4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf

7/25/2019 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf

1/113

anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA


Introducere inArhitecturaContemporanacursul 4:

ORA!UL PREFUNC"IONALISTO1 terminologie, no#iuni generale

O2 parcurs istoric al ora$ului prefunc#ionalist (ora$ul tradi#ional pn%la interven#ia modernist%)

O3 anex%: prin Bucure$ti (Bucure$ti ppt.) la care vom reveni.


2/113


o1 despre ora$T0 T1


3/113


despre ora$

IAC PUNE NTREBAREA: ce i-a determinat pe arhitec#i s%proiecteze ntr-un anume fel $i nualtul $i ce au c%utat s%rezolve?

IAC PARCURGE o istorie a profesiunii, ncercnd s%n#elegem motiva#iile $i identificndactualitatea, persisten#a unor probleme:- la nivelul obiectului, al limbajului expresiv:

morfologie: repertoriu formal (vocabular)sintaxa: compozitie (modul de punere impreuna, intr-un tot cu sens, acomponentelor morfologice, de vocabular)

- la nivelul ora!ului: pentru c%exist%o leg%tur%strns%ntre arhitectur%(n#eleas%n totalitateaei) $i ora$, leg%tur%care particip%la evolu#ia lumii formelor construite, dar pe care arhitectura apierdut-o la un moment dat din vedere (de aceea a $i ap%rut urbanismul).

ORA!UL este un obiect greu de definit,deosebit de complex $i aflat ntr-o dinamic%pe carenu a atins-o nici un obiect de arhitectur%vreodat%, un fenomen asupra c%ruia gndirea st%ruie f%r%s%fi ajuns la o concluzie.

Pentru Alberti, arhitectura este activitatea artistic% de edificare n general: concep!ia, cu ajutorulunui ansamblu de principii"i de reguli, a domeniului construit n totalitatea sa, de la cas#la ora""ila a"ez#rile rurale.De$i aceast%defini#ie nu s-a bucurat de aten#ia cuvenit%pn%la perioada modern%, aceasta estesingura care coincide cu concep#ia contemporan%asupra profesiunii de arhitect.(de citit din breviar)


4/113


Ora!uleste un sistem social $i fizic, coagulat n timp, care reflect%evolu#ia modului

de locuire a unei colectivit%#i umane $i a valorilor ei.Ora$ul este mai degrab#o stare de spirit, un corp de obiceiuri$i tradi%ii $i de atitudini$isentimente organizate, inerente acestor obiceiuri$i trasmise prin aceste tradi%ii. Altfel spus, ora$ulnu este doar un mecanism fizic,$i nici o construc%ie artificial#. Este implicat n procesul vital aloamenilor care l compun; este produsul naturii,$i n particular al naturii umane.

(Park, R,: The City: Suggestions for the Investigation of Human Behavior in the UrbanEnvironment. The American Journal of Sociology, vol. XX. University of Chicago Press.

New Jersey: Prentice-Hall. Inc. 1969. 1916)

Componente/dimensiuni multiple cantitative $i calitative:fizic%, economic%, social%, cultural%...

Nu este doar o form%fizic%cu diferite func#iuni;

Urbanitatea:urbanitatea calific#deopotriv#citadinul modern$i spa%iul lui, civilitatea%ine de un cod deconduit#care prezideaz#interac%iunile fa%#n fa%#.

(Merlin, P. & Choay, F.Dictionnaire de lurbanisme et de lamnagement. Paris: PUF)

ce nseamn%ora$?


5/113


6/113


Ora!ul tradi"ionalnume$te generic ora$ul dinaintea desp%r#irii radicale (ainterven#iei Mi$c%rii Moderne care se s-a transpus n ideea ora$ului func#ionalist,despre care vom vorbi n alte cursuri); deci nume$te ora!ul prefunc"ionalist.

Este un ora"al sedimentelor/ora"sedimentartocmai datorit%acestei caracteristici dea se forma prin depunerea de straturi succesive, etape ale istoriei sale.

