inocen]`[i experien]`, virtute [i voluptate. Rip se l`s` din nou pespate continuând s-o priveasc`.

– Haide, mutri[oar` simpatic`, tot ce este bun se ter-min` repede.

|notar` spre malul de pe care veniser`. Acum, apa li sep`rea mai cald` când \ncepea s` se r`coreasc`. Pe drumulspre cas` nu schimbar` nici un cuvânt. Rip \[i \mbr`casetricoul, care se lipise de pieptul ud [i fredona o melodievesel`.

– Când o s` ai [i tu telefon? o \ntreb` el parcând \n fa]averandei.

– Niciodat`, \l surprinse ea. C`ci ea venise aici pentrulini[te, pentru singur`tate, intimitate, dar el dejainvadase noua ei lume pe care luptase atât s` [i-o f`u-reasc`. Dareen \[i deschise singur` portiera [i cobor\.N-am nevoie de telefon.


El ridic` dintr-o sprâncean` [i cobor\ din camionet`.– O femeie singur`, f`r` telefon? E[ti cam izolat` aici.

Ai nevoie de unul.– M` simt bine a[a. Dareen nu avea nevoie de telefon,

mai ales acum când Warren o descoperise. Asta \nsemnac` el va insista, o va c`uta de sute de ori, cerându-i s` se\ntoarc` la New York.

– Este un loc singuratic, dar avem [i noi vagabonzi peaici, o aten]ion` el. Mai ales \n perioada recoltei. Asta-ispuneam [i Fredei. Dar ea cel pu]in avea telefon, un copilcare putea fugi dup` ajutor [i trei dul`i de n`dejde.

Dareen \ncerc` s`-l ajute s` care t`blia patului, dar el refuz`,spunându-i c` o poate duce singur pân` \n dormitorul dinfa]`, amintindu-i cât de apropiat fusese de Freda [i de cas`.

– N-am nevoie de telefon sau de câini, spuse ea.Nimeni nu m-a deranjat pân` acum. Iar dac` o vor face,am arm`. Spuse aceste vorbe cu oarecare mândrie deparc` ar fi vrut s` spun` c` [tie ea ce face.

Rip l`s` pe podea t`blia patului [i o privi uimit.– Ai arm`?– Da, zise fata ridicând b`rbia. – {i ce [tii tu despre arme?– Po]i omor\ cu ele pe cine te deranjeaz`.– Pur [i simplu? Extraordinar! Te rog, las`-m` s` duc

salteaua, s`-mi limpezesc pu]in gândurile. Numai asta [tiidespre ele? Dar [tii c` te po]i \mpu[ca singur`?

46 LINDA ADAMS

– N-o port tot timpul cu mine, r`spunse ea bravând. O]in pentru situa]ii de pericol.

– Folose[te un pistol f`r` s` [tii cum s-o faci [i o s` aiun astfel de caz, \n care tu vei fi personajul principal. |]igarantez asta. Cel mai bine este s` scapi de el, arunc`-l \nlac sau \n râu. |ngroap`-l, f` ce vrei cu el. Iar acum d`-tela o parte!

Lui Dareen nu-i pl`cea s` i se spun` ce are de f`cut. Eafusese convins` c` pistolul \i va fi de ajuns pe acestemeleaguri necunoscute.

– {tii, Rip, \ncepi s`-mi spui ce am de f`cut [i asta nu-miplace.

– |ncerc s` te aduc cu picioarele pe p`mânt, \i spuse elluptându-se cu salteaua, prea mare pentru a o scoate peu[`. O s`-]i aduc un câine, iar tu scap` de pistol. Cu com-pania de telefoane o s` iau eu leg`tura.

Dareen st`tea cu bra]ele \ncruci[ate. |ncercase s`-lpun` la punct a[a cum ar fi f`cut Fawn.

– Te-am angajat s`-mi cobori lucrurile din pod, zise ea,nu s`-mi dai sfaturi de via]`.

– Nu z`u? zise el p`rând indiferent. Dintr-o dat` aidevenit expert` \n toate? Mi-amintesc c` acum o or`nici nu [tiai ce senza]ie pl`cut` este s` sim]i mâlul subt`lpi!

– N-a fost ceva extraordinar, i-o \ntoarse ea, vrând s`-lpun` cumva la punct c`ci p`rea prea sigur pe el.


– E[ti o fat` \nc`p`]ânat`, chiar foarte, zise Rip care selupta de ast` dat` cu somiera patului.

– {i tu e[ti la fel, i-o \ntoarse Dareen, rezemat` de unuldintre stâlpii verandei.

– Mda, dar \nc`p`]ânarea mea conteaz` mai pu]in. Nu\ncerca s` schimbi subiectul, Dareen. Nu este bine s` aiarm`.

– N-am schimbat subiectul. Tu ai f`cut-o. Tu ai adus \ndiscu]ie problema \nc`p`]ân`rii mele. Tu ai amintitmâlul, tu ai schimbat, a[adar, subiectul.

– {tii ce? zise Rip cu un aer dezgustat de data asta.Discu]i cu mine \n contradictoriu a[a cum ar face oricefemeie!

– Dar cum trebuie s` discut? Doar sunt femeie! – Da, zise el privind-o cu ochii lui care de data asta

aveau lucirea o]elului. }i-am spus c` o femeie singur` arenevoie de unele m`suri de siguran]`. Mâine o s`-]i aducun câine de paz` [i pe reprezentantul companiei detelefonie. O s`-]i mai aduc o bât` de base-ball sau oricealtceva vei considera c` te poate ajuta, dar tu \mi vei dapistolul, da?

Lui Dareen cererea lui i se p`rea ridicol`. Fawnavusese mult timp un pistol, de[i nu-l folosise nicio-dat`.

– Te rog s` nu-mi mai spui ce am de f`cut! Toat` via]amea a existat câte cineva care s`-mi spun` ce am de f`cut.

48 LINDA ADAMS

M-am s`turat de sfaturi, iar dac` le-a[ fi ascultat a[ fi pututr`mâne la New York. N-am nevoie de strìni care s`-micoordoneze via]a.

– E[ti [i tu con[tient` c` am dreptate, eu am trìtprintre oameni cu pistoale [i am v`zut multe accidente,crede-m`.

– Nu asta este problema, zise Dareen. Dac` se faceapel la ra]iune, sunt gata s` r`spund.

– Atunci, f`-o!– Domnule Field...– Nu m` numesc Field, ar fi trebuit s` [tii asta!Fata \l privi uimit`, cu ochii mari. Ea citise ce scria pe

tricoul lui. Du Long Demons, Rip C. Field.– Dar...– Numele meu este \ntr-adev`r Rip Du Long, sau cum

ai auzit probabil, Rupert.Fata \l privea uluit`.– Dac` l-ai cunoscut pe Oliver Mc Fee, [tii destule

despre mine. Sunt celebrul ucig`tor de p`s`ri. {i altele...– Dar, ezit` ea, pe tricoul tù scrie...– Rip este porecla mea, pufni el. Este un tricou cu care

am jucat base-ball, eram centru \nainta[. Acum, ce-ar fi s`d`m mâna [i s` lu`m totul de la \nceput?

– Chiar ai f`cut tot ce se spune despre tine?– Ei, nu chiar tot. Sau s` zicem c` o parte... din

gre[eal`. Dar lui Mc Fee \i place s` dramatizeze.


– Trebuia s`-mi spui, zise ea abia [optit.– A[teptam ocazia s`-]i vorbesc despre acuzele pe care

Mc Fee mi le tot aduce. B`rbatul \i lu` palma \n mâinile lui. Se uit` la pat, apoi

la ea.– Ce motiv are s` nu te plac`? \ntreb` ea, con[tient` de

c`ldura lui [i de puterea pe care o degaja.– Pentru simplul motiv c` atunci când am cump`rat

p`mânt aici, n-am f`cut-o prin agen]ia lui.– |n]eleg, zise Dareen, \ntrebându-se dac` era cazul

s`-[i mai lase palma \n mâinile lui. |ncerc` s`-[i retrag`mâna dar el i-o re]inu. Bine, Dareen, voi reveni mâine s`te ajut cu restul mobilei. |ncearc` s` dormi bine, s` teodihne[ti. Iar \n semn de mul]umire pentru munca pecare am depus-o aici, te rog s` \ncerci s` m` visezi.

|i eliber` mâna [i plec` spre camionet` l`sând-o uluit`,f`r` puterea de a mai spune ceva.

Nu mai cunoscuse un astfel de b`rbat. |i provocasemulte emo]ii dar, ceea ce ei i se p`rea ciudat, o f`cusefericit`. P`rea un om n`scut pentru a se bucura de via]`.

50 LINDA ADAMS

Capitolul 3

Soarele se ivi de undeva de dincolo de mun]i. Dareen,care se trezise \n]epenit` dup` somnul \n patul coborâtdin pod, se \ntinse [i zâmbi.

De undeva se auzi clopotul unei biserici. Ni[te p`s`riciripir` \ntr-un copac de prin apropiere [i ea-[i dori s`-lpoat` identifica, dar renun]` c`ci nu cuno[tea prea binetopografia locului. Se scul` din pat, f`cu du[ apoi mânc`un mic dejun consistent pe care-l [i vedea depunându-i-sepe [olduri, [i-[i preg`ti o cafea cu fri[c`. Cu picioarelegoale, \mbr`cat` \ntr-un [ort alb [i un tricou pe care erauimprimate ni[te margarete, se duse \n verand` unde sea[ez` \n leag`n [i-[i b`u cafeaua privind mun]ii.

Vântul b`tea \ncet [i-i flutura p`rul, iar ea era atât defericit` c` se afla la 1700 de mile de New York. Sullivanera [i el tot la 1700 de mile dep`rtare de ea. Iar Rip Du

Long se afla undeva pe drumul care pornea de sub aceldud din fa]a verandei. Se \ntinse [i zâmbi unui gândanume, spunându-[i c` nu trebuia s` se gândeasc` la RipDu Long. Aflase despre el c` era afemeiat, c`ci domnul McFee avusese grij` s` vorbeasc` destul. Important era c`Rip o tratase ca pe o femeie, ceea ce Sullivan nu f`cuse.Rip o tratase cu c`ldur` [i aten]ie, lucru cu care ea nufusese obi[nuit`. |i pl`cea asta dar o [i speria.

Dareen nu era fata care s` aib` o simpl` rela]ie fizic` cuun b`rbat [i probabil c` Rip numai asta dorea de la ea.

Fawn o \nv`]ase c` pentru o femeie numai cariera eraimportant`. Nimic altceva nu mai conta. Iar atâta vreme cât eaera un model de succes [i avea un cont substan]ial \n banc`...

Tat`l ei fusese ucis \ntr-un accident minier, pe când eaera foarte mic`, iar mama r`m`sese cu o pensie nesem-nificativ`, \ntr-un or`[el din Kentucky. Nu-[i amintea cumar`ta tat`l ei. Fawn \i spunea c` fusese \nalt [i frumos. Câtdespre Kentucky, ea nu-[i amintea nimic. Din toateamintirile ei r`zb`tea doar figura mamei care-i netezisecalea c`tre lume [i succes.

Dareen era visul american, a[a-i spunea Fawn. Ambeleerau, de fapt, visul american. C`ci Fawn ajunsese pe oculme la care altele nici nu \ndr`zneau s` viseze, porninddin Kentucky, cu un copil \n bra]e!

Sullivan fusese o g`selni]` legat` de publicitate, [i el oinclusese \n programul lui al`turi de exerci]iile de ridi-

52 LINDA ADAMS

carea greut`]ilor sau aranjarea p`rului. Dareen fusesedestul de confuz` la \nceput, apoi se sim]ise r`nit`.

Numele acestui joc, Sheffy, este iluzia, \i tot repetaFawn. Sullivan e perfect pentru tine, este ceea ce-]i tre-buie pentru cariera ta.

Scutur` din cap privind spre munte. Nu avea de gânds` se m`rite cu un b`rbat numai pentru c` asta o ajuta \ncarier`. Nici nu se va l`sa cucerit` de ceea ce-i spuneaFawn s` evite: „un b`iat prea obi[nuit“. Cu acest b`rbat ac`rui ocupa]ie era de a face vin ce putea s` aib` \n comun?Dar pe la amiaz`, când camioneta lui intr` \n curtea fer-mei, ea nu mai gândi la fel. Era \mbr`cat pentru lucru, cujean[i [i cizme de cowboy, p`l`rie Stetson, dar de dataasta purta o centur` cu cataram` de argint care ilustra ocram`.

– Bun`, Dareen, zise el. Am venit s`-]i cobor restul demobil` [i s`-]i mai dau indica]ii \n privin]a vie]ii tale.

– N-ai putea s` te rezumi la a-mi cobor\ mobila? \ntreb`ea.

– Nu. Am fost la biseric` azi– diminea]`, mi-am ascul-tat inima [i am decis c` ai nevoie de sfaturile [i ajutorulmeu, a[a c`, iat`, el este Limburger. |ncepem cu el. Ripdeschise u[a pasagerului [i un câine s`ri \n fa]a ei.

– Ce este f`ptura asta? \ntreb` ea uitându-se la bietulanimal care-i lingea picioarele. Dareen \ncerc` s` evitedovezile lui de afec]iune.


– El este Limburger, repet` Rip de parc` prin acestecuvinte i-ar fi explicat totul.

– Limburger? Salamul `sta cu p`r? protest` Dareen,protejându-[i picioarele de dovezile lui de afec]iune.

– El va fi paznicul t`u, zise Rip descheindu-[i c`ma[a [isuflecându-[i mânecile. Nu-]i aminte[ti c` am stabilit s`-]iaduc un câine iar tu s`-mi dai arma?

– Las`-m`! strig` ea dar câinele continu` s` sar` sprefa]a ei \n dorin]a de a o s`ruta. F`cea adev`rate tumbe,p`rea un câine dornic s`-[i dovedeasc` utilitatea [idorin]a de a avea o st`pân`. ~sta este câine de paz`? Fiiserios, Rip! M` faci s` râd!

– Crede-m`, este un câine de[tept [i [tie s` te apere.Teva adora. Iar acum hai s`-]i mut sofaua [i biroul. A[a-mipetrec eu duminica. Dar \ntre timp, Rip scoase un pachetdestul de mare pe care i-l \ntinse.

– Ce este aici? \ntreb` ea curioas`.– Plapum`, cear[afuri [i dou` perne. Numai gândul c`

\n noaptea asta vei dormi \n ele m` face s` m` \nfior. Nuaveai de unde s` cumperi altele, ast`zi fiind duminic`magazinele sunt \nchise. Iar acum \ncal]`-te cu o perechede cizme, dac` ai.

– V`d c` nu vrei s` \ncetezi s`-mi spui ce am de f`cut!– Bine, n-ai decât s` mergi astfel \nc`l]at` prin buruieni

[i o s` vezi. E[ti fat` crescut` la ora[, toate buruienile vorc`uta s` te zgârie. S` nu-mi spui c` nu te-am prevenit!

54 LINDA ADAMS

La gândul c` printre buruienile atât de \nalte puteau sèxiste [i [erpi, Dareen \[i spuse c`, poate, Rip trebuia ascultat.

– {i ni[te m`nu[i, adùg` el. Sunt destui pìanjenimari pe aici, care-[i fac veacul \n mobilele din pod. {i lorle plac gleznele fetelor de la ora[.

Ce b`rbat! gândi Dareen. |i pl`cea s-o sperie cu totfelul de creaturi abominabile precum pìanjenii [i [erpii.Dar decise s`-l asculte [i-[i scoase cizmele [i m`nu[ile dincutie. Le lu` cu aten]ie, ca nu cumva vreun pìanjen s` sefi strecurat \nùntru. |nainte de plecare \[i cump`raseni[te cizme de cowboy de la Nashville, pentru c` nu avu-sese niciodat` acest gen de \nc`l]`minte. Se gândi c` vaar`ta ridicol cu [ort [i cizme, dar Rip nu spuse nimic. Oajut` s` urce \n camionet` [i se \ndreptar` spre hambar,cu Limburger alergând vesel dup` ei.

– Nu pot s` p`strez câinele, ce fac cu el dac` va trebuis` m` \ntorc la New York?

Rip \i arunc` o privire tìoas`.– Ieri erai sigur` c` nu te mai \ntorci acolo!– {tiu c` a[a am spus, zise ea r`sucind \ncurcat`

m`nu[ile \n poal`, dar dac` totu[i va trebui s-o fac? Estecâine de ]ar`, nu se va obi[nui la ora[.

– |n felul acesta nu te vei \ntoarce la New York, pentruc` eu a[ putea s` te dau \n judecat` c` l-ai abandonat.

– Fii serios!– Nu sunt niciodat` serios cu femeile.


– De unde ai câinele `sta?– Nu [tiu, s-a aciuat pe aici cu acea privire pierdut` cu

care ai venit [i tu. Cred c` [i el a fost r`nit din dragoste.Tot ca [i tine, este [i el un puiu]. Dar nu pot avea grij` deto]i câinii vagabonzi de pe aici. A[a c` ]i-l d`ruiesc. Fiecarefat` care tr`ie[te a[a ca tine are nevoie de un câine.

– Nu sunt o fermier` convins`, ripost` ea.– Ce altceva e[ti? Doar tr`ie[ti aici, la ferm`!Dareen nu-i r`spunse. |ncepu s` se \ntrebe dac` acest

b`rbat putuse s` citeasc` atât de mult \n ochii ei.

Ea [i Rip \[i petrecur` dup`-amiaza coborând mobiladin pod, transportând-o cu camioneta lui. Era nevoie decooperare [i asta presupunea o oarecare camaraderie. Iarea realiz` pe parcursul derul`rii acestei munci c`-i f`ceapl`cere s` lucreze al`turi de el. Rip putea munci sus]inut,cu mai mult` putere decât orice alt b`rbat.

Limburger st`tea \n iarb`, iar din mi[c`rile capului lui, eirealizar` c` bietul animal \ncerca s` \n]eleag` principiilescripetelui cu care lucrau ei. P`rea un c`]el inteligent.Mutarea mobilei \n cas` avu [i momente comice. Rip c`ratoat` greutatea, dar ea \l ajuta s` orienteze piesele mai mari.Dareen nu-[i amintea s` mai fi râs vreodat` cu atâta poft`.

Se \nc`lzise, ca \n ziua precedent`, [ortul i se umpluse depraf, iar tricoul devenise cenu[iu. {i Rip transpirase mult.

56 LINDA ADAMS

– {tii ceva, Dareen? Nu te mai \ntoarce la New York, n-amchef s` urc din nou toat` mobila asta \n pod.

Dareen \[i \ndep`rt` o [uvi]` care-i c`zuse pe frunte [iprivi \ncântat` \nc`perea.

– Arat` bine, nu?– Mda, zise el. Apoi, \[i d`du p`l`ria Stetson pe ceaf`.

Pere]ii sunt roz. Canapeaua este vi[inie. Lampadarul ef`cut dintr-un extinctor. Scaunele sunt \mbr`cate \n plu[verde, ar fi mai bine s` fii daltonist`.

– Cu toate astea mie \mi place. Este... este... – Este a ta. Este a ta pentru c` tu ai ales-o, ai coborât-o

din pod, ai aranjat-o. {i chiar dac` la prima vedere acestepiese de mobilier nu prea se potrivesc dac` te ui]i maiatent, se armonizeaz` \ntr-un fel foarte ciudat.

– Mul]umesc, Rip, nu credeam c-o s` m` sprijini.– A[adar \]i pot ura bun-venit. Iar acum, s` mergem la

lac, s` ne r`corim, apoi s` mânc`m ceva, mor de foame.– Oh, zise ea \nvinuindu-se pentru lips` de ospitali-

tate. Ar fi trebuit s`-i ofere ceva de mâncare. Nu prea amprovizii, dar ni[te unt de arahide, biscui]i [i o limonad` \]ipot oferi.

– De ce s` nu mânc`m puiul pr`jit pe care-l am \nfrigiderul din ma[in`? Atunci po]i s` spui c` sunt b`rbatulcare se gânde[te la toate. Chiar [i la asta... zise el [i-i\ntinse ceva metalic.

– Ce este?


– Zgarda lui Limburger. L-am dus asear` la un veteri-nar, n-am vrut s`-]i d`ruiesc un câine bolnav sau nevacci-nat.

– Ai f`cut asta sâmb`t` seara? Am crezut c` ai lucrurimai bune de f`cut.

– De exemplu? S` umblu dup` femei?– De ce nu? Ea \[i aminti ce spusese Mc Fee despre el.– Am cam umblat dup` toate de pe aici, zise el. De

fapt, pot spune c` am alergat dup` ele, dar nici una n-aputut s` fug` prea repede a[a c` le-am prins pe toate.Deci nu mai am nici un fel de interes fa]` de ele. Dar v`dc` tu ai picioare destul de lungi pentru a putea sus]ine ocurs` serioas`.

Dareen \[i \n`bu[i un zâmbet.– Po]i fi vreodat` serios?– |n ceea ce prive[te munca sunt \ntotdeauna serios.

Dar cu restul, mai ales cu fetele, nu sunt. Asta te speriecumva? A[a ar trebui.

– Nu [tiu de ce m-ar interesa pe mine, murmur` ea.

Dareen \[i adusese un costum de baie destul de ele-gant, dintr-o bucat`. I se p`rea c` este prea slab` pentrua purta bikini, de[i prezentase multe modele. Se schim-bar` cu rândul \n spatele unei s`lcii. Rip o alerg` pân` lamal, o stropi, apoi plonj` \n ap` [i \ncerc` s-o prind` de

58 LINDA ADAMS

glezne, dar ea reu[i s`-i scape. El o amenin]` c` o va ]inecu capul sub ap`. Ea \ncepu s` râd` [i-i spuse c` dac` o vaface va trebui s` mute din nou mobila \n pod.

Rip ie[i din ap` [i lu` o p`tur` din portbagajul ma[inii,pe care o \ntinse la umbra s`lciilor. Lui Dareen \i era ofoame de lup. Apoi, \n timp ce el despacheta mâncarea,realiz` c` trìse cea mai frumoas` zi din via]a ei. Aveau unpui pr`jit, cu cartofi pr`ji]i, pâine de cas`, ba chiar [i osticl` cu vin. Dareen mânc` f`r` probleme dar \n privin]avinului avu re]ineri.

– Ce se \ntâmpl`? o \ntreb` Rip, care-[i turna cel de aldoilea pahar. Ai mâncat pui dar n-ai bùt vin de loc. Esteun vin foarte bun, ]i-l recomand.

– Nu [tiu s` apreciez un vin bun, este un fel de a stri-ca orzul pe gâ[te. N-am bùt \n via]a mea.

