6 h 1

Attul X L V I I Sibiu, 1 4 Iulie 1 9 4 5 Nr 2 7 - 2 8

CONOMICA O R G A N F I N A N H A R - E C O N O M I C

$i ti anul oficial al Hsoc. ini. financiare româneşti lin Ardeal, Banat, Crişana ;i Maramuraş „ î n s c r i a anb Nr. 2 2 / 1 9 8 8 l a T r l b n n a l n l Sibiu.

A p a r e o d a t ă , p e s ă p t ă m â n ă . .

Redacţia fi a d m i n i s t r a ţ i a s Sibiu, Strada Vlsarlon Roman Nr. 1—3

A bor e m e n t u l pe an : In ţară: pentru autorităţi, bănci, cooperative şi întreprinderi Lei 5000 —; pt. particulari Lei 1600'—; pentru funcţionarii publici şi particulari Lei 1C00 -—. In străinătate Lei 5000—. Taxa pentru inserţiuni: de flecare cm. • Lei 60 -

fondator: Dr. CORNEL DIACONOVICH. Redactor responsabil : Dr. Mihal VeliClU

S U M A R U L : *% In amintirea unui economist practic. — E. Vancu; Banul ca bun spiritual. — Mercalor: Deficite buge­tare. - Bibliografie. — Corist. Taehe: Problema capitalurilor neproductive. — Mitifă Constantineseu: Acor­durile economice sovieto-române. — Cronica: Transfer de aetiunl. Uenlturile şl cheltuielile Statelor Unite în ultimul an fiscal. Producţia medie a cerealelor .

In a m i n t i r e a unui e c o n o m i s t p r a c t i c . Fostul primnotar al Săliştei loan

Chirca, om eu eminentă pregătire aea-demieă — studiase, după terminarea celor 8 clase de liceu, la Academia de drept din Sibiu, unde a fost coleg eu Petru Drăgits, apoi la Academia de agricultură din Magyarouâr— era apre­ciat ea economist practic, care înjelegea să încerce a face tot ee-i permiteau împrejurările, spre a în­demna poporul nostru, prin euuinte şi fapte pilduitoare, spre o economie cât mai rafională. Din initiatiua şi prin stăruinfele lui în ca­drele Reuniunei Econo­milor s'au putut înregistra eâteua realizări importante ea grădina de altoi din ho­tarul Săliştei, rămasă în părăginire după încheierea întâiului răz-boiu mondial, ea şoseaua pietruită până la sfafiunea climaterică din brădetul Grin-ţilor, la înălţime de 1200 m., ea şcoala al­pină înfiinfată în acelaşi loc de munte eu scop de a ualorifiea produsele laptelui

IUAN CHIRCA

de uaci şi de oi, dând prin aceasta nou impuls oieritului, pornit spre dureros declin la Mărginenii din judeful Sibiului. Păcat, că uârsta înaintată şi starea de­

bilitată a sănătăfii iui nu i-au îngăduit să ridice această şcoală alpină la rangul ce intenţionase dânsul: o şcoală de model pentru economia de vite în regi­unile muntoase, după cum uăzuse eu prilejul călăto­riilor sale de studiu, între­prinse în acest scop prin regiunile alpine ale Elveţiei.

ha împlinirea unui sfert de ueae de aetiuitate în seruieiul administratiu al comunei sale natale, po­porul săliştean a ţinut să-l sărbătorească în cadrul unor festiuităti sobre, or­

ganizate în ziua de 2 Ianuarie 1918. Cu acest prilej a auut bucuria să asculte expresiunea recunoştinţei obşteşti a sa­tului natal, înueşmântată în următoarele uersuri, declamate de un fost eleu în clasa a V-a a şeoalei din Sălişte, aetu-

R E V I S T A B e O N O M I G Â Nr. 27—26 - 14 Iulie 1945.

almenie profesor la Academia de înalte studii comerciale din Cluj—Braşou:

La jubileul de 25 de ani a lui Nenea Chirca.

Un sfert de veac de muncă şi de lupta Ai săvârşit spre binele obştesc Şi~ai reuşit prin stăruinţă neîntreruptă 8ă 'mbogăfeşti ogorul strămoşesc.

II In locuri părăsite şi uitate Ai început a pomilor cultură Cu scop de-a îndemna vecin şi frate Să ia din lucrul tău învăţătură.

UI Vre-un oaspe pe la casă dacă-ţi vine, Poţi sâ-i araţi modelul de stupină Cu gând curat ai sfătuit pe orişicine • Să facă-aşijderea 'n a sa grădină.

IV. Pentru prăsirea vacilor de rasă Din ţara Alpilor adus-ai un model O, Doamne, bună-ar fi la orice casă O uaeă Simental şi eu uiţel!

V. N'ai fost numai notar în primărie, învăţător ai fost prin faptă şi cuvânt. Rugăm pe Domnul: mulţi ani să te {ie Păzindu-te sub scutul său cel sfânt!

Amintirea primnotarului ioan Chirca din Sălişte se cere perpetuată şi adusă la eunoştinfa tuturor celor ehemafi a contribui, mai eu seamă prin stăruinţi de ordin practic, la realizarea progre­sului economie al satelor româneşti.

Banul ea bun spiritual. In t i m p u r i l e n o a s t r e , c â n d s e c a u t ă a t â t e a

* e x p e d i e n t e p e n t r u a i e ş i d i n h a o s u l m o n e t a r

în c a r e s e s b a t e a p r o a p e î n t r e a g a E u r o p ă ,

e s t e i n t e r e s a n t ş i i n s t r u c t i v s ă n e î n t o a r c e m

s p r e v r e m i l e t r e c u t e şi s ă v e d e m c e i d e i a u

f o s t l a o r d i n e a z i l e i în a c e a s t ă m a t e r i e .

