ÎN VIZITÃ LA PRIETENI - old.cnt.mdold.cnt.md/romint/undp/down.php?fname=manual1/13-14.pdf ·...

14
84 13 LECÞIA 13 Limba mijloc de integrare socialã ÎN VIZITÃ LA PRIETENI I. VOCABULAR II. GRAMATICÃ Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a IV-a fãrã sufix Numeralele cardinale (20 – 90, 100, 1000) III. INTENÞII COMUNICATIVE Cum precizãm vârsta cuiva IV. TEXT-SINTEZÃ Poftã bunã! cald gustos rece a auzi a coborî a deveni a dormi a ieºi a invita a lua loc a ºti a veni ciorbã cuþit cuvânt farfurie furculiþã lingurã mâncare oaspete pahar poftã sarma scarã tacâm vizitã zgomot afarã de obicei nimic

Transcript of ÎN VIZITÃ LA PRIETENI - old.cnt.mdold.cnt.md/romint/undp/down.php?fname=manual1/13-14.pdf ·...

84 ÎN VIZITÃ LA PRIETENI 13LECÞIA 13

Limba – mijloc de integrare socialã

ÎN VIZITÃ LA PRIETENI

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

I. VOCABULAR

II. GRAMATICÃ

Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a IV-a fãrã sufix

Numeralele cardinale (20 – 90, 100, 1000)

III. INTENÞII COMUNICATIVE

Cum precizãm vârsta cuiva

IV. TEXT-SINTEZÃ

Poftã bunã!

cald

gustos

rece

a auzi

a coborî

a deveni

a dormi

a ieºi

a invita

a lua loc

a ºti

a veni

ciorbã

cuþit

cuvânt

farfurie

furculiþã

lingurã

mâncare

oaspete

pahar

poftã

sarma

scarã

tacâm

vizitã

zgomot

afarã

de obicei

nimic

85ÎN VIZITÃ LA PRIETENI13LECÞIA 13

Limba – mijloc de integrare socialã

VOCABULAR

Încercãm

1. Numiþi obiectele din imaginile de mai jos.

2. Spuneþi cum este:

bãutura pâinea apa cald rece

ciorba mâncarea sucul gustos

3. Priviþi persoanele din imagini ºi spuneþi ce fac ele.

Modificãm

4. Puneþi la plural cuvintele din propoziþiile de mai jos.

Model:Model:Model:Model:Model: Spectacolul este interesant Spectacolul este interesant Spectacolul este interesant Spectacolul este interesant Spectacolul este interesant

Spectacolele sunt interesante.Spectacolele sunt interesante.Spectacolele sunt interesante.Spectacolele sunt interesante.Spectacolele sunt interesante.

Paharul este curat. Strada este largã. Seara este rece. Cutia este mare. Elevul este

harnic. Profesorul este atent. Îngheþata este delicioasã.

Alcãtuim

5. Completaþi propoziþiile dupã modelul prezentat.

Model:Model:Model:Model:Model: Eu fac o propunere. Eu fac o propunere. Eu fac o propunere. Eu fac o propunere. Eu fac o propunere. ªi noi facem o propunere.ªi noi facem o propunere.ªi noi facem o propunere.ªi noi facem o propunere.ªi noi facem o propunere.

Eu cer o farfurie. ªi tu …

Eu beau un pahar de apã. ªi el …

Eu mãnânc o ciorbã. ªi ei …

Eu scriu un cuvânt. ªi ea …

Eu fac o vizitã. ªi voi …

Eu desenez o scarã. ªi el …

Eu beau o bãuturã. ªi ei …

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

I.

86 ÎN VIZITÃ LA PRIETENI 13LECÞIA 13

Limba – mijloc de integrare socialã

6. Citiþi dialogurile ºi alcãtuiþi dialoguri similare.

aaaaa bbbbb

– Unde merg ei azi seara? – Cine face mâncare?

– Ei merg în vizitã. – Bunica face mâncare.

– ªi voi unde mergeþi? – Cum este mâncarea ei?

– Noi mergem la un film. – Mâncarea ei este caldã ºi

gustoasã.