Se poate spune ca orasul in sine este memoria colectiva a locuitorilor sai si, precum memoria,este asociat cu obiecte si lucruri. Orasul este locus-ul memoriei colective. (Aldo Rossi)

ora$prefunc#ionalist / ora$tradi#ional


7/113anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Se citeste ca un sistem de spatii (strazi si piete) si de cladiri reprezentative (monumente si alte echipamente publice)

care se decupeaza din masa locuintelor (suma spatiilor private ale ora$ului).

Cum citim forma fizic%a ora$ului?



Se citeste ca un sistem de spatii (strazi si piete) si de cladiri reprezentative (monumente si alte echipamente publice)

care se decupeaza din masa locuintelor (suma spatiilor private ale ora$ului).

cum citim forma fizic%a ora$ului?

Forma urban#(despre complexitatea c%reia ve#i nv%ta toat%$coala) este un ansamblude elemente care se raporteaz%la modul de via#%specific unui loc/comunit%#i.Ea poate lua contururi fizice foarte diverse, depinznd de evolu#ia n timp a societ%#ii, aeconomiei $i politicii locale, dar $i de valorile particulare ale comunit%#ilor care locuiescora$ul.



tissu urbain, in francezaurban fabric, in engleza

Este un termen preluat din analogia cu o tesatura sau cu tesutul biologic, defineste oforma de organizare care prezinta concomitent o puternica solidaritate intre elemente,dar si capacitatea de a se adapta, modifica, transforma.

Termenul d!seama despre modul de constituire a ora"ului tradi#ional "i ridic!

ntreb!ri privind studiul urbaniz!rilor recente.

Presupune o atentie acordata atat banalului, cat si exceptionalului, strazilor siconstructiilor obisnuite, dar si ordonantelor monumentale si monumentelor.

(din Panerai, Depaule, Demorgon,Analyse urbaine,Marseille, 1999)

#esut urban



este expresia fizica aformei urbane.

Se citeste ca unsistem de spatii

(strazi si piete) si decladiri

reprezentative

(monumente si alteechipamentepublice)decupate din masa

locuintelor

(majoritatea spatiilorprivate ale ora$ului).

#esut urban

Nuova Topografia di Roma,

Giovanni Battista Nolli, 1748



La modul cel mai simplu, tesutul urban se constituie din suprapunerea sauimbricarea a trei ansambluri:

reteaua de strazi,decupajul funciar (parcelarul)constructiile.Analiza tesutului urban procedeaza prin identificarea fiecaruia dintre acesteansambluri, studiaza logica lor, precum si logica relatiilor dintre acestea.

Nuova Topografia di Roma,

Giovanni Battista Nolli, 1748



Tesutul urban este asadar asimilabil aceluiansamblu de elemente fizice care contribuiela forma urbana.

Rezulta o structura compusa din: reteaua de strazi, parcelarul, construitul.

#esut urban



O componenta importanta a tesutului urban este insula.pate de maisons, ilot(fr.), block, (en.), cuadras(America de Sud)

Insula este cea mai mic%unitate a sistemului urban delimitat%n totalitate de str%zi; unansamblu format din parcele (unit%#i de proprietate), fronturi la strad%$i construit.Forma insulelor, logica conformarii lor si relatiile dintre ele, contribuie la caracterul distinct al anumitor zone.

insula



Se poate ncerca &i o defini'ie mai cuprinz%toare a 'esutului urban prin intermediul complexuluide elemente tangibile/concrete &i intangibile/abstracte care l compun.Elemente tangibile/concrete:

fondul construit totalitatea cl%dirilor existente; spatiile neocupate de construc'ii pia'a, strada, squarul, parcul sau zonele plantate, inclusivcele din interiorul insulei sau al parcelelor cur'ile deschise sau cele interioare; monumentele de arta (fntni, sculpturi, instala'ii, grupuri statuare etc.); elementele de mobilier urban (stlpi de iluminat, b%nci, sta'ii de autobuz etc.);Elementele intangibile: cultura comunit%'ii (incluzand si chestiunile economice) generatoare a unui fel de a trata,percepe &i utiliza spa'iul urban; memoria colectiv%specific%; elemente definitoare ale identit%'ii colective (tradi'ii, obiceiuri, uzan'e); modul de viata al comunit%'ii.