– Poate, dar asta nu conteaz`, gust` acest Riesling,pentru care am primit câteva premii.

Dareen lu` o \nghi]itur`.– Ce ar trebui s` spun?Ar trebui s` vorbesc ca un

degust`tor?– Ar trebui s`-mi spui c` este cel mai bun vin de pe

lume [i s`-mi faci complimente.– Nu e rù, zise ea dup` ce mai lu` o \nghi]itur`. Dar

nu [tiu nimic despre vinuri, cred c` ar fi mai bine s`-mispui câte ceva despre felul \n care se produc. Chiar strivi]istrugurii cu picioarele goale?


– Ce spui? Cultivarea vi]ei este o [tiin]`, iar producereavinului se realizeaz` cu ma[ini complexe. |n privin]avinurilor am mare \ncredere \n Ernest, pe care l-am adusdin California. Eu m` ocup de cultivarea vi]ei [i manage-mentul vin`riei. Rip \ntinse mâna spre dealurile cultivatecu vi]` care se \ntindeau \n toate direc]iile, cât vedeai cuochii. Uit`-te la toate p`mânturile astea, la munte, la valeaasta, ]inuturile astea sunt perfecte pentru cultivarea vi]ei.Uit`-te la sol. Rip lu` o bucat` de p`mânt pe care osf`râm` \n palme. Nu este p`mântul despre care vorbeaScarlet O’Hara, este un sol afânat, nisipos, nici prea umednici prea uscat, e perfect pentru vi]`.

Dareen realiz` c` era prima oar` când Rip vorbeaserios. Era realmente \ndr`gostit de aceste ]inuturi.

– |n 1800 au venit aici ni[te preo]i care f`ceau munc`de misionari \n Fran]a. Ei, francezii sunt francezi. Cunoscsolurile \n care se cultiv` vi]a cu succes. Au scris celor deacas`. A[a a ajuns str`bunicul meu aici. {i prin munc`asidu` a f`cut toate astea. Ei, dar `sta este deja visulamerican, nu?

Mda, \[i spuse Dareen, despre asta \i vorbise Fawnmereu. Dar acesta al familiei Du Long p`rea mai concret,mai real.

– Noi am realizat tot ce vezi aici, genera]ie dup`genera]ie. {i \nc` ne mai extindem. Sau eu, cel pu]in, mai\ncerc s-o fac. Se spune c` unii oameni nu mai cred \n

60 LINDA ADAMS

user

Formato

gianninajollys

vise, sau c` acestea \i uzeaz`. Iar aceste p`mânturi s-auuzat [i ele. Chiar [i tat`l meu s-a uzat. L-am urm`rit cuma frânt inima mamei mele. Ea nu era potrivit` pentru acestgen de via]`, merita ceva mai bun. Rip mai sorbi o\nghi]itur` de vin. Dareen \[i aminti c` parc` Mc Fee spu-sese ceva despre c`s`toria nefericit` a p`rin]ilor lui Rip.

– |mi pare r`u, zise ea.El d`du din cap [i apoi ridic` din umeri de parc` s-ar fi

\mp`cat cu aceast` situa]ie.– Mama a \ncetat s` iubeasc` locurile astea [i s` cread`

\n ele. Mai am doi fra]i care au f`cut acela[i lucru. De fapt,la moartea tat`lui meu vin`riile nu mergeau chiar a[a debine. Iar atrac]ia ora[ului a fost foarte puternic` pentru ei.Unul are o banc` \n Atlanta iar cel`lalt este chirurg plastic\n Beverly Hills. Le-am cump`rat [i p`r]ile lor [i au crezutpe atunci c` sunt nebun. Iar acum, treaba merge foartebine [i totul s-a pus pe picioare. |n ultimii ani am muncit[i am investit sudoare, speran]e [i orice altceva \n acestep`mânturi, dar treaba s-a pus pe roate, iar rezultatele au\nceput s` se vad`. Vinurile mele au \nceput s` câ[tigemedalii. Dar mai ia o gur`, te rog.

Rip \i ridic` u[or b`rbia [i se aplec` spre ea. |ncet, o s`rut`.Dareen sim]i c` el avea gustul soarelui, al p`mântului [i alapei clare din lacul acela de munte. Avea [i gustul vinului.

Dareen nu f`cu nici o mi[care. Se sim]ea ca un som-nambul care se treze[te dintr-o dat` \ntr-un loc str`in,


impresionant ca frumuse]e, dar care putea fi foarte\n[el`tor. El nu mai f`cu o alt` \ncercare de a o atinge, darv`zând c` fata nu face nici o mi[care, continu` s-o s`rute.S`rutul lui era tandru, subtil.

Pentru un moment ea sim]i c` nu mai exist` altceva,nimic \n afara soarelui, p`mântului [i gustului buzelor lui.|i sim]i mâinile care-i atingeau fa]a, gâtul. Trupul ei \nce-pea s` pulseze \n ritmul acelei zile de var`.

Dar deodat` Dareen se \ncord` brusc, de parc` i-ar fifost team`. Era uluit` de u[urin]a cu care renun]ase s`-i maireziste. Propriile-i emo]ii o alarmar` [i realiz` c` se petre-cea exact ceea ce Fawn \i spusese de multe ori s` evite.

Se desprinse din \mbr`]i[area lui, privindu-l dojenitor.– |mi pare r`u dac` te-am l`sat s` crezi c` ai avea vreun

drept s` faci asta. Nu ai.El ridic` dintr-o sprâncean`.– Adev`rat? De ce n-ai avut reac]ia asta chiar din primul

moment? }i-a trebuit câtva timp s` ajungi la concluzia asta?Fata ro[i, c`ci el avea dreptate. Nu f̀ cuse nimic pentru a-l

\mpiedica s-o s`rute, ba poate c ̀incon[tient acceptase avansurilelui, mai ales \ntinzându-se al̀ turi de el pe p t̀ur .̀ Se ridic .̀

Rip se \ntinse la loc, cu mâinile sub cap, p`rând c` stu-diaz` cerul albastru f`r` nici un nor.

– Este numai vina ta, zise el, pentru c ̀ai o gur̀ atât de senzual̀ .– |]i mul]umesc c` m-ai ajutat cu mobila [i sunt gata s`-]i

pl`tesc pentru asta, prin cec. Pentru câine nu v`d de ce ar

62 LINDA ADAMS

trebui s`-]i fiu recunosc`toare, dar dac` asta te face s` tesim]i mai bine, uite, \]i mul]umesc [i pentru el. Dar nu\nseamn` c`-]i deschid drumul spre o astfel de rela]ie.

– Rela]ie? repet` el. Mi se pare cam preten]ios spus.Poate c-o s` vrei s` te iau [i de nevast` [i asta nu pot s-ofac, sunt \nsurat [i nu pot divor]a.

– E[ti c`s`torit? repet` Dareen [ocat`.El \ncuviin]`.– Da, cu p`mânturile astea [i pentru totdeauna. Dar

asta nu \nseamn` c` nu pot s` m` amuz din când \n când.Vrei s` te amuzi [i tu cu mine?

– Nu-mi place genul acesta de amuzament.– P`cat, pentru c` sunt un celibatar convins. N-am de

gând s` repet gre[eala tat`lui meu.– Mereu \]i place s` glume[ti? Nu vorbe[ti niciodat` serios?– Nu, zise el cu mult` simplitate. {i sincer vorbind, tu

e[ti genul de fat` care are nevoie s` râd`. {i mai cred c` ainevoie de ni[te emo]ii simple, sincere, f`r` alte obliga]ii.A[a c` vino \ncoace [i ia-]i doza pentru ast`zi. Cred c` aimare nevoie de ea.

Rip se ridic` [i o trase spre el. Dareen fu atât de surprins`\ncât nu protest`, sau, poate, nici nu sim]i nevoia s-o fac`.

– A, iat` c` s-a \ntâmplat! zise el triumf`tor, privindu-iochii. New York, f` cuno[tin]` cu Natura. O s`rut` din nou.

Iar ea [tiu c` ar fi vrut s` fie astfel s`rutat`; de fapt[tiuse asta de când schimbaser` acele priviri...


Capitolul 4

Limburger fu cel care le \ntrerupse momentul de fericire[i o aduse pe Dareen cu picioarele pe p`mânt. Se trezi,l`tr` fericit, apoi se arunc` asupra lor, invitându-i la joac`.

– Fugi câine! zise Rip sup`rat. Poate ai avut dreptate c`un câine nu a fost cea mai inspirat` idee a mea. Pleac`,potaie, nu trebuie s-o aperi chiar de mine!

Dareen se uit` la câinele care-i invita la joac`.– Nu sunt atât de sigur`, zise ea, \ncercând s` scape

din bra]ele lui.Dar Rip o strânse [i mai bine \n bra]e.– M` \n[el, sau pari cam speriat`? Se vede c` nu e[ti

obi[nuit` cu astfel de lucruri!– Nu sunt speriat`, zise ea, evitându-i privirea. Dar era.

De fapt, era speriat` de senza]iile pe care nu le maisim]ise pân` atunci.

Rip \i \ntoarse fa]a spre el.

– E[ti speriat̀ , se vede. Dar de cine ]i-e team ?̀ De tine, de mine?Fata se eliber` [i scuturând din cap \[i l`s` p`rul bogat

s`-i acopere umerii [i-[i ascunse fa]a \n el.– Sau ]i-e team` de orice? De cine fugi, Dareen?– Eu... \ncepu ea, dar nu putu s`-[i termine fraza.

Deodat` sim]i nevoia s` fie singur`, acas`.– Ce voiai s`-mi spui, Dareen? Am sentimentul c` era

ceva important.– Nu... nu vreau s` m` implic sentimental, zise ea. Nu

este momentul potrivit pentru asta. Nici nu simt c` ar fimomentul s` am o....

– O rela]ie sentimental`, o complet` el. Exist` vreuniubit?

Dareen se gândi la Sullivan, la ochii lui alba[tri carep`reau \n permanen]` somnoro[i, la genele lungi, p`rulvopsit blond...

– Altcineva? Nu, zise ea cu non[alan]`.Dar era logodit` cu Sullivan, sau mai precis, nu

rupsese logodna cu el.– Ba da, se corect` ea, sau poate nu este ceva foarte

serios.Nici una dintre vorbele pe care le rostise nu p`rea s`

exprime adev`rul.Nu fusese nimic \ntre ea [i Sullivan, mai ales din

partea lui. Ei i se p`ruse adesea c` acesta o prefera pemama ei.


– Nu este foarte serios e ceva care las` loc de comen-tarii, zise Rip. Dac` te-a l`sat s`-i scapi nu este un tip preainteligent. Dar simt c` mai este [i altceva.

– A[ prefera s` plec, [opti ea.– Bine, vei putea s-o faci.Dareen \[i trecu mâinile prin p`r. Totul ar fi fost mai

u[or dac` Rip n-ar fi fost un b`rbat atât de degajat, deamabil, de atr`g`tor...

– Lucrurile sunt foarte complicate, m`rturisi ea. Abiaacum \ncerc s`-mi revin dup` moartea mamei mele...Pufni \n plâns incapabil` de a-[i termina fraza.

– |mi pare r`u, Dareen, zise el prinzând-o de umeri, iarea de data asta \[i odihni capul la pieptul lui, cople[it` deemo]ii. Plângi cât de mult po]i, Dareen. Apoi v`zând c`fata s-a mai calmat, \i \ntinse un [erve]el de hârtie. Acum,[terge-]i nasul, zise el zâmbindu-i.

Dareen se conform` f`r` un cuvânt.– Cred c` de mult sim]eai nevoia s` plângi, \i spuse el

privind-o cu duio[ie.– Da, poate c` de când s-a \mboln`vit Fawn, sau poate

dintotdeauna.– De cât timp a murit? |mi pare r`u, Dareen, dar nu-mi

place s` folosesc eufemisme de genul „ s-a s`vâr[it din via]`“.– Nici mie, recunoscu ea. Sunt câteva s`pt̀ mâni de când a

murit mama, dar am [tiut cu câteva luni \nainte c ̀va muri. Cutoate astea [ocul a fost la fel de puternic. A[a c ̀acum \n]elegi c .̀..

66 LINDA ADAMS

– C` nu vrei s` fii luat` \n bra]e din alte motive?– Exact.– |n]eleg, o asigur` el. Nici eu n-a[ vrea s` te ]in \n

bra]e din alte motive decât cele pasionale. {tii, Dareen,este prima oar` \n via]a mea când vreau s` fiu foarte cin-stit. Poate c` te va deranja ce-]i voi spune. Niciodat` nu m-am\ntrebat de ce \mi st` o femeie \n bra]e, atâta timp cât seafla acolo. Dar pe tine a[ vrea s` te am \n bra]e dindorin]`, nu pentru a te consola sau a te alina. M` \ntrebce-ar trebui s` fac pentru asta.

– Nu va trebui s` faci nimic, zise ea l`sând ochii \n josc`ci conversa]ia devenea obositoare.

– Ba da, o contrazise el. E[ti o fat` frumoas`, cu ochiinegri [i picioare lungi [i ai un aer atât de speriat de parc`te-ai fi pierdut de curând. N-ai mai fost pe aici dar pare c`apar]ii acestor locuri, de parc` acum te-ai fi \ntors acas`.E[ti un mister. Unul frumos [i dulce.

Dareen ridic` ochii spre el. Nu credea \n compli-mentele lui, dar fu surprins` de afirma]ia lui legat` depresupusa ei \ntoarcere acas`.

– Dar cu b`rbatul de care te-ai desp`r]it ce este? con-tinu` el.

Fata \l privi \nc` o dat`, la fel de surprins`. Abia atunci\n]elese c` nu se gândise la Sullivan ca la un b`rbat. Eraun b`iat frumos, r`zgâiat, dar niciodat` un b`rbat. Ridic`din umeri.


– Suntem logodi]i, nu ne-am desp`r]it. De fapt, e unfel de a spune...

– Ce \nseamn` acest“e un fel de a spune“?|ntrebarea lui era stânjenitoare. Ce-i drept, ea discu-

tase o dat` cu Sullivan, dup` moartea lui Fawn. El sunasede dou` ori, furios pe atitudinea ei. O amenin]ase [i-ispusese s` revin` la ra]iune.

– Mama... \ncepu ea, mi-a aranjat logodna.– Ce-a f`cut? repet` Rip, care nu putea s` cread`. Ce

e[ti tu, vreo prin]es` c`reia al]ii \i aranjeaz` via]a?– Nimeni nu \ndr`znea s-o refuze pe mama!– Nici chiar tu?– Cu atât mai mult eu.– Ai fost \ntotdeauna feti]a mamei, care o asculta

orbe[te?– Poate, ce este r`u \n asta?– Poate ar fi trebuit ca m`car din când \n când s-o mai

[i refuze careva. |n zilele noastre te mai la[i logodit` cuun tip pe care nu-l iube[ti?

Dareen ridic` ochii spre el, sim]indu-se vinovat`. Cumputea s`-l fac` s` \n]eleag`? Fawn [tia s` uzeze de multearme emo]ionale care s`-i fac` pe cei din jur s`-i cedeze.Iar ea, Dareen, fusese o vreme \ndr`gostit` de Sullivan.

– Cine spune c` nu l-am iubit?– Tu ai spus-o. Uite ce este, Dareen, zise el luându-i

mâna. Te duc acas` [i o s` urm`rim apusul din veranda

68 LINDA ADAMS

casei tale. Apoi vom comunica \n vorbe sau f`r` ele. N-amvrut s` te sup`r, nici s` vorbesc despre mama ta. Darsitua]ia ta este cel pu]in bizar`. |mi aminte[te de sfatul datodat` de un bun prieten.

Dareen se ridic` singur` \n picioare, ignorând mâna\ntins` de el.

– Ce sfat? \ntreb` ea cu glas [ov`itor.– Unul foarte \n]elept: nu mânca niciodat` la restau-

rantul numit Monnie, nu juca pocher cu Doc [i nu teculca cu o femeie care are mai multe probleme decât tine.

Dareen f`cu un pas \n spate.– Cine a spus c` vreau s` m` culc cu tine?– Este adev`rat c` n-ai spus-o \nc`, zise el [i o s`rut` pe

vârful nasului. Dar va veni [i momentul `sta. Amândoi[tim acest lucru. N-are rost s` ne min]im, am [tiut-o chiarde la \nceput.

Dareen \l privi cu un amestec de team` [i dezgust.– Am fost [i sunt atât de \ncercat` \n ultimul timp

\ncât...– Nu-]i face probleme, zise Rip adunând resturile de mân-

care. Dac` via]a ta intr` pe un f`ga[, s-ar putea s` te acceptcând vei veni s`-mi spui c` vrei s` faci dragoste cu mine.

– Rip, chiar nu \n]elegi c` ai dep`[it limita?– Ce ar fi r`u s` vreau s` fac dragoste cu o f`ptur` care

s` aib` zâmbetul `sta fermec`tor? Mi se pare o dorin]`fireasc`.


– Dac`-]i imaginezi c` vreodat` \]i voi cere asta...– O vei face, \i spuse el zâmbind. Acum \n]eleg c` e[ti

o fat` cu care nu pot s` aplic regulile mele obi[nuite decucerire. Nu mai \ncerca s` pozezi \n ceea ce nu e[ti. E[tigrozav` când te compor]i natural.

– B`nuiesc c` Freda ]i-a cerut s` faci dragoste cu ea. Sevede c` ai cunoscut-o foarte bine.

– Voi fi foarte cinstit cu tine, n-am f`cut-o s` cear` asta.Era destul de matur` ca s` [tie ce face. De fapt, ne-ampl`cut, [i `sta a fost singurul lucru pe care l-am avut \ncomun. N-am avut probleme cu Freda, nimeni n-a fostafectat de rela]ia noastr`.

Deci, el se culcase cu Freda, era clar acum. Aceast`informa]ie o r`ni mai mult decât s-ar fi a[teptat. Confuz`[i sup`rat` porni spre camionet`. {tia c` i se f`cuse opropunere \ntr-un mod destul de cavaleresc, desigur, darnu [tia cum s` r`spund` la ea. Ziua nu i se mai p`ru atâtde frumoas`. De fapt, propunerea lui \i stricase ziua.

Era un tip nesuferit. O f`cea s` simt` lucruri pe caren-ar fi vrut s` le simt`. La \nceput afec]iune, apoi dorin]`,[i \n cele din urm` ru[ine. I se p`rea periculos s` simt`atât de multe fa]` de un b`rbat, \ntr-un interval atât descurt. Iar a[a cum era ea singur` [i confuz`, aceste lucrurierau tot mai greu de suportat.

Când ajunser` acas`, ea \l rug` politicos s` plece, darRip \i aminti zâmbind c` trebuia s` se schimbe. Furioas`,

70 LINDA ADAMS

Dareen intr` \n camera ei, dezbr`c` costumul de baie [i-[ipuse un [ort curat [i un tricou. |[i perie p`rul lung apoireveni \n sufragerie. Rip st`tea pe balustrada verandei cuLimburger la picioare.

O invit` s` se a[eze \n leag`n.– Vino, ia loc aici, avem multe de vorbit. C`ci dup`

cum spunea John Paul Jones, „n-am \nceput \nc` lupta“.– N-am uitat ce mi-ai spus acolo la lac [i nici nu vreau

s` lupt cu tine, a[ vrea s` pleci chiar acum.Rip ridic` din umeri.– Nu plec pân` nu stai pu]in lâng` mine.– Nu.Rip \[i puse mâinile sub ceaf` [i \ncepu s` admire peisajul.– Ce loc frumos ]i-ai ales, Dareen. Este locul unde po]i

vedea cel mai frumos apus de soare. |mi cer scuze, astavoiam s`-]i spun, de fapt. M-am sim]it prea atras de tine,de frumuse]ea, de inocen]a ta. Iar acum, hai s` vorbimdespre altceva, s` \ncepem cu pistolul t`u.

– Nu. Nu-]i face probleme \n privin]a lui, n-a mai fostfolosit de mul]i ani. Sau poate n-a fost folosit niciodat`.

El ridic` din umeri.– Foarte bine. Dar dac` va exploda \n mâinile tale? De

unde l-ai luat?– A fost al mamei mele, dar asta nu este o problem`

care s` te intereseze. |l ]inea \ntr-o noptier`. Asta \n caz c`intra vreun ho] \n cas`.


– Cred c` a fost o femeie foarte interesant`. {tia s`-lfoloseasc`?

– Ea spunea c` da [i o cred.– Ce marc` e?– Nu [tiu, este un pistol obi[nuit. La New York majori-

tatea oamenilor au a[a ceva.– De aceea sunt [i multe accidente provocate din

neglijen]` sau nechibzuin]`. Este automat?– }i-am spus c` nu [tiu.– Este \nc`rcat?– Da, \ntotdeauna a fost \nc`rcat.Rip o privi uimit.– Vrei s` spui c` nici m`car nu l-ai desc`rcat? Ai f`cut

tot drumul pân` aici cu un pistol \nc`rcat? Care nicim`car nu este \nregistrat pe numele t`u?

Dareen ridic` exasperat` ochii spre cer.– Am venit singur` tot drumul, dar avându-l asupra

mea m-am sim]it \n siguran]`.– Dareen, zise el, nu-mi spune din nou c` \ncerc s`-]i

controlez via]a, dar cu cât aud mai multe despre acest pis-tol blestemat, cu atât mi se pare mai periculos. Iar dac`nu vrei s` scapi de el, cel pu]in las`-m` s`-l verific, s`-ldescarc.

– Nici vorb`. {i nu-mi mai controla via]a. Mc Fee m-aprevenit \n privin]a ta, mi-a spus c` e[ti acaparator deterenuri [i...

72 LINDA ADAMS

– Chiar crezi tot ce spune Mc Fee? Uite ce este,Dareen. Nu [tiu de ce ai venit pe aceste meleaguri,poate c` ai avut motive, dar gata cu glumele, d`-mi pis-tolul!

– Nu, refuz` ea cu \nc`p`]ânare.– E[ti con[tient` din ce cauz` faci toate astea? Din pur`

\nc`p`]ânare.– Poate c` era cazul s` fiu \nc`p`]ânat`, \i reaminti ea,

c`ci nu avea nevoie \n via]a ei de un seduc`tor [i de unb`rbat care s`-i spun` ce are de f`cut, indiferent cât deatr`g`tor era el.

– Poate este cazul s` faci diferen]a \ntre cineva care tecontroleaz` [i cel care \ncearc` s` te ajute.Este acela[ilucru. F` asta, nu face aia, am tot auzit cuvintele astea. Amvenit aici tocmai pentru ca s` nu le mai aud [i am luat pis-tolul pentru a m` proteja.

