ANULU T T I . ARADU, 28. MToemvre 10. D e o e m v r e ±332. IfcTr. 48 .

BISERICA si SC OL'A. 3P6ia b iser icesca , scolast ica , l iteraxia s i economica.

Ese o data in septemana : Duminec'a.

Pret iul i i a b o n a m e n t n l n i : : P r e t i u l u i n s e r t i u n i l o r u : Pentru Austro-Ungari'a pe anu . . 5 fl.—cr. \ Pentru publicatiunile de trei ori ce contienu

„ „ » jui Pentru Roinani'a si strainetate

i Corespondintiele se se adreseze la Redac-\ tiunea dela

BISERICA si SCOL'A" ., jum. anu 2 „ 50 „ < c a m 1 5 0 c u v i n t e 3 fl.. pana la 200 cuvinte 5 ^ ", .. , - * , etate pe anu 7 „ - „ A fl . j J fl E r banu de prenumeratiune la

, j a. 3 , 50 \ O T n n n n A T0"r. A N T R N R C * -*T « TTIT » • T I P O G R A F I A D I E C E S A N A I N A R A D . '

Neces i ta tea si importanti 'a culturei intelec­tuale si morale a clerului.

O voce energica s'a redicatu in sântulu si­nodu alu bisericei autocefale ortodoxe romane pen­tru cultur'a morala si intelectuala a clerului ro-mânu, vocea eruditului si infatigabilului prelatu, Episcopu Melchisedec! Cultur'a clerului a fost si a remasu pana astadi obiectulu celoru mai se-riose ingrigiri la tote naţiunile culte si civilisate; totu astfeliu trebue se fie ea si pentru naţiunea romanesca, in generalu, si in deosebi pentru statulu românu. Noi am datu e* »ka ocasiune espresiune indignatiunei de starea actuala a clerului din România, atâtu in respectulu culturalu câtu si in celu moralii, si am cerutu cu insistentia ridicarea valorei si a prestigiului seu moralu mai cu sama vediend potopulu unei culturi si civilisatiuni co­rupte, inundând pamentulu stramosiescu, si ame-nintiand existenti'a naţionalităţii nostre!

Astadi insa bucuri'a si mângaerea nostra apăru cu atâtu mai mari, câ afacerea instruirei si educatiunei clerului formeza una din proble­mele cele mai importante a-le sântului sinodu. Direcţiunea si form'a in care se se propage cul­tur'a clerului românu sunt indegetate in me-moriulu Prea sântitului Episcopu Melchisedecu, cetitu intr'una din siedintiele Sântului Sinodu. Aci espune Preasânti'a Sa cu o claritate exem­plara si elegantia rara, sublimele idei si înaltele conceptiuni in privinti'a culturei religiose si scien-tifice a clerului, atâtu de multu simţită in bise-ric'a româna ortodoxa. „Clerulu românu, dice In. P. S. Sa, trebue se aiba convingerea, câ mai ântaiu de tote elu este urmasiu alu Apostoliloru, elu, ca si densii, trebue se predice religiunea, in scala, in biserica, in adunările particulare, se-o apere, se mustre, se dogenesca, cum dice Aposto-lulu, pre cei neintielepti, cu vreme si fara de vreme, si in totu loculu, se dea in viaţi'a si fap­

tele sale esemplu pre cât de devotamentu religiosu pre atât'a si de inalta moralitate evangelica,11, etc. Conclusiunea finala, ce face in sirulu ideiloru si a inalteloru sale cugetări este : solicitarea si in-tervenirea sântului Sinodu la guvernu, pentru in-fiintiarea si organisarea definitiva a facultăţii de teologie in Bucuresci.

Intr'adeveru, esprimandu-ne cu cuvintele Prea sântului Prelatu, nu este demnii de Regatulu ortodoxu alu României si de biseric'a lui autoce­fala ca starea actuala a clerului românu se con­tinue si mai departe. Statulu românii nu pote se remâna pe viitoriu indiferenta de cultur'a cleru­lui seu, fara a se face culpabilu de nepăsarea pentru cultur'a poporului insusi. Biserica româna a facntu si chiar astadi face inmense servitie sta­tului, ba, atingandu aci secularisarea averiloru monastiresci, lui incumbe o îndoita datorintia iu privirea promovarei scopuriloru religiose si cul­turale a bisericei.

Infiintiarea unei facultăţi de teologie in Bu­curesci este reclamata chiar si de interesele bi­sericei nostre, a romaniloru ortodoxi din Austro-Ungaria, câci cultur'a teologica a clerului românu trebue înlesnită si făcuta accesibila pentru tote bisericile românesci. De aceea noi trimitemu cele mar respectuose inehinatiuni Preasantitiloru mem­bri ai Sântului Sinodu, cari conlucra cu sfatulu si cu. intielepciunea loru pentru infiintiarea facul­tăţii de teologie.

Cu acestea terminând modestele nostre re-flesiuni, lasamu ca se urmeze aci interesantulu memoriu alu Preasântitului Episcopu Melchise­decu, asupra culturei morale si intelectuale a cle­rului românu, pe care î-lu recomandamu in deo­sebita atenţiune cetitoriloru, fiind elu de unu cu-priusu forte instructiva si pentru clerulu nostru, care, ori-cum vom privi lucrulu, lasa inca forte multu de doritu in privinti'a disciplinei si a cul­turei religiose.

Inaltu Prea Sfinţite Stăpâne! Prea Sfintitiloru Părinţi !

si Domnule Ministre!

D e m u l t u mi-am pusu eu aces ta i n t r e b a r e : pen­t r u ce t o t e na ţ iun i l e , fie ba rba re , fie c ivi l i sa te , to t -deuna au a v u t u si au o Re l ig iune , o Biser ica , unu cleru, seu o clasa de omeni pusi in serviciulu rel i -g iuni i ? Si e ta ce convinct iune am dobândi tu . Omulu, p e n t r u ca se po ta t r a i in socie ta te , ca fiintia ra ţ io­n a l a si l ibera , si ca soc ie ta tea omenesca se prospe-reze si se p rocure fie-carui membru a lu ei o p a r t e din acea p rospe r i t a t e comuna, a re t r e b n i n t i a mai a n t a i u de t o t e a fi pusu iu l e g ă t u r a mora la cu Crea-to r iu lu seu, Dumnedieu , dela care le e lu se se inspi re in cu rge rea viet ie i , si cu a că ru ia vo in t ia si legi e t e rne elu se conformeze luc ră r i l e sale omenesci, as ia ca elu se p res in te in sine dupre p u t i n t i ' a sa chipulu si a semenarea lui Dumned ieu pe pamentu . Cu a l t e c u v i n t e : I n omu t r e b u e se se desvol te ma i a n t a i u de to t e s imtiulu rel igiosu si consci int i 'a mora la , ca rea se pota dir ige la b inevoin t i ' a si l u c r a r e a omului in v ia t i ' a sa si se-iu feresca de re le , ca re ducu la pier-d iare si ind iv idulu si soc ie ta tea . De aceea oda tă cu soc ie ta tea s'a ins t i tu i ţ i i si Biser ic ' a , ca depos i t a ra a i nve t i amen tu lu i rel igiosu si moralu, p recum si cleru-ru lu , ca dascalu, car i i se p ropage si se desvol te in soc ie ta te s imt iu lu re l ig iosu si pr incipie le morale , de care soc ie ta tea a re t r e b u i n t i a p e n t r u desvo l ta rea si p rospe ra rea sa.

E t a dar , mi-am disu, care este ro lu lu Biser icei si a lu se rv i to r i lo ru ei in s o c i e t a t e : Dasca l i ' a in sfer 'a re l ig iuni i si a morale i . E t a pen t ru ce Domnulu Chr is tosu a disu Aposto l i loru : Voi sun te ţ i l umin ' a lumei , voi sun te ţ i s a rea pamentu lu i . Unde nu-i lu­mina, t o t u l u se in tuneca ; unde nu-i sare , acolo v ine pu t re junea .

T o t i omenii genial i , t o t i o rgan i sa to r i i , si refor­mator i i socie ta t i loru omenesci au recunoscutu , câ o-meni rea nu pote p rospera altfel iu, de câ t avend de basa a a c t i v i t ă ţ i i sale c red in t i ' a in Dumnedie i re , cre­din t i ' a in nemur i rea sufletului şi in v ia t i ' a e te rna dupa mor t ea corpulu i ; câ dupa mor t e fiecare omu are se dea sema crea tor iu lu i seu despre faptele, ce a severs i tu in v ia t i ' a a c t u a l a ; câ faptele omenesci t r e ­bue se fie conforme cu vointi 'a si cu legile s t ab i l i t e de c rea toru in n a t u r a . P e aceste credinţ i se basaza legi le si i n s t i t u t i un i l e cele binefacatore ale socie tă ţ i i . E a r a densele nu este in s t a r e nimene a g u v e r n a o-meni rea ; ea devine se lbat ioa si feroce, pe rde t i pu lu si asemenarea lui Dumnedieu . Aces t a convingere a i t u t u r o r u oraeuiloru profuud-cugeta tor i es te si a fost ! t o t d e u n a asia de pu te rn ica , câ ei n 'au ince t a tu a sus-t i enea cu to te pu te r i l e loru pres t ig iu lu Re l ig inne i si a lu morale i . As i a Domni tor i i , câ t si pa r t i cu la r i i au inf i int ia tu p r e t u t i n d i n e a Biserici , le-au i n z e s t r a t u cu mijloce ma te r i a l e , pen t ru a inlesni câ t se pote mai m u l t u p r o p a g a r e a adeverur i lo ru rel igiose si morale . A u inf i in t ia tu Honas t i r i , ca cen t ru r i de cu l tu ra re-l ig iosa si morala , unde neconten i tu se se po ta forma dascăl i i , car i i se p ropage re l ig iunea si mora l ' a . S'au s i rgu i tu a răd ica si sns t ienea p res t ig iu lu c lerului , ca elu, câ t mai ne impedeca tu si mai cu d r a g u se pota Împlini g reu 'a misiune de pred ica tor iu alu re l ig iunei si moralei . Si in adeveru , Biser ic 'a p re tu t indenea a fost unu puternici i motoru alu c iv i l i sa t iuni i si des- ' vo l t a re i omenirei , mai cu sema in s t a te le creş t ine . j

T o t de aces ta socot int ia au fost si Români i , dela mare p a n a la micu, in to t e epocele es is tent ie i nós t r e na ţ iona le . Cele mai vechi, mai numeróse si mai în­semnate monumente na ţ iona le a le nós t re sun t Mo-nas t i r i l e si Biserici le . Nu este nici unu locu, in care sun t g r u p a ţ i Români i , fie orasiu, fie sa tu , fie unu ca tunu chiar micu, unde se nu se ina l t i e un 'a séu mai m u l t e Biser ic i cu cele de t r e b u i n t i a pen t ru serv i t iu lu rel i­giosu. Domni i , boerii , negu t i a to r i i , moşnenii , t i e ran i i munci tor i , t o t i pare câ s 'au i n t r e c u t u a-si pune obo-lulu loru in se rv i t iu lu Dumnedie i re i p e n t r u binele omenirei . P r i n credin t i ' a loru re l ig iosa , p r o p a g a t a de Biserica, s 'au in sp i r a tu ei in faptele loru eroice, si in supo r t a r ea gre le loru ispi te , nenorocir i si primejdii , ce au cursu mul te secule a sup ra n a t i u n e i nós t re . L a ei ideea de na ţ iona l i t a t e a fost contopi tă cu Rel ig iu­nea. Monas t i r i le cu deosebire au fost iubi te si res­pec ta t e de tó t i . E i acolo căpă t au nóue fortie mora le i n t ru s u p o r t a r e a nevoiloru si g r e u t a t i l o r u . E l e m u l t u t impu au fost l a noi scóle de p i e t a t ea si mora la cre­ş t ina . E l e ne au da tu pas tor i i cei mai insemnat i a i b i s e r i c e i : Mit ropol i t i i si Episcopi i , car i i mai t o t d é u n a au fost modele de v i r t u ţ i c r e s t i ne sc i ; ba uni i d in t r e densii s 'au des t insu chiar si pr in cu l tu ra in t e l ec tua la , si s 'au facutu motor i i cu l tu re i nós t r e na ţ iona le . A-cés ta mare basa mora la a soc ie tă ţ i i — cred in t i ' a re­l igiosa, cu carea s'a i lus t ra ţ i i t i é r ' a n ó s t r a si s t ră­moşii noş t r i , e s is ta si a s tad i in convingerea mar ei ma jor i t ă ţ i a poporului nos t ru in to t e c lasele . D o v a d a avem, câ si acum, ca si in t r e c u t u vedemu neconte­ni tu rad icandu-se t emplur i frumóse, l a care cu plă­cere cont r ibue to t i dela m a r e pana la micu, si p r in orasie si sa te . D a r ceea ce ne lipsesce este dascal i 'a bisericésca, adecă predica Re l ig iune i si v ia t i ' a con­forma cu pr incipiele morale a-le re l ig iuni i c reş t ine , mai an t a iu de to t e in c l e r u ; câci elu t r ebue se fie iu aces ta pr iv i re lumin'a lumei si sarea pamentului. Aces t a l ipsa este cu a t â t a mai vedi ta , cu câ t in t impulu nos t ru idéele subvers ive a-le unoru nenoro­ci te doct r ine nóue si i numane cape ta pe t o t a d iu 'a mai mul tu t e remu in t i e r i l e cele cul te , si de acolo, fa ra nici o t r e b u i n t i a a societăţ i i nós t re , se furisiéza si la noi, si acaperéza minţ i le si inimele, mai alesu ale t iner imei neesper ien te , ca rea firesce este iub i tóre de novisme.