Astfel se poate formula o definitie a $esutului urban ca fiind rezultatul complex al relatiilor

dintre elementele tangibile / concrete sub directa conditionare a celor intangibile / abstracte.

Asadar, ora&ul r%mne legat de ceea ce romanii numeau urbs teritoriu fizic al ora&ului &i civitas comunitatea cet%'enilor care l locuiesc sau este definit ca rela'ie de apartenen'%reciproc%a uneientit%'i spa'iale discrete cu un anume grad de permanen'%&i a unei comunit%'i.

#esut urban



MORFOLOGIA unui tesut urban (studiulformei si al structurii orasului)

se raporteaza deci la continuitatea careuneste un mare numar de elemente:

situl reteaua de strazi diviziunea parcelara (parcelar)

tipul de insula (insular) raportul dintre spatiile construite sineconstruite dimensiunile, forma si stilulconstructiilor etc.dar si raporturile care leaga aceste

elemente intre ele, in relatie cu modul deviata si valorile specifice ale locuitorilor/comunitatii urbane.

TOATE ACESTEA DAU

CARACTERUL ORASULUI

#esut urban



n studiul formei $i structurii ora$ului,

individualitatea construituluicedeaz%n fa#a rolului s%ude ochi ntr-o re#ea de ansamblu mai ampl%.

Elementele ntre#in un raport deconexiune, de proximitate,de nrudire $i de scar%, ntre monumental $i

banal.

Acesta este numai unul dintre motivelepentru care studiul arhitecturii si al

orasului sunt inseparabile.

Tesutul urban



poate fi omogensau eterogen.

Un tesut urban omogenpoate fidefinit ca aparenta fizica a unuifragment de oras in care elementelecare il compun au caracteristiciasemanatoare.

Exista o mare diversitate de tesuturiomogene.

Un tesut urban eterogen estecaracterizat de o mare diversitate aelementelor care il compun: forma $i dimenisunile parcelelor; modul de ocupare a parcelei/formaconstruit%n rela#ie cu spa#iul public $i

cu cel neconstruit; dimensiunile $i traseele spa#iilorpublice; etc.

#esut urban



#esut urban omogen/neomogenBienala de Arhitectura de la Venetia, 2006




b



#esut urban omogenDezvoltarea organic%(central si vest-europeana): #esut omogen lax, dezvoltat n modspontan, adaptat formelor reliefului si individualizat de cateva puncte de interes alecomunitatii (biserica, primarie, scoala etc.), dup%logica direc#iilor de dezvoltare $i astructurii majore



Tesutul urban poate fi v%zut subunghi monumental

major / monumental

(un fel dezoom out)sau sub unghi domestic"esut minor / domestic

(un fel dezoom in)

#esut major/ minor



Tesutul minor / domestic se refera (prin opozi#ie cu cel major) la modul n care seconfigureaz%spa#iul vie#ii obi$nuite, cotidiene (nu spa#iul evenimentului), la acelecaracteristici care definesc latura domestica a orasului (spre deosebire de cea

monumentala).Este subordonat n mare celui major, dar are propria sa autonomie la nivelul detaliului.

#esut major/ minor

Tesutul minor / domestic se refera (prin opozi#ie cu cel major) la modul n care se



Tesutul minor / domestic se refera (prin opozi#ie cu cel major) la modul n care seconfigureaz%spa#iul vie#ii obi$nuite, cotidiene (nu spa#iul evenimentului), la acelecaracteristici care definesc latura domestica a orasului (spre deosebire de ceamonumentala).Este subordonat n mare celui major, dar are propria sa autonomie la nivelul detaliului.

/


25/113


Reprezentari schematice de

orase supuse Venetiei,

soclurile coloanelor de la

Santa Maria del Giglio,

Venetia

Tesutul major / monumental se refera la acele caracteristici care definesc orasul inansamblul sau (sau o zona mai mare a acestuia) $i au un mare grad de reprezentativitate.

