4.Semiologia cutanata (leziuni primare):primitive (primare): infiltrative: macula, papula, tuberculul, nodozitatea;exudative: vezicula, bula, pustula, urtica. Pata (macula):reprezint o modificare a coloraiei pielii de variate dimensiuni i forme, fr schimbri de relief sau consisten. Maculele sunt produse prin dereglri de pigmentaie - pete pigmentare, sau prin tulburri circulatorii - pete vasculare.Petele roz de origine inflamatorie ,de marimea unei unghii a degetului mic se numesc ,rozeole,ele apar in sifilis,rujeola,scarlatina,tifos.,pot fi de origine inflamatorie acuta in eczema,dermatite,pitiriazis..iar cele de origine inflamatorie subacuta apar la bolnavii de sifilis secundar,eritrasm,pitiriazis versicolor.Pata vasculara de dimensiuni mari se numeste eritem,hipetremiat,cu prurit,apare in urma dilatarii vaselor in eczeme,dermatite,combustii. Petesiile aparute ca rezultat al dilatarii vaselor superficiale se numesc teleangiectazii-ele dispar si reapar la inlaturarea presiunii .In caz de cresterae a permeabilitatii vaselor sanguine apar hemoragii cutanate in urma carora se formeaza macule hemoragice care nu dispar la presiune.:hemoragii punctiforme-petesii,cele rotunde- purpura, liniare mari-vibices,hemoragii mari de configuratie neregulata echimoze. Petele pigmentare pot fi melanice (hiperpigmentare sau hipopigmentare) i nemelanice, congenitale (nevus,lentigo,albinism)sau dobindite.(vitiligo) Dup modul de apariie pot fi: primitive sau secundare. Sunt persistente i nu dispar la presiune digital. Macule hiperpigmentare (hipercrome) - sunt formate prin exces de pigment melanic coninut in melanocii, in celulele bazale ale epidermului, in celulele nevice sau in melanoforele dermice. Macule hipopigmentare (acromice) - apar prin lipsa de pigment melanic sau a unei reduceri de impregnare cu melanin. Macule nemelanice se formeaz prin depuneri de pigmeni endogeni (pigmeni proprii organismului) sau exogeni (de tipul metalelor grele).Petele vasculare pot fi separate in trei categorii: hemodinamice, hemoragice i vasculare propriu-zise. Macule hemodinamice: se produc prin congestie vascular local mai mult sau mai puin persistent dar reversibil. Ca urmare acestea dispar la digitopresiune i reapar dup inlturarea presiunii. In aceast categorie se include eritemul activ i eritemul pasiv (cianoza). Eritemul activ se prezint sub form de pete eritematoase, cu variate tente de la roz la rou, avind caracter circumscris sau difuz, localizat (eritemul fesier) sau generalizat (rozeola, eritrodermia).Papula: este o formatiune necavitara,de consistenta densa ,elevata deasupra nivelului cutanat,evolueaza fara cicatrice sau atrofie cicatrizantaDup substratul histopatologic papulele sunt de trei categorii: papule epidermice produse prin hiperplazie circumscris a epidermului (hiperacantoz, hipergranuloz, hiperkeratoz)(veruce derm); papule dermice alctuite din infiltrat celular inflamator, procesul infiltrativ se petrece in derm prin acumularea de celule in spaiul perivascular;(sifilis recidivant )papule dermo-epidermice rezult din hiperplazie epidermic asociat cu prezena unui infiltrat celular dermic subiacent.(lichen plan,psoriazis).Papulele se divid in inflamatorii si neinflamatorii .Primele apar in sifilis recidivant,lichen plan,neurodermita.Pata presata devine palida insa culoarea ei nu dispare complect In caz de papule neinflamatorii se constata proliferarea epidermului(veruce)sau depunerea produselor metabolismului patologic in derm ,(papule exudative,eczeme,dermatite).Forme particulare de papule: dismetabolice (conin lipide, mucin, hialin, amiloid); seroase (sero-papule, papule care prezint pe suprafaa lor mici vezicule). Coloraia: roie-armie, liliachie, glbuie, galben-cenuie, culoarea pielii normal. Dimensiunile papuleleorpot fi: 1.miliare,-cit marimea bobului de miei,sau gamaliei de ac. 2.lenticulare-marimea lintei, 3.numulare.