I n acés ta pos i t iune amenin t i a tó re , n u es te des-tu lu , ca clerulu nos t ru se s tea in pos i t iunea sa cli-ronomis i t a din t r ecu tu , de a u rmá numai prescr ip t iu-nile pen t ru severs i rea cu l tu lu i divinu pr in Biser ic i , si apoi a-si c au t a de a-le sale propr i i in te rese . Cle­ru lu românu t r ebue se a iba convingerea , câ mai an­t a i u de t o t e elu este urmasiu alu Apostol i loru , elu, ca si densii , t r ebue se predice Re l ig iunea , in seóla, in Biser ica , in adunăr i l e pe r t i cu ia re , se o apere , se mus t r e se dojenésca, cum dice Apos to lu lu , pre cei neint ie lept i cu v reme si fara de vreme, si in t o tu loculu, si se dea in v ia t i ' a si faptele sale esemplu p re câ t de devotaraentu religiosu, p re a t â t ' a si de i na l t a mora l i t a t e evangél ica , ca vediendu omenii fap­tele lui cele bune se marésca pre T a t a l u eerescu, precum dice S â n t ' a Evange l i e , si sé se indemne si ei a u r m á esemplulu celu bunu.

Se in t ie lege , câ p reo tu lu , ca se po ta s ta cu demni t a t e pe aces ta î n a l t a t r é p t a a posi t inni i iui , î n a l t a si primejdiósa, t r e b u e se fie cu mul t a îngr i j i re p r e p a r a t u , i n s t ru i t u si edncatu . T rebue se fie, cum dice Apostolu lu , i n a r m a t u cu to t e armele lui Dum­nedieu, cu a l t e cuvin te — î-i t r e b u e o mare c u l t u r a

i n t e l ec tua l a si mora la , cu deosebire teologica si dis­c ip l inara . De aceea vedemu in to t e S t a t e l e c reş t ine civi l isate , a l ă t u r e a cu a l t e i n s t i t u t e de educaţ ie si in s t ruc ţ i e , scole si i n s t i t u t e teologice, sub deosebi te numir i , p e n t r u in s t ru i r ea si educarea specia la a cle­ru lu i .

Aces t a mare t r e b u i n t i a de o îngr i j i t ă c u l t u r a a c lerului se va face si mai s imţ i tă , cand ne vom s t ră ­m u t a cu gând i r ea in mijloculu poporu lu i munci tor iu , a poporului , carele este temel i ' a t ie re i . Aces tu bunu poporu, fiind din pruncie si p a n a la mor te ocupatu cu munca, pen t ru h r a n ' a sa si p e n t r u a t u t u r o r u c laseloru socie tă ţ i i , elu nu are t impu, cand se se ocupe cu cu l t u r ' a sa sp i r i tua la , a fara de Dumin ic i si se rba tor i , cand se duce i a Biser ica . Biser ic 'a da r es te scol 'a lui ; acolo t r e b u e se i-se dea lu i lec t ie le t r ebu i t o r e , pen t ru cu l tu r ' a lui sp i r i tua la , acolo t r e ­bue se i-se înnobi leze sufletulu si i n i m ' a ; se i-se co­munice provis iunea necesa ra de cunoscint i si sent ie-mente , pen t ru î m b ă r b ă t a r e a lui , p e n t r u a p ă r a r e a lui de i sp i te , pen t ru domoli rea pas iuni loru selbat ice , pen­t r u r e g u l a r e a viet ie i lu i si paz i rea de vi ţ i i . P r e -t u l u t r ebue se fie conductoru lu mora lu , pedago-g u l u educa tor iu si i nve t i a to r iu a lu poporului . F a r a aces ta făclie apr insa in in tune r i cu lu i gno ran t i e i si a lu inmora l i t a t i i , ce infasiura si inabus iesce sp i r i tu lu si sufletulu poporului de josu, elu devine usioru p r a d ' a v i t i i loru ; relele depr inder i si l ips 'a de pr incipi i sa-netose î - lu impingu la d e s t r ă m ă r i si l a crime, care sgudue i n t r e g ' a societate .

T r e b u i n t i ' a de o c u l t u r a mai m a r e a c l e ru lu i in t impu lu modernu s'a s imt i tu de mul tu t i m p u si in t i e r ' a nos t ra . De aceea s'au infi int iatu in t o t e e-parch ie le c â t e o scola p e n t r u cu l t u r ' a c lerului , une le mai t impur iu , a l te le mai t a rd iu , si p r in legi s'a o-p r i t u a-se răd ica la t r e p t ' a p reo ţ ie i a l t e persone, a fa ra de cei, ce vor fi severs i tu cursur i le semilfariale. D a r o mar tur i sescu cu durere mare , câ seminar ie le nos t re , a fara de mici escept iuni , care t r ebue se le socotimu de fenomene ex t r ao rd ina re , n ' au d a t u inca rodele a ş t e p t a t e dela ele: E lev i i , ce esu din ele, s u n t mai de t o t n e p r e p a r a t i pen t ru m a r e a serv i re a con-ducere i sp i r i tua le a pa roeh ien i lo ru ; fara cunosc in t i ' a S â n t e i Sc r ip tu r i , si a eanoneloru, fa ra s en t imen te re -l igiose, fara dsvo tamen tu lu apostolicii de a serv i mân-tu i r e i f ra t i loru loru, fara cunosci in t ia de mar i le da-t o r i n t i morale , ce iea asupra-s i unu p reo tu î na in t ea lui Dumnedieu si a omeniloru. Aceş t i p reo ţ i semina­r i ş t i nu ducu cu sine la parochiele lor, de câ t facul­t a t e a de a seversi cu l tu lu divinu Dumineci le si Ser-ba to r i l e si ce le la l te o randue l i bisericesci , cu care t r ad i t iona lu s u n t u depr inş i buni i c reş t in i Romani . Adecă , t o t aceea ce făceau si p reo ţ i i neseminar i s t i mai d ina in te . In im 'a si in te l ig in t i ' a poporu lu i s t a inca necu l t iva t a , ca unu p a m e n t u in t ie len i tu , ce aş­t e p t a p lugu lu si sement i ' a cea nobila , ca ea se ro-desca spice frumose in locu de burueni .

Căuşele, p e n t r u ca re nu se ivescu l a noi inca l uc r a to r i in v i 'a Domnulu i , ca se me esprimu cu cu­v in te le S â n t e i Sc r ip tu r i , sun t mai mu l t e ; da r acum me voiu m a r g i n i numai l a un 'a , ca rea o credu p r in ­cipala ; ea este, câ noi nu avem inca p r i n seminar i i , a fa ra d6ra de p r ea mici escept iuni , n u avem, dicu, profesori, cari i se po ta forma buni si devo t a ţ i pas to r i a i t u rme i lui Chris tosu. N u pot i se ceri dela elevi mai mul tu , de c â t ei au doband i tu dela inve t i a to r i i loru ; câci, p recum dice S â n t ' a Evange l i e , a junge uce­nicului se fie ca dasca lu lu seu. Profesori i noş t r i p r in

seminar i i s u n t cea mai m a r e p a r t e r e c r u t a ţ i d in t r e elevii a l t o ru scóle secundare din t i é r a ; ei potè câ nici au gand i tu vre-o da ta , ca au se lucreze p e n t r u a da t i e re i buni pas to r i sp i r i tua l i , nici la mijlócele cu ca re se potè a junge acés t 'a . Profesori i aceş t ia n u se t i enu da tor i , de mu l t e ori, nici a da esemple bune pr in v ia t i ' a lor, nici a r e spec ta Biser ic ' a si ins t i tu -t iun i l e ei, b a am cunosuutu profesori p r în seminar i i , cari i l uau in der idere in s t i tu t iun i l e bisericesci si cul­tu lu divinu. A m cunoscutu ch ia r d i rec tor i de semi­nar i i , c ă r o r a cu deosebire le este i nc red in t i a t a dir i -g e r e a educat iunei c lerului t i e re i , adecă formarea a-pos to la tu lu i romanescu, da r ca r i i n 'au nici o idee despre m a r e a loru misiune ; de aceea t r a e s c u si lu-créza in modulu celoru mai o rd ina r i omeni, ca cum n 'a r avea pe consci int i 'a lor nici o sarc ina , nici o r e spundere mora la î n a i n t e a lui Dumned ieu si a t ie­re i . Róde le au fost t r i s t e . Tecaud cu vederea ac te le , voiu amin t i o proba a c t u a l a de róde a-le seminar ie-loru reu d i r ig i a t e .

I n a n u l u aces t ' a s'a i v i tu si cont inua in I a s i o fòie i n t i t u l a t a „Deş tep ta rea , " des t ina t a pen t ru deştep­t a r e a preot i loru , adecă pen t ru cu l tu r ' a si l umina rea loru. Redac to r i i acei foi, p r e câ t m 'am informatu, sun t n i ş te elevi seminar i s t i , car i i u rméza cursur i le l a u n i v e r s i t a t e a din Ias i . Cet indu scr ier i le loru, vede c ineva, câ sun t i n t e l igen ţ i , poseda o dosa bunic ica din cunoscint ie le cu l tu re i genera le , au t a l e n t e de a deveni sc r i i to r i buni . D a r ceea, ce le l ipsesce cu to-tu lu , sun t cunoscint ie le teologice , de si ei se nu-mescu pe sine „teologi ." E i nu au idee de ins t i tu t iu ­nile bisericesci , de i s to r i ' a bisericésca, de însemnăta­t e a cu l tu lu i divinu, de canónele bisericesci, de ade-v e r a t u l u in t ie lesu si spi r i tu a lu Sân te i Scr ip tur i , de scopulu celu mare alu Re l ig iune i cres t ine in némulu omenescu, de meni rea se rv i to r i lo ru . Biser icei in so­c ie ta te . D e aceea fói'a lor este p l ina de ideele cele mai e rona te , de r e s t a lmac i r i l e cele ma i c u t e z a t ó r e a-le eanoneloru si Sc r ip tu re i , de hu le r e v o l t a t ó r e c o n t r a i n s t i t u t i un i i monachicesci a Biser icei cres t ine , de defăimări a supra in s t i t u t iune i Sân tu lu i Sinodu a lu Biser icei nòs t re si a sup ra r egu lamen te lo ru lu i , a sup ra cu l tu lu i d ivinu si a căr ţ i loru nòs t re bisericesci. E i d. e. a r v rea ca sè se lepede si se formeze cu l tu lu divinu a lu Biser ice i nòs t re ortodoxe, conform cu ide­ele si t r ebu in t i e l e ac tua le a-le societăţ i i , cum o in-t i e legu ei, potè câ dupre teor ie le lui Da rv in , s i dupre metafisic 'a r eposa tu lu i Conta , si mul te a l t e idei des­t r ă b ă l a t e si n e r u m e g a t e a-le unoru imagina t iun i a-pr inse . si n e r e g u l a t e de esper ient i ' a si p rac t ic ' a v ie t ie i .

E t a î n a i n t e a ochiloru nos t r i consequente le u n u i i n v e t i a m e n t u seminar ia lu defectuosu si reu d i r ig ia tu .

Seminar ie le nòs t re deci ceru imperiosu a-se în­zes t r a cu director i si profesori bine format i si in r a -mulu sciintificu teologicu, si in p a r t e a p r ac t i c a a e-duca t iun i i mora le a c lerului , b a r b a t i , ca r i i se fie in s t a r e a forma, nu r e s v r a t i t o r i , ci manga i to r i , lumi­n ă t o r i si mora l i sa tor i ai poporulu i , si conductor i la m â n t u i r e pe caile Biser icei î n t eme ia t e de Domnulu nos t ru I i susu Chr is tosu pe pamen tu , Biser ica carea l éga p a m e n t u l u cu cer iu lu , p re omu cu Dumnedieu .

Aces t a s t a r e inperfec ta a seminar ie loru de mul t e or i a a t r a s u l u a r e a a m i n t e a S â n t u l u i Sinodu, carele a e spr imatu dor in t i ' a de î m b u n ă t ă ţ i r e a loru, sì a ela-bo ra tu mai m u l t e p ro iec te , d a r t ò t e au remasu za ­darn ice , cu tò t e promis iuni le Min is t r i lo ru de cul te , ce s 'au succedatu unii dupa a l ţ i i . L a s a n d a l te le de o camda ta voiu amin t i ca cea mai u r g e n t u imperiósa