#esut major/ minor

/


26/113


tesut urban major,monumental; al evenimentului

tesut minor,domestic; al cotidianului

#esut major/ minor

Toate acestea dau caracterul ora!ului $i individualizeaz# zone mai ample sau mai


27/113


Toate acestea dau caracterul ora!ului $i individualizeaz#zone mai ample sau mairestrnse n cadrul fiec%rui ora$; ns%aceast%n#elegere a evolu#iei ora$ului estespecific%contemporaneit%#ii $i face obiectul preocup%rilor arhitecturii zilelor noastre.



28/113





29/113



C t # l l ?


30/113


PALIMPSEST URBAN

Cum putem n#elege ora$ul ?

Forma lui s-a coagulat n timp ca o succesiune de dezvolt#ri organice !i interven"iiautoritare, de distrugeri !i noi construc"ii. De unde !i ideea de

li t l b


31/113


Se poate spune c#ora"ul n sine este memoria colectiv#a locuitorilor s#i "i, precum memoria, este asociatcu obiecte"i lucruri. Ora"ul este locus-ul memoriei colective. (Aldo Rossi)

Dac#un grup se fixeaza intr-o portiune de spatiu, o transforma dupa propria imagine, dar totodata sepliaza si se adapteaza la lucrurile materiale care-i rezista. El se inchide in cadrul pe care si l-a construit.Imaginea mediului exterior si a raporturilor stabile pe care le intretine cu acesta trec in prim-planul ideii pecare si-o face despre sine. Ea patrunde in toate elementele constiintei sale, ii modeleaza si ii regleazaevolutia. ... Locul si grupul si-au pus amprenta unul asupra altuia. (Maurice Halbwachs,Memoria colectiva)

Forma orasului se define$te n timp ca o succesiune de dezvolt%ri organice $i interven#iiautoritare.Ora!ul tradi"ionaleste un ora"al sedimentelor/ora"sedimentartocmai datorit%acesteicaracteristici de a se forma prin depunerea de straturi succesive, etape ale istoriei sale.

palimpsestul urban

o2 ora$ l: sc rt parc rs istoric


32/113


o2. ora$ul: scurt parcurs istoric

ORA!E: spontane saupe plan prestabilit

ORA!E: #esut organic sau#esut riguros geometric (ex.: ora$ul hipodamic/n tabl%de $ah)Pn%la Rena$tere:

se dezvolt%respectnd regulile tradi#iei $i prescrip#iile religioase;mare varietate formal%;n general se dezvol%organic, prin construc#ie vernacular%la nivelul #esutului minor;tot mai complexe ca dot%ri publice (care ncep s%fac%obiectul arhitecturii erudite);r%spund bine specificului economic;n general fortificate;sunt n general mici (Roma antic%este excep#ia: este ora$ul prin excelen#%);unele foarte bine echipate edilitar.

ora$ul antic


33/113


ora$ul antic

a!ezare Massa, Camerun Kahun, EgiptMicene

Ur, Mesopotamia, mileniul III .e.n.

Grecia antic%


34/113


Grecia antic%polis /!"#i$(comunitate de cet%#eni liberi /polites $i autonomi)

Grecia antic%


35/113


Grecia antic%polis /!"#i$(comunitate de cet%#eni liberi /polites $i autonomi)

Olint; plan prestabilit/geometrizat

Roma antic%


36/113


Roma antic%urbs-urbis = ; civis-civitas = condi#ia de cet%#enie: concet%#enie

Forma urbis Romae 200 d.Cr.

Ora$ul medieval fortificat


37/113


Ora$ul medieval fortificat


38/113


ORASUL IN TIMP PALIMPSESTUL URBAN


39/113


ORASUL IN TIMP PALIMPSESTUL URBAN

Rena$terea


40/113


Odat%cu Rena$terea $i pna n secolul al XIX-lea, c%utarea propor#iei ideale $iimitarea Antichit%#ii devine garan#ia frumosului $i cuprind $i ora$ul.ncepnd de acum, limbajul clasic va parcurge $i istoria orasului,

folosit diferit, n func#ie de gust $i de circumstantele specificeLa nivelul orasului, se deschide calea interventiilor urbane de estetizare a spatiuluipublic/urban, de regularizare geometrica, de ordonare, prin aplicarea principiilorsubintinse de estetica ordinelor clasice.