– Cred c` ai venit aici pentru a-]i dovedi c` e[ti inde-pendent`. Ce ai f`cut la New York de trebuie s` te ascunzide toat` lumea?

– N-am f`cut nimic. Eu [i mama mea am lucrat \nindustria modei, s` zicem. M-am plictisit de asta, a[a c`atunci când a murit ea am venit aici ca s` am r`gazul pen-tru a lua unele decizii.

– Bine, zise el, dar \ncearc` s` fii rezonabil`, e[ti sin-gur` \ntr-o pustietate.

– Aici am hot`rât s`-mi tr`iesc via]a.


Dar de ce-l interesau aceste lucruri pe el? Se amesteca\n via]a ei \ncercând s`-i spun` ce are de f`cut, ba chiar seva folosi de ea. C`ci el \i spusese foarte clar acolo, la mar-ginea lacului ce voia de la ea, sex f`r` nici un fel deobliga]ii. Dar ea nu era genul de fat` care s` accepte asta.

– Dareen... zise el pe un ton oarecum for]at.– Am tot discutat [i n-am ajuns la nici o concluzie. Se

ridic` din leag`n, \i arunc` o privire rece [i-i spuse: m`duc \n cas`, mul]umesc pentru ajutor, \]i voi trimite ceculprin po[t`.

Ea \ncerc` s` treac` de locul \n care se afla Rip, dar elo prinse de bra].

– Plec acum, dar m` voi \ntoarce c`ci numaiDumnezeu [tie de ce, m` simt responsabil pentru tine.Poate pentru c`-mi aminte[ti de mama, care era un piccam naiv` [i neajutorat`. Nu [tii \n ce po]i intra tr`indsingur` aici. Nu uita c` armele sunt foarte periculoase. Dealtfel ar fi bine s` nu ui]i nimic din ce ]i-am spus.

– Nu inten]onez s` ]in minte nimic. Poate c` era eacam naiv`, dar nu [i neajutorat`.

– Nu? Atunci ]ine minte ce-]i spun acum, ochii `[tianegri, frumo[i, spun mereu nu dar gura ta frumoas` arcam vrea s` \nve]e [i cuvântul da. Poate \ntr-o zi... Cuaceste vorbe Rip o prinse \n bra]e [i o s`rut` cu pasiune.S`rutul acesta care o lu` pe nepreg`tite fu o provocarec`reia trupul ei voia s`-i r`spund`. Gânde[te-te la asta,

74 LINDA ADAMS

micu]o, mai spuse Rip, apoi lu` p`l`ria Stetson pe care oridic` \n semn de salut. Ne vedem mâine, mai zise el [iplec`.

Dareen r`mase cu ochii atin]i]i pe drumul pe care oluase el, pe jum`tate furioas`, dar [i amuzat`.

– S` nu te mai \ntorci! strig` \n urma lui.El se \ntoarse [i-i zâmbi.Dareen r`mase treaz` jum`tate de noapte gândindu-se

la ce ar fi putut s`-i spun`. Acest b`rbat nu-i va conducevia]a, nimeni n-o va mai face. {i nici nu se va l`sa sedus`!Cu toate astea nu putea uita gustul gurii lui, trupul luiputernic lipit de al ei, senza]iile pe care i le produsese.

Diminea]a urm`toare o trezir` p`s`rile, dar curândauzi o ma[in` care frâna \n fa]a verandei, o u[` trântit` [io voce de b`rbat care fredona un cântec vesel.

Dareen se scul` din pat, ridic` transperantele [i-l v`zupe Rip care cânta un cântec de dragoste la umbra dudu-lui din curtea fermei.

– Ce cau]i aici? Ai \nnebunit? Parc` ]i-am spus c` nuvreau s` te mai v`d!

Apoi, cu un oftat, ea porni a[a cum era, \n c`ma[` denoapte, spre verand`.

– |]i f`ceam o serenad`, \i explic` Rip, voiam s` reintru\n gra]iile tale.


– De ce?– Pentru ca s` ajungem la o \n]elegere. Acum,

\mbrac`-te, o s` lu`m micul dejun \mpreun`.– Nu vreau micul dejun.– Ai spus c` nu ai altceva decât unt de arahide [i limonad`

\n cas`. Ar trebui s` te mai \ngra[i un pic. Dac` nu viirepede o s` \ncep s` cânt din nou [i [tiu cât de afon sunt.

– Cum s` te fac s` pleci?– Mergând cu mine. Am venit s` te iau atât de devreme

pentru c` am mult de lucru ast`zi. De fapt lucrez de azinoapte de pe la trei, c`ci este vremea recoltei. Am luat opauz` s` te duc la micul dejun, nu po]i sta sup`rat` pemine, pentru c` suntem vecini. }i-am adus [i un cadou.

– Ce cadou?– Un set pentru supravie]uire. Tot ce-i trebuie unei fete

de la ora[ pentru a se acomoda la ]ar`. Lumân`ri, o lamp`,c`ci furtunile de pe aici te vor l`sa f`r` curent electric.

– Adev`rat?– Un radio portabil, m`car s` ascul]i buletinele meteo.– Nu-mi doresc un radio, zise ea ezitând. Vocea lui

Sullivan se putea auzi oricând pe toate posturile de radio.– Nu po]i tr`i ca un sihastru, crede-m`, vei avea

nevoie de toate astea fiindc` pe aici vremea nu preaglume[te. Ia s` vedem, ce ]i-am mai adus aici? Un set deprim ajutor. Un briceag, mare inven]ie, o carte desprevia]a p`s`rilor [i ni[te pocnitori.

76 LINDA ADAMS

– Ce naiba s` fac cu ele?– Dac` vrei s` sperii pe cineva, le dai foc pe rând. Tot

m` mai \ngrijoreaz` arma aia blestemat`, Dareen te rog,d`-mi-o.

– Rip, zise ea cu fermitate nu vreau s` vorbesc desprepistol acum. De fiecare dat` când o facem ajungem laceart`.

– Bine, dac` nu vrei s` discut`m, \mbrac`-te. Va trebuis` te familiarizezi cu faimoasele pl`cinte cu carne care sefac aici. Sunt delicioase, tot a[a cum e[ti [i tu ciufulit`,proasp`t trezit` din somn.

Desigur, Dareen cedase tenta]iei [i trebuia s`recunoasc`, fusese pl`cut.

– Ce va crede lumea? \ntreb` ea dup` ce terminar`micul dejun. Se uit` \n jur: oamenii le aruncau priviricurioase. Sper c` nu vor crede...

– C` am petrecut noaptea \mpreun`? Nu, nu vor credeasta.

– De unde [tii? \l \ntreb` ea dup` ce-[i mai puse fri[c`\n cafea.

– Dac` ar fi fost a[a, am fi fost mai pruden]i [i n-amfi luat micul dejun \n ora[. De fapt, pe aici toat` lumea[tie c` eu am muncit azi noapte. {i mai [tiu c` dac` unb`rbat face dragoste cu o fat` ca tine nu i-ar da drumulatât de vreme diminea]a, nici m`car pentru miculdejun.


– Te rog, Rip, s` nu ajungem la aceea[i discu]ie... Nu[tiu cum se poate rezolva.

– Vezi, asta-mi place la tine. Nu [tii cum se pooaterezolva. Fascinant. Adev`rat. Credeam c` o fat` ca tine al`sat la New York un [ir de inimi zdrobite..

– Nici vorb`, zise ea.– I-a ]inut mama ta la distan]` cu pistolul familiei?– Nu te prosti, obiect` ea. N-a avut pe cine ]ine la dis-

tan]`.– Nu-mi vine s` cred. Despre cel care te sun` \n fiecare

zi ce-mi po]i spune?Dareen \l privi surprins`. Warren insista s-o g`seasc`,

deci. Poate [i Sullivan?– Ce vrei s` spui?– Acest Warren a sunat ieri de trei ori, iar a patra oar`

la miezul nop]ii. Nu [tiu de unde are num`rul meu, darTessie, menajera mea, s-a cam s`turat de mesajele lui.

Rip \i \ntinse un alt bilet.„Dareen, opre[te farsa asta cu \ntoarcerea la natur`.

Vino cât mai repede la New York. Avem probleme.Sun`-m`, cel pu]in.“

Dareen mai privi o dat` biletul apoi \l mototoli [i-lpuse \n po[et`.

– Mul]umesc, Rip, dar n-am de gând s`-l sun.– Este logodnicul t`u? \ntreb` Rip f`r` obi[nuitu-i zâm-

bet.

78 LINDA ADAMS

– Nu, Warren este un prieten de familie. El se ocupade afacerile mamei mele. Sau a[a zisele afaceri...

– Po]i fi mai explicit`?Ea nu r`spunse imediat. Warren se ocupa de banii ei,

cu numele, iar Fawn de Warren. Probabil c` erauprobleme cu investi]iile f`cute de mama ei.

– Nu-mi r`spunzi? Oricum ar fi, este un motiv s` aitelefon la ferm`, m`car s`-i auzi vocea din când \n când.

– Warren nu este un motiv pentru care s`-mi instalezun telefon, nu vreau s` discut cu el.

– Nici eu n-a[ mai vrea s-o fac, nu-mi place glasul lui.– |mi pare r̀ u c̀ a trebuit s̀ vorbe[ti cu el. Este cam brutal uneori.Dareen \[i dori s` nu fi adus din trecutul ei atâtea

lucruri [i persoane nepl`cute. Acum, mai mult ca oricând[tia c` nu vrea s` discute cu Warren.

– Dareen, zise Rip, acest Warren spune adev`rul cândafirm` c` ai probleme?

– Nu, zise ea [ov`ind. Sau poate am [i nu [tiu. Cutoate astea, el [tie c` am plecat pentru un an [i \n inter-valul acesta nu trebuie s` m` deranjeze.

– Cine e Fawn?– Mama mea, \i explic` ea f`r` a-l privi.– De ce este ea implicat` \n aceste probleme?– Nu [tiu, zise Dareen pe acela[i ton [ov`itor. Probabil

sunt probleme legate de afaceri. Mamei \i pl`ceaulucrurile complicate. Dar nu cred c` sunt probleme reale.


– {i dac` sunt?Dareen nu-i r`spunse, iar Rip insist`.– Acest Warren nu p`rea un tip care nu [tie ce

vorbe[te, Dareen. Tocmai de asta am venit atât dedevreme, s` discut cu tine. Nu vreau s` consideri c` m`amestec \n treburile tale, dar dac` ai probleme cere-miajutorul, sunt gata s` ]i-l ofer.

Fata \l privi recunosc`toare. Era un b`rbat puternic, cuun suflet foarte bun.

Cineva introduse o moned` \n tonomat, iar Dareen secrisp`. Era glasul lui Sullivan. Era o melodie nou` „Voiavea grij` de ea“. Ziarele spuneau c` Sullivan i-o dedi-case.

„Este doar un copil, Ochii ei spun nu, dar buzele, spun daCine este ea? Un vis sau realitate?“Mâinile ei \ncepur` s` tremure atât de tare, \ncât fu

nevoit` s` a[eze cea[ca de cafea pe mas`. Rip \i urm`reatoate reac]iile. Ea \[i dori s` scape de privirile lui.

– Iubito, zise Rip \n cele din urm`. Sper c` nu ai maimulte probleme decât poate rezolva un om s`n`tos.|ncep s` cred c` ai necazuri mari. Vino, te duc acas`.

El [tia, \[i spuse Dareen. {tia cine era ea [i tocmai asta\l incita, probabil. Nu putea s`-l \nvinuiasc`. Avea preamulte probleme pentru ca vreun b`rbat s` doreasc` s` seapropie de ea. Dareen \[i lu` po[eta [i ochelarii de soare.

80 LINDA ADAMS

– |mi pare rù c` a trebuit s` te confrun]i cu Warren,zise ea cu calm. Dar eu m` simt bine [i nu am probleme,nu trebuie s` m` supraveghezi. {i nici s` accep]i tele-foanele lui.

Ce prostie din partea ei s` cread` c` oamenii nu vorafla adev`rul despre ea, chiar [i la o asemenea distan]`!Ce prostie s` cread` c` ar putea trì ca un om obi[nuit!

– Ai fost foarte amabil, spuse ea, dar nu-]i mai faceprobleme din cauza mea.

– Nu sunt aici din prea mult` amabilitate, i-o tìe el.Rip o prinse de bra]. Ci pentru altceva.

– Pentru ce altceva?– Nu sunt prea sigur, poate c` numai pentru mine.

Poate c` ai dreptate [i ar trebui s` te las \n pace. |ncep s`cred c` ai mai multe probleme decât a[ putea eu s`rezolv. Vino, te duc acas`, eu sunt un om care munce[te.

Pe drum abia dac`-[i vorbir`. Când opri camioneta, el\i spuse:

– Nu uita s`-l suni pe Warren.– N-am de gând s-o fac.– |mi doresc s` pot afla ce vrei, zise el privind-o

nedumerit, [i m` \ntreb dac` m`car ]ie \]i este clar.


Capitolul 5

|ntr-o stare de total` confuzie, Dareen porni spre ora[s` fac` cump`r`turi. Avea nevoie de ni[te draperii, demâncare, precum [i de o zgard` pentru Limburger pecare-l a[ezase pe bancheta din spate a ma[inii.

Era o zi frumoas` dar nu se putea bucura de ea; erafoarte afectat` de schimb`rile de atitudine ale lui Rip, ca[i de frecventele mesaje ale lui Warren.

Acesta p`rea mai alarmat ca de obicei. Pentru el numaiproblemele legate de bani erau probleme reale, dar dincâte [tia ea, banii ei se aflau \n siguran]` plasa]i \ntr-unfond, pân` când avea s` \mplineasc` 21 de ani. O sum`destul de mare era de asemenea investit` \ntr-o companiesigur` [i profitabil` numit` Saji, la care [i Sullivan f`cuseinvesti]ii.

Atitudinea lui Rip o \ngrijora mai tare. Dup` miculdejun el devenise foarte distant dintr-o dat`, de parc`

s-ar fi retras undeva pe muntele Olimp [i de acolo arfi evaluat situa]ia, pe care ar fi considerat-o absurd`.

Dar situa]ia era \ntr-adev`r absurd`, se gândi ea cuam`r`ciune. Era normal ca Rip s` aib` \ndoieli \n privin]aei. Dac` ar fi [tiut cine este ea, ar fi [tiut c` nu era o per-soan` real` ci o creatur` inventat` de Fawn [i de pres`.

Era con[tient` c` publicului nu-i p`sa prea mult decrea]ia lui Fawn. Fusese creat` de o mam` autoritar` [i\ndeajuns de viclean` pentru a atrage un b`rbat cu baniilui Sullivan. Numai cu el \i d`duse voie fiicei sale s` se\ntâlneasc`. Fawn \l preferase pentru c` era la fel de obse-dat de bani ca [i ea.

Iar acum se p`rea c` Rip, un b`rbat care \ncepuse s`-iplac` mult, nu voia s` mai aib` de a face cu ea, o fat` cuo via]` atât de complicat`. Acest b`rbat o atr`gea \n sen-sul primitiv al cuvântului, iar acum ea era foarte afectat`când nu se mai sim]ea dorit`, [i toate astea numai dincauza trecutului pe care i-l cl`dise Fawn.

St`tea la rând la cas`, \ntr-un supermarket, cu gân-durile la Rip, când un ziar \i atrase privirea.

Sullivan se va c`s`tori \n curând cu Sheffy! Am`nunte\n pagina opt!

Clipi nedumerit`. Warren \i promisese c` nu va maiap`rea nimic \n pres` despre logodna lor. Ce gândea elacum? Dar ce gândea Sullivan? Lu` un ziar [i-l puse \nco[ul pentru cump`r`turi. Când ajunse la ma[in` desf`cu


ziarul direct la pagina opt unde erau ni[te fotografii mai vechiale ei cu Sullivan. Ce se ascundea \n spatele acestor rânduri?

Cu mâinile tremurând, citi:Starul rock Sullivan L. Johns va scoate curând o

melodie nou`, de fapt un mar[ nup]ial, \n care \[i cânt`iubita, supermodelul de 19 ani, Sheffy.

„Voiam s` a[tept`m ca Sheffy s` \mplineasc` dou`zecide ani, spunea Sullivan, dar acum, dup` moartea mameisale iubita mea are nevoie de cineva care s` aib` grij` deea. A fost ultima dorin]` a mamei sale. Ne vom c`s`tori lasfâr[itul lunii.“

Warren Kroger confirma nout`]ile:„Ace[ti copii se iubesc de doi ani. Mi se pare firesc s`

vrea s` se c`s`toreasc`. Sheffy, modelul cu cele mai lungipicioare [i buze care invit` la s`rut a plecat la Paris s`-[icumpere trusoul. Cu toate c` Sullivan n-a participat lafunerariile mamei lui Sheffy, dezminte vocile care sus]inc` asta ar fi dus la o ruptur` \ntre ei.“

„Eram la un spectacol de caritate, explica Sullivan, iarSheffy mi-a spus c` nu m` va l`sa s` dezam`gesc publicul,c`ci ea \n]elege priorit`]ile carierei mele. Tocmai asta \miplace la ea. Sunt un romantic de mod` veche, continuase el,a[a c`-mi doresc o nunt` lini[tit` tradi]ional`, romantic`“.

Cineva mai declara, pe aceea[i pagin`: „Sheffy se alegenu numai cu unul dintre cei mai frumo[i b`rba]i dinlumea rockului ci [i cu cel mai bogat. Sullivan a f`cut o

84 LINDA ADAMS

avere din companiile sale de \nregistr`ri. Sheffy s-a n`scut\n zodia norocului, de fapt, ea a avut \ntotdeauna tot ce[i-a dorit.“

Dareen mototoli ziarul [i-l arunc` pe podeaua ma[inii.Apoi, \[i rezem` fruntea de volan [i \ncepu s` plâng`.Totul era o mare minciun`. Era obi[nuit` s` se scrie multeminciuni \n ziare dar nici una de o asemenea amplitudine.Ce naiba f`cea Sullivan [i de ce \l ajuta Warren? De ce n-ol`sau \n pace? Apoi, cu genunchii tremurând se \ndrept`spre o cabin` telefonic` [i forma num`rul lui Warren.

– Ce po]i spune despre declara]iie din ziarul de ast`zi?\ntreb` ea imediat ce-i auzi vocea.

– Da, am declarat c` te vei c`s`tori cu Sullivan pentruc` o vei [i face, [uier` Warren. |ntoarce-te imediat la NewYork. Nu-mi pune nici un fel de \ntreb`ri. {tii cât de greumi-a fost s` aflu pe unde te-ai ascuns? De fapt, te-am g`sitprin factura de telefon, de acolo am luat num`rul lui McFee. I-am spus idiotului `la cine e[ti [i i-am cerut s` afleunde te-ai ascuns.

Dareen ridic` ochii spre cer disperat`. Dac` [tia Mc Feecine era, curând va afla tot ]inutul.

– Warren, eu nu vin \napoi. Vreau s` retractezi tot ceai declarat \n ziar. Nici tu nici Sullivan nu avea]i dreptul


s` face]i asemenea declara]ii. Dac` nu retracta]i o s` iaueu leg`tura cu presa [i o s` spun c` totul este o minciun`.

– Dac` faci asta o s` regre]i toat` via]a, o amenin]`Warren. Am f`cut ce trebuia. Nu te mai comporta ca uncopil r`zgâiat, vei ruina multe vie]i printre care [i pe amea. {i a lui Sullivan. Iar acum, \ntoarce-te imediat aici.Nu [tii ce miz` este \n joc!

– Bine, zise Dareen \ncercând s`-[i p`streze calmul.Despre ce miz` e vorba?

– Ceva mult prea important pentru a fi discutat la tele-fon, sau scris. Ar trebui s`-mi fii recunosc`toare pân` lasfâr[itul zilelor tale. {i lui Sullivan. Amândoi \ncerc`m s`-]iap`r`m interesele.

– Tu ai un fel foarte ciudat de a o face, Warren. Vreau s`retractezi imediat ce ai declarat \n pres ̀[i s ̀termini cu minciunile!

– {tii ce a stârnit maic`-ta dup` moarte? Femeia astaparc` vrea s` m` ruineze [i de acolo din mormânt! Ar fitrebuit s` [tiu c` vampirul nu moare niciodat`!

Dareen era [ocat`. Warren nu \ndr`znise s` spun` cevaurât la adresa lui Fawn pân` atunci.

– Te rog s` nu vorbe[ti urât despre mama, Warren! Tuai f`cut \ntotdeauna ce ]i-a spus ea. S` nu cumva s`\ndr`zne[ti s` dai vina pe ea pentru cine [tie ce!

– Dareen e[ti o proast` dac` nu \n]elegi cine a fostmama ta \n realitate! url` Warren. Crezi c` acum e[tidestul de matur` ca s` iei via]a, cu toate murd`riile ei, \n

86 LINDA ADAMS

piept? Maic`-ta a avut mereu impresia c` este maide[teapt` decât al]ii, dar de data asta a mers prea departe.N-a fost decât o...

Warren \ncepu s-o insulte pe Fawn, iar Dareen \nchisetelefonul dup` care r`mase cu ochii \n gol, respirând greu.Se \ndrept` spre cas` ab`tut` [i deprimat`. Nu [tia ce-l \nfu-riase atât de tare pe Warren, dar ei nu-i p`sa. Totu[i nu putus` nu se \ntrebe ce-i f`cuse oare Fawn \nainte de moarte.

Probabil c` aranjase vreo afacere \ntr-un mod foartecomplicat a[a cum numai ea [tia s-o fac`, \ncât Warren numai putea descurca i]ele. Dar ce leg`tur` avea asta cuSullivan, nu putea \n]elege. Ea va r`mâne pe pozi]ie, nuse va \ntoarce. Nu \nc`. Nici nu se va c`s`tori vreodat` cuSullivan. Poate \ntr-o zi, când via]a i se va mai lini[ti, vacunoa[te un b`rbat ca Rip, neap`rat ca Rip Du Long, decare se va \ndr`gosti, numai c` [i acesta o va iubi. Seapuc` de munc` \n cas` pentru a uita totul. Spre sear` sea[ez` pe balustrada verandei, cu Limburger lâng` ea.Dup` ce mânc` ceva u[or se hot`r\ s` citeasc` volumelepe care le adusese cu ea de la New York unde nu aveaniciodat` timp de lectur`.

Dar deodat` auzi zgomotul f`cut de camioneta lui Rip,care urca drumul pietruit. Limburger s`ri \n fa]a ma[inii,dând vesel din coad`.