—trebu in t i ' a de a-se infiintiâ o facu l ta te teologica in Romani ' a , p e n t r u a-se p u t e a in ea forma mai a n t a i u de t o t e bun i profesori si d i rec tor i de seminar i i . Ase­menea facu l t ă ţ i sau i n s t i t u t e ina l t e teologice s u n t in to te s t a t u r i l e creş t ine c iv i l i sa te . N u m a i noi nu o avem i n c a ; de si ea este n e a p e r a t a p e n t r u c lerulu i na l t u si pen t ru profesorii dela s e m i n a r i i ; desi ea este imperiosu ce ru t a de legea nos t ra o rgan ica fun­damen ta l a bisericesca, ca rea la a r t . 2 l e g i u e s c e : „Dupa t r ece re de douedieci ani dela p romulga rea a-cestei legi. . . spre a p u t e a fi r ăd i ca ţ i la demni t a t e de Mi t ropol i tu seu Episcopu, candidaţ i i vor t r e b u i se poseda t i t l u lu de l i cen t ia tu , seu de doctoru in teolo­gie dela o facul ta te de teologie or todoxa ." I n pu te -t e r e a acestei legi si a imperiosei t r ebu in t i de aces ta facu l ta te , S â n t u i u Sinodu au cerutu in mu l t e r ân­dur i in f i in t i a rea 1 ei, si doi Miniş t r i i t r ecu ţ i ne-au a s igu ra tu , câ s 'au si i u a t u disposi t iuni p e n t r u a-se p revedea in budge tu lu S t a t u l u i . In u r m a r e a aces toru a s igu ră r i din p a r t e a Minis t r i lo ru s 'au facutu in cleru o m a r e sensa t ie de bucurie , o mul ţ ime de t iner i , do­r i to r i de s tudiulu teologiei , si-au mani fes ta tu dorin-t ie le loru de a-se inscr ie la cursur i le f a c u l t ă ţ i i ; chiar t i n e r i roman i din t i e r i l e vecine au mani fes ta tu do-r in t i ' a loru de a veni se ascul te cursur i le teologice l a f acu l t a t ea romana . Mai mul ţ i profesori s'au a re -t a t u g a t ' a de a p reda cursur i le g ra t i su , p a n a ce gu-ve rnu lu v a lud disposi t inni le sa le p e n t r u in fan t i a rea facu l tă ţ i i teologice. I n a l t u P r e a San t i t u lu Mi t ropo­l i tu P r i m a t u s'a pusu in f run tea acestei mişcăr i no­bile , si p r in o frumosa so lemni ta te publ ica in sa l ' a Sena tu lu i , in p resen t i ' a Min i s t ru lu i de Cul te si a unu i numerosu publicu, s'a d e c l a r a t u aces ta facu l ta te deschisa. De a tunc i a t r e c u t u unu anu ; cursur i le s 'au u r m a t u r e g u l a t u de unu mare numeru de t iner i , de p reo ţ i si diaconi din cap i t a la , car i i au t r e b u i t u se se l u p t e cu o mul ţ ime de g r e u t ă ţ i , neavendu nici localu, nici unu felu de în lesnir i . Cursur i le se t ieneu nop tea i n t r u n ' a din şalele dela Un ive r s i t a t e , cand ea e ră d e s i a r t a ; câoi d iu 'a e ra ocupa ta de a l t e cursur i un i ­ve r s i t a r e . In budge tu lu anulu i t r e c u t u nu s 'au pusu nimic 'a pen t ru facul ta tea teologica, ceea ce a facutu p r e unu Domnu depu ta tu se în t rebe p re D. Minis t ru de Cul te : pen t ru ce n ' a pusu nimieu in budgetu pen­t r u acea facul ta te , p r e ca rea D-lui o a deschisu ? Domnu lu Minis t ru a respunsu , câ inca nu s'a hota-r i t u de Sinodu loculu, unde anume a r e se se inâ in-t ieze facul ta tea teologica, in Bocurese i seu in I a s i ; da r câ va face aces ta î n t r e b a r e Sinodului in v i i to rea sesiune, si apoi va r e g u l a a-se t rece ea in budge tu lu anulu i vi i tor i i ! 1883. Si in adeveru Domnulu Mini­s t ru a facutu in ses iunea din Maiu t r e c u t u a Sfân­tu lu i Sinodu În t reba rea despre loculu, unde t r e b u e a se asiediâ f acu l t a t ea teologica, si t o t Sinodulu in u n a n i m i t a t e a respunsu, câ acum de o cam d a t a se se infiintieze numa i o facu l ta te teologica , si anume in cap i t a l ' a Bucuresc i . I n t r e aces tea facu l ta tea teo­logica con t inua subred 'a ei es is tent ia , lup tandu-se cu t o t e g r e u t ă ţ i l e si l ipsele.

N u este demnu de R e g a t u l u o r thodoxu alu Ro­mânie i si de Biser ic 'a lui autocefala , ca aces ta s t a re t r i s t a a i nve t i amen tu lu i teologicu se ma i cont inue ; ca t iner i i , dor i tor i de aces tu ina l tu s tudiu, se nu-lu po t a face in t i e r ' a loru, si se amble cau t andu - lu pr in a l t e t ier i . L e g e a o rgan ica bisericesca si t r ebu in t i e l e prac t ice , p recum am vediu tu , î-lu rec lama imperiosu.

Se dice, câ pedic 'a ar fi, câ guve rnu lu nu a re fonduri disponibile p e n t r u inf i int iarea facu l tă ţ i i teo­

logice. Chia r asia de a r fi, t o tuş i ea se pote infi int iâ immedia tu , cu fonduri le es is tente si p reved iu te in budgetu . E t a cum : in cap i t a l a avem doue Seminar i i : unu lu e a lu S t a t u l u i , a l t u lu a l u r e p a u s a t u l u i Mi t ro ­pol i tu Nifon. Ne este des tu lu unu Seminar iu , a n u m e acelu Nifonian, a t â t p e n t r u preoţ i i de pe l a s a t e , câ t si pen t ru p regă t i r ea e levi loru, car i i vor t rece din Seminar iu l a facu l ta te . Se se prefacă S e m i n a r i u l u S t a t u l u i in facul ta te teologica. Deca t r e b u i n t i ' a v a cere, guve rnu lu se adaogă o subven ţ i e ca a ju to r iu la Seminar iu lu Nifonianu.

P e temeiur i le aici espuse, socot in t i ' a subscrisu­lui es te , ca S â n t u i u Sinodu se roge pc I n a l t u P r e a Sfiat i tulu Mi t ropol i tu P r i m a t u , P res i ed in te l e .Sântu­lu i Sinodu, ca se i n t e rv ină si se s t a ruesca la g u v e r n u , pen t ru imed ia ta r ea l i sa re a u rma to re lo ru puncte , p r i -v i to re la f acu l t a t ea teo logica :

1) Seminar iu lu S t a t u l u i din cap i t a l a se se p re ­facă in f acu l t a t e teologica.

2) Se se des t ine unu localu incapetor iu , u n d e se se asieze facu l ta tea . Acolo t r ebue se fie in t r e al­te le o Biser ica si o g rad ina . A r fi bine, ca loca lu lu se nu fie in cen t ru lu oras iu iui , ci ceva mai r e t r a s u . Nici p rea depăr ta ţ i i , ca se nu impedice f r equen ta r ea cu r su r i io ru de c a t r a personele , ce a r avea dor in t i a de a-se i n s t ru i .

3) F a c u l t a t e a se a iba unu i n t e r n a t u celu pu-t i enu de 40 elevi, i n t r e t i e n n t i de S t ă t u , cu h r a n a , imbracamin t ea si cu to te cele t r ebu i to re . U n u l u din profesori va fi D i rec to ru lu i n t e r n a t u l u i si v a locui in loca lu lu facul tă ţ i i pen t ru d i r igerea si p r iv ighe rea discipl inei si a educat iunei bisericesci.

4) S tuden ţ i i se fie acolo educa ţ i cu cea ma i în­g r i j i t ă disciplina re l ig iosa-mora la .

5) Profesori i se se a l ega din acei , ce vor po­seda t i t l u r i mai suficiente, si vo r fi recunoscuţ i pr in zelulu lor pen t ru i n s t r u c t i ' a si educat i ' a t iner imei si p r in v i a t i a esemplara . Deca ei n ' a r fi in numeru lu t r ebu i to r iu , se se aducă profesori din Bucovin 'a , d i n t r e personele , ce au t e r m i u a t u cursur i le facul tă ţ i i de acolo .

6) T ine r i i romani , carii vor t e rmină cu succesu cursur i le facu l tă ţ i i teologice, de d rep tu vor fi numi ţ i in pos tur i le de Di rec to r i si profesori pe la Semina-r ie le t iere i , in pos tur i le de pro to iere i , de membri i a i consistorieloru, de îngr i j i tor i pe l a Biser icele cele mai însemnate a-le t ie re i , si as ia mai depa r t e .

7) N u este opr i tu si a l t o ru t iner i , pe l a n g a burs ier i i facul tă ţ i i teologice, a ascu l tă cursur i le fa­cul tă ţ i i , i n t r u câ t inse condui t ' a lor mora la va fi conforma cu disciplin 'a ce ru ta de scopulu si pres-cr ip t iuni le r e g u l a m e n t a r e a le facul tă ţ i i teologice.

8) P e n t r u ca, p a n a ce f acu l t a t ea nos t ra va pu­t e a produce b ă r b a ţ i capabi l i de a fi profesori la fa­cu l t a t ea teologica si p r in Seminar i i , se nu fie l ipsa de profesori a t â t la facu l ta te , câ t si pr in Seminar i i , se se t r a m i t a pe fie-care anu macaru câ te cinci t i ­neri seminar i ş t i , din cei mai buni si mai t a len tos i , spre a-se perfecţ iona in s tudie le teologice la facul ta­tea dela Cernăuţ i . Spre aces tu finitu se se scrie in budge tu lu S t a t u l u i sum'a de 10,000 lei, socot i ta burs ' a unu i ' a de 2,000 lei pen t ru i n t r e t i ene rea lor si procu­r a r e a de că r ţ i l e t r e b u i t o r e .

Episcopu Melchisedec. 1882, Noemvre 9.

cetòw in conferintia preotiésca-invetiatorésca tienuta in Chitighazu, la 30. Octomvre st. v. 1882.

(Continuare si fine.)

On. conferint ia ! P r i v i n d u ces t iunea l u m i n à r e i poporu lu i numa i din acele doue punc te de vedere , s a u refiectaudu n u m a i l a f recuenta rea scólei si a bisericei , usiortf a r deveni c ineva sedusu ca se spe-reze de aici u n u ven i to r iu de au ru p e n t r u poporulu romanescu . D a r dèca luàmu in cons idera t iune paşii g igan t ic i , cu ca r i ina in téd ia a l t e nemur i , a t u n c i sufle­t u l u nos t ru lu-cupr inde o dorere adenca, ne p ă t r u n d e unu fioru m o r t a l u cuge tandu , cà noi numa i in veni­t o r i u sperarmi se scie m a n u â poporulu nos t ru cu des­t u l a d e s t e r i t a t e a rme le c iv i l i sa t iunei moderne , adecă numai a tunc i , cand t o t e isvórele de ven i t e m a t e r i a l i voru fi p r o p r i e t a t e a s t r a in i lo ru ! N u a junge numa i aceea ce dor i r amu in cele de susu p e n t r u l u m i n a r e a poporulu i nos t ru , din causa cà a m i n t à r d i a t u ; si t o t u celu ce in t â rd ia , dèca t o tuş i voesce se fie par-t a s i u la b u n ă t ă ţ i l e ce sun t a sce rnu te p r e mess 'a nemorire i , a t u n c i t rebuie se-si accelereze passi i . Se r e c e r u dela noi inca mul te on. conferint ia , dèca nu voimu se ne a jungă b las temulu nepo t i l o ru sau celu m u l t u alu s t ranepo t i io ru . Dupa-ce t r u p u l u si sp i r i ­t u lu const i tuescu fiinti'a omenésca ni-se receru incor-dà r i man ine p e n t r u ca se aflàmu nisce midilóce oneste , p r in care a m po tea i m b u n a t a t i s t a r e a mate ­r i a l a a poporului !

Bacco de V e r u l a m a fost fer ic i tu lu pedagogu , ca re n i -a documenta to , cà i n tu i t i unea este calea pr in ca re s u n t e m u in s t a r e se impar te s imu a l t o r a c u t a r e si cu t a r e cunoscint ia ; sau dèca vre i se dai cuiva i n v e t i a t u r a , a tunc i la succesu t e pot i a scep tâ numai dèca in d i rec ţ iunea r e c o m a n d a t a lasi se p r emérga fapte le- t i rea l i .

A v e n d u in vedere aces tu pr inc ip iu d idac t icu p roba tu , se vedemu cum am potea a ju ta poporului , ca sè se emancipeze din rniser 'a s t a r e me te r i a l a !

Scimu bine cà la români , ch ia r si p r in orasie , n u es te casa fara de g rad ina . T e dorè inim'a cand t rec i p r in comunele nost re si vedi g rad in i l e gemendu in no ianulu burueni loru . L u m i n ă t o r i i poporului s u n t p r e o t u l u si i nve t i a to r iu lu ; aces t i ' a s u n t c h i a m a t i se a r e t e poporului , de unde potè scote densulu ven i t e mai s igure . D a r dèca aude poporulu s fa tur i le bine voi tor ie a le conducator i loru sei, si p r iv indu l a g ra ­dinele loru vede con t ra r iu lu , a t unc i a cand t e ma i aude a dou'a óra vorbindu, se fii bunu bucurosu dèca t i - t r a g e un 'a din umér i si t e lasa se vorbesci s in­g u r a ! L u c r a t i - v e dar e sempla re grad in i le , sedi t i pomi, c u l t i v a ţ i a lb ine le si viermii de metasa, iubi-t i lo ru f ra t i p reoţ i si inve t i a to r i , si pr in aces t ' a a t i a r e t a t u câ de o p a r t e in t ie leget i pre Bacco, ér de a l t a cà vi-sciti i m b u n a t a t i de a d r e p t u l u s t a r e a mate­r i a l a !