7. Rãspundeþi la întrebãri.

Aveþi apã rece? Ieºiþi seara la plimbare? Ce luaþi de la magazin?

Mergeþi astãzi în vizitã la prieteni? Ce aveþi în frigider? Cum este ciorba? Cine mãnâncã

supã?

GRAMATICÃ

Observãm

– IeºiIeºiIeºiIeºiIeºi afarã? – Unde coboricoboricoboricoboricobori?

– Da, iesiesiesiesies. – CoborCoborCoborCoborCobor la universitate.

– Dar cine nu ieseieseieseieseiese? – ªi ei coboarãcoboarãcoboarãcoboarãcoboarã la universitate?

– Vasile ºi Petru nu iesiesiesiesies. – Nu, ei nu coboarãcoboarãcoboarãcoboarãcoboarã la universitate.

PPPPPrezentul indicativ al verbelor de conjugarea a IVrezentul indicativ al verbelor de conjugarea a IVrezentul indicativ al verbelor de conjugarea a IVrezentul indicativ al verbelor de conjugarea a IVrezentul indicativ al verbelor de conjugarea a IV-a în -i f-a în -i f-a în -i f-a în -i f-a în -i fãrãrãrãrãrã sufixã sufixã sufixã sufixã sufix

Aplicãm

8. Completaþi propoziþiile.

Model:Model:Model:Model:Model: – Eu aud bine. – ªi tu auzi bine.– Eu aud bine. – ªi tu auzi bine.– Eu aud bine. – ªi tu auzi bine.– Eu aud bine. – ªi tu auzi bine.– Eu aud bine. – ªi tu auzi bine.

Dicþionar de contexte minime

un cântec

a auzi o melodie

un cuvânt

medic

a deveni ºef

prieteni

din casã

a ieºi în stradã

afarã

prietenii în vizitã

a invita o fatã la teatru

oaspeþii în casã

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

II.

Terminaþiile a dormi a veni a ºti a auzi a ieºi

– eu dorm vin ºtiu aud ies

-i tu dormi vii ºtii auzi ieºi

-e el, ea doarme vine ºtie aude iese

-im noi dormim venim ºtim auzim ieºim

-iþi voi dormiþi veniþi ºtiþi auziþi ieºiþi

– ei, ele dorm vin ºtiu aud ies

87ÎN VIZITÃ LA PRIETENI13LECÞIA 13

Limba – mijloc de integrare socialã

Eu vin acasã ªi el …

El iese din birou. ªi eu …

Tu ºtii lecþia. ªi el …

Eu invit oaspeþii. ªi tu …

Noi ieºim la balcon. ªi ei …

Ei ºtiu situaþia. ªi voi …

Noi invitãm prietenii. ªi ei …

9. Puneþi verbul din parantezã la forma cerutã de context.

Noi (a dormi) lângã fereastrã. Andrei (a ieºi) din birou. Voi (a veni) la medic. Ana ºi

Elena (a ieºi) afarã. Eu (a rãmâne) la bunici. Spectacolul (a începe) la ora ºase. Vasile (a

merge) pe jos. Muncitorii (a merge) la uzinã. Ea (a scrie) o frazã în caiet.

10. Completaþi propoziþiile folosind verbul cerut de context.

Filmul ___________ interesant. Conducãtorul _________ muncitorii la agenþie. Ghidul

_______ bine muntele. Fratele ________ târziu de la spectacol. Copilul _________ ciorba cu

lingura. Eu __________ prietenii la masã. Noi nu _________ tema pentru acasã. În fiecare zi

eu ________ la etajul trei. Cineva ________ pe scãri. Copilul _________ din casã.

11. Formulaþi întrebãri.

Model:Model:Model:Model:Model: Aud o istorie. – Ce fac eu?Aud o istorie. – Ce fac eu?Aud o istorie. – Ce fac eu?Aud o istorie. – Ce fac eu?Aud o istorie. – Ce fac eu?

Invitãm colegii la restaurant. El devine ºef. Ieºim din clãdire. Voi veniþi la birou. Cobor

pe scãri. ªtie o noutate.