-marimea monedei Dac acestea prezint cretere periferic i/sau confluare - formeaz plci sau placarde.Papulele hipertrofice se intilnesc in sifilis secundar recidivant(condiloame plate)Papulele confluente formeaza placi. Tuberculul:leziune primitiv, produs printr-un infiltrat specific necavitar in dermul profund, de mrimea unei gmlii de ac pan la un bob de mazre, avind evoluie lent i distructiv.,cu caracter inflamatoriu sub acut.Elementul proemineaza la suprafata pielii se ulcereaza, si se soldeaza cu cicatrizare .Infiltratul celular al tubercului cuprinde stratul papilar si mai ales cel reticularal dermului,formind un granulom infectiossi care se soldeaza cu atrofie cicatrizanta.. Are contur circumscris, poate conflua in plci sau placarde infiltrative, cu o marcat tendin la grupare (arcuat, serpiginoas). Regreseaz prin rezorbie, formind atrofie cicatriceal, ori prin exulceraie, lsind cicatrice. Tuberculii pot avea culoare (rou-glbuie, rou-armie, rou-violacee), consisten (moale, ferm, elastic) i evoluie diferit, caracteristic maladiilor cutanate in cadrul crora se remarc.Apare in tuberculoza pielii ,in sifilis. Nodozitatea: este o formaiune primitiv nodular, constituit de un infiltrat celular masiv dermo-hipodermic caracteristic, asociat cu fenomene de vascularit. Apare circumscris, rotund-ovalar, de variate mrimi (a unei alune sau mai mare). Initial nodulul nu se inalta deasupra pielii,insa pe parcursul evolutiei devine proeminent si se ridica de la suprafata cutanata.Nodulii se ulcereaza ,mai apoi se cicatrizeazaMecanismul de apariie este variat: nodulii pot fi inflamatori, neoplazici, sau pot aprea prin injectarea unor substane strine (oleom). Evoluia nodozitii (acut, subacut sau cronic) fiind spre resorbie sau ulceraie, cu formarea de cicatrice specific. O form particular de nodozitate este goma, care evolueaz in patru faze distingte: de cruditate (nodozitatea se constituie), de rmoliie (apare fluctuena i tendina la abcedare), de ulceraie (rezult o ulceraie dup abcedare), de cicatrizare (vindecare lent cu formare de cicatrice). Goma reprezint tuberculoza cutanat (scrofuloderma), sifilisul teriar, micozele profunde. ,leprom-lepra. Conssistenta nodulilor variaza de la moale in TBC pina la densa in lepra si sifilis tertiar.Exudative:VEZICULA: reprezint o leziune primitiv exudativ cavitar, alctuit dintr-o colecie de lichid sero-hemoragic avind sediul in epiderm, cu mrimea intre 1 i 4 mm. Veziculele ii pot pstra individualitatea sau pot conflua,sunt grupate i numeroase. Veziculele pot pot avea localizare intraepidermic (vezicule propriu-zise) sau dermo-epidermic. Veziculele intraepidermice se produc prin dou mecanisme: interstiial (spongios) sau parenchimatos (citolitic). Ele pot fi monovcavitare,si policavitare.In vezicula se distinge cavitatea ,plafonul,fundul.continutul ei poate fi transparent,seros,mai rar hemoragic.,devine purulent.Veziculele dermo-epidermice se produc ca urmare a edemului papilelor dermice. Procesul de evoluie al veziculelor are dou ci: una const in uscarea exudatului i formarea de cruste; alta - in desfacearea lor i apariia unor defecte superficiale mici cu pierdere de substan, numite eroziuni. Dac veziculele se suprainfecteaz i coninutul lor devine purulent, acestea se transform in pustule. Dup vindecarea veziculelor se constat doar macule reziduale.Vezicile dispar fara urme sau lasa o pigmentatie temporara.Apar in eczeme,dermatite,varicela,herpes zoster,herpes simplu,vacuolizare intracelulara(eczema dishidrotica,epidermofitie) Bula: este o leziune primitiv exudativ cavitar, cu coninut lichid, de dimensiuni ce depesc 3 5 mm in diametru. Consta din