E i ! da r v remur i l e sun t g r e l e , pamen tu lu ce-lu mai a re poporulu in posessiune este i n sa rc ina tu eu dâ r i ne ma i pomeni te ; pădur i l e , dela ca re a t e r n a in m u l t e p r iv in t i a cl im'a, se devas téza fara de mila, de u n d e u rmédia adese ori secerisiu a t â t de misera , in câ t nu e de a junsa nici p e n t r u sus t i ene rea familiei, ne cum si p e n t r u acoper i r ea dare i i n spamen ta tó r i e . D e aici r e su i t e , cà poporulu for t ia tu pr in esecutori sau se inca rca de da to r i i cu p rocen te hot iesci , san si-vinde pamen tu lu cu p re t i u de bat jocura ; in amen-doue caşur i le t r ebu ie se-lu a jungă p r e b ie tu lu r u i n ' a

ma te r i a l a , p r in u r m a r e sì cea mora la . — P e a t n s - c a se a ju tâmu poporulu i in d i rec ţ iunea aces t 'a , ba nu lu nos t ru a rch ipas tor iu n i - recomanda se asigurauxu ven i ­te le bisericesci si se l e -manipu lamu i n t r u n u moda ca se a jungemu a le-capi ta l isâ , ca din ven i tu se solvîmu pre to t i oficialii confessiunali si se in t indemu ajuto-r ie l a credint iosi i cei l ips i ţ i , p r e l a n g a pe roen te baga te le . , e tc . — I n t i e l e p t i u n e a D V o s t r a s iguru v a afla moda l i t a tea cea mai a v a n t a g i ó s a pen t ru rea l i sa -r e a ina l t e i dorint ie . E u din pa r t e -mi v i - a t r a g u buna-voi tór i ' a a t en ţ i une a s u p r a u r m a t ó r e i miele p a r e r i modeste : L a culesu ( in t ie legu aici ori ce secer is iu) c red in t iosu lu cu unu p a t r a r i u de p a m e n t u se contr i -buésca o vica de g râu , s eca ra e t c , sau p r e t i u l u acestei 'a , si aces te cont r ibu i r i sè se adminiséredie l a o l a l t a cu a v e r e a bisericésca, ori fie si s epa ra tu ; cont r ibu i r i le sè se repe t iésca in câ ţ i -va ani successive p a n a cand comun'a biser icésca s 'ar t r e d i cu o ave re , din a le căre i p rocen te sè se sus t i ena to t i oficialii bisericesci . Cei fa ra de pamentu , p r in o di de l u c r u potu agonisi baremu o j u m e t a t e de vica. A v e r e a aces t ' a se pò r t e numele „foudulu confessiunalu r o m a n u or todoxu alu comuni tă ţ i i bisericesci N N." Din aces t ' a s 'ar po tea da us ioru împrumutu r i la credincioşii per -plesi, ca se nu a jungă p re man i l e nesa t ios i lo ru de c ă m ă t a r i !

A l t u medilocu de a î m b u n ă t ă ţ i s t a r e a m a t e r i a l a a poporului a r fi, se-lu capaci tarmi fa ra i n t r e r u m p e r e si se-lu aducemu acolo, ca se pa ra sé sca b e u t u r i l e sp i r tuóse ne t rebnice si sè se dedée la c ru t i a r e . D è c a sfa tur i le cele b l ande ale p reo tu lu i nu a ju ta , a t u n c i comi te tu lu parochia lu dic tedie pedepsele aspre la t o t i creşt ini i , car i vor ce rce ta cr ismele pana ce se cele-bréd ia s â n t a l i t u rg ia , sau se vor imbe tâ la crisme or i i n a l t e locuri . Cu pr iv i re la c ru t ia re , prin s fa tur i b lande li-se po tu aduce ina în te esemple, cà deven indu b e t r a n i si neavendu p re ce pune man 'a vor t r e b u i se mòra cu dile b l a s t e m a t i de i n t r é g a famil i 'a , etc. . . De cumva c redeţ i , câ afacerea cu spi r tuósele nn apa r t i ene in cerculu de a c t i v i t a t e a lu comi te tu lu i parochia lu , a tunci , a scu l t andu si aici de s inceru lu si pa r in t e scu lu sfatu a lu P . S. Sale , doi, t r e i sau mai mul t i ómeni de omenie din comuna formedie soc ie ta te de modera t iune , si é t a cà si aici am a ju t a tu !

P o p o r a t i u n e a t ie re i nòs t re cresce, de sì in nu­mera pu t ienu imbucura to r iu ; de aci u rméza cà p r e incetulu agr i i nu vor ajunge pen t ru fie-care ce ta -t i anu . U n u t a t a de familia a re a s t a d i o sessiune de pamen tu , da r si 4 p rune i . De nu se va cugeta de t impur iu , atunci^ to t insulu va eredi dela t a t a l u seu c â t e u n u p u t r a r i u de p a m e n t u ; da r ce voru moş ten i apoi fiii loru ? — Scimu on. conferint ia câ econo'mi'a câmpulu i t r ebue s i s t a t a , din caus 'a climei nefavori tó-r ia ; a t u n c i b ie tu lu nos t ru munc i to r iu pierde t impu lu de-a n imic ' a si a scép ta ca sè se resbune . Ce facu inse p r e t impulu aces t ' a neamur i l e mai c iv i l i sa te ? Acolo agronomulu, fiind impedeca tu dela l uc ru lu seu de câmpu, se ocupa cu a t a r e r a m u din i n d u s t r i a , càci t impu lu este cap i ta lu ! Se capac i t âmu si noi p re po­poru lu nos t ru ca se imbracioseze indus t r i ' a , càci a deveni c inev 'a ca lc iunar iu , messar iu , cojocariu, pie-la r iu , fauru e t c , nu este i m p r e u n a t u cu g r e u t â t i ne-supor t ave re . P r i n s fa tur i bune si b lande cugetu câ am potea ajuta ceva si in sensulu aces t 'a . D è c a va fi d i l igen tu si c ru t i a to r iu , pă r in te l e cu p a t r u p runc i p re unu lu lu-póte face omu mai alesu, p re doi indus­t r ias i , si é ta câ a lu p a t r u l e a potè eredi i n t r é g a se­s iunea de ' pamen tu . D i n „fonduiu mai susu amin t i t a "

in to tu anu lu s 'ar potea vo ta 50 fl. se dicemu, si eu aceş t ia s 'ar po tea a ju ta in casulu celu mai r e u si 4 t ine r i , car i se dedica pen t ru c u t a r e b r a n s i a indus­t r i a l a . I n t i e l ep t i unea D V o s t r a va sci afla s iguru mo-dulu de procedere , p r in care se a jungemu la t i e n t ' a do r i t a ! Se luc ramu dara , câ avem lipsa de classa media, sau a l t m e n t r e a dicendu se ne formâmu bur-gesime, că, fa ra de aces t 'a nu se pote a v e n t â nici unu poporu din lume. E r pre unde a a ju t a tu Ddieu se avem câ te unu indus t r ias iu , acolo se ne promitemu t o t i in modu solemnu, da r se indemnâmu si pre a l ţ i i ca se-lu sus t ienemu din to t e po te r i le , chiar si a tunc i cand a r fi in ap rop ie rea densului unu lu mai bunu, da r de neamu s t r a i n u ! S u n t si comercianţ i de ai noş t r i p r in sa te si oras ie ; se-i spr i j inimu si pre a-ces t i ' a l a t o t a ocasiunea, câ si p r in aces t ' a n i - inal -t i â m u puse t iunea m a t e r i a l a ! P r i n sa te le nos t re mai a lesu j idovi i sau a l t i s t r ă in i provedu comun'a cu sare , t u t u n u , l umină r i etc . ; de ce se nu luc râmu in t ru acolo, câ unu lu d in t r e ai noştr i se incepa a t a r e professiune, medilocu s iguru de es i s t in t ia ? !

Mul te de to te ni-se imbia se le punemu in lu­c r a r e ! M u l t e cap i ta le in semna te j a c u d ina in t ea nos t ra si ne s t r i g a cu voce i na l t a , da r noi nu le vedemu s 'au nu voimu se le a u d i m u ! T o t e ascepta dupa o m a n a conducator ia , p e n t r u ca se po ta fi puse in lu­crare . P e n t r u ca se ni a jungemu scopuiu, dupa care oftâmu, cugetu on. confer int ia câ ar fi r ecomandabi lu se concredemu to te in man i l e comi te tu lu i p ro topres -b i t e r a l u ; aces t ' a prin s ingura t i ce l e comite te parochi-ali se incepa a pune in l u c r a r e adi unulu, mâne al-t u lu din medilocele, ca re conducu la i m b u n a t a t î r e a sor t i i poporu lu i nos t ru . Deca inse mul te le agende p ro topresb i t e ra l i , si apoi de a l t a p a r t e parochia l i nu a r pe rmi te comite tului se se ocupe si cu r ea l i s a rea ma i susu ind ica te loru pă re r i , a t u n c i se dâmu voia l ibe ra comite tu lu i din ambele ca tegor i i ca se coop­teze pre l a n g a sine si a l t i b ă r b a ţ i , p re car i i-dore de sor tea poporului . Astfel iu to t i in un i re se facemu ceva, câ de vomu s t â cu manile in sinu, a tunc i pro-l e t a r i a t u l u raf inatu , care ni- inunda t i a r ' a din apusu, unde nu mai po te gescheftui , s iguru va t r â n t i la pa-men tu p r e poporulu , care aprope de 2000 ani in f run ta cu succesu va lu r i l e spu lbe ra te , ce se a r u n c a cu ve-h e m e n t i a si voescu se nimicesca naea r o m â n i s m u l u i !

I n sensulu celoru espuse dorescu si eu, ca Ddieu se-si verse daru lu seu a sup ra ac t iv i t ă ţ i i nos t re , se ni dee po te re , ca in un i re se po t emu luc ra p e n t r u feri­c i rea nemulu i romanescu !

Teodorii Ceontea, prof. preparandialu.

Sânt i rea bisericei din Sis tarovet iu . Dumineca , diu 'a de 14/26. Noemvre 1882, di epo­

cala, di solemna, si memorab i la si de b u n a aducere amin te , va r emânea , si se va p e r p e t u a din genera-t i une in genera t iune , nu n u m a i l a locui tor i i comunei S i s t a rove t iu , ci cu tediu a afirma, câ si dspet i loru v e n i ţ i aici din comunele invec ina te .

D a r se vedemu pen t ru ce a t r i bu imu aces te i dile a t â t a i n s e m n a t a t e ? — P e n t r u c â in aces ta di s'a indepl in i tu ac tu lu s an t i r e i biser icei noue in comuna S is ta rove t iu , de c a t r a I l u s t r i t a t e a Sa P r . S. P ă r i n t e Episcopu I o a n u Met ianu , cu o pompa r a r a , cu o so lemni ta te ne mai ved iu t a si ne mai a u d i t a in aces te pa r t i .

P r e s e n t a r e a I l u s t r a ţ i i Sale , in aces ta comuna au reversafu m a r e bine c u v e n t a r e , au facutu m a r e impre-

siune si i n r iu r i r e mora la a sup ra poporu lu i , in cât, din neamu v a r emanea pomeni tu ne u i t a t u si bine c u v e n t a t u in g u r a poporu lu i . !

I l u s t r i t a t e a Sa, i na l t u p rea S a n t i t u l u si bunu lu nos t ru Episcopu, câ t au in t ie lesu din d e p u t a t i u n e a ven i t a l a A r a d u , despre espresa si l eg i t ima dor in t i a a poporului seu credinciosu, — ne c ru t iendu neci ostenele , neci sacrifice din pa r te - s i au bine voi tu a escurge d inp reuna cu ina l t a - i su i t a in medi loculu poporului seu iubi tu , spre a-i i m p a r t a s i in persona cuv in te de bucur ie si mangae re , edificatorele si par in-tesci le sale i n v e t i a t u r i ! S â m b ă t a cu t r eu u lu de dimi-ne t i a au sositu dela A r a d u Reverendiss imulu D o m n u sec re t a r iu si diaconu ceremonia lu I g n a t i u P a p p , care le din p r e u n a cu ve t e r anu lu si i n c a r u n t i t u l u in mer i t e p ă r i n t e protopopu I o a n u T ie ranu , insot i tu apoi de Domni i Iosifu Suciu pa rochu si inspectoru scolar iu din L i p o v a si Iosifu Vuculescu p reo tu din Sioimosiu, ven i ră in fa t ia locului p e n t r u a severs i vecernia cu p r ivegh i e r ea si u t r e n i a dupa cum prescr ie t ip iculu la asemenea ocasiuni e s t r a o r d i n a r e . Ceea ce au si u r m a t u dela 4 p a n a la 71/2 ore sera.

Dumineca deminet ia la 4 ore pr in sune tu lu campanei si p r in descărca rea u n u i t r e scu s 'au d a t u s igna lu lu de p lecarea ca la re t i lo ru car i a v e a u se a ş t e p t e la podulu din L i p o v a sosirea t r e n u l u i dela A r a d u cu I l u s t r i t a t e a Sa Domnulu Episcopu. L a 8. ore I lus ­t r i t a t e a Sa cu Reverendiss imuln Domnu protos incelu Iosifu Groldisiu, a jungând l a „ga ra din R a d n a " fu in-t i m p i n a t u si sa lu ta ţ i i de p re to re le cercului L ipove i , L a d â n y i si de parochulu si inspec toru lu scolar iu Cris-toforu Griucbiciu.

E r a de aci fu pe t recu tu de unu bande r iu frumosu de că lă re ţ i si mai mu l t e c a r u t i a cu t o t feliulu de n o t a b i l i t ă ţ i din L i p o v a p a n a la S i s t a rove t iu . A junsu aici l a 9 y a ore i n t r u sune tu lu melodiosu a lu campa-ne loru si bubui tu lu t r e scur i lo ru in n a i n t e a casei comu­na le — unde preot imea î m b r ă c a t a in o rna t e l e de l i t u rg i s i r e si mu l ţ imea poporu lu i e râ p o s t a t a as tep-t a n d u cu n e r ă b d a r e sosirea î na l tu lu i p r e l a t u biseri-cescu — I l u s t r i t a t e a Sa P r e a San t i t u lu P ă r i n t e Epis ­copu dupa descă lecarea din ca lesa fu fe l ic i ta tu si bine v e n t a t u de Dlu n o t a r i u Teodoru Suricescu, apoi de i n v e t i a t o r i u l u Georgiu Bocu in u rmă to r i i t e rmini : „ I lus t r i ss ime si I n a l t u P r e a S a n t i t e Domnule Epis -cope, P ă r i n t e P r e a g ra t iose !