12. Rãspundeþi la întrebãri.

El iese afarã? ªtii ce datã e astãzi? Cobori pe scãri? Auzi melodia? Auzi ce spune el?

Inviþi prietena la film? Guºti sarmalele? Dormi în salon? Vii în vizitã la noi?

13. Daþi rãspunsuri negative la întrebãri.

Model:Model:Model:Model:Model: – Ieºiþi seara în parc cu prietenii? – Ieºiþi seara în parc cu prietenii? – Ieºiþi seara în parc cu prietenii? – Ieºiþi seara în parc cu prietenii? – Ieºiþi seara în parc cu prietenii?

– Nu, nu ieºim s– Nu, nu ieºim s– Nu, nu ieºim s– Nu, nu ieºim s– Nu, nu ieºim seeeeeara în parc cu prietenii.ara în parc cu prietenii.ara în parc cu prietenii.ara în parc cu prietenii.ara în parc cu prietenii.

ªtiþi bine lecþia? Coborâþi la staþia aceasta? Auziþi zgomotele din stradã? Invitaþi prietenii în

vizitã? ªtiþi ce face el? Copilul doarme bine?

PPPPPrezentul indicativ al verbelor de conjugarea a IVrezentul indicativ al verbelor de conjugarea a IVrezentul indicativ al verbelor de conjugarea a IVrezentul indicativ al verbelor de conjugarea a IVrezentul indicativ al verbelor de conjugarea a IV-a în -î f-a în -î f-a în -î f-a în -î f-a în -î fãrãrãrãrãrã sufixã sufixã sufixã sufixã sufix

14. Alegeþi forma potrivitã.

Maria (cobor, coboarã) pe scãri. Voi (coboarã, coborâþi) cu liftul. Tu (cobori, coborâm) pe

scãri. Bãiatul (coborâm, coboarã) din copac. Soarele (cobor, coboarã) dupã orizont. Oaspeþii

(coborâþi, coboarã) pe scãri. Cine (coborâm, coboarã) din autobuz? (Coborâþi, coborâm) aici?

Terminaþiile a coborî

– eu cobor

-i tu cobori

-ã el, ea coboarã

-âm noi coborâm

-âþi voi coborâþi

-ã ei, ele coboarã

88 ÎN VIZITÃ LA PRIETENI 13LECÞIA 13

Limba – mijloc de integrare socialã

Numeralele

Numeralele 20 – 90Numeralele 20 – 90Numeralele 20 – 90Numeralele 20 – 90Numeralele 20 – 90

Numeralele 21 – 99Numeralele 21 – 99Numeralele 21 – 99Numeralele 21 – 99Numeralele 21 – 99

Numeralele 100 – 900Numeralele 100 – 900Numeralele 100 – 900Numeralele 100 – 900Numeralele 100 – 900

Numeralele 101 – 999Numeralele 101 – 999Numeralele 101 – 999Numeralele 101 – 999Numeralele 101 – 999

Numeralele 1000 – 9000Numeralele 1000 – 9000Numeralele 1000 – 9000Numeralele 1000 – 9000Numeralele 1000 – 9000

14. Numiþi numeralele.

14, 16, 19, 23, 29, 38, 49, 58, 59, 64, 73, 82, 94, 126, 248, 389, 475, 578, 643, 782, 934, 946,

974, 999.

Îmbinarea numeralului cu substantiveleÎmbinarea numeralului cu substantiveleÎmbinarea numeralului cu substantiveleÎmbinarea numeralului cu substantiveleÎmbinarea numeralului cu substantivele

15. Puneþi în locul punctelor, unde este necesar, prepoziþia de.

2 … fraþi, 3 … oraºe, 5 … medici, 10 … linguri, 23 … turiºti, 50 … manuale, 125 … ziare, 250

… studenþi, 300 … troleibuze, 547 … lei, 960 … soldaþi.