Rip p`rea sup`rat. Avea acela[i aer \ncruntat ca atuncicând se desp`r]iser`. Abia dac` se uit` la ea.


– Putem \mp`r]i bucuria acestui minunat apus de soare?– Cred c` da, zise ea cu [ov`ire.Rip ar`ta ca dup` o zi grea de munc`. Urc` treptele [i

se a[ez` lâng` ea \n leag`n, apoi scoase din buzunar unmald`r de hârtii pe care i le \ntinse.

– Prietenul t`u Warren... a sunat din or` \n or`. Acum\ncep s` \n]eleg de ce nu vrei s` ai telefon.

Toate mesajele spuneau acela[i lucru: „|ntoarce-teimediat. Sunt probleme urgente, neb`nuit de grave.“

– Cred c` menajera ta m` ur`[te, zise ea ru[inat` c` eracauza atâtor probleme.

– I-am spus s` nu mai preia nici un mesaj de la el, [optiRip \ncruntându-se.

– |]i mul]umesc, Rip.– Interven]ia mea nu te va ajuta cu nimic, Dareen. Va

pune pe altcineva s` telefoneze.– Mda, se pare c` va trebui s`-mi instalez un telefon.– Este singura solu]ie. Voi lua leg`tura mâine cu com-

pania de telefoane, dar le va lua ceva timp pân` când vorajunge la tine, e[ti la patruzeci de mile de sediul lor. Separe c` e[ti cam p`r`sit` pe meleagurile astea.

– {tiu s` am grij` de mine, sus]inu ea de parc` ar fi vruts` se conving` pe sine c` a[a era.

– Da, v`d c` ai f`cut multe lucruri bune aici, dar mai aimult de \nv`]at. {i se pare c`-]i cam place s` iei via]a \npiept.

88 LINDA ADAMS

– Ce vrei s` spui?Dareen \i evit` privirea, dar sim]i c` ochii lui erau

a]inti]i asupra ei.– Când ]i-am adus acel set de supravie]uire, ar fi tre-

buit s`-]i spun clar c` vei avea nevoie de el. Te va ajuta s`tr`ie[ti pe aici.

Dareen \i \nfrunt` privirea.Rip introduse mâna \n buzunarul pantalonilor de unde

scoase un ziar.– Despre tine e vorba, nu? zise el [i-i arunc` ziarul \n

poal`.Inima ei \ncepu s` bat` nebune[te, apoi tremur` ca o

frunz`. Acum, Rip [tia adev`rul. Totul se va schimba pen-tru ea.

– Da, spuse ea oarecum vinovat`, eu sunt, apoi arunc`ziarul la p`mânt. Rip \l lu` [i \l \mp`turi.

– {i ? \ntreb` el.– Numai minciuni. M` surprinde c` ai citit prostiile astea.– Eu nu citesc ziarul `sta, menajera mea o face. L-a

l`sat deschis pe masa din buc`t`rie [i de cum am v`zutfotografia te-am recunoscut, cu toate smacurile pe care ]ile aplicaser` `ia. Iar Warren care sus]ine c` te afli la Pariseste cel care tot sun` aici?

Ea \ncuviin]`.– Cât despre Sullivan mai nu [tiu cum, ce-ai de spus?

Te m`ri]i cu el?


– Niciodat`. Mama a fost cea care a aranjat totul,numai \n scopuri publicitare.

– Vrei s` spui c` ]ie nu-]i place deloc?– Mi-a pl`cut la \nceput, recunoscu ea. Aveam [apte-

sprezece ani pe atunci. Mama nu m-a l`sat s` cunosc niciun bìat pân` la vârsta aceea [i a fost normal s` mi se par`grozav.

– Este prea efeminat [i behìe ca un miel. Dar de cesus]in cei doi c` e[ti la Paris? {i mai ales c` te m`ri]i cuSullivan luna viitoare?

– Nu [tiu, dar nici nu vreau s` m` gândesc la asta.– Ar trebui s` te gânde[ti mai serios, e via]a ta, Dareen.

{i mai presus de orice, important este s` spui adev`rul.– ~sta este adev`rul, Rip.– Acel Warren se ocup` de banii tì? C`ci trebuie s` ai

ni[te sume demne de luat \n seam`.– Da, am, zise ea, dar cu ce schimb` asta situa]ia? Banii

mei sunt asigura]i, sunt investi]i.– Dareen, pe mine nu m` intereseaz` banii tì, ci felul

cum gânde[ti. {i nici faptul c` e[ti o persoan` cunoscut`.Dac` mi-ar fi trebuit o femeie cu bani a[ fi cùtat-o acumzece ani când aveam nevoie de capital pentru a-mi punepe picioare afacerea. {i \n mod sigur nu-mi trebuie ofemeie prea cunoscut`. N-am [tiut c` f`ceam curte celuimai sexy fotomodel din America. Mie nu-mi place s`-mivad` toat` lumea femeia pe care o iubesc.

90 LINDA ADAMS

– O, zise ea clipind furioas`. Nu sunt un model sexy!{i nici femeia ta! Cum po]i spune astfel de vorbe?

– Pentru c` a[ fi vrut s` te fac femeia mea, \nainte deaceast` descoperire. Nu te-am min]it cu nimic, nici m`carcând ]i-am spus ce a[ vrea de la tine. Cred c` este momen-tul s` fii mai cinstit`, Dareen.

– Sunt cinstit`, \ntotdeauna am fost.– Atunci, te-ai l`sat atras` \n conjuncturi necinstite.– L-am sunat pe Warren [i i-am cerut s` retracteze tot

ce a declarat ziarelor.– Dar nu i-ai spus c` ai rupt logodna, nu?– Vezi tu, lucrul acesta nu se poate face atât de u[or.

Sunt multe persoane [i lucruri implicate, cariera luiSullivan, printre altele.

– {i-l la[i s` mint` o lume \ntreag` c` se va c`s`tori cutine? Sau poate nu vrei s` rupi logodna.

– Vreau s-o rup, desigur. Dar nu po]i rupe ceva ce nuexist` \n realitate.

– Cu atât mai mult, rupe-o! Convoac` presa, spune-leadev`rul, [i gata!

Ea nu putea face asta. De ce nu era Rip mai \n]eleg`tor? Defapt, b`rbatul acesta era o enigm`: acum p`rea foarte dezin-teresat, pentru ca \n minutul urm`tor s`-i spun` ce are de f`cut,s` se implice \n toate problemele ei, ca [i Warren [i Sullivan.

– Lucrurile sunt mai complicate decât \]i \nchipui, Rip,zise ea apoi regret` imediat.


– Te rog s` m` scuzi, Dareen. Eu n-am cum s` \n]elegtoate astea, eu sunt b`rbatul care tr`ie[ti aici \n creierulmun]ilor, \n p`duri, dar a[a necioplit cum sunt eu [tiucâteva lucruri care sunt valabile oriunde. Dac` ai oproblem` cu acest Warren este bine s-o rezolvi [i nu s-oignori la nesfâr[it. Va fi mai bine pentru tine.

– De ce oare toat` lumea \mi vrea binele?– Poate c` la[i impresia c` este nevoie s` ]i se spun` ce

ai de f`cut.– Se pare c` este o p`rere general`.– Sau e ceva care ]ine tot de publicitate? „Sheffy a

disp`rut \n mod misterios“, ar putea fi un titlu de succes.– Ur`sc titlurile de succes ale ziarelor, zise ea cu

lacrimi \n ochi.– Sau poate ai f`cut totul pentru a-i aduce pe ace[ti doi

indivizi, Warren [i Sullivan acolo unde vrei tu, s` teimplore s` te \ntorci acas`. Te po]i desigur amuza aici cub`rba]ii de la ]ar`, pân` când cei de la ora[ fac a[a cumvrei tu!

– E[ti nedrept, Rip. Poate ar trebui s` scrii la ziare c`ciai o imagina]ie destul de bolnav` pentru a o putea face. {inu-mi mai critica mama, c` n-ai cunoscut-o. Toat` lumeao critic` dar ea [tia \ntotdeauna ce face. Am venit la NewYork f`r` un ban \n buzunar...

– {i te-ai ales cu mai mult decât o s` po]i cheltui,Sheffy...

92 LINDA ADAMS

– Este numele meu de model, se ap`r` ea. N-am pututfolosi Dareen c`ci exista deja pe pia]` Dareen ClarkModelling [i Marla Dare. Sheffy nu este un nume grozavdar mi-a trebuit unul [i `sta mi s-a p`rut cel mai potrivit.

– De ce nu mi-ai spus cine e[ti, Dareen?– Nici nu m-ai \ntrebat. {i nici nu avea importan]`, sau

cel pu]in a[a am crezut. Am vrut s` fiu considerat` o fatòarecare. Iar dac`-]i aminte[ti, nici tu nu mi-ai spus de la\nceput cine e[ti.

– Situa]iile nu se pot compara, eu nu sunt o celebritatecu un trecut atât de complicat.

– {i? Care este problema? Nu vrei s` te implici. Nu con-tez pentru tine.

Rip o apuc` de umeri [i o \ntoarse spre el.– N-am spus niciodat` c` nu contezi pentru mine. Am

precizat c` nu-mi plac c`s`toriile, spre deosebire de pri-etenul tù cel blond. Sunt pasionat de munca mea, dar nupot s` cer unei femei s` accepte stilul meu de via]`.

– A[a c` ai s` \mpar]i cu ea doar sfaturile [i patul,replic` ea.

– {i ce este rù \n asta? o provoc` Rip. Sfaturile suntcompetente iar patul este cald. Puteam \mp`r]i lucruridestul de pl`cute. Nu po]i nega c` a existat o atrac]ie \ntrenoi, chiar de la \nceput. Deci, spune-mi clar, Dareen, vreiceva real sau numai s` pretinzi c` ai ceva? Dar ceea ce estereal nu este [i sigur. F`r` garan]ii, f`r` promisiuni.


Rip se aplec` [i o s`rut`. Gustul lui, atingerea lui,mirosul lui masculin \i provocar` sim]urile. Curând, ea \isim]i mâna descheindu-i \ncet nasturii tricoului. S`rut`rilelui devenir` tot mai \nfocate, apoi ea \i sim]i buzele carecoborau \ncet spre sâni [i, f`r` s` fie con[tient` de ceea ce,face sim]i nevoia s` i-i ofere. |[i dorea tot mai mult atinge-rile lui. Dar deodat` realiz` ce f`cea [i se crisp`. Se\ndep`rt` de el [i-[i trase tricoul \n jos.

Rip r`mase privind-o, zâmbindu-i.– Deci lucrurile au devenit un pic cam reale, nu?

Relaxeaz`-te, iubito. Dac` vrei o incursiune \n realitate, oputem face chiar acum, dar va trebui mai \ntâi s` [tii cevrei. {i mai ales, va trebui s` fii o femeie liber`, st`pân` pevia]a ei. Dar ar trebui s` te decizi mai repede, Dareen, eusunt un b`rbat ocupat, nu [tiu dac` am timp s` a[tept catu s` cre[ti. Apoi, coborând treptele verandei, el \i maispuse: ne mai vedem, iubit` vecin`!

Urc` \n ma[in` [i porni motorul.– Atunci când vei fi destul de curajoas` pentru a accep-

ta realitatea d`-mi de [tire! Dar s` nu fii ca [i acum, „oare-cum logodit`“!

Dareen \l urm`ri cum dispare pe drumul pietruit.R`mase cu privirile a]intite \n urma lui, cu inima b`tând.Oare el crezuse ce-i spusese ea? Rip o s`rutase, \ns` astanu dovedea mare lucru. O dorea... f`r` promisiuni, f`r`angajamente, pentru pl`cerea lui.

94 LINDA ADAMS

Capitolul 6

A doua zi Dareen mai avu un prilej de a se \ntrista,când g`si scrisoarea. Tocmai f`cea cur`]enie \n spatelesobei când v`zu un plic. Era sigilat dar nu avea adres` sau[tampil`. Curioas`, ea \l deschise. Con]inea o scrisoare dedou` pagini semnat` Freda. Probabil, aceasta dup` cescrisese scrisoarea [i lipise plicul, \l pierduse. Dareen [tiac` n-ar fi trebuit s`-l citeasc`, dar nu rezist` tenta]iei, apoidup` ce o f`cu \[i dori s` nu-l fi citit.

Drag` sor`,

Iart`-m` c` nu ]i-am mai scris de mult, dar m` apropiide sfâr[it cu dizerta]ia mea. Lui Timmy i-a pl`cut lanebunie s` stea aici la ]ar`, dar eu mi-am cam pierdutr`bdarea [i sunt gata s`-mi reiau via]a la ora[, \mi lipse[te

mul]imea, luminile [i marile magazine! Aici po]i lucra \ncea mai des`vâr[it` lini[te, dar n-a[ putea trì \n acest loctoat` via]a.

Nu, \nc` o dat` \]i spun c` acest nou b`rbat nu esteceva despre care s`-i spui mamei, nu este nimic serios\ntre noi. Dar câteodat` m` uit la el [i m` \ntreb cumnaiba am avut atâta noroc? Rip Du Long este un b`rbat pecare merit` s`-l cuno[ti, Tina, c`ci are totul: onestitate,aspect fizic, inteligen]`, umor, bun`tate. N-am pomenitnimic despre mu[chi? Ei bine, \i are!

Ceea ce-i lipse[te este interesul pentru o rela]ie dedurat`; se pare c` nici p`rin]ii lui n-au avut o c`s`toriefericit` iar el este dedicat muncii lui. Crede \n afec]iune,dar nu \n dragoste. Cu toate acestea mi-a fost de mare aju-tor mie, ca s` nu mai spun despre felul \n care s-a purtatcu Timmy.

Sincer` s` fiu n-am putut dep`[i moartea lui Robert,nici eu, nici Timmy. M-am aruncat \n munc`, dar acumdatorit` lui Rip re\ncep s` trìesc. Dar mama nu va\n]elege aceste lucruri. |ns` tu o vei face [i pentru asta \]imai spun o dat` c` te iubesc.

Cu dragoste,Freda

Dareen sim]i cum lacrimile \i \mpìenjenesc ochii. Erainvidioas` pe intimitatea dintre Freda [i Rip, dar [i pe

96 LINDA ADAMS

maturitatea cu care aceasta aborda rela]ia lor. Cuvinteleprin care ea-l l`uda pe Rip o durur` tare c`ci Freda aveadreptate. Rip avea toate calit`]ile; era bun, inteligent,onest, dar nu era genul de b`rbat care s` doreasc` orela]ie de durat`. Freda \l acceptase a[a, dar ea nu puteaface acela[i lucru. Ceea ce aflase din scrisoarea Fredei nuavea s`-i u[ureze urm`toarele \ntâlniri cu Rip. El \i f`ceacam dou` vizite pe zi. Venea de obicei diminea]a, dup` ceapucase s` munceasc` cu noaptea-n cap, apoi mai veneao dat` la apus. Era amabil, atent, dar nu mai f`cea nici otentativ` de a se apropia de ea. Dareen se gândi c` poateel nu mai era interesat de ea acum când [tia cine este.

Conversa]iile lor erau ciudate. El o \ntreba dac`rezolvase problemele cu Warren. Apoi, dac` mai eralogodit`, iar ea \i r`spunsese c` niciodat` nu avusese ologodn` real`. Se priviser` lung, iar ea, sim]indu-se vino-vat`, \ntorsese capul. Dar \ntr-una din zile el o \nfuriecând \ncepu s` fredoneze o melodie a lui Sullivan.

– A[ vrea s` nu mai cân]i melodia asta, o ur`sc!– Adev`rat? Mie-mi place. Tipul care o cânt` este un

geniu. Poate ar trebui s` te m`ri]i cu el.– Vrei s` vorbim despre altceva?– Bine. Ai ascultat ast`zi la radio? La sfâr[itul

s`pt`mânii vor fi furtuni puternice.– Nu-mi place s` ascult radioul. Am f`cut cur`]enie \n

c`mar`, i-am f`cut baie lui Limburger. Avea prea mul]ipurici.


– Nu-l r`sf`]a prea tare, nu vreau s`-l transformi \ntr-unanimal de cas`. Câ]iva purici nu-l omoar`. Dar nu [tiu dece-]i pierzi vremea cu puricii, când ai atâtea probleme!Crezi c` dac` stai aici vor disp`rea?

– Ai terminat predica?– Da, deocamdat`.Dareen \l privi \ncercând s`-l fac` s` se destind`, dar

tensiunea dintre ei nu disp`ru, era ceva care-i unea \npofida voin]ei lor, de parc` ar fi de]inut vreun secret carenu putea fi nici comunicat nici uitat.

Rip se \ndrept` spre ma[in`.– Pune-]i ordine \n via]`, feti]o.– Iar \mi dai sfaturi!– |]i place s` le prime[ti. Simt c` ai a[teptat mult timp

s` apar` cineva \n via]a ta [i s` te \nnebuneasc`. Desigur,\n sensul bun a cuvântului.

Apoi, plecase [i o l`sase la fel de confuz` ca \ntot-deauna, f`când-o s` se \ntrebe dac` se comportasecorect cu Sullivan [i Warren. Warren se rezuma latelegrame, cel pu]in dou` pe zi. Dup` primele trei pecare le aruncase necitite, \ncepur` s` soseasc` acelea[imesaje: „Dac` nu te \ntorci imediat o s` vin dup` tine.Sullivan s-a s`turat de toanele tale, iar eu sunt exaspe-rat. |ntoarce-te sau preg`te[te-te s` r`mâi acolo pentrutotdeauna.“

Mesajele lui Warren \i erau aduse de po[ta[ul Billy Bobcare \i spuse:

98 LINDA ADAMS

user

Formato

gianninajollys

– E[ti fata care a fost model, nu? Lumea e destul demic`. Câ]iva dintre cei de pe aici te-au recunoscut. Sperc` nu te deranjeaz` s` discut`m despre asta... dar nu e[tiprima celebritate care vine aici. A mai fost un judec`tor dela Curtea Suprem`. De fapt, `la venea la vân`toare.

– Lumea s-a ar`tat destul de deschis` fa]` de mine,recunoscu Dareen.

– Da, [i ai un vecin grozav! Unii vorbesc r`u despre el,pentru c` a cump`rat tot p`mântul de pe aici pentru viilelui.

– Se pare c` s-a descurcat foarte bine...– Al]ii spun c` este cam neserios, continu` Billy Bob.

Când era mai tân`r cam a[a era, dar de la moarteatat`lui s`u s-a schimbat, s-a pus pe treab` [i a f`cut viileastea s` dea rod grozav! Al]ii \l judec` pentru c` nu s-a\nsurat, ei, a[a sunt unii b`rba]i, n`scu]i s` fie liberi.Nici pe mine nu m-a convins nici o femeie s`-mi punpirostriile.

Dar el nu fu singurul vizitator. |ntr-o diminea]` ap`ru[i Mc Fee \nso]it de o doamn` slab` [i acr` care st`tea pebancheta din spate a Dodge-ului.

– Ea este doamna Bailey, propriet`reasa. Am venit s`vedem cum \ntre]ine]i casa, domni[oar`.

Mai \nalt` decât Mc Fee, \mbr`cat` \ntr-o rochie veche,cu pantofi negri, de femeie b`trân`, doamna Bailey o privide parc` ar fi v`zut un fluture prins \ntr-un insectar.Perlele pe care le purta la gât p`reau veritabile, la fel [i


m`ciulia bastonului \n care se sprijinea, care era, desigur,din aur. De cum \l z`ri pe Limburger, doamna Bailey serevolt`:

– Sper c` nu intr` potaia asta \n cas`, las` p`r pecovoare.

– Limburger este un c`]el foarte curat, ripost`Dareen.

– Iar covorul meu este ca [i nou, pufni doamna Bailey.Este de cea mai bun` calitate.

– N-am [tiut c-o s` aduce]i [i un câine, domni[oar`Sheffield, poate c` ar fi trebuit s` v` percepem o sum`suplimentar` pentru el sau s` v` cerem s` sc`pa]i deel.

– Da, voi pl`ti o sum` suplimentar`.– {aptezeci [i cinci de dolari credem c` este de ajuns.

Dar s` mergem \nùntru s` vedem cum a]i aranjat casa,zise Mc Fee, deschizându-i calea doamnei Bailey.

– A zugr`vit pere]ii, se revolt` doamna Bailey; cred cà f`cut-o cu vopseaua mea din pod. Mi-a adus-o nepotulmeu Elmo.

– A]i folosit vopseaua doamnei Bailey f`r` a-i cere per-misiunea? \ntreb` Mc Fee.

– Mi-a]i spus c` pot face orice cu tot ce g`sesc \n pod.Iar casa trebuia zugr`vit`.

– Mai adùga]i al]i dou`zeci [i cinci de dolari pentruvopsea, zise doamna Bailey. Dar v`d, feti]o, c` e[ti maicurat` decât m-am a[teptat, cronc`ni doamna Bailey dup`

100 LINDA ADAMS

ce se l`s` \n genunchi [i examin` fiecare col]i[or al casei.Nu m` a[teptam ca o femeie \n situa]ia dumitale s` fie atâtde curat`.

– Ce vre]i s` spune]i cu „\n situa]ia mea“?– Ei, s` l`s`m, zise ea, mai bine s` vedem [i dormi-

torul, Oliver, i se adres` ea lui Mc Fee. Dup` ce f`cuturul \nc`perii pufni: are o singur` pern`, dar asta une-ori nu este o garan]ie. Apoi, deschise dulapul [icoment`: are numai lucruri de dam`, dar nici asta nueste concludent. Apoi, privind-o pe Dareen care era\mbr`cat` \n pantaloni, continu` pe acela[i ton dis-pre]uitor: pe vremea mea numai lucr`toarele \n fabric`purtau a[a ceva.

– A]i v`zut destul pentru a v` astâmp`ra curiozitatea? o\ntreb` Dareen care n-o mai suporta.

– Am vrut s` m` asigur c` locuie[ti singur`, ziseb`trâna.

– C` locuiesc singur`? Sigur c` da.– {i am vrut s` v`d cum ar`]i, insist` scorpia, nu mi-a

convenit c` Mc Fee a \nchiriat casa unei persoane cureputa]ia ta.

Inima lui Dareen tres`ri pe m`sura mâniei pe care osim]ea.

– Chiar a[a, doamn`?– N-am crezut c` voi ajunge s`-mi \nchirez casa unei

persoane care pozeaz`, cum s` spun, \n situa]ii nedemnepentru o femeie!


– Eu n-am pozat niciodat` goal`, doamn`, dac` la astav` referi]i, \i strecur` Dareen printre din]i. N-am f`cut-o [inici n-o voi face.