D i n t r e t e o r i i l e b a n u l u i u n a d i n t r e c e l e m a i

i n t e r e s a n t e e s t e t e o r i a e c o n o m i s t u l u i g e r m a n

A d a m M u l l e r ( 1 7 7 9 — 1 8 2 9 ) , c a r e s e n u m e ş t e :

c a p u l s p i r i t u a l a l ş c o a l e i r o m a n t i c e d i n d o m e ­

n i u l e c o n o m i e i n a ţ i o n a l e . î

D u p ă t e o r i a s a , b a n u l n u 1-a i n v e n t a t ni­

m e n i , d u p ă c u m n ' a f o s t o i n v e n ţ i e n i c i s t a t u l

şi n i c i g r a i u l o m u l u i . B a n u l , în o a r e ş i c a r e

f o r m ă a e x i s t a t t o t d e a u n a . O m u l a a v u t tot- i

d e a u n a n e v o i e d e p e r s o a n e şi d e b u n u r i , a d e c ă ^

a m â n d o u ă , p e n t r u c a e l e s ă s e î n t r e g e a s c ă şi

s ă s e p e r f e c ţ i o n e z e r e c i p r o c . O m u l - a r e n e ­

v o i e a f a r ă d e p e r s o a n a s a , î n c ă d e u n m i j l o c

c a r e să-1 p u n ă în l e g ă t u r ă c u a l t e p e r s o a n e şi .

b u n u r i . M e d i u l c a r e f a c e a c e a s t ă l e g ă t u r ă e s t e

s t a t u l , a t â t în f a z a î n c e p ă t o a r e , c â t ş i în c e a

p o s t e r i o a r ă a s o c i e t ă ţ i i u m a n e . B a n u l n u ' e s t e \

d e c â t e x p r e s i a e c o n o m i c ă a n e c e s i t ă ţ i i a c e s t e i

l e g ă t u r i , î n t o c m a i c u m l e g i l e s u n t e x p r e s i a j u - -

r i d i c ă . j ~

M u l l e r s u s ţ i n e c ă b a n u l n u e s t e u n b u n ,

m a t e r i a l c i c e v a s p i r i t u a l . „ B a n u l e s t e o idee, s a u d a c ă a c e s t c u v â n t n u p l a c e , e s t e o calitate p r i n c a r e i n d i v i z i i s o c i e t ă ţ i i u m a n e p o t s ă intre

în l e g ă t u r i c u c e i a l a l ţ i i n d i v i z i , s a u p o t l a d o - .

r i n ţ ă , s ă s e d e s f a c ă d e a c e s t e l e g ă t u r i . F i i n ţ a

b a n u l u i c o n s t ă d e c i d i n a c t i v i t a t e a lui d e a

l e g a , d e a m i j l o c i , ş i j j e a d e s l e g a . D a r n u

n u m a i b u n u r i m a t e r i a l e s u n t b a n i , c i ş i p e r ­

s o a n e . Intre b u n u r i l e m a t e r i a l e s u n t m e t a l e l e

n o b i l e , ş i în l re p u t e r i l e p e r s o n a l e a l e o m u l u i

e s t e cuvântul c a r e m i j l o c e ş t e l e g ă t u r a ş i u n i r e a

l a c a r e o a m e n i i t ind f ă r ă î n c e t a r e a t â t în a c ­

t i v i t a t e a l o r p e r s o n a l ă , c â t şi c e a m a t e r i a l ă .

M e t a l e l e n o b i l e s u n t l e g ă t u r a c e a m a i n a t u r a l ă

î n t r e t o a t e f o r ţ e l e m a t e r i a l e . Cuvântul şi me­talul nobil s u n t d e c i c e l e d o u ă f o r m e p r i n d - "

p a l e s u b c a r i a p a r e b a n u l , c e l e d o u ă m a r i în­

t r u c h i p ă r i a l s ta tu lu i e c o n o m i c B a n u l m e t a l i c

n u p o a t e ţ i n e a p a s c u c r e ş t e r e a u r i a ş e a in­

d u s t r i e i , c o m e r f u l u i ş i c o m u n i c a ţ i e i . D i n a c e s t

m o t i v t r e b u e s ă m a i c i r c u l e şi alt b a n : banul cuvântului sau al creditului a d e c ă b a n c n o t a . .

B a n u l d e m e t a l ş i b a n u l d e h â r t i e a u î n s ă

a c e e a ş i m e n i r e . D e c i s ă n u l u ă m l u c r u l a ş a -

c a ş i c u m „ h â r t i a g a r a n t a t ă d e s ta t a r fi n u m a i

u n s u b s t i t u t a l m e t a l u l u i , or i c ă u n c u v â n t a l -

s t a t u l u i a r p u t e a r e p r e z e n t a m e t a l e l e ş i d a c ă

n u s 'ar r e f e r i l a m e t a l e , c ă c i a t u n c i c u v â n t u l

n u a r a v e a n i c i o v a l o a r e " .