„Cu inimile p a l p i t â n d u de bucur ie , am a ş t e p t a tu aces tu momen tu de fericire in care vedemu si p o t e m u s a l u t a cu unu „Bine a -T i ven i tu" — in persona I l u s t r i t a t i i vos t re p re b a r b a t u l u dori r i loru, p re mare le n o s t r u a rc ihpas tor iu . Apostole p rea demne a lu bise­r icei si a scolei, Cicerone a d e v e r a t u a lu mul tu cerca -tu lu i nos t ru neamu, carele a-Ti p r imi tu p re umer i s a r c ina apostoliei , bine ves t i ndu p r e t u t i n d e n e a cuven-tu lu Mantu i to r iu lu i , si care le u rmandu m a n d a t e l o r n e red i te dela san t i i pă r in ţ i , p r i vegh i a t i ne ince ta tu ca o sen t ine la si n isu i t i cu pasi g i g a n t i c i di si nopte p e n t r u desvo l t a rea si î n a i n t a r e a n o s t r a in cu l tu ra , si p e n t r u buna s t a r e a morala , m a t e r i a l a si sp i r i t ua l a a t u rme i concred iu ta a rch ipas to r i re i I l u s t r i t a t i i vos t re !

„A-Ti os ten i tu I lus t r i s s ime si I n a l t u P r e a San­t i t e P ă r i n t e ! in medi loculu nos t ru , pen t ru a a s i s t a , si a lua p a r t e ac t iva la s an t i r ea bisericei — a aces­t u i Ddieescu Sionu — ca re cu a j u t o r i u l u T a t ă l u i cerescu, p r i n s i rgu in t i a poporului si ze lu lu neobosi tu a lu conducator i loru lui , a s t ad i o vedem t e r m i n a t a .

„To t oda t ă si spre a afla p rogresu lu seu regre -sulu, î ndes tu l a r ea seu ne î ndes tu l a r ea nos t ra , pen t ru

ca apoi vediendu u n a seu a l t a din aceste , se ve bucura ţ i seu ve i n t r i s t a t i si I l u s t r i t a t e a v o s t r a cu noi d in p r e u n a !

„Da, as ia es te , si neci nu pote fi a l t c u m ; pen-t r u c â nobila in ima a a d e v e r a t u l u i p ă r i n t e , nu pote fi l in i sc i ta si odihni tă , p a n a cand nu se convinge despre so r t ea fiiloru s e i !

„Dupa ce p remise iu aces te , ca de incheerea modes ta lu i meu cuven tu de bine ven ta r e , am onore I lus t r i s s ime si i n a l t u p r ea s a n t i t e P ă r i n t e a Vi r ecomanda in i n a l t a a t e n ţ i u n e si buna vo in t ia a I l u s t r i t a t i i vos t re si a ina l t e i su i te , p re locui tor i i comunei bisericesci S i s ta rove t iu ; pe unu poporu cre-dinciosu, supusu, loialu, t rezu , in t i e lep tu si harnicu, — car i as tad i aduna ţ i fiindu aici dela micu pana la mare , delâ t ene ru p a n a la b e t r â n u spre a da l auda si a i na l t i a r u g a t i u n i ferbint i p rea po te rn icu lu i Ddieu pen t ru -câ si-au ved iu tu rea l i sa tu scopulu de m u l t u dor i tu , si spre a V i mul t i emi I l u s t r i t a t i i vos t re si i na l t e i su i te , aducendu-ve t r i b u t u l u recunosci int ie i si a lu admira t iune i ve poftescu din adenculu inimei , ca provediu t ia Ddieesca se ve inde lungesca scumpulu firu a lu vieţ i i , s i sp r e bucur ia , m a n g a e r e a , inflorirea si fa la nemului nos t ru se ve t i ena in t r egu , sanetosu, fer ici tu si d rep tu , i n d r e p t â n d u c u v e n t u l u adeveru lu i i n t r u mu l ţ i an i î"

I lus t r i ' t a tea S a dupa ce mul t i emi poporu lu i au fost condusu cu proces iune in biser ica , unde apoi dupa imbraca re si-au l u a t u i ncepu tu lu se rv i t iu lu d iv inu pen t ru s a n t i r e a biser icei cu as ied iarea nios-t e lo ru in pres to lu , si i m b r a c a r e a lui , apoi incungiu-r a r e a si s t rop i r ea biser icei cu apa s a n t i t a . D u p a ce s 'au t e r m i n a t u consac ra rea bisericei s'a i ncepu tu s â n t a i i tu rg ie , Ia ca re au pontif icatu t o tu I l u s t r i t a ­t e a Sa Domnulu Episcopu cu o as i s t in t i a de 7 p reo ţ i si unu diaconu, si anume : Eeverend iss . Domni : Iosifu Goldisiu protos ineelu , I o a n u T i e r a n u pro topopu, Igna t iU P a p p sec re ta r iu si diaconu, Iosifu Suciu pa rochu din L ipov 'a , Iosifu Vuculescu p r e o t u din Siomosiu, Zamfiru Conopanu p reo tu din Paul i s iu , G e o r g i u Popovic iu preo tu lu din Pe t r i s iu si Simionu Tomescu preotu lu localu. Ceremoniele le-au c a n t a t u corulu vocalu a lu p luga r i l o ru din locu, sub condu­cerea subscrisului . L a finea l i tu rg ie i I l u s t r i t a t e a Sa, au t i n u t u o cuven ta r e escelenta si admirabi la , luan-du-si de t ecs tu cuvinte le : Domne iubi t ' a i f rumset ia casei t a l e " etc. ca re au t i n u t u mai bine de l1/a o ra si ca re au s to rsu lacremi de bucur ie din ochii mul-to ru pr iv i to r i si a scu l tă to r i , in câ t am aud i tu din g u r a omeniloru b e t r a n i d i c e n d u : inca nec i oda tă n ' a u vorb i tu noua omu ca aces ta ."

Serv i t iu lu divinu s'au inchea tu cu s ă r u t a r e a crucei si s t rop i r ea poporului cu apa s a n t i t a u r m a t a de i m p a r t i r e a anaforei , dupa care I n a l t u P r e a San-t i t u l u P ă r i n t e desbracandu-se de o rna te l e de l i tu r -g i s i re , au mersu spre a face v is i t ' a d lui notar iu , er dîipa aceea din p r e u n a cu ina l t a - sa suita, si a l t e n o t a b i l i t ă ţ i din L ipova la Domnulu p ropr ie ta r iu si p a d u r a r i u Mele t iu Suciu, spre a lua p a r t e la p ran-diulu eomunu, da tu de Domnia S a in onorea I lu s t r i ­t a t i i Sa le si a ospet i loru aduna ţ i .

Sub d u r a t a p r and iu lu i s 'au r ed i ca tu mai mu l t e t o a s t u r i ; celu din ta iu l 'au r id i ca tu I l u s t r i t a t e a Sa D lu Episcopu pen t ru s a n e t a t e a M a e s t a t i i Sale impe-r a t u l u i si regelui E rane i s cu Iosifu I si p e n t r u t o t a casa Domni tore , la care an r e spunsu Spectabi lu lu Domnu pre tore L a d â n y i , apoi D l u advocatu Rozinszki . A n y o s jude le regiu , Molnâr subjudele regescu, mul-

t iemindu I l u s t r i t a t i i Sale in t e rmin i forte măgu l i to r i pen t ru eminen ta cuven ta r e , si se rv i t i e le ce le p r e s t a poporulu i .

E de n o t a t u si aceea, câ sub d u r a t a p rand iu lu i , d r ep tu r e spunsu toas tu r i l o ru au u r m a t u , ma i m u l t e sa lve de t r e scu r i . E r a dupa p rand iu au ven i tn in curtea- Domnului M. Suciu l ă u t a r i i cu muzicele si t ene r imea de locu improvisa joculu, care facu o mare p lăcere a t â t I l u s t r i t a t i i sa le , câ t si celoru l a l t i ospeti , car i p r ea r a r u vedu astfel iu de jocur i popo­ra l e t i e renesc i .

D u p a 4. ore I l u s t r i t a t e a Sa dandu semnalu lu de p lecare , mul ţ imea ca rea e ra ocupa t a cu joculu p a n a aci, pa raş i joculu, si in t re cele mai frenet ice ova t iuni de : se t r a e s c a si bubu i tu lu t r escur i lo ru p e t r e c u r a p r e m u l t u dor i tu lu ospe !

Georgiu Bocu, invet ia tor iu .

TTiru. respunsu. „Unu asesoru consis tor ia lu" a aflatu de bine in

n ru lu 46 a lu p re t iu i t e i foi „Biser ic 'a si ScoTa" a a r a t a Ono ta tu lu i publ icu , câ duoi comisar i consisto­r ia l i au v e n i t u la confer int ie le din B u t e n i si I eno-polea convocate pr in ce rcu la r iu ln P r e a San t ie i Sa le D l u i Episcopu din 25 Sept . a. c nr . 1820, da r ambi i au da tu aicia de usie inchise ; face apoi conclusiunea, câ concernent i i p ro topresb i te r i au dovedi tu nesubor-d ina re facia de supe r io r i t a t e si n e i n t e r e s a r e fa t ia de oficiulu loru. Dupa e n a r a r e a dlui asesoru, conclusiunea a r si avea locu. — D a r dlu asesoru se faca bine cand scr ie pen t ru publicu se descrie luc rur i l e p re ­cum s'au i n t emp la tu si se nu fia nn i l a t e ra lu . E s p r e -siunile d e n s u l u i : „Nu sciu ce a fost pricin'a acestei in-templări" . . . Nu e treb'a mea cum s'a intemplatu. I-mi ajunge atâta, că faptulu e complinitu si inca tocmai pre­cum se povesti" espressiuni le aces te dicu — semena a a r o g a n t i a si a nepăsa re facia de a l tu dea-prope a lu seu, ceea-ce — mai ver tosu cand lu-vor-besce in publicu — a r t r ebu i se nu fia nici macaru la unu omu de r endu necumu l a u n u asesoru consis­to r ia lu .

„Intemplarea" deci a fost asia, câ conferint iele s 'au convocatu pe 18 respect , pe 19. Uctobre . E u sciindu câ omenii de pe aicia ch ia r la 18 si 19. Oct . p leca la t e rgu lu A r a d u l u i cu pome, cu v ina r su si cu a l t e p roduc te locali , e r a i n t r e aceş t i omeni sun t mu l ţ i preoţ i , câ ţ iva inve t i a to r i , d a r mai ve r tosu f run taş i i poporului , fara de car i conferint i 'a n ' a r fi fost completa ; de a l t a p a r t e sciindu g r e u t a t e a , cu ca rea omenii din ppb i t e r a tu lu Ienopolei ca le torescu l a Ienopolea , unde erâ convoca ta conferint i 'a acelui t r a c t u (câci sp re o r i en t a r ea On. Pub l i cu cau t ă se deslusiescu, câ comu­nele din pp re sb i t e r a tu lu Ienopolei t o t e s u n t ma i aprope de B u t e n i de câ t de Ienopolea si câ dela Iosas iu-Zimbru-Dulce le pana l a Ienopolea e cale mai de o di si inca pes te Buteni , as i jderea si din ce le la l te comune cu ascep t iunea Reps igu lu i — cand caleto-resce cineva la Ienopolea , c a u t ă se t r e ca au- p r in Bu ten i , au pr in Sebisiu si Sebis iulu e cale numai 20 minu te dela B u t e n i ; — din aces te cons iderante am in t r even i tu la P r e a S a n t i ' a S a D lu Episcopu ca se se invoiesca, ca conferint iele se se imbine i n t r ' u n ' a si acest 'a se se t i ena in B u t e n i ca in loculu cen t ra lu , precum s'a facutu a s t a si in anu lu t r e cu tu , e ra t e r -minulu se se s t r ă m u t e pe dupa t e r g u l u A r a d u l u i .

P r e a S a n t i ' a Sa s'a invoi tu si m 'a i n sa r c ina tu a convoca pe t e rminu mai po t r iv i tu confer int i 'a ]a Bu ten i , e ra despre t e rminu se-lu incunoscint iezu de t impur iu . I n t r e v e n i r e a acés t ' a credu cà nu invede-réza nepăsa re c a t r a ch iamare nici nesupune re c a t r a cei mai mar i , ch ia r din con t r a — p e n t r u c à voiamu ca confer int i 'a se fia dupa cum se cade, ca se-si a ibe r e s u l t a t u l u dor i tu , a m aflatu de bine a se s t r a m u t a t e rminu lu .

E u me t emeamu de c r i t i ca publ icului tocmai dèca l ă sam sè se t iena confer int i 'a ia t e rminu lu pres-scrisu in eercular iu , in p r im 'a l ineea me temeamu, cà dni i comisar i vor se me invinovat iésca cu nepă­sa re facia de causa , dèca la confer int ia s 'ar fi pre-s en t a tu numai pu t in i d in t r e cei ch iamat i ; dèca nu e ramu p e t r u n s u de m a r e a i n semne ta t e a confer int ie i , nu-mi faceamu de luc ru ci o l a samu se decurgă , dupa cum v a decurge.