20 – douãzeci 50 – cincizeci 80 – optzeci,

Numeral (2 – 9) + zeci 30 – treizeci 60 – ºaizeci 90 – nouãzeci

40 – patruzeci 70 – ºaptezeci

21 – douãzeci ºi unu 34 – treizeci ºi patru

Numeral (20 – 90) + ºi – douãzeci ºi una 46 – patruzeci ºi ºase

+ numeral 22 – douãzeci ºi doi 83 – optzeci ºi trei

– douãzeci ºi douã 99 – nouãzeci ºi nouã

Numeral (2 – 9) 100 – o sutã 700 – ºapte sute

+ sutã /sute 200 – douã sute 900 – nouã sute

101 – o sutã unu, o sutã una

Numeral (100 – 900) 135 – o sutã treizeci ºi cinci

+ numeral 274 – douã sute ºaptezeci ºi patru

893 – opt sute nouãzeci ºi trei

Numeral (1 –9) o mie douã mii

+ mie / mii trei mii patru mii

1 –19 + substantiv un bãiat douã cãrþi

o fatã zece copii

20… + de de de de de + substantiv douãzeci de de de de de copaci o sutã de de de de de creioane

treizeci ºi unu de de de de de elevi douã sute treizeci de de de de de zile

89ÎN VIZITÃ LA PRIETENI13LECÞIA 13

Limba – mijloc de integrare socialã

INTENÞII COMUNICATIVE

Cum precizãm vârsta cuiva

– Câþi ani ai? – Câþi ani aveþi? – Câþi ani are?

– Am 20 de ani. – Am 40 de ani. – Are 60 de ani.

16. Citiþi dialogul ºi alcãtuiþi dialoguri similare folosind cuvintele din dreapta.

– Câþi ani ai? bunicul tãu

– Am 21 de ani. unchiul lui

– Câþi ani are prietenul tãu? ºeful vostru

– Prietenul meu are 19 ani. feciorul tãu

Situaþii de comunicare

Întrebaþi-l pe colegul dvs. câþi ani are, câþi ani au rudele lui.

SINTEZÃ

Astãzi avem oaspeþi

Astãzi familia Rotaru are oaspeþi. În vizitã la ei vine Radu cu doi prieteni din Paris. Mama pune

masa. Ea are nevoie de ajutor. De obicei, Dan aduce tacâmurile: farfurii, pahare, linguri, furculiþe ºi

cuþite, iar sora lui aduce mâncarea.

Iatã vin oaspeþii. Ei coboarã din maºinã ºi urcã scãrile. Ei intrã în casã ºi iau loc la masã. Împreunã

cu oaspeþii sunt ºapte persoane: mama, tata, Dan, sora lui ºi oaspeþii lor, Radu ºi prietenii lui. Pe masã

este un buchet de flori. La masã ei au sarmale, plãcinte ºi vin roºu. Sarmalele ºi plãcintele sunt calde

ºi gustoase. Vinul este rece ºi bun. Oaspeþii mãnâncã cu poftã. Ei beau vinul cu pahare mici.

Dupã masã familia Rotaru împreunã cu oaspeþii ies la plimbare. Ei merg în parcul din centru.

În drum spre parc ei trec pe lângã monumentul lui ªtefan cel Mare.

În parc ei stau pe o bancã. Vremea este frumoasã. Copacii sunt verzi, aerul este curat.

a pune masa – накрыть на стол

în drum spre… – по дороге к…

17. Rãspundeþi la întrebãri.

Cine vine în vizitã?

Cine pune masa?

Cine aduce tacâmurile?

Cine aduce mâncarea?

Cine sunt oaspeþii?

Ce este pe masã?

Câte persoane sunt la masã?

Cum sunt sarmalele ºi plãcintele?

Cum este vinul?

Unde merg dupã masã familia Rotaru ºi oaspeþii lor?

Cum este aerul în parc?

Situaþii de comunicare

Povestiþi despre o searã petrecutã cu prietenii.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

III.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

IV.

90 ÎN VIZITÃ LA PRIETENI 13LECÞIA 13

Limba – mijloc de integrare socialã

Învãþãm un proverb

Mâncãm pentru a trãi, nu trãim pentru a mânca.Mâncãm pentru a trãi, nu trãim pentru a mânca.Mâncãm pentru a trãi, nu trãim pentru a mânca.Mâncãm pentru a trãi, nu trãim pentru a mânca.Mâncãm pentru a trãi, nu trãim pentru a mânca.