invelis ,cavitate,si baza.Iniial au un coninut sero-citrin, evolutiv poate deveni sero-purulent sau sero-hemoragic.In lichidul bulei se depisteaza leucocite,eozinofile,. Dup volumul coninutului lichidian bulele pot fi tensionate (bombate, semisferice) sau flasce (turtite, aplatizate). In interior pot avea o camer unic (bule uniloculare) sau pot exista septri (bule multiloculare). Pe parcursul evoluiei, exact ca i veziculele, pot crustifica prin uscarea secreiei, sau pot rezulta eroziuni sau ulceraii superficiale in rezultatul deschiderii lor, dar prin suprainfectare se pot transforma in pustule. Dup vindecarea leziunilor buloase, in funcie de atingerea stratului bazal, rmin sau nu cicatrice. De obicei se constat doar macule pigmentare reziduale.Bulele se formeaza in pemfigus vulgar,congenital,neonatal epidermic,combustii.Examenul histopatologic confirm sediul bulelelor, determinind urmtoarele varieti: bule intraepidermice (subcornoase superficiale, malpighiene, suprabazale, bazale) i bule subepidermice (sub membrana bazal). Bulele se pot forma in rezultatul procesului de acantoliz sau citoliz. Acantoliza rezult din alterarea legturilor intercelulare ale epidermului cu apariia de spaii goale, care se exteriorizeaz sub forma bulelor.Citoliza este distrugerea integritii celulare sau necroza individual a celulelor i poate fi produs de urmtoarele cauze: alteraii genetice, cldur, frig, substane chimice. Pustula: formaiune primitiv cavitar cu coninut purulent de variate mrimi. Histopatologic prezint mici colecii purulente formate din polimorfonucleare (neutrofile).Pustula aflata in profunzimea epidermului si avind predispozitie spre formarea crustei se numeste impetigo.Pustulele localizate in jurul folicului pilos se numesc foliculiteIN caz de patrundere a puroiului in ostiumul pilos este vorba despre osteofoliculita. In funcie de raportul pe care il au cu foliculii piloi, pustulele pot fi foliculare i nefoliculare.Pot fi superficiale si profunde.Pustulele aseptice cuprind urmtoarele varieti: Microabcesele Munro-Sabouraud - au sediul intraepidermic i coninut neutrofilic, prezente in psoriazisul vulgar;Microabcesele Pautrier - situate intraepidermic, cu coninut bogat in limfocite, caracteristice limfoamelor cutanate;Microabcesele Pierard - situate pe virful papilelor dermice, coninind neutrofile i eozinofile, prezente in dermatita Duhring-Brocq;Pustulele spongiforme multiloculare Kogoj-Lapier, sunt situate in stratul granulos i malpighian superior, conin neutrofile, caracterizeaz psoriazisul pustulos;Pustula subcornoas cu neutrofile, intilnit in pustuloza Sneddon-Wilkinson;Pustula unilocular, este situat intraepidermic, conine neutrofile, prezent in pustuloza amicrobian Andrews;Abcesele subcornoase uniloculare cu coninut eozinofilic caracterizeaz histopatologic pemfigusul cu IgA.Evoluia pustulelor se face spre uscarea coninutului purulent i formarea de cruste, sau spre desfacere i producerea defectelor cutanate: superficiale (eroziuni),ulceraii. Urtica :se poate defini ca o leziune primitiv exudativ, dar necavitar, produs prin vasodilataie, insoit de exoseroz i edem al papilelor dermice. Vasodilataia papilar este consecina eliberrii de histamin (din mastocite i bazofile), fie printr-un mecanism imunologic mediat de IgE, fie prin mecanisme neimunologice (alimente sau medicamente histamino-eliberatoare). Principala caracteristic a acestei leziuni este caracterul efemer, fugace instalarea ei rapid pe parcursul a citorva minute i dispariia fr nici o urm dup un scurt interval de timp ( 24 48 ore). Urtica prezint variabile dimensiuni (de la 2-3 mm pin la zeci de centimetri) i forme (rotund, ovalar, arciform, policiclic etc.); este de culoare roz-roietic, mai intens la periferie i mai palid in zona central;