– Mama dumitale te-a folosit pentru a face bani \ntr-unmod foarte josnic, am citit multe despre ea.

Dareen trase aer \n piept pentru a se calma.– Mama n-a avut nici o proprietate de \nchiriat

doamn`, nici perle, nici baston cu m`ciulia de aur. N-aavut nimic, doar un copil pe care trebuia s`-l creasc` [iinteligen]a ei. Nu suport s` v` aud criticând-o.

– Eu am venit aici mai mult din curiozitate [i mai aless` m` conving dac` pot sta lini[tit` [tiind c` am \nchiriatproprietatea.

{i pentru a mai stoarce ceva bani, gândi Dareen.– Acum c` a]i v`zut ce era de v`zut [i mai ales c` a]i mai

câ[tigat ceva m` pute]i l`sa singur`. Mai ales c` nu-miamintesc s` fi semnat ceva legat de inspec]iile propri-etarului.

– Am v`zut ce aveam de v`zut, este drept, dar spune-mi,ai de gând s` te m`ri]i cu cânt`re]ul `la? Vrei s` pleci deaici?

– Nu, zise Dareen cu hot`râre. Am pl`tit chiria \n avans[i nu inten]ionez s` plec dac` asta v` \ngrijoreaz`, nici s`m` m`rit, dar nici s` stau cu altcineva aici. Locuiesc numaieu aici [i acest c`]el.

– Nu trebuie s` fii ofensat`, zise doamna Bailey, esteproprietatea mea [i am dreptul s` [tiu. Am \nchiriat-o ca

102 LINDA ADAMS

pe un domiciliu, nu ca pe un refugiu. Nu [tiu pentru ceai venit aici sau ce faci dar [tiu c` nu pot fi de acord cuorice vrei.

– Nu fac nimic deosebit, am venit aici pentru a fi singur`.– Singur`? izbucni doamna Bailey. O s` ai parte de

destul` singur`tate \n via]`! Dar, \n sfâr[it este problemata. Iar Du Long b`nuiesc c` a [i ap`rut s`-]i dea o mân` deajutor!

– Da, s-a comportat ca un adev`rat vecin.Doamna Bailey zâmbi.– A f`cut treab` bun` cu cramele lui, nu? Cu toate

problemele pe care le-a \ntâmpinat familia lor, \n cele dinurm` unul a reu[it s` pun` crama pe picioare. Cine ar ficrezut? Cine l-ar fi luat \n serios pe b`iatul `sta? Când tat`llui era tân`r nu-i ardea decât de râs [i de femei.

– Tabitha, zise domnul Mc Fee, observând c` femeia \nce-puse s` depene amintiri, trebuie s` ajung la birou. Vrei s`...

– S` m`resc chiria? Nu, nu vreau...Mc Fee ro[i.– Spuneai c`...Doamna Bailey o mai privi o dat` pe Dareen.– Adaug` chiria pentru câine [i banii pentru vopsea,

asta este tot.– Dar canapeaua zgâriat`?– Gata, Oliver, nu mai insista. Dup` ce am v`zut aici,

fata asta nu este ceea ce am crezut eu, vreau s` r`mân` \ncasa mea, cât va dori.


– De ce? De ce m` vre]i aici, doamn` Bailey?– Vreau s` v`d ce se \ntâmpl` de data asta, zise ea pe

un ton ciudat. Totul merge mân` \n mân`: banii, bârfa [idragostea. Doamna Bailey o privi ciudat: [tii, [i eu am fostfrumoas` cândva. Mult mai frumoas` decât tine. Apoi se\ntoarse [i plec` sprijinindu-se \n bastonul ei cu m`ciuliede aur, urmat` de Mc Fee. Se opri când ajunse la u[` [i semai \ntoarse o dat` spre Dareen.

– Banii nu sunt totul, draga mea. Aminte[te-]i vorbele mele.– Buna reputa]ie este elementul cheie pentru Tabitha

Bailey, zise Mc Fee \n treac`t. S` n-o superi, nu merit` asta.– Am \ncercat din r`sputeri s` nu scot vreun cuvânt

care s-o deranjeze, zise Dareen.Dup` ce plecar` cei doi, Dareen r`mase cu privirea

a]intit` \n urma lor. Sim]iser` c` pot profita de ea ca s`ob]in` mai mul]i bani decât s-ar fi a[teptat, asta era clar.Dar ea sim]ise c` b`trâna venise [i pentru a o vedea.Afirmase c` dorea ca ea s` r`mân` pentru ca s` vad` ce semai \ntâmpla de data asta. Cu alte cuvinte, muntele [icasa aveau un efect anume asupra celor care o locuiau?Ce voia s` \nsemne asta?

Apoi, o prevenise c` banii nu erau totul. Ciudat, c`ciera exact contrariul spuselor lui Fawn. {i de ce-i ap`ruseacea lucire ciudat` \n priviri când vorbise despre Rip?Dareen sim]ise invidia din vorbele ei. Dar mai \n]elesese[i c` lui Rip Du Long nu-i p`sa decât de pre]iosul luip`mânt.

104 LINDA ADAMS

Capitolul 7

Dareen se temea de drumul pe care trebuia s`-l fac` laArcadia pentru cump`r`turi. Era vineri [i noua edi]ie aziarului World Sun o privea de pe rafturi.

Spera c` Warren o luase \n serios [i retractasetoate declara]iile despre c`s`toria ei cu Sullivan. |[idorea din tot sufletul s` nu mai vad` nimic tip`ritdespre istoria asta, care s` poat` muri \n mod natu-ral. Apoi, \ncetul cu \ncetul, va pieri [i din min]ileoamenilor.

Din privirile curioase care-i erau aruncate, ea \[i d`duseama c` Billy Bob avusese dreptate, oamenii [tiau cineeste, dar p`reau la fel de prieteno[i.

– Sper`m c` ve]i sta cât mai mult la noi, domni[oar`Sheffield, \i spuse o doamn` \ntr-un magazin.

– V` cunosc, domni[oar`, \i spuse vânz`toarea de lalibr`rie, v-am v`zut fotografia \n ziar. Bine a]i venit la noi,nu v` mai \ntoarce]i la ora[, este mai bine aici.

– |mi pare r`u de mama dumitale, \i spuse o alt`doamn`, cu condescenden]`. Am citit \n ziare despremoartea ei.

Dareen cump`r` tot ce-i trebuia [i lu` [i un exemplardin World Sun, \n speran]a c` nu vor mai fi nout`]i despreea [i Sullivan. Dar la rubrica Din Lumea Celebrit`]ilor g`sititlul de care se temea. Sullivan declara c` ziua cea marese apropia, iar logodnica lui era \nc` la Paris pentru tru-sou.

La naiba cu acest Sullivan! Cât de departe putea s`ajung`? La naiba cu Warren care for]a nota! La naiba cuacest ziar plin de minciuni! Plec` spre flor`ria de pe stra-da Filmore, unde se afla [i un oficiu po[tal. Billy Bob \iexplicase c` el livreaz` mai multe flori decât telegrame [ic` majoritatea timpului se afl` la flor`rie. Femeia care vin-dea o privi \ngrijorat`.

– Cu ce te pot ajuta? S-a \ntâmplat ceva?– Billy Bob e aici? \ntreb` Dareen.– Sigur c` da, este \n ser`.Acesta ap`ru [tergându-[i mâinile de p`mânt.– Ei, domni[oar` Sheffield, te-ai hot`rât s` r`spunzi la

telegramele primite?

106 LINDA ADAMS

– Nu, zise ea ro[ind. M` \ntrebam dac` ai cumva untelefon pe care s`-l pot folosi.

– Sheffield? \ntreb` femeia cu florile. A, deci sunte]idomni[oara Sheffield?

– }i-am spus, Flora, este o fat` ca oricare. Ai p`]it ceva,Dareen?

– Ziarele scriu o mul]ime de minciuni despre mine,zise ea aproape cu lacrimi \n ochi [i a[ vrea s` l`muresclucrurile.

– Dac` te referi la ziarul pe care l-am citit [i noi, dragamea, zise Flora, ar fi bine s` nu-i dai prea mare impor-tan]`. Vino la biroul meu, avem telefon acolo.

Femeia o conduse pe Dareen spre un birou mic [i\nchise u[a. Form` num`rul lui Warren, dar fu uimit` s` ise r`spund` c` telefonul era deconectat. Imposibil, segândi ea [i-i ceru operatoarei s` mai verifice num`rul. Darnu era gre[eal`, telefonul lui era deconectat. Ceru s` i sefac` leg`tura la num`rul lui de acas`, unde i se r`spunseacela[i lucru. Unde era Warren [i de ce r`m`sese f`r` tele-foane oare? se gândi ea speriat`. Apoi sun` la biroul luiSullivan. Recunoscu vocea lui Tiffany, secretara acestuia.

– Sheffy? Bine c` ai catadicsit s` suni! |]i fac imediatleg`tura cu Vernon.

Vernon Calderon era directorul de imagine al luiSullivan, un tip rece [i calculat pe care Fawn \l admira.


– Unde dracului ai fost pân` acum! r`cni acesta. E[ti \nManhattan?

– Nu, spuse ea cu glas tremurat din cauza emo]iei.Vreau s` discut cu Sullivan, s` retracteze minciuna cuc`s`toria.

– {tii ce, pu[toaico? Ar fi mai bine s` vii imediat aici [is` faci ce-]i cere el, altfel o s` dai de dracu’. Warren undeeste? Sullivan e ocupat, preg`te[te un turneu, n-are timpde prostiile tale. Poate nici nu vrea s` discute cu tinepân` n-o s` te compor]i ca un adult. |ntoarce-te imediataici!

– Unde este Warren? \ntreb` Dareen.– {i eu a[ vrea s` [tiu asta. A disp`rut, probabil tot

din cauza ta. Sullivan o s`-]i spun` despre ce estevorba.

– O po]i face [i tu foarte bine.– A[ face-o dac` a[ putea, crezi c` mie mi se spune

chiar totul? Nu [tiu decât c` au ap`rut probleme mari dincauza ta, iar Sullivan \]i cere s` te \ntorci.

– Ascult`, Vernon, zise Dareen, spune-i lui Sullivan c`dac` are vreun mesaj de transmis poate s-o fac` direct.|ntre timp eu voi informa presa [i voi opri toate minciu-nile care se spun despre mine.

– Dac` faci asta, Sheffy, o s`-i termini pe to]i din jur.Mai bine ]i-ai ]ine gura [i te-ai \ntoarce! Am impresia c` [i

108 LINDA ADAMS

telefoanele noastre vor fi deconectate, nu numai al luiWarren. Vei avea sângele nostru pe mâini \n curând. Apoi,\nchise.

– Toate bune? \ntreb` Billy Bob când ie[i din birou.– Aproximativ.– Draga mea, zise Flora studiind-o. {tiu c` n-ar trebui

s` m` amestec, dar am citit toate ziarele care scriaudespre tine [i cred c` prea mult timp i-ai l`sat pe al]iis`-]i conduc` via]`. Este momentul s`-]i iei soarta \n pro-priile-]i mâini.

– Las` fata \n pace, Flora, interveni Billy Bob, [tie ea ceare de f`cut.

– |mi exprimam doar opinia, nu se l`s` Flora, tr`im\ntr-o ]ar` liber`. Vino pe aici oricând ai nevoie de noi,draga mea. {i nu l`sa pe nimeni s` te for]eze \n vreun fel.

Dareen avea o stare ciudat`, capul \i plesnea. Pe dru-mul de \ntoarcere tot felul de \ntreb`ri nu g`seaur`spuns. Unde era Warren? De ce nu mai avea telefon?Discu]ia cu Vernon o dezorientase [i mai mult. De cecredea el c` Sullivan [i Warren o puteau manipula?

Poate c` Rip avea dreptate, se gândi ea. Ar fi trebuit s`cheme imediat presa [i s` termine toat` farsa odat` pen-tru totdeauna. Dar Vernon o f`cuse s` \n]eleag` c` acestaar fi un act periculos care ar implica [i alte persoane \nafar` de ea.


Ajunse la o singur` concluzie. Indiferent ce mare\ncurc`tur` creaser` Fawn, Sullivan [i Warren ea nu aveachef s` mai fac` parte din ea. Dac` Sullivan avea nevoie deea, putea s` vin` s-o caute. Era s`tul` de mistere [iamenin]`ri. Iar Sullivan nu voia s` se c`s`toreasc` cu ea,n-o pl`cuse niciodat`. A[a c` ea nu \n]elegea de cedintr-o dat` c`s`toria devenise atât de important`!

Iar \[i aminti cu strângere de inim` de Rip. Probabil elnu va \n]elege deloc acest ultim articol din World Sun. O vadispre]ui pentru incapacitatea de a-[i conduce propria-ivia]`. |i va reaminti asem`narea dintre ea [i mama lui.Realiz` c` Rip era cel mai important pentru ea. La gândulc` el nu va putea \n]elege situa]ia lucrurile i se p`reau [imai grave. Iar vremea cenu[ie de afar` venea s` se adaugela starea ei proast`. Nori negri se adunaser` f`când camuntele s` nu se mai vad`. Cerul p`rea foarte aproape,nu se mai sim]ea nici o adiere, iar toate culorile parc`-[ipierduser` din intensitate. Chiar [i macii care \nveselescpeisajul oriunde s-ar afla \[i pierduser` str`lucirea.Dareen \[i petrecu dup` amiaza preg`tind de mâncaredup` cartea de bucate pe care o cump`rase, apoi f`cândpr`jituri cu ciocolat`. Era atât de plin` de f`in` \ncât ar`taca o stafie, dar cu o s`pt`mân` \n urm` ar fi f`cut caz deasta. Acum \ns`, era con[tient` c` nu f`cea altceva decâts` \ncerce s` renun]e la felul de via]` de pân` atunci, f`r`

110 LINDA ADAMS

succes, ce-i drept. Se a[ez` \n leag`nul de pe verand` [imânc` din pr`jiturile f`cute, apoi b`u o cafea. Nu era r`upentru prima dat`, \[i spuse [i-i oferi una [i lui Limburgercare o savur`. Nu era greu s` men]in` cur`]enia \n casaasta de[i era atât de veche [i pr`fuit`. I se p`rea cevanatural. |[i aminti vorbele mamei care spunea adesea:

– Nu te \n]eleg, feti]o. E[ti mai fericit` dac` numeriporumbeii din parc decât dac` por]i o bijuterie de unmilion de dolari [i dai interviuri. Chiar nu \n]elegi c` dac`n-a[ fi luptat eu pentru tine, n-ai fi ie[it din anonimat?

Cerul era tot mai cenu[iu [i \ntunecat, plin de norinegri, amenin]`tori, care se deplasau cu repeziciune.Ap`rur` [i tunetele foarte curând. Dareen se \ntreb` dac`Rip va mai veni ca de obicei, apoi fu mai mult ca sigur` c`n-o va mai face. Probabil citise ziarul [i aflase c` situa]ia eiera la fel de confuz`.

Dar ce importan]` avea? Doar el nu voia s` se c`s`to-reasc` cu ea. Nu voia decât s` fac` dragoste, \i spuseseasta foarte clar.

Nu trebuia s` se mai gândeasc` la el. Totul ar fi fost maisimplu dac` el n-ar fi ap`rut. Probabil c` se culcase cufiecare femeie care \nchiriase casa. Cum se numea asta? Ledroit du seigneur – dreptul seniorului. |l fluier` peLimburger dar acesta nu-i r`spunse. Poate se ascunseseprin hambar, pe undeva. Ea [tia c` unor câini le este fric`


de tr`snete. Ca prin cea]`, v`zu farurile ma[inii lui Rip [ise ridic` \n picioare \n a[teptarea lui, cu inima b`tândputernic. El opri ma[ina [i cobor\. Venise mai târziu ca \nalte d`]i [i p`rea foarte obosit. Ea sper` c` fiind atât deocupat nu apucase s` citeasc` ziarul. Rip urc` pe verand`,\[i trecu o mân` prin p`r [i-i spuse:

– Stai jos, te rog, m` obose[te s` m` uit \n sus latine.

– Ai avut o zi lung`? \l \ntreb` ea sim]ind nevoia s`\ntind` mâna [i s`-i netezeasc` fruntea.

– Obositoare [i enervant`. Mi s-a stricat ma[ina decules.

– Ai reu[it s-o repari?– Da, [i am fost cel mai norocos din echip`, ceilal]i au

r`mas s` munceasc` pân` \ncepe ploaia.– De ce munce[ti atât de mult? \l \ntreb` ea v`zându-i

tr`s`turile \ncordate. Toat` lumea spune c` ai transformat\n bine locurile astea, c` totul \]i merge ca pe roate. N-opo]i l`sa mai u[or?

– Deocamdat` nu. Poate cândva voi mai sl`bi ritmul,dar pân` atunci, ]i-am spus c` m-am \nsurat cu viile astea.

– Important este c`-]i place ceea ce faci.– Dar nu-mi place ceea ce va urma, zise el ridicând

ochii spre cer.– Ploaia \]i va afecta recolta?

112 LINDA ADAMS

– Probabil, dar dac` tu \]i faci probleme nu-mi e[ti cunimic de ajutor. Oricum mai am un motiv de sup`rare: tu.

– Eu? \ntreb` ea surprins`.– Da, zise Rip b`gându-[i mâinile \n buzunare. |mi fac

probleme pentru tine. Am trecut pe aici s`-]i aduc ni[tebaterii bune, nu sunt sigur dac` cele pe care le ai nu suntdesc`rcate. Ca [i mine de altfel.

Dareen lu` bateriile [i le examin`.– |ntodeauna e[ti grijuliu.R`spunsul lui fu dezarmant.– Pe naiba! Nu [tii ce te a[teapt` pe aici, prin s`lb`ticia

asta. Dac` vrei po]i s` vii s` stai la mine. Tessie, menajeramea, te va servi cu tot ce dore[ti.

– Nu, mul]umesc, zise ea.– Vrei s` mai stau?– Nu, nu m` sperie o ploaie.– Unde este Limburger?– Cred c` se ascunde pe undeva, de tunete.– Când \l g`se[ti bag`-l \n cas`.– De ce?– Pentru c` pe lâng` alte lucruri proaste care s-au

\ntâmplat ast`zi a ap`rut [i un câine turbat prin zon`.Am trimis unul din oamenii mei s`-l omoare dar n-areu[it, l-a r`nit doar. A fugit apoi \n p`dure.

– Dar... Limburger este \n siguran]`, nu?


– E mai bine s`-l ]ii câteva zile prin jurul casei [i nu ie[inici tu prea mult. Ascult` ce-]i spun, nu cuno[ti locurile,nu [tii ce se poate \ntâmpla aici pe o vreme ca asta.

– O, Dumnezeule, vorbe[ti parc` ai fi Marele Vân`torAlb, din Cartea Junglei. Ce vrei s` fac? Spune-mi,st`pâne!

– A[ vrea s` fii atent` zilele care urmeaz`, pentru c` veiasista la furtuni pe care nu cred c` ai apucat s` le vezi vre-odat`. Ai grij` de Limburger. Iar când vei avea telefon voifi mai fericit pentru c` Tessie te va suna s` vad` ce faci [in-o s` mai trebuiasc` s` vin eu aici de dou` ori pe zi, s`v`d dac` trìe[ti.

– Dar nu te-a rugat nimeni s` vii!– Sunt un bun vecin. {i apoi, cineva trebuie s` te

p`zeasc` pentru prietenul tù cel celebru, cu p`rulvopsit.

– Nu este prietenul meu, ripost` Dareen.– Am citit povestirea din ziar, despre care tu insi[ti c`

este o minciun`. Dar v`d c`-i la[i pe al]ii s` spun` ce vor[i nu iei nici o m`sur`. Nu-mi vei câ[tiga astfel \ncrederea,ochi negri.

– |ncerc s` rezolv problemele a[a cum cred eu.– Ai aflat pentru ce te cùta Warren? o tachin` Rip.– |nc` nu, zise ea, neputând s`-i spun` despre tele-

foanele deconectate, despre discu]ia cu Vernon.

114 LINDA ADAMS

– Ai luat leg`tura cu cineva ca s` anulezi aceast`logodn` de form` cum o nume[ti tu?

– |nc` nu. N-am putut...Rip se ridic` \n picioare [i o lu` u[or de b`rbie.– Ori min]i, draga mea, ori e[ti prea imatur` pentru a

face fa]` lucrurilor. Sau \]i place s` faci un circ din via]ata... [i a altora. Mie nu-mi convine s` fiu un clovn \n acestcirc al tù. Dup` cum ]i-am mai spus nu-mi arde deglume, sunt foarte obosit, mai ales acum. La revedere, aigrij` s` nu te poarte vântul prea departe de aici. Rip pornispre ma[in`.

– Rip Du Long! strig` Dareen, nici m`car nu m-ai l`sats` vorbesc! E[ti la fel de rù ca [i ceilal]i!

– Poate chiar mai rù! De fapt, nu ]i-am f`cut nici opromisiune, ]i-am spus doar c` te pot ajuta s` devii ofemeie care se poate descurca singur`.

– Te ur`sc! strig` Dareen, dar el deja n-o mai auzea.Dar pe când rostea aceste cuvinte ea [tia prea bine c`

altul era adev`rul. Dimpotriv`, \l iubea din toat` inima.Arunc` furioas` bateriile \n tufi[urile din fa]a verandei,apoi dup` un minut \ncepu s` le caute, [tiind c` va aveanevoie de ele. To]i avuseser` dreptate \n privin]a ei:Fawn, Sullivan, Warren, Rip. Nu era capabil` s`-[i poartesingur` de grij`.


Capitolul 8

Avertismentele lui Rip \n privin]a furtunii fuseser` jus-tificate. Aceasta se n`pusti cu o furie nemai\ntâlnitàsupra vìi [i muntelui. Dareen st`tu ghemuit` pe sofa, cupicioarele strânse sub ea [i halatul de baie gros \nf`[urat\n jurul trupului. Urm`rise furtuna o vreme din verandà[teptând ca Limburger s` apar`. Dar bietul câine nuap`ru. Tunetele [i fulgerele se apropiau tot mai mult.Teama o birui la un moment dat [i o f`cu s` intre \n cas`.Becurile \ncepur` s` pâlpâie. Aprinse lumân`rile [i stinsebecurile, \[i puse la \ndemân` bateriile [i lanterna pe carei le adusese Rip. D`du drumul la aparatul de radio pe carei-l adusese tot el, dar acesta pârâia pe toate posturile,chiar \n momentul \n care un alt tr`snet lumin` cerul caziua. Pere]ii casei \ncepur` s` se zguduie. |n momentulacela \[i dori s` fi l`sat la o parte mândria [i s` se fi dus

acas` la Rip. Sau s`-l fi rugat s` r`mân` cu ea. F`cuse [igre[eala de a nu-l c`uta pe Limburger pe lumin`, c`ci alt-fel ar fi fost s`-l aib` acum lâng` ea, pe canapea.