Generalizãm

Modele gramaticaleModele gramaticaleModele gramaticaleModele gramaticaleModele gramaticale

Vin peste cinci minute.

Când vii la noi?

Radu vine în vizitã.

Noi ieºim la plimbare.

Când ieºiþi în oraº?

Ei nu ies seara din casã.

ªtiu bine lecþia.

Modele comunicativeModele comunicativeModele comunicativeModele comunicativeModele comunicative

– Câþi ani ai?

– Am 19 ani.

– Câþi ani aveþi?

– Am 35 de ani.

– Câþi ani are fratele tãu?

– Fratele meu are 16 ani.

91LECTURI PENTRU SUFLET14LECÞIA 14

Limba – mijloc de integrare socialã

LECTURI PENTRU SUFLET

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

I. VOCABULAR

II. GRAMATICÃ

Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a IV-a cu sufix

III. INTENÞII COMUNICATIVE

Cum exprimãm durata unei acþiuni

IV. TEXT-SINTEZÃ

cineva

ceva

atunci

deja

încã

niciodatã

româneºte

ruseºte

totdeauna

capitalã

cetãþean

chestiune

dispoziþie

eveniment

lecturã

liniºte

odihnã

plãcere

poezie

prezent

prozã

suflet

ºtiinþã

viitor

a citi a lipsi

a construi a locui

a folosi a mulþumi

a gãsi a munci

a gândi a obosi

a glumi a primi

a greºi a rãsfoi

a hotãrî a vorbi

92 LECTURI PENTRU SUFLET 14LECÞIA 14

Limba – mijloc de integrare socialã

VOCABULAR

Încercãm

1. Alcãtuiþi propoziþii cu îmbinãrile de mai jos.

zile de odihnã odihnã pentru suflet suflet mare om de suflet

carte de lecturã salã de lecturã a citi în original dispoziþie bunã.

Modificãm

2. Completaþi cu articolele necesare.

poet... meu preferat carte... mea preferatã prieten... meu din copilãrie cãrþi... mele

preferate dispoziþi... mea e bunã poezii... lui Mihai Eminescu.

3. Completaþi tabelul.

România român limba românã a vorbi româneºte

Rusia

Anglia

Italia

Turcia

Grecia

Alcãtuim

4. Aþi fãcut cunoºtinþã cu un domn sau cu o doamnã din una din þãrile

indicate. Daþi-i o caracteristicã dupã modelul de mai jos.

Domnul Smith este din Statele Unite ale Americii. El este american.

ªtie multe limbi: rusa, ucraineana, italiana, româna.

5. Alcãtuiþi propoziþii cu antonimele: bunã – rea, nou – vechi, scump –

ieftin, cald – rece.

Model:Model:Model:Model:Model: Masa aceasta este micã,Masa aceasta este micã,Masa aceasta este micã,Masa aceasta este micã,Masa aceasta este micã,

iar masa aceea este mare.iar masa aceea este mare.iar masa aceea este mare.iar masa aceea este mare.iar masa aceea este mare.

6. Alcãtuiþi propoziþii cu verbul a putea.

a hotãrî citi

A puteaa folosi

A nu puteagândi

a construi glumi

a vorbi lipsi

7. Completaþi.

Model:Model:Model:Model:Model: Copilul este Copilul este Copilul este Copilul este Copilul este încã încã încã încã încã mic. mic. mic. mic. mic. Copilul este Copilul este Copilul este Copilul este Copilul este dejadejadejadejadeja mare. mare. mare. mare. mare.

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

I.

93LECTURI PENTRU SUFLET14LECÞIA 14

Limba – mijloc de integrare socialã

încãîncãîncãîncãîncã

dejadejadejadejadeja

Dicþionar de contexte minime

salã de lecturã poet preferat a citi o carte

zile de odihnã suflet mare a primi bani

om de suflet dispoziþie bunã a primi ajutor

a primi oaspeþi

Terminaþiile a citi a gãsi a greºi a primi a rãsfoi

-esc eu citesc gãsesc greºesc primesc rãsfoiesc

-eºti tu citeºti gãseºti greºeºti primeºti rãsfoieºti

-eºte el, ea citeºte gãseºte greºeºte primeºte rãsfoieºte

-im noi citim gãsim greºim primim rãsfoim

-iþi voi citiþi gãsiþi greºiþi primiþi rãsfoiþi

-esc ei, ele citesc gãsesc greºesc primesc rãsfoiesc

a hotãrî

-ãsc hotãrãsc

-ãºti hotãrãºti

-ãºte hotãrãºte

-âm hotãrâm

-âþi hotãrâþi

-ãsc hotãrãsc

Elevul ............... nu citeºte. Elevul ............... citeºte.