B a n u l e s t e în f o n d n u m a i u n s u b s t i t u t a l

s ta tu lu i s a u a l s o c i e t ă ţ i i . Puterea mărfurilor şi puterea cuvântului s a u a creditului „ n u sunt

d e c â t r e v e l a ţ i u n i l e n e c e s i t ă ţ i i o a m e n i l o r d e a

s e s t r â n g e l a o l a l t ă , s a u a s e ţ ine în c o n t a c t

Nr. 27—28 - 14 Iulie 1945. R E V I S T A E C O N O M I C A 111

până Ia infinit pe calea relaţiunilor personale sau de bunuri".

Deci banul este, ori unde şi oricum ar apare el fie ca cuvânt (credit), fie ca metal, numai atunci ban, dacă nu este proprietate particulară, ci ca şi statul, constitue proprie­tatea tuturor. Căci să ne dăm bine seama : numai în momentul unei operaţiuni sau a cir-culaţiunei se schimbă calităţile monetei în bani. Moneta tezaurizată nu este ban; numai după ce se pune în circulaţie ea devine într'adevăr ban.

In omul primitiv sunt toate funcţiunile eco­nomice adunate la un Ioc Cu cât vieaţa so­cială progresează, ele se diferenţiază, însă ten­dinţa de a se împreuna durează mai departe. Pe când omul renunţă la toate operaţiunile economice mărgininduse numai la una sin­gură; pe când munca se împarte pe singura­ticele capete de oameni, necesităţile cari de­termină munca rămân aceleaşi. Cu alte cu­vinte omul numai atunci poate munci dacă ţoală societatea munceşte pentru el. El are nevoie de concursul tuturor în toate locurile. Pe scurt: societatea, totalitatea funcţiunilor economice, ba chiar.şi statul sunt necesitatea tuturor necesităţilor.

Necesitatea aceasta creşte în măsura în care creşte diviziunea muncii. Cu cât forţele omului se dispersează mai mult, cu atât mai mult este necesară legătura care le strânge' laolaltă, adecă statul. Toate aceste necesităţi îşi au oglinda în funcţiunea banului. Râvna după bani nu este altceva decât un slab re­prezentant al unei râvne şi mai mari, a ace­leia după unire după stat. (Noi am mai putea adăuga, că există popoare întregi dispersate pe întregul glob, pentru cari banul este egal cu noţiunea unui stat. Ele formează în baza banului stat în stat).

E. VANGU.

Deficite bugetare. De câte ori căpeteniile ţării se întrunesc

pentru a compune bugetul, ele sunt cuprinse de un fel de febră pentru găsirea de mijloace cari să acopere cheltuielile, ba încă să mai rămână şi un excedent. Să feresc ca de foc de cuvântul „deficit". Aşa au învăţat părinţii şi moşii lor, şi ei nu se pot desbăra de învă­ţătura dela şcoală.

Intre timp lumea merge înainte şi nu se sinchiseşte de doctrine şi de trebuinţele statului.

Dacă e sau nu deficit, azi puţin mai inte­resează. Cum să şi poţi echilibra un buget când germenii războiului mai mijesc, prin ţară; când în jurul nostru toate ţările sunt în con-vulsiuni ca în preajma unei noi erupţiuni; când producţiunea sufere din lipsa braţelor şi capitalurilor; când reţeaua noastră de comu­nicaţii serveşte încă mai mult războiului decât păcii, şi când nu mai poţi calcula nici pe bază de preţuri nici pe bază de lefuri ? Oamenii de specialitate au şi constatat că sunt zadarnice toate strădaniile de echilibrare, câtă vreme „criza continua".

Oare este adevărat aceasta ? Avem de fapt criză ori nu avem ? Dacă un lucru sau un rău se stabileşte pe decenii, se mai poate vorbi de criză ? O criză care durează de de­cenii nu mai e criză* ci o nouă situaţie statică care e supusă Ia alte legi decât statica dina­intea „crizei". De aceea metodele folosite pentru echilibrarea unui buget de stat, nu mai pot fi acelea cari au fost înainte cu treizeci de ani. După toate probabilităţile, vremurile acelea nici nu se vor mai reîntoarce. Cuvântul criză are rost numai în comparaţie cu o si­tuaţie statică anterioară, la care se tinde mereu a se ajunge. Ori, dacă acea situaţie statică aparţine unui trecut la care nu ne mai putem întoarce, credem că nici cuvântul criză nu mai e la locul său şi trebue abandonat în faţa nouii situaţii statice.

Totdeauna au fost oameni cari s'au bu­curat sau s'au supărat în faţa unei anumite situaţii economice, care nici azi, nici în trecut nu a putut împăca toată lumea. Şi azi ca şi în trecut, sunt oameni bogaţi şi săraci. Ba faţă de trecut putem zice că tendinţa socială este de a ajuta şi a ameliora situaţia socială şi economică a masselor largi cari se compun în genere din oameni cu mai puţine mijloace ma­teriale. Pentru aceştia „criza" e chiar bineve­nită. Masse mari se bucură azi de un tratament excepţional. S'a întors faţa lumii. Pentru ce să ne tânguim deci în faţa unei noui situaţii şi să ne cramponăm de metode învechite ?