Dareen s`ri \n sus \nsp`imântat` de fulgerul caredespic` bolta cerului. Luminile se stinser`, casa se scu-fund` \n \ntuneric. Se \ntreb` speriat` cât de aproapelovise tr`snetul. Ce putea face dac` ar fi lovit chiar casa ei?|ncepea abia cum s` \n]eleag` vorbele lui Rip. Curând,ploaia \[i mai sl`bi ritmul, se mai opri [i vântul, dartunetele [i tr`snetele nu mai conteneau. Se \ndrept` spreverand` [i \ncerc` s` vad` ceva afar`. Toat` valea eracufundat` \n \ntuneric. Se \nfior`. Dar atunci auzi l`tratullui Limburger, care parc`-i spunea c` \n preajma casei seafl` un musafir nepoftit. Limburger l`tra ca nebunul deteam`, iar l`tratul lui se auzea dinspre hambar.

Poate era câinele cel turbat, \[i spuse ea. Probabil seascunsese \n hambar [i dac` Limburger se va duce acoloacesta \l va ucide. Fu cuprins` de panic`. Limburger l`tratot mai disperat. Se duse \n dormitor, se \mbr`c` gros, \[ipuse cizmele [i pelerina de ploaie [i lu` pistolul. Ce eramai bine s` fac` ? se \ntreb` ea. S` alerge afar` \n ploaie,ca nebunele din filmele de groaz`? Nu avea curaj s` intre\n hambar s` vad` ce era acolo. Trase aer \n piept [i\ncerc` s` se calmeze spunându-[i c` poate \n hambar sead`postise vreo pisic` r`t`cit`, sau vreun possum. Ea aveapistolul [i trebuia s` se simt` \n siguran]`. Trebuia doar s`


ajung` la Limburger [i s`-l aduc` \n cas`. Limburger,b`iete, sper c` vei aprecia gestul meu, \[i spuse eapornind spre hambar cu inima strâns`. Nici nu str`b`tusejum`tate din distan]a pân` la hambar c` era deja ud` pân`la piele. L`tratul furios al lui Limburger se auzea maiaproape acum. Dareen se mai lini[ti la gândul c` indife-rent ce ar fi fost acolo, Limburger nu era r`nit. {i proba-bil c` nu era ceva periculos. |l va lua \n bra]e [i-l va duce\n cas`. |l strig` dar câinele nu ap`ru. L`tra ca mai \nainte.Nu vreau s` fac asta, \[i spuse ea, deschizând cu o lovitur`de picior u[a hambarului. Poate nu era nimic, poateLimburger d`duse peste vreun [oarece sau liliac. Culanterna lui Rip ea reu[i s` lumineze un pic hambarulcare-i p`ru dintr-o dat` populat de tot felul de fiin]e fan-tastice, desigur rodul imagina]iei ei. Dar \n \ntuneric maiv`zu un câine, mai mare decât Limburger.

– Limburger! strig` ea. Vino aici!Se temea pentru via]a lui imaginându-[i c` \n hambar

se ad`postise câinele turbat despre care-i spusese Rip.Strânse pistolul bine dar se \mpiedic` de ceva. Se ridic` [iap`s` pe tr`gaci. Nu se \ntâmpl` nimic. V`zu cel`lalt câinerepezindu-se spre Limburger, apoi la ea. Ap`s` din noupe tr`gaci. Auzi zgomotul f`cut de glonte [i sim]i o durereputernic`. Se f`cu \ntuneric.

118 LINDA ADAMS

Se trezi din cauza stropilor de ploaie care-i sp`lau fa]a,dar [i a unei \njur`turi nu tocmai elegante. |ncerc` s`deschid` ochii. Avu sentimentul c` este purtat` pe bra]ede |ngerul Mor]ii. Numai c` \ngerii nu \njur` \n acest hal.

– Tr`iesc? \ntreb` ea.– Da, dar nu meri]i!Era vocea lui Rip, dezgustat`, furioas`, dezaproba-

toare. |l prinse de gât cu bra]ele.– Ce s-a \ntâmplat? \ntreb` ea a[ezându-[i capul pe

pieptul lui.– Te-ai \mpu[cat \n genunchi, Domni[oar` {tie Tot.

Bine c` nu ]i-ai zburat creierii!Ea realiz` c` genunchiul o cam durea.– Unde este Limburger? Câinele turbat era \n hambar!– Limburger este chiar \n spatele nostru, zise Rip \ncer-

când s` deschid` pe \ntuneric u[a cu piciorul, [i nu reu[iceea ce atrase o nou` serie de \njur`turi. Rip o duse \ndormitor [i o a[ez` pe pat. Cu ajutorul unei lanterne el \ilumin` rana de la genunchi.

– Nu este adânc`, remarc` el. Apoi, cu o mi[care deexpert \i rupse pantalonul pân` la [old. Lui Dareen \iera team` s` priveasc`. Rip \i examin` rana apoi scoaseo batist` pentru a opri sângele, dup` care se duse \nbaie de unde ea \l auzi \njurând de mama focului. Se\ntoarse de acolo cu un antiseptic pe care i-l aplic` peran`.


– Au! Doare! strig` ea.– Sigur c` te doare! Meri]i durerea asta.– Câinele, \ncepu ea... câinele turbat. L-ai omorât?– Nu era nici un câine turbat, i-o retez` Rip.– Ba da, insist` ea. L-am v`zut, era unul foarte mare. A

\ncercat s` sar` la mine [i la Limburger.– Prostii! zise Rip.– L-am v`zut, insist` ea, era enorm.Rip sufl` \n lumânare [i aprinse lanterna examinându-i

rana \nc` o dat`.– Câinele enorm, oribil [i turbat pe care l-ai v`zut este o

c`]ea de dimensiuni medii, abandonat`. Nu voia s` te ataceci s`-[i apere puii pe care biata creatur` tocmai \i n`scuse.Felicit`ri, acum nu ai doar un câine, ci treisprezece.

– Ce-ai spus? – Ce ai auzit, zise Rip care \ncepuse s`-i scoat` man-

taua de ploaie. Ai treisprezece câini. Pe bucluca[ul `sta,zise el ar`tând spre Limburger, [i al]i doisprezece \n ham-bar. Gata, scoate-]i toate hainele acum, e[ti ud` leoarc`.|mbrac`-te \n pijama, o s` r`ce[ti. Acum a[az`-te \n pat,ordon` Rip.

El trase un scaun [i se a[ez` lâng` pat.– Ce faci? \l \ntreb` Dareen.– Te veghez, stai lini[tit`.– Nu trebuie s` r`mâi. Oricum, nu cred c-o s` pot

dormi, \mi bate inima prea tare.

120 LINDA ADAMS

– Nu te las singur`, te-ai putea trezi speriat`.– De ce ai venit, Rip? \l \ntreb` ea. Cum m-ai g`sit?– Am v`zut c` tr`snetul a lovit aproape de casa ta [i am

venit s` verific dac` totul este \n regul`. Atunci am auzitl`tr`turi \n hambar [i te-am g`sit z`când pe jos, inert` caun sac de porumb.

– Am crezut c` era câinele turbat, zise ea.– Asta este cea mai mare nebunie pe care ai f`cut-o,

morm`i el. Dar cu toate astea mi-ai demonstrat c` e[ti ocurajoas`.

– N-am fost curajoas` ci speriat` de moarte.– Asta \nseamn` curajul, s` po]i face ceva de[i e[ti

mort de fric`. Acum, gata dormi, las` vorba.– Pistolul nu avea piedica tras`, am \ncercat s-o trag eu

[i atunci glon]ul a pornit aiurea.– Dareen, zise el, pistoalele nu au piedic` de siguran]`.

Numai pistoalele automate au a[a ceva. }i-am spus demulte ori c` dac` nu [tii cum func]ioneaz` un pistol nueste bine s`-l folose[ti. Sper c` ai \nv`]at ceva din expe-rien]a asta. Sau poate nu \n]elegi ce-]i spun?

Dareen gemu \ncet. Ignoran]a ei \n folosirea armelorp`rea lovitura final`, fatal`. Deci ea bâjbâise \n \ntunericdup` ceva ce nu exista. Ar fi putut s` se accidenteze [i mair`u. Iar Rip, ca de obicei, avusese dreptate. Era dezgustat`de prostia de care d`duse dovad`. Lacrimile \ncepur` s`-icurg` \ncet pe obraji.


– Dareen?Ea nu-i r`spunse.– Plângi?Rip se a[ez` lâng` ea pe pat [i o lu` \n bra]e, [tergân-

du-i lacrimile. Ea se ag`]` de gâtul lui.– A[a n-o s` adormi niciodat`, \i spuse el, mângâind-o.– Nu-mi pas`, [opti ea dup` ce v`zu c` el se \ntinsese

al`turi. }ine-m` strâns \n bra]e.Rip o strânse \n bra]e a[a cum \i ceruse ea [i o

s`rut`.– N-am vrut s` te fac s` plângi. O, Dareen, ai mirosul

verii [i al ploii de var`. {i tremuri. – Sunt o proast`, zise ea \ncet.– N-am vrut s` te r`nesc cu vorbele mele, dar [tii de ce

am f`cut-o, nu?– Pentru c` am meritat-o?– Nu, Dareen. N-ai meritat-o, am f`cut-o pentru c`...Rip o s`rut` din nou.– Pentru c`... De fapt nu conteaz` pentru ce.Dareen se abandon` bra]elor lui, dar el n-o mai s`rut`.

O strânse la pieptul lui puternic iar ea \i sim]i inimab`tând.

– Vreau s` fac dragoste cu tine, zise el.Dareen era t`cut`, dar [i speriat`.– A[ vrea foarte mult s` fac dragoste cu tine, repet` el,

dar n-o voi face.

122 LINDA ADAMS

– Suntem amândoi \n pat, zise ea, iar eu ]i-am cerut s`m` ]ii \n bra]e, [tiu ce \nseamn` asta.

– Nu, nu [tii, Dareen, dar voi continua s` te ]in \nbra]e, vei dormi a[a toat` noaptea.

– Dar de ce...– Pentru c` suntem trei \n pat, draga mea. Cel de al

treilea este Sullivan. {tii asta la fel de bine ca mine.– Dar nu-l iubesc!Pe tine te iubesc, ar fi vrut ea s`-i spun`, dar nu avu

curajul s-o fac`.– A[a spui acum, [i poate c` `sta este adev`rul, dar

acum m` aflu \n pat cu o femeie speriat`, epuizat`, r`nit`[i, mai presus de toate, logodit` cu altul. Dac`-]i ima-ginezi c` pierzându-]i virginitatea lucrurile vor merge maibine te \n[eli. Nu [tii ce vrei, de fapt. Acum, culc`-te.

Sullivan, se gândi ea nefericit`, totul se reducea la el.{i la lumea nebun` pe care o crease Fawn.

– Desigur, dac` ai fi [tiut ce vrei [i ai fi fost o femeieliber`, poate... sau dac` mi-ai cere s` fac dragoste cutine...

– Te rog, nu-mi vorbi astfel, Rip! El trase aer \n piept.– Nu mai spune nimic, Dareen, culc`-te, eu te voi ve-

ghea toat` noaptea.


A doua zi Dareen se trezi str`nutând. Un alt str`nut seauzi din buc`t`rie. Ploaia se mai auzea \nc` pe acoperi[,dar acum c`deau stropi mici. Rip \i aduse cafeaua.

– A[ fi vrut s`-]i preg`tesc micul dejun dar ultima oar`când am pus mâna pe o tigaie a mirosit a ars \n cele treidistricte din jur.

Rip era neb`rbierit, cu hainele mototolite, nepiept`natdar [i a[a era cel mai frumos b`rbat pe care-l v`zuse eavreodat`.

Dareen str`nut` din nou.– Am petrecut noaptea \mbr`]i[a]i, iar acum urmeaz`

pedeapsa. Eu n-am r`cit pentru c` sunt c`lit, dar str`nutdin cauza frustr`rii sexuale.

Dareen \l privi cu aten]ie dar el nu glumea.Rip se a[ez` apoi pe un scaun [i pufni \n râs.– Chiar m-ai crezut? Ce inocent` e[ti! |ntr-adev`r tre-

buie s` aib` cineva grij` de tine.Dareen ro[i.– Nu... nu te-am crezut nici un moment.– Ba da, dac` ai fi v`zut ce figur` aveai! Te mai doare

genunchiul?– Destul de tare, dar nu m` plâng.– Dareen, de ce ai aerul `sta vinovat? Doar n-ai f`cut

nimic.– Cred c` trebuie s`-]i mul]umesc, ai avut dreptate, nu

eram \n apele mele seara trecut`.

124 LINDA ADAMS

– Cel care trebuie s` se \nvinuiasc` sunt eu, ar fi tre-buit s` fac dragoste cu tine, chiar dac` n-ai fi vrut s`-]i ar`ttot ceea ce b`rba]ii de la ora[ nu [tiu.

– {i de ce n-ai f`cut-o? \ntreb` ea cu \ndr`zneal`uluitoare.

– Nu [tiu, zise Rip pe un ton obi[nuit. Poate am crezutc` dac` nu voi insista eu, o vei face tu.

– O, zise Dareen, ai un talent deosebit de a spunelucruri jenante.

– Spun ceea ce gândesc, zise el ridicând din umeri.Dar m-am gândit c` nu este bine s` stric ceea ce amrealizat pân` acum.

– {i care ar fi acea mare realizare?– Avem o minunat` rela]ie ambigu`. Tu \n aparen]`

e[ti o inocent`, \n c`utarea unei idile. Iar eu sunt un sim-plu b`rbat de la ]ar` care nu caut` decât realitatea. Careeste adev`rul despre noi? M-am \ntrebat adeseori, careeste adev`rul despre tine, mai ales?

– Adev`rul meu e c` nu mai [tiu care este adev`rul, sauprobabil nu l-am [tiut niciodat`, zise ea simplu.

|[i terminar` cafeaua \n t`cere, iar ea puse cea[ca penoptier`. Apoi se ridic` [i-[i lu` halatul de cas` pe care-lstrânse bine cu cordonul. Ar fi trebuit s`-i spun` lui Ripdespre \ncerc`rile ei de a lua leg`tura cu Warren, dar tre-buia s` fie foarte calm` pentru ca s`-i poat` explica totul.Sim]ea nevoia s`-i spun`. |[i trecu degetele prin p`r.


– I-am telefonat ieri lui Warren, \ncepu ea. Sau maibine zis, am \ncercat s-o fac. Toate telefoanele eraudeconectate.

Rip o privi ridicând dintr-o sprâncean`.– Interesant...– Am \ncercat s` iau leg`tura cu Sullivan [i nici cu el

n-am putut vorbi. Am vorbit cu directorul lui de imagine,care n-a vrut s`-mi spun` nimic, \n afar` de faptul c` m-aamenin]at s`-mi ]in gura [i s` m` \ntorc cât mai repede laNew York.

– Te-a amenin]at, zici?– Mai precis, a spus c` sufer` mult` lume din cauza

mea.– Fascinant pân` aici, zise el, de parc` nu s-ar fi \ntâm-

plat nimic. De ce nu te duci la New York s` vezi despre ceeste vorba? Nu e[ti deloc curioas`?

– Nu, zise ea, sunt chiar speriat` de ceea ce se poate\ntâmpla.

– {i ce vei face?Privirile li se \ntâlnir`.– Nu [tiu, sunt surprins` c` nu-mi spui ce am de f`cut.Rip se ridic` [i veni spre ea. |[i puse mâinile pe umerii

ei.– Nu [i acum. De data asta e[ti propria-]i st`pân`. Faci

ceea ce crezi c` este mai bine, nu-]i voi da sfaturi de acum\nainte. Uit`-te la figura ta, \i spuse el. Este plin` de

126 LINDA ADAMS

inocen]` [i mister. Când am v`zut-o prima oar` am [tiutce sim]eau muritorii greci când le ap`rea o zei]` \n fa]aochilor. Totu[i, figura unei femei totu[i nu \nseamn`totul. Nici alte calit`]i, chiar dac` sunt extraordinare.Caracterul conteaz` foarte mult. Ceea ce face sau nu.Curajul pe care-l are sau nu. Rip \i ridic` p`rul cu amân-dou` mâinile [i o s`rut` pe gât. Ea se \nfior` dar sim]inevoia s` primeasc` de la el un sfat \n leg`tur` cuSullivan. Ce trebuia s` fac` cu acesta? Dar cu Warren?

Dareen \nchise ochii.– Deschide ochii, Dareen, \i spuse Rip \ntorcând-o cu

fa]a spre oglind`. Uit`-te la ea.Ascult`toare, Dareen deschise ochii [i se privi \n

oglind`.– Ea este cea care va lua deciziile de acum \nainte. M`

\ntreb ce va face.– Nimic, Rip, acum nu pot face nimic.– A[a s` fie. Cine [tie? Poate c` tactica stru]ului va da

rezultatele dorite. Dac`-]i bagi capul \n nisip mai multtimp, nenorocirile nu te vor vedea [i vor trece de locul \ncare te afli.

Rip lu` fulgarinul de pe cuier [i [i-l puse pe bra].– {tiu c` te gânde[ti c` iar`[i gre[esc, \ncepu ea.– Nu. |]i aminte[ti, eu sunt omul care nu mai d` sfaturi

nim`nui. {i \n plus, [tiu acum, cum s` procedez cuoamenii de genul t`u.


– Cum? se \ng`lbeni Dareen.– A[a cum trebuie tratate femeile de obicei. Ca ni[te

simple obiecte de pl`cere, zise el, zâmbindu-i. Ce naiba!Via]a este prea scurt` pentru a fi luat` \n serios. Ai venitaici \n joac`. Foarte bine, atunci s` ne juc`m. Nu facemnici un fel de angajamente, nu ne gândim la viitor.

– Oh, zise Dareen sim]ind o durere puternic` \n piept.– O s` ne rezum`m la a ne produce pl`ceri reciproce,

continu` Rip. Dar acum va trebui s` alerg s`-i spun o min-ciun` menajerei mele. Am lipsit toat` noaptea de acas` [imi-am periclitat reputa]ia, dar ce mai conteaz`?

– Rip, nu [tiu niciodat` când vorbe[ti serios [i când...– Sunt totdeauna serios \n privin]a distrac]iei, afirm`

el. Trase draperiile [i se uit` pe pervazul ferestrei undecontinuau s` cad` pic`turi de ploaie. Apoi, \mbr`c` ful-garinul. Nu te duce \n hambar s` te joci cu noii n`scu]i,mama lor n-o va interpreta cum trebuie.

– {i ce-o s` fac cu to]i c`]eii?– E[ti de capul t`u acum, iubito, trebuie s` te descurci.

Mult noroc. {i s` [tii c` ]i-am luat pistolul, zise el arâtândspre buzunarul fulgarinului.

Dareen r`mase cu privirile a]intite asupra u[ii multtimp dup` plecarea lui. Ce fel de om era acesta, bun,blând, pentru ca \n momentul urm`tor s` devin` aspru,nemilos [i rece?

128 LINDA ADAMS

Capitolul 9

Dup` micul dejun Dareen puse mâncare pentru câini\ntr-un vas [i dup` ce-l \ncuie pe Limburger porni sprehambar, \n ciuda sfaturilor lui Rip. C`]eaua n-o mu[casenici pe ea, nici pe Limburger, probabil c` era foarte spe-riat`. Era o biat` creatur` abandonat` [i \nfometat`.Dareen nu voia s-o lase s` moar` de foame. Se apropie cumare grij`, spunându-i cuvinte care s-o lini[teasc`. La\nceput c`]eaua mârâi dar r`mase lâng` puii ei,tremurând. Rip avea dreptate. Erau unsprezece pui maro,albi [i negri. C`]eaua \[i f`cuse cuib \ntr-un sac vechi, subun scaun. Dareen puse \ncet vasul cu hran` aproape deea. Animalul \ncepu s` m`nânce dar cu un ochi se uitasuspicios la ea.

– Biata, Stormy, spuse Dareen, o s` te las singur`acum, s` m`nânci \n lini[te.

Ie[i din hambar [i o lu` spre cas` cu mâinile \nbuzunarele mantalei de ploaie. Biata f`ptur`, gândi ea.Stormy era numele care i se potrivea. Mai apoi \i duse [iap`. Animalul mârâi din nou, p`zindu-[i puii. Dareen \ivorbi pe un ton blând. Era evident c` animalul era cams`lbatic [i [tia c` de oameni trebuie s` se team`. Se maiduse o dat` la hambar dup`-amiaz` când deja c`]eaua\ncepuse s` se obi[nuiasc` cu ea. Acolo o g`si Rip, cândveni spre sear`.

– Am [tiut c` e[ti aici, \i spuse el. Ai f`cut-o tocmai pen-tru c` ]i-am spus s` n-o faci.

– Ssst, zise Dareen, nu vreau s-o sperii, tocmai a\nceput s` aib` \ncredere \n mine. S` nu-]i pese de el, ise adres` ea animalului care-l privea speriat pe Rip, elcrede c` sunt un obiect creat doar pentru pl`cere, a mai\mb`tat [i câteva p`s`ri, dar \n rest, este un tip de treab`.

– Ai de gând s` stai aici toat` noaptea?– Nu mai scoate o vorb`, nu vreau s-o sperii. Hai

\n cas`. Cum merge culesul? \l \ntreb` ea dup` ceie[ir`.

– Merge bine. Spre deosebire de tine. Cum te sim]i cugenunchiul?

– Destul de bine. Furtuna ]i-a stricat strugurii?– Nu foarte tare, am avut noroc. Nu sunt daune prea

mari. Dar dac` nu se opre[te ploaia, vor fi.

130 LINDA ADAMS

– Via]a de fermier nu este prea u[oar`, remarc` ea.– Nici plictisitoare, fu r`spunsul lui. Am prins câinele

turbat. A fost destul de grav r`nit, bietul de el a muritpeste noapte. De ce nu m` invi]i la o cafea? De fapt, eu]i-am f`cut cafea de diminea]`...

Limburger s`ri s`-l \ntâmpine. Dareen \ncerc` s`-i fac`o cafea cât mai bun`. Nu mai voia s`-[i aminteasc` dediminea]a pe care o petrecuser` \mpreun`. Rip se a[ezasepe un scaun \n buc`t`rie, mângâind urechile luiLimburger.