Mama ............... nu doarme. Mama ............... doarme.

Nepoþelul meu ............... nu poate merge. Nepoþelul meu ............... poate merge.

GRAMATICÃ

Observãm

– Când citeºti citeºti citeºti citeºti citeºti presa?

– Citesc Citesc Citesc Citesc Citesc presa în fiecare dimineaþã.

– Dar colegul dvs. când citeºte citeºte citeºte citeºte citeºte presa?

– ªi colegul meu citeºte citeºte citeºte citeºte citeºte presa dimineaþa.

– Când rãsfoieºti rãsfoieºti rãsfoieºti rãsfoieºti rãsfoieºti o carte?

– RRRRRãsfoiesc ãsfoiesc ãsfoiesc ãsfoiesc ãsfoiesc o carte când am o orã liberã.

– Când vorbeºti vorbeºti vorbeºti vorbeºti vorbeºti cu prietenii?

– VVVVVorbesc orbesc orbesc orbesc orbesc cu prietenii când suntem împreunã.

– Când pleci pleci pleci pleci pleci la munte?

– Azi hotãrãsc hotãrãsc hotãrãsc hotãrãsc hotãrãsc când plec.

Prezentul indicativ al verbelor de conjugarea a IV-a cu sufix

Aplicãm

8. Urmaþi modelul: Eu obosesc repede. Eu obosesc repede. Eu obosesc repede. Eu obosesc repede. Eu obosesc repede.

Tu a nu lipsi niciodatã

El, ea a citi încet

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

II.

94 LECTURI PENTRU SUFLET 14LECÞIA 14

Limba – mijloc de integrare socialã

Noi a munci mult

Ei, ele a vorbi repede

9. Completaþi.

Eu citesc o carte. Tu nu ______________nimic?

Noi citim repede. ªi ei _______________ repede?

Tu nu greºeºti niciodatã. Nici el nu _______________niciodatã?

Voi primiþi scrisori. Tu _______________ telegrame?

Spre searã eu obosesc. Voi nu __________ spre searã?

10. Rãspundeþi.

Eu pot citi româneºte. Dar el?

ªi el ____________________ .

Noi putem citi franþuzeºte. Dar ele?

ªi ele ______________.

Tu începi a citi un roman. Dar ei?

ªi ei ________________.

11. Folosiþi în propoziþii verbele: a citi / a rãsfoi

carte ziar

a citi manual a rãsfoi revistã

roman album

12. Completaþi.

Noi primim scrisori în fiecare zi. Ei nu ____________ scrisori în fiecare zi.

Eu vorbesc despre o carte. Radu _____________ despre o piesã de teatru.

Noi gãsim bilete la teatru. Voi nu ____________ locuri libere.

Noi rãsfoim ziarele, iar ei __________________ o carte.

13. Urmaþi modelul.

În fiecare dimineaþã rãsfoim ziarele.În fiecare dimineaþã rãsfoim ziarele.În fiecare dimineaþã rãsfoim ziarele.În fiecare dimineaþã rãsfoim ziarele.În fiecare dimineaþã rãsfoim ziarele.

Dimineaþa rãsfoim ziarele.Dimineaþa rãsfoim ziarele.Dimineaþa rãsfoim ziarele.Dimineaþa rãsfoim ziarele.Dimineaþa rãsfoim ziarele.

În fiecare searã ieºim la plimbare. _______________________________.

În fiecare zi mergem la serviciu. _________________________________.

În fiecare noapte dormim bine. _________________________________.

14. Folosiþi verbele din paranteze la:

persoana I – eu; persoana a II-a – tu; persoana a III-a – el.