împreună cu lumea nouă s'au ivit şi teorii şi teoreticieni noi. Pentru aceştia un deficit bugetar nu reprezintă nimic înspăimântător. „Aceştia zic : „avem criză, dar avem şi credit" şi ce e mar uşor decât să echilibrezi bugetul-prin o manevră de împrumuturi de stat. In vremurile noastre statul a luat în mână diri­jarea celor mai multe funcţiuni economice. Un deficit e şi el o funcţiune: deci trebue şi el dirijat. In trecut am avut deficite mici cronice

112 R E V I S T A E C O N O M I C A Nr. 27—28 — 14 Iulie 1945.

cari rodeau la măduva statului ca bolile latente la corpul omului. De ce să nu ne scăpăm de această boală prin a operaţiune radicală ? Cu un împrumut bine dirijat scăpăm de deficit şi „sporim totdeodată producţia naţională". Iată deci' cheia de boltă a nou| teorii. Ea se în­vârteşte în jurul unei politici de credit bine di­rijate. In cele din urmă nici deficitul nu trebue să dureze până la infinit. Va veni o epocă, când sporirea de producţie îşi va fi atins apo­geul şi atunci pendula va trebui să-şi facă calea întoarsă şi noua doctrină va rămâne ca oricare doctrină, aplicabilă numai ca expe­dient pentru o situaţie oareşiccre. Alte situaţii vor cere aplicarea altor doctrine. Să nu ne jeluim deci mereu de „criză" deoarece criza nici nu mai persistă, respectiv fiecare criză îşi are părţile sale rele şi părţile sale bune, în­tocmai ca o situaţie statică contrară de care criza se deosebeşte numai prin comparaţie.

MERGĂTOR

Bibliografie. Victor Slăueseu, Recunoaşterea dreptului de

a bate monetă. Acţiunea diplomatică a României' în 1866—1870. Bucureşti 1941 p. 190.

In editura Fundaţiei Regale a apărut această ualoroasă monografie Istorleă-flnanelară, al că­reia cuprins, merită adus la cunoştinţa lectorilor ReDlstel Economice în următorul resumat succint:

In proiectul de firman al Porţii otomane pentru recunooşterea domniei Principelui Garol, la 1866, se cuprindea dispoziţia aceas ta : „Ca şt în treeut, Principatele Unite nu uor conferi de-eoroţlunl şl nu uor bate monetă" (arţ. 12).

S'a reuenlt însă asupra acestei oprelişti, ad-mlţăndu-8e în textul firmanului dela 13 Oetom-urie 1886 să albă Principatele Unite monetă spe­cială purtând un semn turcesc, ce urma să fie stabilit ulterior de acord cu Sublima Poartă.

Ea începutul Iul Martie 1867 fu prezentat în Camera Deputaţilor „proiectul de lege pentru în­fiinţarea unul nou sistem monetar şl pentru fa­bricarea monetet naţionale". In textul legii pro­mulgate la 22 Aprilie 1867 se preciza că mone-tele uor auea pe de o parte arme/e Ţării şl pe de alta indicaţiunea valorii nominale şi anul (art. 10).

Cu toate acestea din Inlţlatlua Iul loan G. Bră-tlanu, ministrul finanţelor dela 27. X. 1867—16 XI. 1868, s 'a c o m a n d a t la casele engleze Watt

et Co şl Heaton din Birmingham monetă de aramă tïi ualoare de 4 milioane Eel care, pusă în circulaţie la începutul anului 1868, a résultat, din diferenţa ualorll nominale faţă de cheltuiala eu baterea el. un câştig de 3 milioane. S 'a pro­cedat apoi şt la baterea monetelor de aur şl de arg !n», dar fără nie?un semn special turcesc şt hotărând să poarte noile monete efigia Domni' torului Carol. Fiind moneta astfel pregătită, pu­nerea el în circulaţie ar fl însemnat reintrarea Ţârii în dreptul de suueranltate deplină. Aceasta a prouoeat proteste energice din partea Turciei ea Putere suzerană, pentru nerespeetarea dispo­ziţiei din textul firmanului dela 1866 şl din legea monetară dela 1867, Iar din partea Austro-Un-gariel ea ţară ueelnă pentru titlul de „Domn al Românilor'' — atribuit Iul Carol l şl socotit drepi expresia unor tendinţe politice iredentiste.

Ca agent diplomatic al Ţârii la Constantlnopol, Dlmltrle Sturd8n întâmpină serioase dificultăţi, în­cercând să lămureaeeâ chestiunea în sensul do­rinţei gunernulul român. Elliot, ambasadorul An­gliei, exprtmându-şl uimirea că la Bucureşti „se fac legi care să fie eăleate a doua si, dupa cé au fost votate", dădea sfatul de a se respecta pur şl simplu legea monetară din 1867, eDttând susceptibilităţile austro-ungare. Iar marele ulsir Aali Paşa îi spunea lui Sturdza în audienţa dela 7/19 Iunie 1869: „Concesiunea s'a dat auând la boză o lege, făcută de DV fără amestecul nostru şl executată în parte pentru moneta bllon ; suntem în dreptul nostru de a cere ca această bază să nu fie schimbată" (p. 33).

Sturdza stăruia deci pentru o atitudine mo­derată în chestiunea efigiei Domnitorului. Speriat de intransigenţa Porţii, care era sprijinită şl de Marile Puteri, şl a înaintat demisia. A reuenlt însă în urma apelului, ce l-a fo&t adresat chiar din partea Domnitorului Carol, care exprimase in Iulie 1869 dorinţa să fie lăsată chestiunea aceasta „să doarmă" până la instalarea completă a unei uzine de monetărle în Ţară. Intr'o întâlnire la Constanttnopol eu prlmm'nlstrul ungar lullu Andrassy, Sturdza a putut afia dela acesta în Oetomurie 1869 că dorinţa Ungariei ar fi să euite „orice prilej de neînţelegere cu România" (p. 41).

Guoernul român fu neuoit să relragâ din circulaţie monetele dificultate, îngropând o parte din ele (pe cele de aur) la temelia Castelului Peleş, eând s'a aşezat aci piatra fundamentali în uara anului 1875.