I n t r e v e n i r e a la P r e a San t i ' a S a o facusemu i n Sibiiu, unde dela 4 pana la 10. Octombre am s t ă t u la s iedint ie le consis tor inlui me t ropo l i t anu ; i n d a t a dupa sosirea mea acasă m'am pusu in cont ie legere cu uni i p reo ţ i din ambele t r a e t e , si amu pusu ter ­minulu conferintiei pe 28. Octombre de abia inse am spedi tu convocări le , cand am p r imi tu dela P r e a San­t i ' a Sa, cà pe aces tu t e rminu de 28. Octombre este convoca ta p reo t imea la a d u n a r e a pen t ru fondulu pre-otiescu ; si deci dlu asesoru fia bunu si insemne, cà nu din nepăsa re facia de oficiu ci ch ia r pen t rucà me in t e r e samu a t â t de conferint ia câ t si de a d u n a r e a g e n e r a l a a preot i loru , si é ras i nu din nesubord ina re facia de supe r io r i t a t e ci tocmai din con t ra — ca se-mi a r a t u supunerea — am s t r a m u t a t u de nou t e rminu lu conferintiei — nu mai de p a r t e pe câ t din 28 pe 30. Octomvre , ca astfel iu se pociu p a r t i c i p a si la a d u n a r e si la confer int ia , p recum adecă s'a si i n t emp la tu , cei-ce au fost d impreună cu mine, m a u ved iu tu ; in insnsi cercular iu lu de convocare alu con­fer int ie i (spedi tu p e n t r u fia-care oficiu paroch ia lu din ambele p p b i t e r a t e — deschi l in i tu) am l e g a t u l a in im'a preot i loru si i nve t i a to r i lo ru ca la confer in t ia negres i tu sè se presentedie . Despre s t r ă m u t a r e a făcuta mi-am t i enu tu de s t r ensa de to r in t i a a incunosc in t iâ p r e P r e a San t i ' a Sa Domnulu Episcopu (se fiu scu-s a t u pen t ru cà me provocu de a t â t e -o r i ) , era epistol 'a am immanua t 'o unu i t e n e r a in t e l igen tu bine cunos-cutu, care le avea ca le spre A r a d u , si p r e carele — p e n t r u u rgen t i ' a causei t a r e l 'amu roga tu , ca i n d a t a dupa sosirea densului l a A r a d u , ceea-ce e ra se fia la 15. Octombre, cand adecă d ina in t ea ochiloru mei a p l eca tu la d rumu sè se presentedie cu epistol 'a nain-t e a P r e a Sân t i e i Sale , deci eu e ramu odihni tu in consei int ia cà tò te le-am facutu dupa cum numa i s 'a po tu tu mai bine. Tene ru lu inse a p r e s e n t a t u epis tol 'a numai l a 19. Octombre si de aci a fost, cà dni i comi­sa r i au ven i tu la faci'a locului si au da tu de „usi incinse." I i -am roga tu inse pre ambii , ca pre 30. Octombre se binevoiésca a aduce puc in t i ca j e r t f a d'a ma i escurge oda tă la noi si mi-au promisu, cà vor n isui spre acést 'a de vor po tea ; i i-am a s t e p t a t u , p a n a l a g a r a am iesi tu in ca lea loru, — n 'au ven i tu .

Astfel iu s t a luc ru lu ; nepăsa rea , nesubord ina rea , de car i v iséza dlu asesoru, s u n t numai deduct iuni din premise ne în temeia te si din cupr inder i un i l a t e r a l i .

Confer in t i ' a de a l t m i n t r e a s'a t i enu tu l a 30. Octombre . A u p a r t e c i p a t a vr 'o 4 0 p reo ţ i si t o tu cam a t â t i i nve t i a to r i , in te leg in t i i mireni t o t i càt i i i -avem si m u l t i p l u g a r i din locu si din p reg iu ru . Conclusele

le-am adusu dupa cum ne-a l u m i n a t u Dnchu lu S a n t u si c redu câ Venerab i l e l e Consis tor iu va afla si in ele — ca si i n t r a l t e l e — deca nu ceva luc ru mare , celu pucinu b u n a v o i n t i a si zelu d 'a indemnâ poporu lu romanu spre unu pasiu i na in t e !

Astfel iu „s'a i n t empla tu . " C. Gurbanu.

Cassa pentru ajutoriulu scoleloru rura le (poporale.)

Minis t ru lu i n s t ruc t iune i publice in Român ia , D lu P . S. Aure l i an , a e l abora tu unu proiec tu de lege care a re de scopu inf i int iarea unei anume casse p e n t r u a ju tor iu lu scoleloru ru r a l e , care neg res i tu se va vota câ t mai cu rându de corpur i le leg iu i tore . P r o i e c t u l u se cupr inde in u rmă to r i i a r t i c o l i :

A r t . 1. Se iufîintieza iu Bucuresc i sub numi rea de Cassa pentru ajutorulu scoleloru rurale, o i n s t i t u t i u n e cu scopu de a pr imi si a admin i s t r a to t e dona t iune l e ce se voru face p e n t r u p ropăş i r ea scoleloru r u r a l e .

A r t . 2. Casa p e n t r u a ju to ru lu scoleloru r u r a l e este persona jur id ica cu d rep tu lu de a pr imi l ega tu r i si d o n a t i u n i , conform iegei civile.

A r t . 3. A d m i n i s t r a t i u n e a avere i casei scoleloru se inc red in t i eza unu i consiliu de admin i s t r a t i une si de sup raveghe re , compusu din : min i s t ru lu ins t ruc t iu ­nei publice, ca p r e s i e d i n t e ; g u v e r n a t o r e l e Bancei na ţ iona le ; rec tor i i un ivers i t a t i lo ru ; p res ied in te le A c a ­demiei romane si d i rec to ru lu Casei de depuner i , con-semna t iun i si economie.

A r t . 4. Consil iulu v a admin i s t r a averea casei scoleloru dupa prescr ip t iuni le legei de comptab i l i t a t e a S t a tu lu i .

Sub nici u n u cuven tu eiu nu po te se dea a l t a d e s t i n a t i u n e ven i tu r i lo ru acestei case, de c â t aceea ce v a fi h o t a r i t a de c a t r a dona to r i .

A r t . 5. B u n u r i l e imobile dona te casei scoleloru nu se po tu ins t re ina sub nici unu p re t ex tu , er ave rea mobi la se v a preface numa i in efecte a le S ta ­t u lu i , sau g a r a n t a t e de S t a t .

A r t . 8. T i t l u r i l e de p r o p r i e t a t e si efectele case" scoleloru se vor p ă s t r a la Casa de depuner i , consem­n a ţ i uni si economie.

A r t . 7. B u d g e t u l u casei se va supune in t o t anu lu l a ap roba rea consi l iului min is t r i lo ru de c a t r a min i s t e ru lu ins t ruc t iune i publice, er corupturi le de ges t iune se vor supune î n a l t e i cu r ţ i de comptur i .

A r t . 8. I n fie-care anu, consi l iulu de adminis ­t r a t i u n e si de supraveghere , va supune p i n t r u ' n u r apo r tu specialu, la cunos t in t i a M. S, Rege lu i si a Corpur i lo ru legiu i tore , s t a r e a financiara a casei, i n t r e b u i n t i a r e a ven i tu r i lo ru si r e su l t a t e l e produse . .

A r t . 9. Nimeni nu este in d r e p t u se schimbe scopulu aceste i i n s t i t u t i un i , nici se o incorpereze cu averea si servici i le S t a t u l u i sau a-le vre-unei a l t e i n s t i t u t i u n i .

A r t . 10. Unu r e g u l a m e n t u de admin i s t r a t i une publ ica va de t e rmina modulu de ap l ica re a lu legei de fa t i a.

Min is t ru lu cu l te loru si ins t ruc t iune i pub l ice , P. S. Aurelian.

La Uni ie facia a l a t a l i n i suplemenîu le % cóla.

y. m

Snplemeutu la „BISERICA si SGuL'A." I r . 48. M l YI — 1882.

Nr. 8091/966 scol.

Tuturoru p. t . inspectori de scole. Venintlu la eunosc in t i ' a aces tu i consis tor iu câ

uni i p r epa rand i si teologi abso lu ţ i pe t recu fara ocu-pa t iune , er a l ţ i i si-ar fi. a lesu a t a r i ocupa t iun i , car i n u convinu bine cu ch i amarea de inve t i a to r i si de p reo ţ i la ca r ea aspi ra , p re cand de a l t a p a r t e unele s t a ţ i u n i inve t ia toresc i din l ips ' a de p r e p a r a n d i sun t ocupate de n e p r e p a r a n d i , era unele parochi i sun t de ani v a c a n t e e i a s i din l ips 'a de r e c u r e n ţ i : deci avendn in vedere câ a t a r i p r epa rand i si clerici , in asemine caşur i de l ipsa au de to r in t i a a-si pune serv i t ie le loru in folo*mlu B i s e r i c e i : i-provocamu p a n a in 30 de dile se se ins inue aici, câ se li-se incred in t ied ie una ori a l t a s t a ţ i une v a c a n t a , câci la din con t r a se vor con­s idera de neascu l t ă to r i si se vor t r a c t a ca a t a r i .

Aradu , din s iedin t i ' a cons i s to r ia la t i e n u t a in 18. Noemvre , 1882.

Ioanu Metianu. m. p . Episeopulu Aradulu i .

D i v e r s e . * Uini p r e m i u d e 5 0 , 0 0 0 franci. Academia de

sci int ie din P a r i s u a p r im i t a comun ica t iunea despre h o t a r î r e a l u a t a de min i s t r a lu i n s t ruc t iune i publice, ca re ficseza condi t iuni le p e n t r u o'btienerca premiulu i Vol ta . Aces tu premiu in va l6re de 50,000 fr. s'a in-s t i t u i t u pr in dec re tu lu de la 11. Iun iu 1882, in favo-r e a auc to ru lu i care v a idescoperi mij loculu cum elec­t r i c i t a t e a a r pu t ea fi i n t r e b u i n t i a t a cu economie in ap l ica ţ iun i le u r m ă t o r e ; că ldura , lumina , ac ţ iune hi-mica, pu t e re mecanica, t r a m i t e r e a depesieloru, t r a t a ­r e a boleloru. P r e m i u l u V o l t a v a fi dece rna tu in 1887. Concursulu deschide la 30. Iun iu din acelaş i anu . Savan ţ i i d in to te t ie r i le sun t admişi a concura.

* Caus'a ploiloru torenţiale. Sc i ţ i l a ce se po tu a t r ibu i ploile t o ren ţ i a l e ce au ban tu i tu si ban-tue chiar acum unele s t a t e ? U n u membru a lu Aca­demiei de sc i in t ie d in Pa r i su , d. F a y e , s'a insarc i -n a t u d'a explica aces tu fenomenu. I n g iu ru lu sore lu i se mişca acum numerose comete, care — dupa mv< -t i a tu ln academicu — facu o consumare abus iva de r aze solare, in pagub ' a p lane te i nos t re . D 'ac i unu siru de inunda t iun i , de deluvie . D . F a y e as icura apoi câ i n t r ' u n u vi i tor iu destulu de ap rop ia t a , vom avea nea junsur i si mai g r a v e . Deca cometele de care e vorba — si acestu ş u n c t u e unu lu din acelea care t r e b u e se intereseze pe bă rba ţ i i din to te t i a r i l e , deca as t re le care g r av i t ed i a to tdeuna mai numerose in giu­ru lu sorelui vor u r m a d'a absorbi ca ldur 'a solara , pa-mentu lu rac indu-se t rep ta ţ i i , va ajunge i n t r ' u n u t i m p u r e l a t i vu scu r tu a numai p.roduce nimicu. Nenoroc i ţ i i locu i to r i a i sferei nos t re desmosteni te vor fi astfelu reduşi a mur i de fome si frigu. In sfarsitu, rostogo-l indu-se intr 'unu spa ţ iu neech i l ib ra tu si des ier tu pa-

-meutulu se va duce se u rmeze nisce orbi te fan tas t ice . •Ce mai r emane acum din vechea credinţ i a câ come­te le anunt iau producerea imbe l s iuga ta a viilor.u. A c u m , cometele — d u p a d. F a y e — a n u n t i a nu imbels iuga-r e a vii lorn, ci ploi si er ploi . (Cur. Rimnic.)

* Comitetulu societăţii a c a d e m i c e „ Rom ani a-Juna" a r e onore a aduoe l a cunoscint ia Onora tu lu i Pub l icu romanu, ca in curendu v a apă rea A l m a n a -•chulu seu, care pe l a n g a mai mul te scr ier i a-le celoru

mai i luş t r i l i t e r a ţ i r oman i v a conţ ine si o A l e g o r i e de A u g u s t a n o s t r a ser i i tore „Carmen Sy lva . " A p e -l amu la mar in imosulu sprijinii a lu Pub l i cu lu i romanu , câci ven i tu lu c u r a t u alu aces te i publ ica ţ i i es te men i tu p e n t r u „România - Juna . " — I n cu rendu vom avea onôre a t r i m i t e L i s t e l e de abonamen tu . Viena , in 6 Decemvre 1882. P e n t r u comite tu : P re s iden tu , P o p a s u . I . T . ftîera, secret .

* Noua biblioteca româna Nr . 14. S u m a r i u . D i n a i n t e a Gr iv i t ie i , novela i s tor ica de Vi rg i l iu Oni-t iu , (cont inuare) ; George Noe l Gordan , L o r d B y r o n , schi t ia b iograf ica ; N o ţ i u n i de es te t ica (con t inuare ) , Colomba, novela de P r o s p e r Mérimée, R o m â n i i din M a c e d o n i a , Thessa l i ' a , E p i r si T h r a c i ' a (cont inuare . ) V a r i e t ă ţ i , P e t r e a Pep lea , p a r e n t e o r ig ina lu de A .

| Vla icu , Vrabi 'a e tc . I l u s t r a t i u n i : M o r r a, S i n a i ' a , desemnu or ig ina lu p e n t r u foia. Aces tu n u m e r u s 'a espedia tu numai la cei c a r e au t r imisu bani i de a-bonamentu .

Doctorulu in medicina

I. N. AUERBACH fostu medicii alu statului romanu si acum cu pen­siune rémunérât^ autorulu opidui „IL/dlecLÎ-

C Î î l * 3 < l e g r a l a " in romanesce, s'a mutatu cu locuinti'a la Aradu, strad'a Forai, Nrulu 7. (cas'a contelui Nâdasdi), unde inainte d e amédi delà 8 pana la 1 0 . , si dupa amédi dela 3 pana la 4 ore ordina si consulta.

P r i m e s c e a s u p r a - s i s i y i s i t e pe l a lo cu in ti e l e on, pa ti en ti. M Pentru eeî lipsiţi de medilôce gratis. —

3 3 - u . l e t i n r a e t e o r o l o g i c - a .