– Biat` creatur`, morm`ia el, te-a tr`dat, nu? A[a suntfemeile, nu trebuie s` le iei niciodat` \n serios. Lu` unadintre pr`jiturile f`cute de Dareen cu o zi \n urm`. Nusunt rele. Tu le-ai f`cut? Ba sunt chiar bune. Vrei s` tem`ri]i, cumva? O, am uitat, e[ti deja promis` altcuiva.

– |nceteaz`, Rip. Nu m` m`rit, ]i-am mai spus-o de zecide ori.

– Eu [tiu doar ce scrie \n World Sun. Cât despre mine,ai dreptate, nu-mi arde de \nsur`toare, sau cel pu]in nuacum.

– Cred c` n-o s`-]i ard` niciodat`, e[ti \nsurat pe via]`cu cramele tale. Nu te vei putea dedica vreodat` cuiva.

– Sunt mult mai serios decât \]i imaginezi tu. Am v`zutce poate face un loc ca `sta unui b`rbat. {i unei femei.Mama a dus o via]` plin` de priva]iuni. Avea nevoie de


foarte multe lucruri pe care tata nu i le-a putut oferi. {i seura pentru asta. Rip p`rea \ngândurat. {i cu toate astea seiubeau foarte mult. Dar mama era foarte fragil` [i trebuiaprotejat` [i nu putea s` fac` fa]` greut`]ilor. Pe m`sur` ceea era tot mai nefericit`, tata \ncerca tot mai tare s` fac`ceva pentru ea. Iar cu cât el muncea mai mult cu atât sevedeau mai pu]in [i ea era tot mai nefericit`. Ceea ce a\nceput cu iubire [i tandre]e a devenit un co[mar pentruamândoi.

– Dar au trecut vremurile acelea, zise Dareen. Acum \]imerge foarte bine.

Rip ridic` din umeri.– Nu pot spune c` merge foarte bine. Poate \ntr-o zi,

cine [tie, norocul \mi va surâde. Acum \ncerc un soinou de Pinot Noir care are foarte mult zah`r. Am mailuat o medalie tot pentru Pinot Noir, o medalie deargint la o competi]ie interna]ional`. Acum, vreauaurul. Vreau ca acest loc s` fie cea mai mare vin`rie dinsud.

– Da, se vede c` e[ti \nsurat cu strugurii t`i...– Iar tu ce ai de gând s` faci, s` \ngrije[ti puii din ham-

bar?– De ce nu?– Dac` va afla lumea, vei umple locul `sta de câini.

Oricine va avea de sc`pat de vreunul va veni cu el aici.

132 LINDA ADAMS

– Nu pot s` cred c` sunt atâ]ia oameni f`r` inim`.– Mai ai multe de \nv`]at, Dareen. Aceste cuvinte avur` o semnifica]ie special` pentru

ea, constituiau mesajul pe care el i-l transmitea adesea.– {i oamenii aceia chiar \[i abandoneaz` animalele?Rip mai lu` o pr`jitur`.– Mda. Unele mor de foame, altele se s`lb`ticesc.

Unele dintre ele \nva]` s` ucid`, sunt nevoite s-ofac`. Ce crezi c-o s` faci tu cu ceata pe care o ai \nhambar?

– O s` le g`sesc câte un c`min, declar` ea plin` deconvingere.

– E[ti o vis`toare, Dareen, dac`-]i imaginezi c` veireu[i. S` vrei s` plasezi câinii `[tia aici este ca [i cum aivinde nisip arabilor.

– A[teapt` [i o s` vezi.Rip \ncepu s` râd`.– M` uime[ti, Dareen. De la mama ta ai \nv`]at toate astea?Dareen \[i umplu cea[ca de cafea apoi se a[ez` din nou

lâng` el.– Nu vreau s` vorbim despre asta acum.– Nu vrei s` vorbe[ti despre mama ta, nu? Nici despre

cariera fabuloas` pe care ]i-a aranjat-o.– La \nceput m-a amuzat, admise ea. M` \mbr`cam cu

tot felul de toalete, m` machiam, dar apoi a devenit


ceva \ngrozitor pentru mine. Totu[i am continuat,[tiind c` doar a[a o s-o mul]umesc. Ea niciodat` nuera...

– Mul]umit`? interveni Rip, care-i m`sura atentreac]iile.

– Nu se sim]ea niciodat` \n siguran]`, zise Dareen.Via]a a lovit-o prea tare. Se temea \n permanen]` c` vorveni timpuri grele, c` nu vom avea ce mânca...

– A[a c` te-a pus [i pe tine la munc`, iar copil`ria ]i-afost amânat` pân` acum.

Poate a[a era ea \n ochii lui; nehot`rât`, un copil cutrup de femeie.

– Cred c` nu era prea deosebit` de tine, nici ]ie nu]i se pare destul ce faci. Nici un succes nu este deajuns.

– Este altceva, Dareen, eu nu sunt hr`p`re], niciodat`nu mi-a[ pune copilul s` munceasc` pentru mine.

– Oare? Eu cred c-ai face-o pentru pre]iosul t`u vin.– Nici vorb`. Iar acum, ia-]i cizmele [i du-te s` vezi ce-]i

fac câinii. |n timp ce tot New York-ul este \ntors pe dos delipsa ta, nu le r`spunzi la telefoane, ci faci pr`jituri.Interesant. Dac` ai fi copilul meu, te-a[ pune cu fundul \nsus [i ]i-a[ arde câteva curele, s` te \nve]i minte.

– Cred c` m` consideri un copil de opt ani, nu maimult.

134 LINDA ADAMS

– N-am spus asta, ci c` a trebuit s`-]i amâni copil`ria,dar nu este o nenorocire. Uite, mâine fiind duminic` os`-mi iau o zi liber` [i o s` te duc pe râu s` faci schi nau-tic.

– Sper s` nu m` \nec.– Nu te vei \neca, o s` te salvez eu. Doar am f`cut-o

\ntotdeauna, nu? Iar acum, noapte bun`, domni[oar`Dareen, mâine o s` ne distr`m de minune. O s` te ajut s`-]itr`ie[ti copil`ria de care ai fost privat`, asta dac` nucumva vrei s` te maturizezi [i s` fii o femeie care [tie cevrea... Vezi, astea sunt visele mele...

– Nu vreau s` le aud.Ploaia se oprise, iar zilele urm`toare fur` \nsorite, zile

frumoase pe care Dareen [tia c` [i le va aminti mereu deacum \nainte.

Petrecur` ziua urm`toare pe râu, iar Limburger st`tulini[tit \n barc`. La prânz, Rip o duse la Arcadia la restau-rant, apoi la un film. Limburger nu fu invitat. Dareenuitase cum arat` un ora[ noaptea. Cu câteva s`pt`mâni \nurm` Arcadia i se p`ruse un or`[el uitat de lume, acum ise p`rea unul dintre cele mai mari ora[e. Doamna Baileyavusese dreptate, via]a pe munte schimb` omul. |ischimb` perspectiva.

Acum pentru Dareen numai Rip conta. Conta pentruea a[a cum conteaz` ploaia [i soarele pentru o recolt`


bun`. C`ci de[i o nec`jea, era foarte bun cu ea, o f`cea s`râd`, tocmai când ea credea c` a uitat s-o fac`. De fapt, ce-icerea el mai mult decât s` fie o femeie bun` [i iubitoare?

Rip p`rea un b`rbat cinstit care nu-i spunea c-oiube[te, ci doar c` o dore[te. Dareen \[i dori ca via]a s`nu-i fi scos \n cale un b`rbat care s`-[i ]in` inima atât debine ferecat`. Sau poate el nici n-o mai dorea, i se p`reaacum prea neexperimentat`, prea plin` de probleme.

Din noaptea \n care fusese furtuna aceea puternic` elo trata un pic diferit, de[i ei i se p`rea câteodat` c` sevede privit` \ntr-un fel care o face s`-[i piard` firea, s`devin` dintr-o dat` o juc`rie \n mâinile lui.

|ntr-una din seri, Rip \i aduse un calculator portabil, cutot felul de jocuri.

– |ncearc`-l, Dareen. Se nume[te ProvocareaDragonului. Nu cred c` vei putea trece vreodat` deDragon, sau de Warlock, el te va transforma \ntr-o broasc`]estoas`.

Dup` ce jucau câteva partide Rip o s`ruta non[alant peobraz luându-[i r`mas bun de la ea, iar ea lupta cu dorin]ade a-l \nl`n]ui cu bra]ele [i de a-i [opti „nu pleca, Rip,r`mâi cu mine“.

Dareen \[i aminti vorbele lui prin care o prevenise c`,\ntr-o bun` zi, \l va ruga s` fac` dragoste cu ea. Dar f`r`nici un fel de promisiuni, f`r` angajamente.

136 LINDA ADAMS

Niciodat`! Nu va face asta nici \n ruptul capului. Ce seva putea \ntâmpla dac` Rip se plictisea apoi de ea [i n-omai dorea? Asta ar fi distrus-o.

Se mul]umi s` se \mprieteneasc` cu Stormy care ol`sa s` ia puii \n bra]e, semn de mare \ncredere. Acum,Dareen avea doisprezece prieteni mici. Privindu-i, Rip \ispuse:

– Regina fotomodelelor a ajuns paznicul unor c`]ei depripas!

Fiecare zi, fiecare noapte erau perfecte, se gândeaea, pentru ca apoi s`-[i spun` c` nu era chiar a[a.

Rip o trata cu indulgen]` ca pe un copil, iar ea sesim]ea privilegiat` dar [i frustrat`, pentru c` [tia c`tr`ie[te un vis. Era teribil de \ndr`gostit` de el,con[tient` c` nu va mai dura mult pân` când se va \ntâm-pla ceva care s`-i curme fericirea. {tia c` nu avea cum s`dureze.

{i totul se termin` \ntr-o dup` amiaz` de joi, cu unsoare arz`tor, o zi total nepotrivit` pentru vise care mor.

Rip trecuse diminea]a, ca de obicei, [i-i adusese ofloare exotic` asem`n`toare orhideei.

– Floarea pasiunii, \i explic` el. Tr`ie[te \n s`lb`ticie,pe aici, dar de când ai venit tu \n zona asta, parc` acesteflori s-au \nmul]it. Ce crezi c` \nseamn` asta? Cred c` totmuntele s-a \ndr`gostit de tine, \i spusese el.


De ce nu te-ai \ndr`gostit tu, dar cu adev`rat? gândise ea.Dup`-mas` ea se dusese la Arcadia c`ci nu mai avea

mâncare pentru câini. Cump`r` repede sacul cu mâncare[i \l c`r` direct \n hambar. Când se \ntoarse spre cas`auzi l`tratul lui Limburger. O, numai s` nu fie iar doam-na Bailey [i Mc Fee, \[i spuse ea. |n fa]a casei ei str`lucea\n soare o ma[in` ro[ie. Pe verand` nu se afla nimenialtcineva decât Sullivan, \mbr`cat \n c`ma[` roz dem`tase [i pantaloni de aceea[i culoare. La gât \i atârnaucâteva lan]uri, iar \n urechi avea cercei cu diamante.Faimo[ii lui ochi de culoarea safirelor erau acoperi]i deochelari.

– Cheam`-]i câinele, Sheffy, \i ceru el. Dumnezeule,cum ar`]i! Ce naiba te-a f`cut s` ajungi \n halul `sta? Defapt, maic`-ta spunea c` orice ai face tu ai suflet de]`ranc` [i v`d c` nu s-a \n[elat, te sim]i bine \n picioarelegoale. {i te-ai cam \ngr`[at.

– N-am ajuns \nc` la greutatea normal`.– S` intr`m \n cas`, c`ldura asta m` omoar`, zise

Sullivan.– Ce dore[ti, Sullivan? Pentru ce ai venit?– Mai \ntâi intr`m \n cas`, apoi \mi dai ceva rece de

b`ut. Dup` aceea, va trebui s` \ncepi s` gânde[ti. Amvenit tocmai de la Dallas cu un avion \nchiriat, mi-ai f`cuto mul]ime de necazuri, p`pu[o.

138 LINDA ADAMS

– Po]i intra un moment, \]i voi oferi o limonad`, apoipleci. Nu vreau s` discut nimic cu tine. Totul s-a terminat\ntre noi, asta vreau s` [tii.

Sullivan o urm` \n cas`. |[i scoase ochelarii [i-i puse \nbuzunarul c`m`[ii. Apoi concentr` asupra ei toat`puterea ochilor lui alba[tri. Dareen \[i aminti cu jen` c`Sullivan se machia, dar asta nu p`rea s` conteze la NewYork, pe când aici...

– Nu s-a terminat nimic \ntre noi, spuse el, examinândcu v`dit dispre] interiorul. Dumnezeule, ce mobil` veche,parc` ai fi scos-o dintr-un pod cu vechituri! Ce-ar spunemaic`-ta dac` ar vedea-o? Cred c` s-ar r`suci \n mormânt.

– O s`-]i aduc o limonad`, apoi te rog s` pleci imediatde unde ai venit.

Sullivan \ncepu s` str`nute.– Ce naiba ]ii javra asta \n cas`, Dareen, doar [tii c`

sunt alergic la câini! Scoate-l de aici m`car acum!Dareen \l chem` pe Limburger [i-l duse pe verand`.Sullivan sorbi limonada, apoi o examin` din cap pân`-n

picioare pe fat`.– |mpacheteaz`-]i lucrurile, Dareen, ordon` el. Ne

\ntoarcem \n Texas [i ne c`s`torim chiar mâine.Dareen \l privi uimit`. Cândva, \l considerase atr`g`tor

pe b`rbatul acesta atât de efeminat. P`rea la fel de artifi-cial ca o floare de plastic. Dareen pufni \n râs.


– Sullivan, nu ne c`s`torim. N-am fost niciodat` logo-di]i cu adev`rat. Tu nu mi-ai acordat nici un fel deaten]ie, mama a fost cea care a stabilit \ntâlnirile noastre,iar tu i-ai acordat ei aten]ie, nu mie.

– Mama ta a fost o femeie de[teapt`, nici nu-mi vine s`cred c` e[ti fiica ei. Ne c`s`torim f`r` alte discu]ii, Sheff.{i asta pentru a nu ne strica reputa]ia [i carierele.

– Cariere? Eu am avut una pe când eram doar un copil,dar m-a obosit prea tare. Oamenii nu se c`s`toresc pen-tru carierele lor. M`car o dat` \n via]`, Sullivan, fii cinstit[i recunoa[te. Nu m-ai pl`cut niciodat` prea mult, câtdespre mine... ei bine, mie nu-mi placi deloc. De asta nune putem c`s`tori.

– Te-ai plictisit de munca ta? Ce vrei s` faci de acum \nainte?– O s` r`mân aici, \mi plac locurile astea. M` \nscriu la

un colegiu, poate o s`-mi cump`r propria mea ferm`, s`cresc animale.

Sullivan pufni \ntr-un râs isteric.– Nu este nimic distractiv \n ceea ce spun, Sullivan.– Cu ce vrei s` faci toate astea? Cu aer? Te bazezi pe

felul \n care ar`]i? Aici \n pustietatea asta, nu v`d pe cineai putea impresiona.

– Nu, i-o retez` Dareen, pe banii din fondul meu. Ammuncit mul]i ani pentru ei [i n-am primit nimic. Acum, avenit timpul s` decid singur` cum \mi tr`iesc via]a.

140 LINDA ADAMS

– Sheffy, nu te-ai maturizat deloc! Sullivan scoase obatist` care era tot roz [i-[i [terse fruntea plin` desudoare. V`d c` nu ai nici cea mai vag` idee...

– Despre ce, Sullivan?– Ai vorbit \n ultimul timp cu Warren?Dareen se \ncord` brusc.– Da, zise ea, sau mai precis am \ncercat s-o fac. Unde

este Warren acum?– Se ascunde prin America de Sud [i a[teapt`.– Ce a[teapt`?– S` vad` ce vei face. L-ai speriat de moarte.– Eu? De ce s-ar speria Warren de mine?– Pentru c` dac` nu faci ceea ce trebuie, \l ruinezi, zise

Sullivan cu satisfac]ie. Are nevast` [i doi fii studen]i. I-aiprovocat mult` suferin]`, Sheffy.

Dareen se ridic`.– Sullivan, te rog s` pleci. Nu mai vorbi \n dodii, nu

aveam ce s`-i fac eu lui Warren. Nu vreau decât s` fiul`sat` s`-mi tr`iesc via]a!

– Nu vei putea, Sheff. Nu vei avea bani pentru asta. E[titerminat` dac` nu faci ce ]i-am spus.

– Ce s` fac?– S` m` ascul]i orbe[te, altfel suntem cu to]ii

ruina]i.– Nu \n]eleg.


– Fawn a f`cut tot felul de opera]iuni cu banii dinfondul t`u, Sheff. N-a l`sat pe nimeni altcineva s`-i con-troleze. {tia c` poate face mai mul]i bani, de una sin-gur`, decât ar fi primit de la orice banc`, sau dininvesti]ii. Warren n-a fost decât paravanul sub care f`ceaea toate astea. El nu s-a ocupat niciodat` de banii t`i. Eaa f`cut-o!

– Ce vrei s`-mi spui? C` i-a pierdut? Foarte bine. Maiam \nc` tot ce mi-a r`mas de la ea.

– Nu ]i-a r`mas nimic de la ea, \i spuse Sullivan batjo-coritor. Nu ai nimic, averea ei se va duce, dac` nu viiacum cu mine.

– Ce tot spui? zise Dareen cu disperare. De unde [tii tutoate astea? De fapt, nu [tiu de ce-mi mai pun o asemenea\ntrebare, \ntotdeauna nu te-au interesat decât banii.Acum, las`-m` [i du-te, nu vreau s` m` m`rit cu tine.

– Ai dreptate, Sheffy, nici eu nu vreau s-o fac, zise elcu un calm aparent. N-am vrut nicodat` de fapt s` te iaude nevast`. De asta... nu cu tine am vrut s` m` \nsor...Sullivan \[i [terse din nou fruntea cu batista roz. Eu...m-am c`s`torit cu Fawn, Sheffy, \n Mexic, anul trecut.

Dareen sim]i c` se sufoc`. Picioarele \ncepur` s`-itremure. Nu, nu se poate, \[i spuse ea.

– Ne-am c`s`torit \n timp ce tu f`ceai film`rile pentrubijuterii. Atunci când am f`cut-o eram pu]in ame]i]i de

142 LINDA ADAMS

b`utur`, iar când ne-am trezit am \nceput s` ne \ntreb`mce implica]ii va avea c`s`toria asta, dar n-am f`cut nimicpentru c` dup` o s`pt`mân` Fawn a avut primul atac.Acum, stai jos, \i spuse el, ar`]i [i mai r`u decât atunci cândte-am v`zut prima oar` la ferma asta. Ai vrut s` fiu cinstitcu tine? Ei bine, am fost. Sheffy, n-am vrut s` te r`nim \nvreun fel cu c`s`toria noastr`, aveam de gând s`-]ispunem, dar...

Dareen c`zu pe sofa, privindu-l ca hipnotizat`.– Ai iubit-o tot timpul pe mama? Erai logodit cu mine

[i o iubeai pe mama?– Ne asem`nam foarte mult. Ea pornise din

mizerie, din ora[ul `la de mineri, iar eu de pe str`zilePittsburgului, amândoi [tiam ce \nseamn` s`r`cia. Ne\n]elegeam bine... nu era cu mult mai mare decâtmine. Ea avea patruzeci, iar eu aproape treizeci [iunu.

Dareen izbucni \n râs. Nu auzise ceva mai distractiv \ntoat` via]a ei. Logodnicul ei era c`s`torit cu mama ei [i nuavea dou`zeci [i patru de ani cum sus]inuse pân` atunci,ci treizeci [i unu.

– Nu mai râde, Sheffy! Ne-am \n]eles foarte bine, mie-miplac femeile mai coapte... Era o femeie atât de de[teapt`,ea a organizat cariera ta, a mea, banii no[tri, totul...

Dareen râse [i mai tare.


– A, desigur, banii, iar`[i ajungem la ei...– Taci, Sheffy, nu mai vorbi, tu nu-]i aminte[ti ce

\nseamn` s`r`cia, pe când eu nu pot uita vremurile cândnu aveam un ban... La fel [i mama ta, nici ea n-a pututuita. A[a c` am vrut s` ne asigur`m c` facem totul numainoi doi [i am \nfiin]at o companie: Sheffield [i Johns,Incorporated. Am f`cut milioane, Sheffy...

– A]i f`cut afaceri murdare, nu? zise Dareen cu lacrimi\n ochi.

– Ascult`, mucoaso, zise Sulllivan scuturând-o deumeri. To]i banii mei sunt acolo, ca [i ai tì, de altfel.Recunosc c` n-am f`cut decât afaceri ilegale. Am folositbanii din fondul tù, cu [tirea lui Warren, desigur, careavea [i el ac]iuni. Pe scurt, to]i banii ar trebui s` fie \nSaji dar Saji este o societate fantom` ale c`rei bunurimobile au intrat \n compania mea, SullCo. Mai precis \nstudiourile de \nregistr`ri. To]i banii tì sunt deciinvesti]i la mine, Sheffy. {i ai lui Fawn. {i ai unorac]ionari care nu [tiu adev`rul despre Saji. Iar atunci amurit Fawn.

– Ce vrei s`-mi spui, Sullivan? C` mama m-a min]it tottimpul? C` m-a]i min]it [i tu [i Warren?

– Nu, proasto! Nu \n]elegi? N-ar fi trebuit s` m`c`s`toresc cu mama ta, dar am sim]it c` a[a trebuie s`facem. A fost mâna destinului. Dar dac` se afl` despre

144 LINDA ADAMS

user

Formato

gianninajollys

c`s`toria asta, cariera mea este terminat`, compania mea lafel. La fel vei fi [i tu, [i Warren, [i mul]i al]ii. Dac` Saji va fiinvestigat`, dac` se afl` adev`rul despre societatea-fantom`[i manipularea fondurilor tale, eu [i Warren vom fi con-damna]i. Doar dac` nu putem ]ine totul \n familie s` zicem...

– Familie? repet` ea. Nu \n]eleg despre ce familievorbe[ti...

– E foarte simplu. Am format Saji pentru a ob]ine baniinecesari pentru SullCo. Am vrut s` investim banii acolounde puteau aduce profit mai mare. Dar se pare c` acestsecret al nostru n-a fost prea bine p`strat, iar un reportermexican a aflat cam multe... La \nceput au aflat desprec`s`toria mea cu Fawn, apoi au \nceput s` se \ntrebe cefel de afaceri f`ceam... este o singur` cale s` oprim toatezvonurile, c`s`toria noastr`.