La 20 Aprilie 1870 intrând Petru Carp co ministru al finanţelor în guoernul prezidat de Manolache Gosiaeht lepure*nu, a luat o atitudine

Nr. 27—28 - 14 Iulie 1945. R E UI 8 T A E C O N O M I C A 113

categorie*. îndrumând tn ton energie peD. Sturdza să facă toate Interuenţllle necesare pentru solu­ţionarea urgentă a chestiunii monetare, trăgă-nate la Constantlnopol de atăta ureme : „Nu mat fnteleg pe Ture i ; aceşti domni cred oare, că atitudinea noastră este efectul frtcet?... Uă în­demn să-1 faceţi să înţeleagă că este timpul să se sfârşească odată eu tărăgănellle ridicole şt cu încetinelile răuuottonre". — Inzadar încerca S t u r d 8 Q să-l Justifice pe Turci, răspunzând lut Carp eă încetineala este la et „un principiu de guuernămint şl, dacă nu este părăsită faţă de Marile Puteri, ua ft menţinută şl faţă de n o i . . . Nerăbdarea nu na face să meargă lucrurile mat repede şt bruscheţe er putea face să cadă o negociere ce se poate considera ca realizată". Carp aducea lut Sturdaa tnulnulrea de a fl făcut în rapoartele sale „sentimentalism politie", ceea ce el nu poate admite, fiindcă nu l eonulne rolul de „nobilă utetlmă", tor „aprobarea platonică a Pu­terilor Garante" nu este de natură a mtcşora tn ochit săi ^rezultatele negative ale unei negocia-ţiuni neizbutite' (p. 53). - Sturdaa anuse totuşi dreptate.

Interuenţllle Iul repetate pe lângă Aolt Paşa nu au putut tmpledeca Poarta să dea un răspuns ne ga tiu, dupăee Consiliul de* miniştri a refuzat cererea Romanţei de a bate monetă cu efigia Domnitorului sub cuuânt că s'a făcut o mare concesiune, aprobftndu-se aplicarea legii monetare din 1867. La 11. X. 1870 Aolt Paşa tri­mite prin Sturdaa şl un răspuns adresat Domni­torului Carol la scrisoarea acestuia, prin eare-l rugase a stărui pentru o soluţie împăciuitoare. Aalt ţinea să . dea asigurarea că tn hotărîrea Consiliului de mlnlşM nu se cuprindea un refuz formal şl că el este călăuzit de sincera dorinţă de a găsi „o soluţlune care să fie deopotrlnă satisfăcătoare pentru toate Interesele" (59). Sturdza demisionează „pentru afaceri de familie", negoelaţlunlle urmând să fte continuate la Con-stantlnopol. după plecarea lui, prin Însărcinatul eu afaceri Principele Dlmtlrle Ştlrbey, bun prieten al Iul Aall Paşa. In şedinţa Camerei dela 21. XI . 1870, ministrul P. P. Carp aoea plăcerea de a citi o telegramă trimisă de Şllrbey, c o r e i îneunoştllnţase că chestiunea monetară o fost terminată printr'o deciăiune favorabilă punctului de vedere românesc.

Autorului l-au lipsit Informaţiile documen­tare de trebuinţă spre a lămuri, ce s'a Întâmplat la Constanttnopol tn timp atât de s c u r t . . . „pentru a determina această totală schimbare de atitu­dine din partea Turciei".

In schimb reproduce copios fragmente din discuţiile pai lamentare dela 21 şt 25 XI. 1870, când

deputatul opoztţtonlst N. Blarenberg, cunoscut ş t pentru onltdlnasttctsmul său, aducea guuer-nulul tnulnutrea de a nu fl respectat Constituţia din 1866, în care fusese preuăzut dreptul de a bate monetă, astfel. tncAt nu ar mat fl fost ne­cesare Îndelungatele negocieri eu Poarta. Qu-uernele române nu au respectat nici textul legii din 186?, el prin surprindere au înlocuit armele 'Ţării, „cu o efigie", în ceea ce nu putea să Dadă opozit!onlstul anlldlnaslle „zel patriotic" el doar „un act de plată curtesanerie*. Iar agenţilor diplomaţiei al Ţârtt le arunca ofensa lnsufleenţll, ealtfleăndu-t ea pe „nişte — colecţionari de decoraţiuni"... Ca să dispară orice îndoială eu printre la apla­narea conflictului în chestiunea monetară, Mi­nistrul de externe or ft trebuit să comunice Ca­merei o declaraţtune oficială din partea Guuer-nulut ture, nefllnd eonDlngătoare declar'atlunlle date „pe temeiul unor depeşe ea acestea, la care faptele ulterioare se însărcinează o le da o crudă desmlnţlre" (p. 143). Ministrul Carp res­pingând tnDlnulrlle, ţinea să arate că „Sturdza, Strat ş t Stege sunt dintre cei moi eminenţi oa­meni ai României" şl declara eă nu ştie ce no mat rămâne, dacă „toţt oamenii capabili" cari ar anea drept la respeetul şl reeunoşttnţa obştească „se uăd etlnşl tn repufoţlunea lor* (145).