Piero della Francesca (1415-1492)

Rena$tereaPentru Alberti, arhitectura este activitatea artistic% de edificare n general:

concep!ia, cu ajutorul unui ansamblu de principii "i de reguli, a domeniuluiconstruit n totalitatea sa, de la cas#la ora""i la a"ez#rile rurale.

Se deschide calea interventiilor urbane de estetizare aspatiului public/urban de regularizare geometrica de


41/113


Piata din Pienza, 1459-62, Papa Pius II Picolomini,arh. Bernardo Rosselino

spatiului public/urban, de regularizare geometrica, deordonare, prin aplicarea principiilor subintinse de esteticaordinelor clasice.


42/113


Piata din Pienza, 1459-62, Papa Pius II Picolomini, arh. Bernardo Rosselino



43/113


Palazzo Rucellai, 1446-51,arh. Leon Battista Alberti



44/113


Palazzo Rucellai, 1446-51,arh. Leon Battista Alberti


45/113


trei elemente ale ansamblului: palatul, piata si loggia Rucellai,



46/113


Piazza delCampidoglio,

1538 ~ 1650

Michelangelo



47/113


Piazza del Campidoglio, 1538 ~ 1650Michelangelo


48/113


Piazza del Campidoglio, 1538 ~ 1650Michelangelo

gravura de Etienne Duperac, 1568



49/113


Roma lui Sixtus al V-lea, 1521 ~ 1590



50/113

Se deschide calea interventiilor urbane de estetizare aspatiului public/urban, de regularizare geometrica, de


51/113


Roma lui Sixtus al V-lea, 1521 ~ 1590: Piazza del Popolo


Se deschide calea interventiilor urbane de estetizare aspatiului public/urban, de regularizare geometrica, de


52/113


Roma lui Sixtus al V-lea, 1521 ~ 1590: Piazza del Popolo


marile bulevarde


53/113


marile bulevarde

Regent Street, Londra, nceputul secolului XIX

Rue Rivoli, Paris, 1757-1758Rue Castiglione, Paris, 1803

embelissement /nfrumuse#are


54/113


Termenul francez embellissement,ap%rut n secolul al XVI-lea, se refer%la nceput la suprafa#a stilistic%, peocupareaestetic%: introducerea n sistemul de proiectare al tradi#iei clasice (ordonnancement).

n gndirea francez%a secolului Luminilor, embelissement evolueaz%c%tre o no#iunesincretic%, prefigurnd cumva termenul nc%inexistent de urbanism,denumea un ansamblu nc%indistinct de reguli $i de tehnici, de concep#ii $i realiz%riavnd ca scop ameliorarea organiz%rii ora$ului n aceea$i m%sur%cu aparen#a luiformal%.Ca urmare, el se refer%att la circula#ie $i la salubritate ct $i la ordonarea fa#adelor sauconstruc#ia de monumente de for public, devenind astfel un instrument de ameliorarefunc#ional%a ora$elor $i chiar de rectificare a moravurilor si de edificare moral%apopula#iei.

Acest sens complex (sens par#ial pierdut n Fran#a secolului al XIX-lea), une$tefunc#ionalul, igiena $i estetica urban%.

(Se r%spnde$te $i subntinde /modeleaz%$i gndirea urbanistic%bucure$tean%aperioadei de modernizare $i se reflect%n toate documentele care reglementeaz%transform%rile urbane)




55/113


Rue de Rivoli, 1801Percier et Fontaine

ncepnd cu secolul al XVII-lea, n Franta, opera#iile de estetizare/ordonare a spa#iuluipublic al orasului dup%principiile tradi#iei clasice ajung s%cuprind%, n secolele XVIII$i XIX, $i opera#ii edilitare menite s%trateze problemele tehnice, de salubritate sau de

circula#ie ale orasului.