Dimineaþa (a bea) ____________ o cafea ºi (a citi) _______________ ziarele. Apoi (a merge)

_______________ la serviciu. (A lua masa) __________________ la cafenea. Seara (a lua)

___________ troleibuzul ºi (a veni) _________ acasã. În orele libere ( a rãsfoi) ______________

revistele, (a citi) ______________ o carte interesantã. ªi sufletul (a avea nevoie)

___________________ de odihnã.

15. Rãspundeþi.

Ce facem în: sala de curs? a face sport

sala de sport? a asculta lecþia

sala de spectacol? a citi literaturã de specialitate

sala de lecturã? a privi spectacole

95LECTURI PENTRU SUFLET14LECÞIA 14

Limba – mijloc de integrare socialã

16. Alcãtuiþi propoziþii.

a obosi (de ce?, din cea obosi (de ce?, din cea obosi (de ce?, din cea obosi (de ce?, din cea obosi (de ce?, din ce cauzã?)cauzã?)cauzã?)cauzã?)cauzã?) de lucru a citi (ce?)a citi (ce?)a citi (ce?)a citi (ce?)a citi (ce?) o revistã

de lecþii un ziar

de lecturã un dicþionar

o carte

acolo cartea

a citi (unde?)a citi (unde?)a citi (unde?)a citi (unde?)a citi (unde?) aici a gãsia gãsia gãsia gãsia gãsi (ce?)(ce?)(ce?)(ce?)(ce?) biblioteca

acasã banii

în salã

a primi (ce?)a primi (ce?)a primi (ce?)a primi (ce?)a primi (ce?) ajutor

o revistã

un ziar

17. Lucraþi în grup. Completaþi tabelul.

Model:Model:Model:Model:Model: a face sport a face sport a face sport a face sport a face sport cine? Lucia; când? Dimineaþa;cine? Lucia; când? Dimineaþa;cine? Lucia; când? Dimineaþa;cine? Lucia; când? Dimineaþa;cine? Lucia; când? Dimineaþa;

unde? În sala de sport.unde? În sala de sport.unde? În sala de sport.unde? În sala de sport.unde? În sala de sport.

Cine? Când? Unde?

A rãsfoi presa

A invita oaspeþi

A avea dispoziþie bunã

A construi o casã

A asculta o lecþie

A gãsi bani

A citi o nuvelã

A folosi dicþionarul

18. Rãspundeþi la întrebãri.

Despre ce scriu ziarele? Ce citeºti dimineaþa? Ce citeºti seara? Ce citeºti în zilele de odihnã?

19. Formulaþi întrebãri pentru fiecare cuvânt.

Model:Model:Model:Model:Model: Elena citeºte o carte.Elena citeºte o carte.Elena citeºte o carte.Elena citeºte o carte.Elena citeºte o carte.

Cine citeºte o carte?Cine citeºte o carte?Cine citeºte o carte?Cine citeºte o carte?Cine citeºte o carte? Ce citeºte Elena?Ce citeºte Elena?Ce citeºte Elena?Ce citeºte Elena?Ce citeºte Elena? Ce face Elena?Ce face Elena?Ce face Elena?Ce face Elena?Ce face Elena?

Fratele primeºte scrisori. Cursanþii folosesc dicþionarul rus-român. Bunicul rãsfoieºte revista.

Studenþii lipsesc de la lecþii.

20. Formaþi cuvinte noi dupã modelul: A învãþa – învãþãtorA învãþa – învãþãtorA învãþa – învãþãtorA învãþa – învãþãtorA învãþa – învãþãtor

A organiza ____________

A examina ____________

A începe ______________

A trece _______________

A citi _________________

Verb + -tor -tor -tor -tor -tor = = = = = substantiv

a citi + -tor -tor -tor -tor -tor ===== cititor

96 LECTURI PENTRU SUFLET 14LECÞIA 14

Limba – mijloc de integrare socialã

21. Citiþi dialogul pe roluri. Alcãtuiþi un dialog similar.

La bibliotecãLa bibliotecãLa bibliotecãLa bibliotecãLa bibliotecã

– Bunã ziua.