Luând cuDântul în şedinţa dela 25 Noem-urle şl deputatul Boereseu, fost ministru al Ju­stiţiei tn guuernul Dlmttrle Ghlca (Beizadea MHleă, din XI. 1888 -2311.1870) orală, ce trist ar fl ca „tocmai tntre not să se găsească oameni, cari sub euuânt că se calea o lege, să servească tendinţele străinilor". Iar Hogălnleeanu spunea eă, dacă s'ar fl bălut moneta fără îneuullntore. s'ar fl expus Ţara să nu-1 fie recunoscută mo­neta de către Puterile europene într'o^ ureme când „nici titlul de Român'a" n u l fusese încă oft el al mente recunoscut. De toehetere sublinia eă trebue „aprobată purtarea patriotică a mi­niştrilor pentru felul, cum au apărat drepturile Ţârii. Chestiunea a fost destul discutată; nu ne mal rămâne decât să batem monetă".

Din Memoriile domnitorului Carol rezultă că chestiunea aceasta a mat format obiect de tratatlue cu Poarta şl tn anii 1871—1872. asupra cărora autorul promite să reulnă îndată ce ua ft în măsură să albă la dispoziţie datele şl docu­mentele privitoare la politica "monetară o Ţării din cursul acestor ani. S 'a ţinut de puuânt: la 1944 a publicat o nouă contrtbuţtune Istorteă-flnanelară întemeiată pe Informoţlunl culese din arhlua Ministerului Afacerilor Străine din Bucu­reşti şl întitulată Recunoaşterea dreptului de a bate monetă. Noi documente diplomatica 1870 - 72. (50 pagini). Ele continuă seria douezllor relatlue

114 R E V I S T A E C O N O M I C A Nr. 27—28 — 14 Iulie 1945.

la năzuinţa guuernelor romane de a obţine cel dinţat semn al suveranităţii de fapt, care urma s ă i fie recunoscută Ţării, st de drept, la 1878.

In 4nexe (p. 77—182} sunt reproduse docu­mentele diplomatice şi corespondenta relatluă la această chestiune, precum şl Instructluele des-bateri urmate tn şedinţele Adunărtl Deputaţilor dela 21 şl 25 Noemurte 1870,

Problema capitalurilor neproductive. Creditele puse la dispoziţie de Banca Naţională.

Siltrafia b ă n c i l o r p a r t i c u l a r e .

Una din problemele ce se pune în legătură cu refacerea noastră economică şl cu reluarea comerţului exierlor. este şl aceea a capitalurilor. Un fenomen cunoscut a al pe piaţă este faptul că

surse însemnate de capitaluri stau neproduetlue. In foarte multe sectoare de actloltate economică, unde aceste capitaluri ar putea da Impuls unei acţiuni de refacere bine susţinută, lipsa lor e foarte resimţită.

Acţiunea de tezaurizare datorită stărilor de răabolu din ultimii ani, deşi nu are motlue de a persist*, continuă să se menţină.

Numat la CEC situaţia arăta la 01 Decem-urle 1944, economii depuse tn ualoare de 35 mi­liarde Lei, Iar specialiştii noştri eualueaaă numai numerarul tezaurizat de populaţia ţărănească la 50 miliarde Est. Dacă om adăuga la aceasta ca­pitalurile orăşeneşti aflate la ciorap sau trans­formate tn valută forte, capitaluri care tn mod normal luau calea depunerilor bancare, evolu­area capitalurilor tezaurizate ar atinge cifre destul de mari.

Cred i t e l e p a s e Ia d i spost i la piejii d e B a n c a IVafională

Pentru a arăta tn cifre, după datele sumare ce le auem lo dispoziţia pleţll, începem prin a erata

Comerţ. 4.459 milioane

13 345 miliarde 1939 1943 1944

creditele acordate de Banco Naţională, în ultimii ani diferitelor sectoare de activitate economică:

Industrie. Agricultură 6.348 milioane 6.428 milioane

111.400 miliarde 36.000 miliarde

1939

42 675 miliarde 156.118 miliarde 61.383 miliarde

Volumul biletelor de bancă în clrculaţte a fost următorul:

48 80 milioane 1943 160.000 milioane 1944 340 000 milioane

După date sumare, toare de credite, băncile

Numărul băncilor.

Bănci mari 21 mijlocii 54 miel 285

S i t u a ţ i a bănc i l or p a r t i c u l a r e .

celelalte producă- dispoziţia pleţll particulare au la clare.

Capitol.

3.499.725 tn mtl Eel 1.377.750

823.06?

următoarele mijloace jlnan-

Conturl creditoare.

25.883415 3 023.967

606225

lată acum cum se prezenta situaţia câtorua din marile

Capital. Rezerve. Depuneri. Banco Romanească 625 mil. 315 mil. 6.771.450 mil.

„ Credit. Român 400 •a 226 3 451.842 , „ Comercială Rom. 300 m 140 542.296 „

Italiană 150 102 751.232 , , Urbană 150 69 271.924 ,

S o c . Baneoră 220 220 54618'4 , Banca de Scont 120 104 790.443 ,

» » 150 35 1.213.567 »

Din cifrele de mat sus. se pot trage eâtena tnoăţămlnte, cart să folosească la o

(flrg. I7/VI/45).

Depuneri. 21.S16.393

2.277.235 977.407

bănci la data de 30 Noemurte 1944: Conturi creditoare.

11.639.325 mll. 2.896.212 , 1.962.131 „

889.534 , 765.729 ,

1.071.370 , 481.429 . 953 54? .

politică pentru adueerea şl a capitalurilor tesa-urtsate tn circuitul economic.

CONST. TACHE.

Acordurile economice sovieto-române.

De M i l i t a C o n a l o a t i n e s c n .