Diu^a. Lun'a. P r e s s i u n e a a e r u l u i

T e m p e r a ­t u r a Ceriulu

Sâmbăta 2. Dec. 756-5 mm. 9 o R. piste

Dumineca 3. „ 761 7-2 „ noru

Luni 4. .„ 761-8 „ 4-1 .„ senina

Marti 5. „ 755-2 „ 4-7 „ ploe 1

Mercuri 6. „ 751-5 „ tî-8 „ r » : ] Joi 7. „ 756-5 „ 5-1 „ oMusu :

Vineri 8. 759 „ 8-3 „ - [

ploe j

N r . 387.

Edictu P r i n care le se provoca A m a l i ' a P o p o v i c i u

n ă s c u t a Selck, soci 'a inve t i a to r iu lu i Georgiu Popovic iu diu Buten i , ca rea si-a pa r a s i t u p re leg iu i tu lu seu bar­b a t a eu necredint ia , ca p a n a in t e r in inu de unu anu, si o di sé se infat iosieze îna in tea scaunulu i pro to-p r e s v i t a r a i u alu Lipovi i , spre a se j u d e c a cu numi tu lu seu b a r b a t u ; a l t cum si f a rà de dens 'a se va j u d e c ă iu sensulu ss. Canone .

L i p o v a 1. Noemvre 1882. Ioanu Tieranu, m. p.

protopresviteru.

C o n c u r s e . P e n t r u depl in i rea pos tu lu i v a c a n t u de proto-

p resv i t e ru a l u Siriei, se eserie p r in aces t ' a concursu cu te rminu pana la / . /anuar/u cal. vechia 1883. Veni t e l e i m p r e u n a t e cu aces tu postu s u n t :

I. din parochia :

1) o sessiune de pamentu a ra to r iu , 2) dela fiaeare casa cu câ te */4 de pamentu ,

câ te un ' a mesura de bucate ; dela casele fara p a m e n t u câte o j u m e t a t e de mesura de buca te ,

3) s tolele î n d a t i n a t e dela 240 de case ;

II. din protopresviteratu :

1) dela fiaeare cununia din t r a c t u câ te 2 fl. v. a. 2) 5 mesur i de buca te dela fiaeare p reo tu din

t r a c t u , 3) spesele cancelar ie i se acoperu de c a t r a comu­

nele t r ac tu lu i -R e c u r e n t i i au a-si subs te rne recurse le loru in

t e rminu lu a r e t a t u mai sus subscr isului comisar iu consis tor ia lu Augus t in Hamsea , asesoru la consisto-r iu lu din A r a d — a l a t u r a n d u documente despre aceea ck s u n t b inemer i ta ţ i p re t e r e n u i u bisericescu si sco-la r iu , mai depa r t e despre absolvi rea s tudie loru gim-nas ia l i cu depunerea esamenului de m a t u r i t a t e , p re ­cum si despre absolvi rea sc ient ie loru teologice.

P r e f e r i n t i a vor ave acei r ecuren ţ i , car i vor docu­men ta , câ pre l anga s tudie le g imnas ia le si teologice au abso lva tu scient iele jur idice , seu filosofice ; de sene in t ie legendu-se câ propresv i te r i i aîesi dela 1873 incoce s u n t scu t i ţ i de a documenta aces ta cual if icat iune.

Si r i 'a , in 25. Noemvre 1882.

Comite tu lu paroch ia lu .

In contielegere cu mine: A u g u s t u l H a m s e a , m. p. asesoru consist, ca comisariu consist.

Conformii îna l te i o rd ina t iun i a P r e a s a n t i e i Sale, Domnulu i Episcopu diecesanu din 22. Noemvre a. c. N r . 3255. se deschide concursu pent ru ocuparea vacan te i parochi i din comun'a Secas/'u. p ro top . Lipovi i , cu t e r m i n u p a n a ia 27. Decemvre a. c. in carea di se va t i ene si a legerea .

Emolumin te l e s u n t : U n a sesiune de pamentu , seu 30 jugere . I n t r a v i l a n u l u 1 / 2 j uge ru . S to la înda t i ­n a t a . Birulu dela 100 case in buca te .

Dor i tor i i de a ocupa aces ta parochia sun t av isa t i recurse le sale i n s t r u a t e in sensulu s t a t u t u l u i organicu a-le adresa subscrisului la L ipov 'a precum si-a se p re sen ta in vre-o dumineca seu se rba to re in biser ica pen t ru a-si a r e t â d e s t e r i t a t e a in c â n t a r e , o r a to r i a , si t ip icu.

L i p o v ' a 24. Noemvre , 1882.

Ioanu Tieranu. Protop.

P e n t r u s t a ţ i unea inve t ia toresca din comun'a Salageni, ppb i t e r a tu lu B . Ineulu i , se publ ica concursu cu t e rminu de a legere pe 12. Decemvre st. v. a. c.

Emolumin te l e sun t : a) in bani g a t a 100 fl. b) 8 cubule de buca te g r âu si cucuruzii , c) 8 s t angen i de lemne din care se v a incaldi si seol'a, si in fine locu in t ia l ibera cu g rad ina de legumi.

Dor i to r i i de a ocupă aces t ' a s t a ţ iune , se vor p resen ta in vre-o Dumineca seu se rba tore , l a s t ' a

Biser ica p e n t r u a-se face cunoscuţ i poporului , e r a re­cursele i n s t r u a t e normat ive loru prescrise, si ad r e sa t e comi te tu lu i parochia lu , le vor t r i m i t e subscr isului inspectore scolaru, p a n a l a 9. Decemvre in Chisineu.

Sa lagen i , 18. Octomvre 1882.

Comi te tu lu parochia lu .

In contielegere cu: l o a n u C o r n e a , m. p. inspectoru scol.

Concursu pen t ru depl in i rea vacante i par . de clas 'a a I l I - a din comun'a Salageni, p p b i t e r a t u l u B . Ineulu i , cu t e rminu de a legere pe 12. Decemvre st. v. a. c.

Emolumin te l e sun t : a) 1 / 2 Sessiune pamentu a-r a t o r i u cu 2 cânepis te , b) deia vQ Nr . de case câ te u n ' a mesura c u c u r u z i i s fa rmatu , c) cor te lu e s a r e n d a t u cu g rad ina , si in fine stolele î n d a t i n a t e preot iesci . Dor i to r i i de a ocupa aces t ' a pa roch ia sun t poftiţ i î na in t e de a legere in vre-o Dumineca seu Se rba to r e a-se p resen ta in s t ' a Biser ica pent ru a-se face cunos­cuţ i poporului , er recurse le i n s t r u a t e conform s t a t u ­tu lu i organicu, si ad resa te comite tu lu i parochia lu se le t r i m i t ă subscrisului p ro topresv i t e ru in Chisineu p a n a la 9. Decemvre st. v. a. c.

Sa lagen i , 18. Oc tomvre 1882. Comi te tu lu parochia lu .

In contielegere cu: l o a n u C o r n e a , m. p. protopresviteru.

Concursu pen t ru depl in i rea pos tu lu i inv. dela a I l - a scola confesionala romana or todocsa din comun'a Tautiu, i n spec to ra tu lu Agr is iu lu i , p p b i t e r a t u l u Sir ie i , comit. A r a d u cu te rminu de a legere pe 19. Decemvre adecă pe Dumiuec ' a îna in tea nascer i i lu i Chr is tosu a. c.

Emolumin te l e anua l i sun t ; 1) in ban i g a t a 220 fl. v. a. 2) 12 orgi i de lemne din care a re a-se in­caldi si scola, 3) Spese de confer int ia 7 fl. 50 cr. v. a. 4) Dela i nmormen ta r i unde va fi pofti tu 50 cr. 5) Cuar t i ru l iberu cu g r ad ina de legume.

Recur in t i i la acestu pos tu au a produce : tes t i ­moniu despre abso lvarea i n s t i t u tu lu i pedagogicii , a-t e s t a t u despre p u r t a r e a mora la , despre ocupa t iunea de pana aci, ca r t e de bo tezu câ s u n t de re l ig iunea or todocsa si se se presen teze la biserica pen t ru a-se recomendâ in cele r i tua l i . Recurse le astfeliu ins t ru­i te se vor t r i m i t e inspec toru lu i concerninte in Sicui 'a per Boros-Jeno pana l a 19. Decemvre a. c . Cei ca tes t imoniu de cualif icat iune vor fi preferi ţ i .

Comi te tu lu parochia lu . In contielegere cu mine: F i o r i u n u S l o n f i ' a , m.p. inspec­

toru scolariu.

Conformii decisului Consis tor ia lu dto 20. Octobre , a. c. Nr . 2753. si conform decisului s inodului paro­chialu din Micalac'a, dto 18/30. Iu l ie 1832. de sub N r . 4. pr in aces ta se escrie concursu pe postulu inve-t i a to rescu dela scóla din Micalac 'a c las 'a I . cu ter­minu de a legere pe 27. Decembre st. v. 1882.

D o t a t i u n e a î m p r e u n a t ă cu aces tu postu este : a) I n ban i ga ta 220. fi. v. a. b) 1 / 4 p a m e n t u cu 3 juge re compet in t ia de pasiune — p a m e n t u a r a to r i u de clas 'a I . ci 28. me t r i cubuci lemne de focu, din car i e a-se inca ld i si scóla, d) P e n t r u sc r ip tur i s t i ca 5 fl. la anu. e) Cor te lu cu g rad ina .

D e l a recuren ţ i se recere ca se produca a t e s t a t e despre acea, câ au absolva tu pe l anga cursur i l e pre-pa rand ia l e celu pu t i enu 4. clase g imnasia le . si ca au depusu esaraenu de cualif icat iune pedagogica, precum si din l imba mag ia ra .

Se mai r ece re dela r ecu ren ţ i , ca p a n a in d iua a legere i se se p res in te Ia s. b iser ica pen t ru de a-si a r e t a d e s t e r i t a t e a in can tu si t ip icu .

Alesu lu îsi va ocupa pos tu lu seu cu i ncepu tu lu anu lu i şcolar iu 1883/4.

Recur se l e astfeliu ad jus ta te sun t a-se t r a m i t e p a n a in 26. Decembre a. c s t . v, Reverendiss imulu i D o m u u admin i s t r a to ru p ro topresb i t e ra lu si inspec toru de scole Moise Bocs ianu in A r a d u .

Micalac 'a , din s iedint ia comi te tu lu i pa roch ia lu t i e n u t a l a 2 1 . Novembre 1882.

Comi te tu lu pa roch ia lu . In contielegere cu mine: Moise B o c s i a n u , m. p. insp. scol.

P e n t r u dep l in i r ea parochie i v a c a n t e de c las 'a a dou 'a din comuu'a Apateu, in P r o t o p r e s b i t e r a t u l u Chis ineului se escrie concursu cu t e r m i n u de a legere pe Dumineca din 16 lanuariu st. v, 1883.

E m o l u m i n t e l e i np reuna t e cu aces t a parochie s u n t : una j u m e t a t e sessie de pamen tu a ra to r iu , b i ru lu u sua tu , si s to le le conform normei s to l a re a p r o b a t e de vene rab i lu lu Sinodu epa rch ia lu sub N r u l u 210. din 1877.

Dor i to r i i de a ocupa aces ta parochie , au a-si subs te rne recurse le loru i n s t r u a t e conform prescr ise-loru S ta t . Org . si a R e g u l a m e n t u l u i pen t ru parochi i , si ad r e sa t e Comi te tu lu i parochia lu din A p a t e u , p a n a in 10. l a n u a r i u 1883. la subscr isn lu p ro topresb i t e ru t r a c t u a l u in Chi t ighazu ( K e t e g y h â z a ) .

D a t u , in Ch i t i ghaz , l a 25 . Noem. 1882.

Petru Chirilescu, « pro topresb .

Concursu p e n t r u v a c a n t a parochie g r . or. r o m a n a din opidulu Vinga, i n d i e s t r a t a cu o sesie pa rocb ia l a de 30. j u g e r e p a m e n t u a r a t o r i u ce pote aduce unu ven i tu anua lu de 600—700 fi., cu î n d a t i n a t e l e s tole si c u a r t i r u l i be ru preot iescu cu 2 chilii , 1. cuina, 1, cămara , si 1. gra jdu (s ta logu) in valore a n u a l a de 200 f i , obser-v a n d u : cunica parochuiu va p u r t a spesele r e c e r u t e cu ocasiunele r e p a r a t i u n e l o r u casei parochia le sub t i m p u l u folosirei, — si cu spera t ivu lu ajutoi ' iu dela fondulu preot iescu ; si as ia pe l a n g a unu ven i tu de pes te 800 fi. spe ra t ivu anualu , prin aces ta in urma­r e a decisului Consis tor ia iu Nr . 2829/1882. B. — se escr ie concursu pana in 2lanuariu c. v. 1883. c â n d v a fi si a legerea , ca pe pa roch ia de clasa I . pana cand r e c u r e n ţ i i au a se p r e s e n t a in biser ica spre a a r a t a d e s t e r i t a t e a loru in cele r i t ua l e , si a subs te rne cu 2 di le mai n a i n t e recursur i l e p ro topresb i t e ru lu i t r ac ­t u a l u Meletiu Dreghic in , in Timis iora .

"Vinga, la 2 1 . Noemvre . 1882.

Comi te tu lu paroch ia lu .

In contielegere eu mine : Mei el in D r e g h i c i u , m. p. prot. Tim

P e n t r u parocb i ' a de s lasa I I I . din comun'a La/a-sintiu, ( P r o t . L ipove i ) se escrie concursu cu t e r m i n u de a legere pe diu 'a de 19. Decemvre, a. c. st. v. in care di va fi si a l ege rea .