– S` ne c`s`torim?– Dac` o facem, toate zvonurile despre mine [i Fawn

vor \nceta, [i vom avea timp s` mu[amaliz`m totul. Nu-miplace c` World Sun a \nceput s` miroas` câte ceva. Altfelvom fi ruina]i. O s` ne lu`m cumva banii [i o s` plec`m \nElve]ia, sau America de Sud. Tu te \mbog`]e[ti, eu la fel,care ar fi inconvenientul, Dareen?

– S` m` m`rit cu tine? S`-]i acop`r minciunile [i furturile? – Cândva m` pl`ceai, Dareen. De ce nu vrei s` m`

ascul]i? Dac` ne c`s`torim toate discu]iile despre mine [i


Fawn vor \nceta fiindc` nimeni nu-[i va imagina c` te-aiputut c`s`tori cu so]ul mamei tale, cu cel care ]i-a folositbanii din fond. Nu va mai vorbi nimeni despre noi [i voiavea timp s` rezolv toate problemele. Totul merge bine,cariera mea este \n linie ascendent`, a ta la fel...

– Tu [i mama, zise Dareen frângându-[i mâinile.Propria mea mam`...

– De ce nu te gânde[ti [i la fericirea ei, Sheffy? Iar euam f`cut-o fericit`. N-am vrut ca asta s` te afecteze.

– Deci mama te-a iubit [i ea.– Toat` afacerea cu firma Saji a fost pentru tine, pen-

tru a fi sigur` c` vei ob]ine cel mai bun profit. Iar dac` nuvrei s` te gânde[ti la tine, gânde[te-te m`car la Warren, lacopiii lui, la mine, la cei care depind de mine. La to]i ceicare ar avea de suferit dac` Saji va fi \nchis`. Gânde[te-tela Tiffany, la secretara lui Vernon, fetele astea \]i sunt pri-etene. Este deja o problem` care afecteaz` prea mul]ioameni, Dareen.

{i Dareen se gândi la to]i cei men]iona]i de Sullivan,la mama ei, al c`rei chip viu \i ap`ru \n fa]a ochilor.Fawn care se temea de s`r`cie mereu [i nu se sim]eaniciodat` \n siguran]`. Oare se sim]ise protejat` deSullivan?

– Nu pot pleca de aici, murmur` Dareen. Am atâ]iacâini pe care trebuie s`-i \ngrijesc...

146 LINDA ADAMS

– Cui \i pas` de ni[te câini vagabonzi, Dareen? Eupierd milioane de dolari! Reputa]ia, via]a. |ncerc s`-]ivorbesc despre lumea real`, Dareen!

Lumea real`, se gândi ea.Tocmai de lumea asta real`\ncercase ea s` scape, dar nu putuse. Dac` va \ncerca dinnou s` scape, va sc`pa poate f`r` nimic altceva decât curesponsabilitatea de a ruina vie]ile a zeci de oameni.

Din nou se gândi la familia lui Warren [i a altora, la scan-dalul care se va isca \n industria muzicii [i \n lumea afacerilor.

– |mpacheteaz`-]i lucrurile, insist` Sullivan.Dareen \l privi cu ochi usca]i.– Ne vom c`s`tori \n seara asta, continu` el. Atunci

totul va fi simplu [i sigur. Dup` câ]iva ani divor]`m, tu veifi bogat`, eu la fel, [i te vei putea c`s`tori cu cine vrei. Veiputea s`-]i cumperi orice so].

Dar ea [tia c` b`rbatul pe care-l iubea nu putea fi cump`rat.– Haide, Sheffy, doar nu vrei s`-l vezi pe Warren la

\nchisoare? Iar pe mama ta las-o \n pace s` se odihneasc`acolo unde este.

Rip, repeta Dareen \n gând. Ce n-a[ da s` intri acum peu[` s` m` salvezi! Dar nu veni nimeni, era doar Sullivanacolo, insistând pentru plecare.

– Trebuie s` fac ceva cu câinii, zise ea.– Bine, f` ce vrei cu ei.


Capitolul 10

A cui lume era real`? se gândi ea, \n timp ce se preg`teade plecare. A lui Sullivan sau a lui Rip? |ncepu deja s`simt` realitatea lui Sullivan \nchizându-se \n jurul ei.Mun]ii p`reau c` dispar, soarele nu mai str`lucea. |[iaminti ritmurile aberante ale Manhattanului, iar sângele\ncepu s`-i circule mai repede.

La cererea lui Sullivan se machie cu aten]ie, cu tot ceeace presupunea un machiaj complet: fond de ten, genefalse, [i se \mbr`c` \n singura ei rochie alb`. Se uit` \noglind` [i de acolo o privea o fat` ciudat`, cea inventat`de Fawn. Ar fi trebuit s` [tie c` nu va avea sc`pare. Segândi la Rip [i amintirea lui \i umplu sufletul de regret [idorin]`. Ar fi vrut ca el s` apar` [i s-o salveze, dar el numai avea cum s-o fac`, doar \i spusese c` o va l`sa s`-[icontroleze singur` via]a.

– Gr`be[te-te, strig` Sullivan din camera de zi. Vreau s`p`r`sesc cocioaba asta cât mai repede. Iar javra asta d`-ocuiva de pe aici, nu pot s-o iau cu mine, o s` m` fac` s`str`nut tot drumul.

– O s` am grij` [i de el, zise Dareen [i \ncepu s`-i scrieun bilet lui Rip.

„Trebuie s` plec, [i mai ales s` m` m`rit cu Sullivan.Terog s` ai grij` de Limburger [i de câinii din hambar. |]i voitrimite un cec pentru \ntre]inerea lor. Mul]umesc pentrutot. Dareen.“

Mul]umesc pentru tot. Ce simplu! Ar fi trebuit s`-imul]umeasc` pentru cele mai frumoase clipe din via]a ei,de care \[i va aduce aminte tot timpul cu dragoste.Trebuia s`-i mul]umesc` pentru c` fusese singura per-soan` decent` [i grijulie din via]a ei. {i pentru c` o f`cuses` se simt` vie.

Opri la casa lui Rip. Era prima oar` când o vedea. Erao cas` mare, frumoas`, din piatr` de râu, cu magnolii \ngr`din`. Se gândi c` i-ar putea l`sa câinele [i biletul lamenajera lui, Tessie. Probabil el era pe câmp la ora asta.B`tu la u[`, dar nu-i r`spunse nimeni, apoi sun`\ndelung, dar degeaba. |n cele din urm` \l leg` peLimburger de poart` [i puse biletul sub zgarda acestuia.Câinele \ncepu s` latre [i s` se zbat` v`zând c` ea pleac`.


Nu \ntoarce capul, Dareen, \[i spuse ea, nu te maifr`mânta, nu mai po]i face nimic, du-te \napoi \n lumea tade vis, acolo unde obi[nuiai s` te retragi când \]i era maigreu.

– M` voi opri \n Arcadia, \i spuse ea lui Sullivan dup`ce urc` \n ma[in`, va trebui s` predau cheile casei [i s`dau o explica]ie.

– Le po]i trimite prin po[t`, n-are rost s` mai pierdemvremea [i pe acolo.

– Vreau s` m` opresc \n Arcadia, s` predau cheile, s`am \n minte amintirea zilei când le-am luat [i momentulcând le \napoiez.

– Ce se \ntâmpl` cu tine, Sheffy? Te-ai \ndr`gostit devreunul de pe aici? Vreun tractorist? ~la ar fi genul t`u. Vatrebui s`-mi mul]ume[ti c` te-am salvat de pe coclaurileastea.

– Vreau s` m` opresc \n Arcadia, repet` Dareen cuobstina]ie, \ncercând s` nu se gândeasc` la Rip, ceea ce \iera imposibil. Nu-i ie[ea din mintea surâsul lui, ochii lui,bra]ele lui puternice. Acum el nu mai \nsemna decâtdragoste pierdut`, [ans` pierdut`. Era bine s` fi f`cutdragoste cu el, chiar dac` el nu voia s` se oblige \n vreunfel, cel pu]in ar fi avut la ce s` se gândeasc` mai târziu...

– Bine, conveni Sullivan, consider` c` `sta estecadoul meu de nunt` [i nu te mai a[tepta la altceva.C`l`toria pentru ca s` te salvez de aici a fost destul de

150 LINDA ADAMS

obositoare [i costisitoare, ca s` nu mai spun c` mi-amanulat un concert pentru a putea veni. {tii ce \nseamn`asta, nu?

Sullivan opri ma[ina \n fa]a firmei lui Mc Fee.– Termin` cât mai repede cu individul ̀ sta, n-am de gând

s` stau aici \n soare pân` \i dai tu explica]ii. Soarele `sta m`\nnebune[te, \mi vine s`-mi scot [i lentilele de contact.

Oliver MC Fee ridic` o pereche de ochi curio[i spre ea.N-o v`zuse niciodat` machiat` [i surpriza i se citi pe fa]`.

– Acum te-ar recunoa[te toat` lumea, domni[oar`Sheffield.

– Am venit s` predau cheile casei pentru c` plec deaici, zise ea f`r` introducere.

– Pleac`, am [tiut c` a[a se va \ntâmpla, se auzi o vocede undeva dintr-un col] al camerei.

Dareen clipi uimit`. N-o v`zuse pe doamna Bailey carep`rea o stafie \ntr-un col].

– Pleca]i? Tocmai veneam s` v` vedem, zise MC Fee.Doamna Bailey voia s` constate dac` nu cumva furtuna i-adeteriorat casa.

– Plec, repet` Dareen, dar nu cer s` mi se \napoiezerestul de bani de la chirie. Pute]i s`-l p`stra]i.

– Sigur c`-l voi p`stra, zise Mc Fee, doar am semnat uncontract...


Acesta fu momentul \n care doamna Bailey se ridic`,sprijinindu-se \n bastonul cu m`ciulie de aur.

– Uit`-te la tine, zise ea cu satisfac]ie. Nu ]i se mai vedefa]a deloc. Dar oare mai ai una?

Dareen \i \nfrunt` privirea.– Nu, zise ea simplu, nu mai am.– Ha! izbucni b`trâna. L-am v`zut. Nici el nu mai are

fa]`. Dar are bani, mul]i bani.Dareen \ncerc` s-o ignore [i-i \ntinse cheile lui Mc Fee.– Mi-am l`sat ma[ina [i ni[te lucruri aici, o s` iau

leg`tura cu cineva care s` se ocupe de ele mai târziu.– Totul se leag`, bodog`nea doamna Bailey. Puterea [i

bârfa. Banii [i dragostea. Totul se \ntoarce ca o roat`.– Doamn` Bailey, te rog... \ncerc` Mc Fee. Apoi \ntor-

cându-se spre Dareen: l`sa]i-o s` vorbeasc`, nu-i da]iaten]ie.

– Ba ar fi bine s`-mi dai aten]ie, feti]o, interveni doam-na Bailey cu oarecare violen]`. Oliver crezi c` dac` suntb`trân` sunt [i surd`? Nu. Am dreptul s` m` distrez peseama oricui, mai ales a acestei fete care nu mai are chip.

– Doamn`, m` gr`besc, zise Dareen vrând s` plece.– M` \ntreb ce s-a \ntâmplat de data asta. De fapt, s-a

\ntâmplat acela[i lucru. Lucrurile astea nu se schimb`, cidoar se \nvârtesc \ntr-un carusel. Am fost mult mai fru-moas` decât tine, feti]o, [i am tr`it aici pe acest munte.Proprietatea era a unchiului meu pe atunci. Am petrecut

152 LINDA ADAMS

o var` minunat` aici. Deci [i ]ie ]i-a fost sortit s` ajungiaici, [i acum e[ti nevoit` s` pleci... cu un individ cu bani.Crezi c` el reprezint` vreo garan]ie pentru viitorul tù?Uit`-te la mine, feti]o. Eu sunt viitorul tù. Eu sunt acumceea ce vei deveni [i tu.

– Tabitha, te rog, interveni Mc Fee, dac` nu \ncetezitrebuie s`-l chem pe doctorul Glossit.

– A fost ca ieri! strig` doamna Bailey [i trase de [iragulde perle care se rupse, \mpr`[tiindu-se pe podea. Parcìeri am plecat de pe munte [i l-am p`r`sit pe Homais DuLong [i vraja s-a destr`mat. M-am m`ritat cu Robert LBailey pentru banii lui, apoi muntele [i viile m-au chemat\napoi, dar era prea târziu!

Femeia \ncepu s` râd` ca o apucat`. Mc Fee p`rea [i elsperiat [i a[ezat \n genunchi \ncepuse s` strâng` perlelerisipite.

– Pleac` odat`! r`cni el spre Dareen, nu vezi ce-i faci?– Ea nu-mi face nimic, spuse Tabitha cu lacrimi \n ochi,

rùl mi l-am f`cut eu singur`.– Pleac` odat`, domni[oar`! strig` iar Mc Fee.– Da, zise [i doamna Bailey care râdea printre lacrimi.

Pleac`, dar nu-]i face iluzii, Du Long nu va suspina dup`tine. Ei nu sunt ca to]i ceilal]i, nu [tiu ce \nseamn` regre-tul.

Dareen ie[i din \nc`pere.


user

Formato

gianninajollys

Dup` câteva zile, Dareen se afla \n apartamentul ei dinManhattan cu toate actele risipite \n jur. Numele ei [i al luiSullivan era peste tot. Ce am f`cut? zise ea aruncându-sepe pat, cu lacrimi \n ochi. Oare am procedat corect? Defapt, am f`cut ce trebuia s` fac.

Dup` alte câteva zile, Dareen se \ndrepta spre micaa[ezare numit` Arcadia. Panoul de la intrare spuneaacela[i lucru. Popula]ia: 4.126 oameni de treab` [i câ]ivacârcota[i b`trâni. Ca [i câ]iva câini de vân`toare.

Se opri din nou la biroul lui Mc Fee pentru a luacheile. Acesta \i spuse c` doamna Bailey avusese o c`derenervoas`, a[a c` trecu pe la spital s-o vad`, dar nu vorbicu ea pentru c` era sedat`. Asistenta \i spuse c` femeia secomportase destul de bine \n ultimele zile, a[a c` era pecalea cea bun`. Soarele era aproape de apus când se\ndrept` spre casa lui Rip. Opri \n fa]a casei de piatr` [iinima \ncepu s`-i bat` cu putere de parc` ar fi vrut s`-isparg` pieptul. Era \mbr`cat` \ntr-un [ort kaki, [i cu tri-coul pe care-l purtase \n prima lor c`l`torie pe munte.P`rul [i-l l`sase liber pe spate [i nu era machiat`. B`tu cusfial` la u[a din fa]`, [i i se p`ru c` a trecut foarte multtimp pân` când Rip \i deschise.

154 LINDA ADAMS

– Deci te-ai \ntors, zise el f`r` a mai zâmbi.– Da, pentru o vreme.Limburger, care-i auzise vocea, \ncepu s` latre [i s`

sar` pe u[`. Rip o invit` \n cas`. Intrar` \n camera de zi, o\nc`pere spa]ioas`, frumos mobilat`, cu un covor verde,cu un [emineu din piatr` de munte.

– |]i mul]umesc c` ai avut grij` de el.Rip o fix`.– Te \ndoiai c-o voi face?– Dar ceilal]i câini?– Sunt bine. Ai venit pân` aici s` m` \ntrebi despre ei?– Nu.Se l̀ s ̀t̀ cerea pe care nici unul nu p`rea c ̀vrea s-o destrame.– Ai terminat recoltatul?– Da. Ai venit pân` aici s` m` \ntrebi despre recolt`?– Nu. Apoi, cu ochii \n podea, Dareen \i spuse: nu mi-ai

telefonat niciodat`.– Nu. Rip se ridic` [i scoase o sticl` de b`utur` dintr-un

dulap. Vrei ceva de b`ut?– Nu.– Deci ai f`cut-o pân` la urm`. |n cinstea ta, zise el

batjocoritor.– Nu mi-a fost prea u[or, \ncerc` ea s`-i explice.– Te cred. {i cum te sim]i acum?– Bine, cel pu]in a[a cred...Dareen \l l`s` jos pe Limburger.


– Rip, te rog vorbe[te-mi ca de obicei, am nevoie desfaturile tale.

Rip care se uit` pe fereastr`, \i spuse f`r` s` se \ntoarc`spre ea.

– Sunt mândru de tine, Dareen, ai avut mult curaj. {im` bucur c` ai venit aici, chiar [i pentru pu]in timp.

– M-am dus cu el pân` la Dallas, dar n-am f`cut ce mi-acerut. Cred c` faptul c` am v`zut-o pe doamna Bailey \nstarea aceea...

– Doamna Bailey? \ntreb` el, revenindu-i acel zâmbetbine cunoscut de ea.

– Ascult`-m`, Rip. Am fost sfâ[iat` \ntre dorin]a de anu pleca de aici [i aceea de a nu face nim`nui r`u prindeciziile mele. Am [tiut \ns` c` gre[esc [i n-am merspân` la cap`t. |n timp ce Sullivan f`cea du[ am sunatautorit`]ile [i am spus tot adev`rul, despre c`s`torie,Saji... apoi am luat avionul spre New York. Cred c` uniinu m` vor ierta niciodat`... dar spre uimirea mea, amaflat c` poli]ia [tia totul de la Warren. N-a mai pututrezista la presiunile care se f`ceau asupra lui. I-a sunatdin America de Sud.

– Deci ai dat ochii cu dragonul, \n cele din urm`?– Da, Rip, [i am vrut s` m` suni ca s` [tiu c` e[ti al`turi

de mine.– N-am putut s-o fac.– De ce?

156 LINDA ADAMS

– La \nceput am crezut c` te-ai m`ritat cu individulacela. Dar apoi, adev`rul a fost publicat \n toate ziarele.Am \n]eles atunci c` te-ai hot`rât [i ai ales. F`r` ajutorulnim`nui. Am fost foarte mândru de tine, Dareen. {i am\ncercat s`-]i fac un cadou.

– Un cadou?Rip ridic` paharul de vin.– Darul de a te fi l`sat s-o faci singur`. Mi-am spus c`

dac` ai fi vrut ajutor mi l-ai fi cerut. Dar n-ai f`cut-o. N-aiavut nevoie nici de mine, nici de altcineva. Ai dovedit cè[ti puternic`. De când te-am v`zut \ncercai din r`sputeris` devii independent`.

– Crezi c` mi-a fost u[or s` rezolv singur` toate astea?– Iar mie crezi c` mi-a fost u[or s` te las singur`? {tii

câte nop]i n-am dormit gândindu-m` la tine? Pentruprima oar` \n via]` am bùt prea mult. Eu!

– De ce nu m-ai sunat?– }i-am spus, pentru c` nu mi-ai cerut ajutorul. Ai un

dar nea[teptat, draga mea, \i faci pe cei din jur s` vrea sàib` grij` de tine. Dar eu am \n]eles c` trebuie s` vin` unmoment când s`-]i rezolvi singur` problemele. {tii, sespune c` dac` iube[ti pe cineva, trebuie s`-i dai drumul s`plece. Dac` se \ntoarce este al tù, dac` nu, asta e. Iar eu[tiu c` am \ncercat s` te domin.

– A[a c` m-ai l`sat s` plec...– {i a fost foarte bine.


– Dar m-am \ntors. Rip Du Long, m-am sim]it \ngrozi-tor f`r` tine!

Rip str`b`tu \nc`perea din doi pa[i. O strivi \n bra]elelui [i o s`rut` cu pasiune.

– Te mai l`sam o s`pt`mân`, [opti el [i veneam dup`tine la New York. Independen]a este independen]`, darcred c` ]i-a fost de ajuns.

– N-am [tiut ce sim]i cu adev`rat, dac`-]i pas` c` am plecat.– Ascult`, Dareen, de când te-am v`zut prima dat`, pe

scar`, am [tiut pentru ce m-a l`sat Dumnezeu pe acestp`mânt. Pentru a te iubi. Dar \ntre noi se afla un logod-nic. {i \nc`p`]ânarea mea. {i faptul c` tu trebuia s` tematurizezi \ntr-un timp atât de scurt.

– Am venit aici, dar nu-]i cer s`-mi faci promisiuni, ziseea. Ceea ce simt pentru tine m-a cam speriat. Dar acumsunt o femeie matur` [i vreau s` risc.

– O, Dareen, zise el, n-am [tiut cât te doresc pân` aiplecat. Mi-am spus mereu c` nu vreau s` m` c`s`toresc [i]i-am spus ca un prost ce simt, pentru c` eu de fapt lup-tam cu aceste idei. De cum te-am v`zut te-am dorit [i tevoi dori \ntotdeauna. Dareen, apar]ii acestor locuri.M`rit`-te cu mine. Muntele `sta nu mai \nseamn` nimicpentru mine dac` nu e[ti [i tu aici.

– O s` m` m`rit cu tine, dar nu mai am nici un ban.Dac` r`mân voi fi o povar` pentru tine. Va trebui s` aigrij` de mine.

158 LINDA ADAMS

user

Formato

gianninajollys

– O voi face, iubita mea, pentru toat` via]a.– Avocatul mi-a spus c` va putea recupera ni[te bani, dar...– Nu mai vorbi despre bani, iubito...– {tii, Rip, n-a[ fi putut face ce am f`cut dac` n-ar fi fost

doamna Bailey. Ea [i bunicul t`u...– Tat`l ei a for]at-o s` se m`rite cu Bailey, un bancher

din Arcadia. Ea a cedat presiunilor \n cele din urm`, dar separe c` [i-a cam pierdut min]ile din cauza asta. Este opoveste trist`. Dar iat` c` a dus la ceva bun, dup` atâ]ia ani.

– {i bunicul t`u?– S-a \nsurat cu o fran]uzoaic` foarte frumoas`, dar nu

cred c-a uitat-o pe Tabitha. S-a consolat cum a putut.– Tu te-ai fi consolat, Rip?– Nu, [i nu-mi mai pune astfel de \ntreb`ri.– Chiar crezi c` voi putea deveni o fat` simpl` de la ]ar`?– A[a ai fost n`scut`, iubito. Am v`zut cum \]i

str`luceau ochii atunci când priveai mun]ii. E[ti f`cut`pentru via]a de aici. E[ti acas`, iubito.

– O, Rip, voi fi obiectul unui mare scandal, oameniivor vorbi...

– Vor \n]elege [i vor uita cu timpul. Las`-i s` vorbeasc`.

Sfâr[it


user

Formato

gianninajollys

Lungul drum spre casa - romanededragoste.files.wordpress.com · spate, atât de tare \ncât o...

Documents

Transcript of Lungul drum spre casa - romanededragoste.files.wordpress.com · spate, atât de tare \ncât o...