Ziarul „Victoria" a publicat un interesant articol deapre acordul economic cu Uniunea S o -uietieâ, articol pe care îl reproducem mai jos:

Tratatluele economice pe care guuernul roman le-a purtat cu gunernul soulette la Mos­eoua, tn luna Mal. constltue nu numai un epocal euenlment de ordtn economtc. ct şt unul de o deosebită ualoare poltttcă, tn acelaşi timp.

Astfel după semnarea armistiţiului, tara noastră a îneetat de a mat fl tn stare de răs-botu cu Uniunea Sontetelor. şt cu ceilalţi aliaţi, dar starea juridică a păclt tn accepţiunea et teh* ntcă, deflnlttuă de fapt şl de drept, nu a fost şt nu putea ft consacrată prtn eonuenţla de armi­stiţiu

Aşa fiind ne găsim tn această sltuattune fotă de Uniunea Soutetelor. tar data de 23 Au­gust este tncă atât de apropiată, totuşi guuernul sonletlc a acordat o conslderaţlune cu totul de­osebită şl de Integrală suueranttate, de reală paritate de Interese, ţărtt noastre, nu numai tra­tând Rom&nta ca pe o tară Independentă politi­ceşte şt nehandtcapată cu ntmtc tn situaţia et de mergând dtn simplul armistiţiu, el tntlnsându I o prietenească şt hotărîtă mână de ajutor.

In consecinţă, semnificarea şl importanţa politică a tratatluelor economice souleto-române esta deosebită, căct astfel Uniunea Souletelor a consacrat ţărel noastre o sltuattune politică de Independenţă şl de suveranitate, ducând tratatlue dela egal la egal, eu o ţară cu care nu se gă­seşte decât în raporturi de armistiţiu.

Prin acest Important reflex politic al trata­tluelor economice, souleto-române, se spulberă încercările de propagandă otrăultoare ale duş­manilor ţării noastre, care răspândeau şt răs­pândesc tndoell tendenţioase cu prtulre la poslţla suueranltăţil noastre politice şt naţionale, în ra­port cu marea noastră ueelnă.

O categorică desmtnţlre sa dat astfel acestor înşelătoare şţ perfide Insinuări, ce căutau să Înuenlne8e raporturile de încredere şt de bună prietenie dintre nat şl U.R.S.S.

In acelaşi ttmp, aceste tratatlue îmi amin­tesc, tn mod cu totul deosebit, pe cele ce le- am dus. îna'nte de 1940. ca guuernator al Băncii Na­ţionale sau ca ministru al Economiei Naţionale cu atât de numeroase state, cu care aueni ra­porturi economice.

Printre acestea, erou unele de care ne legau foarte strânse relaţlunt politice de amiciţie, —

şt totuşi îmi aduc aminte cât de aneuotoase. de lungi şt de laborioase erau multe tratatlue eco­nomice, purtate cu multe dtn acele ţări.

Luni de sile d'sautam, pentru chestiuni de măruntă Importanţă faţă de acele state ca, de pildă: sporirea modestă a unul contfgent de mărfuri sau materii prime necesare nouă sau sporirea unul c o n t t g e n t de materii prime esenţiale ce exportam noi tn acele ţări, pentru a ne crea astfel disponibilităţi de plată acolo ; sau trecerea unor sume delà un cont de cle­aring la altul, uşurarea sistemului înăbuşitor al clearlngulut sau sporirea eu cftteua procente numai a coteţ noastre de deulse libere, etc. — atart probleme, de mare importanţă pentru acele ţărt amice, prouoeau totuşi tratatlue şt dtscu-ţiunl de săptămâni, de lunt de xlle chiar — în cât deseori rămâneam eu simţământul de amă­răciune al spiritului de aspru mercantilism cu care era tratată ţara noastră, de acele state amice.

Spre d e o s e b i r e de această concepţie „a p r i e t e n i e i " polltteo-eeonomlee reulsultă atât de des tn numeroasele tratatlue ce am dus, ani de-arândul, cu dluerse Importante ţăr», — acordurile economice souleto-române ou douedlt cât de largă şl real am'eală a fost înţelegerea pe care neDol le economiei noastre nationale au găsit-o la Moseoua.

In 19 sile totul era terminat, tn fauoarea noastră, deşt Româata oficial puttase un râsbolu nefericit contra Untunel Soutetelor dela lunte 1941 până la 23 August 1944, deşt fusese bătută de U. R. S. S. şl deşt nu ne găsim ost eu U. R. S . S. decât tn redusa stare de drept şt de fapt a armistiţiului,

Trebue deci să mărturisesc şl să subltnles cât de excepţională apare larga şt blneuoltoarea înţelegere a neuotlor sale economice pe care România a găsit-o la Moseoua, tn împrejurările atât de grele politice în care s'a situat ţara noastră.

La aceste considerente de ordin general, trebue să adăugăm şt pe cele tehnice de ordtn economic.

Ce ne-a acordat U. R. S . S . ? Cum a prtutt ea problema refacerii econo­

miei noastre naţionale, atât de loutte prin dés­organiser ea anilor dtn urmă?

Ce cumpără U. R. S . S. dela not? Cum a înţeles guuernul dela Moseoua, pers-

peetlua raporturilor ulltoare dtntre {ara noastră şt Uniunea Soutetelor?

lată o serie de probleme pe care le vom anali an într'un articol ulttor.