D o t a t i u n e a i m p r e u n a t a cu aces ta pa roch ia e : a) folosinti 'a a 17. jugere de p a m e n t u e s t r av i l anu afara de 12. j u g e r e tufisiu la deiu. b) V e n i t u l u sto-la ru . c) B i ru lu dela 130 case in cucuruzii de la unu N r . cu p l a t i u i n t r e g u o mesura e ra de la o casa cu 7 8 p l a t i u xj% mesura .

Teolog i i ca r i dorescu a competa l a aces t a pa ro ­chia se-si t r a m i t a recurse le loru P . On. D . P r o t o ­p resb i t e ru Ioauu T i e r a n u , in B . L ippa , p a n a in 17. Decemvre a. c. s t . v. si se se p r e s in t e in vre-o Dumi­neca sau se rba to re in s. b iser ica din locu sp re a-si a r e t a d e s t e r i t a t e a in o ra tor ia , c â n t a r e si t ip icu.

Comi te tu lu paroohia lu . Cu scirea mea : I o a n n T i e r a n u , m. p. Protop.

P e n t r u paroch ia de clas 'a I l I - a din comun'a Bacamezeu, p ro top resb i t e ra tu lu Lipovi i , se escrie con­cursu cu t e rminu de a legere p a n a in 27. Decemvre a. c. in care di se va t i n e si a l ega rea .

D o t a t i u n e a i n p r e u n a t a cu aces ta parochie : a) 32 juge re de p a m e n t u , si g r a d i n a p a r o c h i a l a ; b) ven i tu lu s to la r iu ; c) b i rulu in cucuruzu dela 100 case, si adecă dela unu numeru cu p la t iu i n t r egu o mesura , dela o casa cu j u m e t a t e p la t iu 1 / 2 de mesura .

Dor i t o r i i de a ocupa aces t ' a pa roch i a se-si t r i ­m i t ă recurse le sa le 0. D . P ro topopu I o a u u T i e r a n u in B . L i p p a p a n a in 24. Decemvre a. c. st . v. si se se p re sen te in vre-o Dumineca seu se rba to re in bise-ca spre a-si a r e t â d e s t e r i t a t e a in o r a to r i a c â n t a r e si t ip icu .

Bacamezeu , 20. N o e m v r e 1282. Comi te tu lu paroch ia lu .

Cu scirea mea I o a u u T i e r a n u , m. p. protop.

In sensulu concesiunii V. Consis. d iecesanu din Caransebes iu d a t t . 13. Noemvre a. c. Nr . 1121. B . se deschide concursu pre pa roch ia g r . or. rom. de c las 'a I l - a din Jebeliu, comit. Timis iu , p r o t o p r e s b i t e r a t u l u Jebe l iu lu i , cu t e rminu lu p a n a l a 26. Decemvre a. c.

Emolumin t e l e cu aces ta parochia s u n t : a) U n a sesiune p a m e n t u a r a t o r i u si comasa tu de a I l - a s i a I l I - a clasa, cons ta t a re din 33 j u g e r e . b) U n u p la t iu pa roch ia lu de 1/ s, j u g e r u . c) S to la i n d a t i u a t a dela 164 case.

Dor i to r i i de a ocupa aces t ' a parochia sun t pof­t i ţ i ca r ecu r su r i l e loru i n s t r u a t e conformu s t a t . org. b i s . si r egu l amen tu lu i pen t ru parochi i se le adresedie Comi te tu lu i parochia lu , si se le subs t e rna P r e a On. Domnu protopopu A l e s a n d r u Ioanovic iu in J ebe l i u .

D e l a r ecuren ţ i i se poftesce a-se p r e s e n t a in u n ' a din Duminec i seu se rba to r i in s a n t ' a biserica, p e n t r u de a-si a r e t â d e s t e r i t a t e a in c â n t ă r i si in cele pas to ­r a l e . Recur se l e celoru ce nu se voru p r e s e n t a nu se vor lua in cons iderare .

Din s iedin t ia comit, pa roch ia lu gr . or. rom. t ie ­n u t a in J ebe l i u la 2 1 . Noemvre 1882.

Comi te tu lu pa roch ia lu . Vasilie Ciuta m. p.

pres ied in te comit . p i r .

In contielegere cu Prea On. Domnu A l e s a n d r u l o a n o v i c u m. p. protopopu in J e b e l i u .

P e n t r u depl in i rea pos tu lu i i nve t i a to rescu v a c a n t u la seól 'a gr . or. din comun'a Bohaniu, p ro top . B . I n e -ului , se escrie concursu cu t e r m i n u de a legere pe 12. Decembre, st. v.

Emolumin te l e s u n t : 105 fi. 12 cubule b u c a t e 8 g râu , 4 cucurudiu, 12 s téngini lemne din care a re a se inca ld i si seól 'a, 3 holde de p a m e n t u a r a to r i u , c u a r t i r u cu g r a d i n a de legumi .

Bohan iu , 9. Oc tomvre . 1882. In contielegere cu : l o a n u C o r n e a , m. p. protop.

Venerab i lu lu consis tor iu epa rch ia lu a r adanu , cu i deeisulu seu din i l / 2 3 . Noemvre a. c. N r . 2982 B . | dec re t andu s i s t emisâ rea unu i pos tu de capelanii tem- j p o r a l u l a n g a morbosulu p r e o t u Georgiu Cbir i lescu | pa rochu lu din Chitichazu, in p ro top re sb i t e r a tu lu Chi-sineului , p e n t r u îndep l in i rea aceluia , cu aces t ' a se deschide concursu cu t e r m i n u de a lege re pe dumi-nec ' a din 19. Decemvre st. v. a. c.

Emolumin te l e s u n t : d i u m a t a t e din to t e benefi­ciile parochia l i , car i s t au : din o sessia de pamen tu e s t r av i l anu comassatu , b i ru lu si s tolele î n d a t i n a t e dela 216 case, si care beneficii t o t e l ao l a l t ă in pre-t iu lu mediu, se po tu sui pe p a r t e a cape lanu lu i anu-a lmin te l a 600 fi. v. a.

Ast fe l iu pa roch i ' a fiînd d e c las 'a pr ima, dela r e c u r e n ţ i se poftesce : ca se a iba tes t imoniu despre abso lv i rea a lo ru 8 c lase g imnas ia l i in modu r e g u l a t u , t e s t imoniu de m a t u r i t a t e si de calificatiune p e n t r u pa roch ia de c las 'a pr ima, — care tes t imoni i adnecsa t e c a t r a recurse le i n s t r u a t e in sensulu s t a t u t u l u i orga-nicu si a R e g u l a m e n t u l u i p e n t r u parochi i , p a n a in 15. Decemvre a. c , — ad re sa t e c a t r a comi te tu lu pa-roch ia lu din locu, au de a le suscerne l a p ro topres -b i t e r u l u t r a c t u a l u P e t r u Chir i lescu in K e t e g y h â z a , fiind pofti ţ i t o t o d a t ă r ecu ren ţ i i , ca p e n t r u de a-si a r e t â d e s t e r i t a t e a in cele bisericesci , p a n a la t e rmi -nu lu a legere i in vre-o Dumineca seu se rba to r i a se se presen teze l a S. Biser ica din locu.

Chi t ichazu , la 17. Noemvre 1882.

P e n t r u comite tu lu p a r o c h i a l u :

Mihaiu Ardeleanu, m. p. ;presiedinte.

In contielegere eu mîne: P e t r u C h i r i l e s c u , m. p . protopopu.

Conform ord ina t iune i Vene rab i lu lu i consis tor iu diecesanu d in 5 . Noemvre a. c. st . v. N r . 3031 se escrie concursu p e n t r u ocuparea pos tu lu i de inve t ia -to re dela c las 'a fetesca confesionala rom. g r . or. din Chesintiu, p p v i t e r a t u l u L ipove i , i n spec to ra tu lu T imi-siorei , cu t e r m i n u p a n a in 12. Decemvre a. c. st. v. cand v a fi si a legerea .

E m o l u m i n t e l e i m p r e u n a t e cu aces tu postu sunt: : 1) Sa l a r i u a n u a l u in bani g a t a 300 fi. v. a. 2) 6 met i g r âu , si 6 met i cucuruzu . 3) 8 orgi i de lemue din ca r i i s e v a inca ld i si scol 'a. 4) paus ia lu 5 fi. v. a. 5) Spesele de că lă tor ie la confer int ie le inve t ia toresc i 10 fl. v. 6) Cor te lu l iberu in localulu scolei cu Y 4

de j u g e r u de g r a d i n a p e n t r u legumi. Dor i to re l e de a ocupa aces tu pos tu inve t i a to -

rescu au a-si t r i m i t e recurse le sa le conform prescr i -seloru „ S t a t u t u l u i o rgan icu" comi te tu lu i pa roch ia lu l a ad res ' a DJui inspec ta re cercualu scolar iu Iosifu. G r a d i n a r i u in Seceani , pos t ' a V inga , p a n a l a t e rmi -nu lu prefiptu.

Ches in t iu , 11 . Noemvre 1882.

Comite tu lu pa roch ia lu .

Io contielegere cu mine: l o s i f G r a d i n a r i u , m. p. inspect. scl.

P e bas 'a decisului Vener . Consis t , gr . or. din Caransebes iu dto 12. Noemvre a. c. N r . 1105. B. p e n t r u depl in i rea parochie i v a c a n t e de c las 'a I l I - a din comun'a Birda, in t r a c t u l u pro topopescu alu J e -belului , se escrie concursu cu t e r m i n u de a l ege re pe 32. Decemvre st. v. a. c.

Emolumin t e l e s u n t : 1 sessîune p a m e n t u a r a t u r a si pu t i enu f îna t iu , b i ru lu preot iescu dela 80 de case de dupa p a m e n t u à 60 de oche de sessiune j u m e t a t e g r â u si j u m e t a t e cucuruzii , s to l 'a u s u a t a de p a n a aci , casa p a r o c h i a l a cu doua chilii si cu ce le la l t e t r ebu -incióse p r e l a n g a ea si cu */2 j u g e r u de g r a d i n a , c a t r a acés t ' a inca mai a l t a g r a d i n a de 1 / 2 j u g e r u , si 4 g ra ­dini (ogrăzi) afara .

R e c u r e n ţ i i au a-si t r imi t e pe t i t i nn i l e sale În­z e s t r a t e cu documinte le necesar ie conf. s t a t . o rg . si r e g u l a m e n t u l u i p e n t r u parochi i p a n a in d iu 'a de ale­ge re pă r in t e lu i p ro t . A l e s a n d r u Ioanovic iu in J e b e l u .

I n fine dela r e c u r e n ţ i se pofteşte a-se p r e sen t a in vre-o Dumineca séu se rba tó re l a s. bis. d in locu p e n t r u de a-si a r e t â d e s t e r i t a t e a in c a n t u si in cele p a s t o r a l e .

B i r d a , in 14. N o e m v r e 1882. Comi te tu lu pa roch ia lu .

In contielegere cu Dist. protop.

Se escrie concursu p e n t r u ocuparea pos tu lu i de i nve t i a t o r i u l a scó fa rom. g r . or . d in Drautiu, proto­p re sb i t e r a tu lu Sir ie i (Vilagos) cu t e r m i n u de a l e g e r e p r e 6/18. Decembre a. c. in c a r e di v a fi s i a legerea .

Emolumin t e l e i m p r e u n a t e cu aces tu pos tu s u n t u r i n a t o t e l e : in bani g a t a 120 fi. v . a. 10. cubule de buca te , j u m ă t a t e g r â u , j u m ă t a t e cucuruzu , o mete r mag i a de fânu in p r e t i u de 20 fl. v. a. 3 j u g e r e de p a m e n t u a r a t o r i u , 12 org i i d e lemne din care se va incaldi si scol 'a . 8 fi. v. a. p e n t r u conferint ia , cor te lu l iberu cu g r a d i n a p e n t r u l egumi si în fine dela inmor-m e n t a r i m a r i 40 cr. dela mici 20 er.

R e c u r e n ţ i i sun t av i sa t i a-si t r a m i t e recurse le subscr isului inspec toru de scóle în Vi lâgos , p r e g ă t i t e conform s t a t . o r g . s i a d r e s a t e comi t e tu lu i parochi­a lu p a n a l a d iua a n u m i t a .

C o m i t e t u l u pa roch ia lu . In contielegere cu mine : A t a n a s i u M e r ' a , m. p. Adm. prot

si inspectoru de sedie.

N e aprobandu-se a l ege rea de inve t i a to r iu la sool 'a g r . or. din comun'a Dezescî, in pro top . Lugo-siului , se escrie concursu nou, cu t e r m i n u p a n a in 5-lea Decemvre a. c. st. v. i n c a r e diua se v a face a-lege re noua .

Emolumin t e l e si condi t iuni le s u n t t o t cele pu­b l i c a t e in N r i i 3 1 . 32 si 33 . a fóiei „Biser ic 'a si Scól 'a" a. e.

Comi te tu lu pa roch ia lu . In contielegere cu D.. protop. si inspectoru scolarti.

I n u r m a r e a o rd ina t iune i Ven. Cons i s to r iu die­cesanu dto 5/17. A u g u s t u a. c. Nr . 1982/543. scol. pr in aces ta se escrie concursu p e n t r u dep l in i rca s ta-t iune i inve t i a to rese i d in Octu, p ro topop ia tu lu H a l m a -giului , cu t e rminu de a legere pe 28. Novembre.

Emolumin te l e a n u a l i s u n t : 184 fl. 5 orgii de lemne lung i , cua r t i ru l ibe ru si g r a d i n a .

R e c u r e n ţ i i s u n t av i sa t î r ecurse le p roved iu te co t o t e documinte le necesar i i ad re sandu- l e comi te tu lu i pa roch ia lu a-le t r a m i t e subscr i su lu i in H a l m a g i u .

Ociu, 8. N o v e m b r e 1882. Comi te tu lu i parochîa lu .

In contielegere ou mine l o a n u Ciroza, m. p. pro't.