– Bunã ziua.

– Vreau o carte de poezii.

– Avem aici cãrþi de poezii în multe limbi. Ce fel de carte vreþi?

– Vreau o carte de poezii în limba românã.

– Ce scriitori preferaþi?

– Prefer clasicii.

– Iatã o carte de Mihai Eminescu. Este un mare poet român.

– Mulþumesc.

– Cu plãcere.

– La revedere.

– Pe curând.

22. Rãspundeþi la întrebãri.

Ce vrea cititorul? Ce rãspunde bibliotecara? Ce carte vrea cititorul?

Cine este Mihai Eminescu?

INTENÞII COMUNICATIVE

Cum exprimãm durata unei acþiuni

Structuri

mult toatã ziua

Cât timp? puþin toatã luna

totdeauna tot anul

Utilizãm

23. Rãspundeþi la întrebãri.

– Cât citeºte un student bun?

– ———————————————-

– El lipseºte mult de la cursuri?

– —————————————————-

– Când glumeºte un om?

– ————————————————————————

24. Restabiliþi replicile.

– Ion munceºte toatã luna.

—————————————————————————

– Când e bolnav, lipseºte mult de la cursuri.

—————————————————————————

– Cursanþii învaþã tot anul.

– ————————————————————————

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

III.

97LECTURI PENTRU SUFLET14LECÞIA 14

Limba – mijloc de integrare socialã

Modele gramaticaleModele gramaticaleModele gramaticaleModele gramaticaleModele gramaticale

Eu citesc o carte.

Eu primesc o scrisoare.

El nu greºeºte niciodatã.

Noi putem citi romanul acesta.

Modele comunicativeModele comunicativeModele comunicativeModele comunicativeModele comunicative

Noi învãþãm totdeauna.

Profesorii muncesc tot anul.

Când eºti bolnav nu poþi

dormi toatã noaptea.

Toatã ziua citeºte literaturã

de specialitate.

SINTEZÃ

Lecturi pentru suflet

Când obosesc, am nevoie de odihnã pentru suflet. Gãsesc odihna în lecturã. Citesc multe

lucruri, dar, pentru suflet, prefer o carte bunã de poezie sau de prozã.

Sunt zile când sufletul cere prozã. Atunci citesc din Mihail Sadoveanu, Marin Preda, Liviu

Rebreanu, Ion Druþã. Citesc ºi româneºte, dar ºi ruseºte: Lev N. Tolstoi, Anton P. Cehov. Sunt zile

când sufletul vrea poezie ºi atunci citesc din Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, George Coºbuc.

Citesc cãrþile în care gãsesc ºi adevãruri veºnice, dar ºi lucruri necesare pentru viaþa de zi cu

zi. Citesc ºi ziare, ºi reviste. Din ziare aflu ºtirile ºi noutãþile ºi totdeauna sunt un om informat.

Din reviste aflu multe lucruri noi din ºtiinþã ºi tehnicã.

Citesc mult ºi ºtiu cã fac un lucru bun. Învãþ multe cuvinte noi. Învãþ în fiecare zi, în fiecare

lunã, învãþ totdeauna.

25. Rãspundeþi la întrebãri.

Când aveþi nevoie de odihnã pentru suflet?

Ce cãrþi preferaþi pentru suflet?

Ce citiþi din prozã?

Ce citiþi din poezie?

Când citiþi din M. Sadoveanu?

În ce limbi citiþi?

Ce scriitori ruºi citiþi?

De unde aflaþi ºtiri ºi noutãþi?

Situaþii de comunicare

Sunteþi la bibliotecã. Discutaþi cu bibliotecara ce puteþi citi din

poezia contemporanã.

Sunteþi în vizitã la niºte prieteni. Discutaþi despre scriitorii din Re-

publica Moldova. Aveþi un scriitor preferat?

Povestiþi textul “Lecturi pentru suflet”.

Învãþãm un proverb

Gusturile nu se discutã.Gusturile nu se discutã.Gusturile nu se discutã.Gusturile nu se discutã.Gusturile nu se discutã.

Generalizãm

○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○ ○

IV.