116 R E U I S T A E C O N O M I C A Nr. 2 7 - 2 8 — 14 Iulie 194$.

Ceea ce putem afirma însă este c8, colo­ratura generală o atmosferei, tn care au decurs tratattuele economice soujeto române dela Mos-coua a fosi de o spontană şl deschisă prietenie, de o înţelegere deosebită cu care au fost pri­mite- de reprezentanţii guueraulut soulette, toate cerinţele exprimate de represenţanţll neootlor economiei noastre naţionale româneşti, încă dela prima şedinţă a tratatluelor.

Vă mărturisesc că tn numeroasele tratatlue ce am dus cu atât de multe ţări, nu ml a 'a în­tâmplat niciodată această bucurie.

Poporul român trebue să fie satisfăcut că a ouut el această bucurie, de astădată î n s ă . . . dela Moseoua. (Din „Araus")

C R O N I C A T r a n s f e r d e acţ iuni . In bursă s'a anunţat

o nouă uânaare publică a unul pachet de 1181 acţtunt ale societăţii anonime „Gratlosa" din Sibiu. Această societate posedă o Importantă Industrie de eonfeeţtunl de hârtie.

Recent au mai fost cedate 4970 acţiuni ale acestei societăţi, care dispune de un capitol de 40 milioane Lei. fonduri peste 118 milioane şl tnuestlţlt de circa 52 milioane Lei. Societatea este încadrată tn cercul de Interese ale unul concern, care controleasă eâteua societăţi Indu­striale din Sibiu (Faber-eastell, Fabrica Română de Creioane, Soc. L. şl H. Hardmuth).

* Veni tur i l e şi chel tuie l i le S t a t e l o r Unite

în u l t imul a n fiscal. D l Henry Morgenthau, ministrul de finanţe al Statelor Unite, a declarat Ia Washington că atât uenlturtle. cât şl cheltu­ielile guuernulul Statelor Unite au bătut toate re­cordurile tn anul fiscal ce s'a încheiat tn ziua de 30 Iunie.

El a precizat că pentru primo dată tn Istorie guuernul federal a cheltuit 100.405.000.000 dolari (24.101.560 lire sterline).

In anul precedent se eheliuise 93.744.000.000 dolari (23.436.000.000 lire sterline).

Cheltuielile de războlu se cifrează la 90.029.000.000 dolari (22.50l000.000 lire sterline).

* *

P r o d u c ţ i a m e d i e a c e i e a l e l o r . După da-ttle Institutului Internaţional de Agricultură s'a luat ca bază producţia medie din perioada dela 1924 la 1938.

Medio producţiei, în condiţii normale tn Eu. popa e următoarea pentru şase cereale men­ţionate mal sus.

In total pentru aeeste şase cereale, pro. ducţta medie e de 13.8 chintale la hectar cu un maximum de 25.3 chintale în Belgia şl un mi­nimum de 7,8 chtntale tn Portugalia.

Producţia pe ţări. (Cifrele Indică produeţta la hectar).

Belgia 25,3; Danemarca 25.1 ; Irlanda 23.9; Olanda 23,2; Elueţla 21.2; Anglia 20,8; Noruegla 19.0; Germania 18.6; Suedia 18.4; Cehoslouaela 16,9; Luxemburg 15,2; Austria 15.0; Italia 15.0; Franţa 14,5; Fmlonda 14.4; Ungaria 14.2; Jugos-laula 13.0; Albania 12,2; Bulgaria 11,2; Polonia 11,1; Lituania 11.0; Letonia 10.6; Estonia 10,5; Spania 10,5; România 9,6; Grecia 7.9; Portu­galia 7.8.

E . Interesant de menţionat că şaisprezece ţări cultloă 5 1 % din suprafaţa totală eultluată eu cereale tn Europa şl dau 62% din producţia to­tală, auând un randament superior mediei.

In acest grup de ţări, sunt şase cori depă­şe sc cu 50% producţia medie în Europa.

E uorba de Belgia, Olanda. Danemarca, Anglta. irlanda şl Elueţla, toate afară de Elueţla, aflate în Europa, Nord Occidentală.

Produeţta medie uarlază tnire un minimum de 20,8 chtntale, hectar pentru Anglta şl un maximum de 25.3 pentru Belgia.

Media pentru acest grup de şase ţări e de 22,8 chintale la hectar.

Celelalte ţări cari dau o producţie supe­rioară medie, sunt ţările Scandlnaue (Noruegla, Suedia şl Finlanda), apoi Germania, Luxemburg, Cehoslouaela, Austria, Franţa, Ungaria şl Italia.

Producţia acestei grupe de ţărt uarlază între un minimum de 14.2 chintale în Ungaria şl un m-xlmum de 19.0 în Noruegla.

In total cele zece ţări menţionate mal sus cultluă 46% din suprafaţa totală destinată cerea­lelor de pe acest continent.

Ţările cari au o producţie inferioară medie! se află toate tn Europa mertdlonală, sud orten-tolă şl orientală : Portugalia. Spania, Qreeta, Al­banie, Uugoslaolo, Români*. Po'onla, Lituania st Estonia.

Producţia medie a acestor ţări e de 10.? chintale la heetar eu un minimum de 7,8 chin­tale în Portugalia şl un maximum de 13.0 ehnv* tale tn Uugoslaula.

Aceste unsprezece ţărt cultluă în total 48% dtn suprafaţa însămânţată cu cereale tn Europa şl contrlbue eu 38% la produeţta europeană de cereale.

O m o r â t . Tiparul Inst. de Arte Grafice „Daeta Tralană", s «.. Sibiu, inreg. C. e.. FL 275/1931 Nr. 800 — VII—Î^ST

Redactor intern: Eugen Vano»