56/113


MUTATIILE SECOLULUI AL XIX-LEA

- saltul demografic, dezvoltarea !i transformarea ora!elor

- revolutia industriala- gndirea liberal#!i democra"ia- ideologiile na"ionale- ncrederea n gndirea pozitivist#!i n progresul stiintific- schimb#rile din art#!i din teoria artei

exemplul Parisului - capitale du 19e sicle


57/113


exemplul Parisului capitale du 19e sicle

ttransformare urban#exemplar#

Parisul


58/113


Parisulde la Lutetia roman%, la sfr$itul Evului Mediu

nceput de sec. XVII


59/113


opera#ii de embellissement: pie#ele regale


60/113


Place des Vosges (Place Royale),

1605-1612, Henri IV

pie#e regale


61/113


Place des Vosges (Place Royale),

1605-1612, Henri IV

Sec XVIII - interventii autoritare asupra spa#iului public $i extinderea aceleia$iconcep#ii estetice de factur% clasic% asupra spa#iilor din exterior, pe care le nglobeaz% n


62/113


concep#ii estetice de factur%clasic%asupra spa#iilor din exterior, pe care le nglobeaz%ntimp.

Interventii autoritare asupra spa#iului public $i extinderea aceleia$iconcep#ii estetice de factur% clasic% asupra spa#iilor din exterior, pe care le


63/113


concep#ii estetice de factur%clasic%asupra spa#iilor din exterior, pe care lenglobeaz%n timp.


64/113


saltul demografic, transform%rile economice $i ale modului de via#%,schimbarea de scar% noi materiale si tehnologii noi tipuri de cl%diri


65/113


schimbarea de scar%, noi materiale si tehnologii, noi tipuri de cl%diri,cu noi semnifica#ii, noi probleme n fa#a arhitec#ilor

1841

Sec. XIX: Parisul haussmannian


66/113


Baronul GEORGES-EUGENE HAUSSMANN(1801-1891)apropiat al imparatului Napoleon III (1851-1870)prefect al departamentului Seine (1853-1870)

Parisul haussmannian


67/113


Haussmann pune ntr-un sistem coerentdiversele tipuri de opera#ii anterioare

Ora$ul n profunzime/la ville epaisse- punerea intr-un sistem coerent a tuturor tipuride operatii de regularizare incercate- regularizarea si rationalizarea retelei de strazi- densificarea construitului- strategia pentru spatiile publice

-

o estetica unitara- retelele subterane ale orasului

str%pungerile haussmanniene


68/113


p g

les perces haussmanniennes[fr.]

str%pungerile haussmanniene


69/113


STR(PUNGERI:Avenue de lOpera $i Opera Garnier (1851-1865)

p g


70/113


Paris, 1852-1870

capitala secolului al XIX-lea


71/113


Opera din Paris, Charles Garnier(santier: 1851-1865) $iavenue de lOpera


72/113


Interventii autoritare asupra spatiului public si extinderea aceleiasi conceptii estetice

de factura clasica asupra spatiilor din exterior, pe care le inglobeaza in timp.

Haussmann 1852-1870 Palais Cardinal apoi Palais Royal, nceput de Richelieu, arh. Jacques Lemercier, 1633-1639extins n numeroase etape din care cea actuala, ducele de Chartres, arh. Louis Victor, 1780-



73/113


Totalitatea str%pungerilordefineste o strategiededicata ansamblului

orasului: printr-o suma deinterventii structuranteasupra unui tesut existent,Haussmann reuseste sa seadreseze nu atat situatiilorlocale ale orasului, cat

noii sale identitati decapitala in intregime.Acestui simbol unic iisunt sacrificate diferenteledintre cartiere, celesociale sau de activitati nfavoarea hainei unitare astrapungerilor proiectataasupra totalitatii orasuluisi a istoriei lui.



74/113


Reteaua de strapungeri simonumentele functioneazaimpreuna pe mai multeplanuri:

revalorizeazamonumentele, izolandu-lein tesutul construit silegandu-le vizual unele dealtele formand o structurainstitutionala si istorica a

orasului; combate insalubritatea sicaracterul vetust al orasuluitraditional opunanu-i caimagini ale modernitatiispa#iul noilor piete, alebulevardelor late, sau cele

dimprejurul monumenteloreliberate; permite/incurajazacirculatia.

Sistemul de pie#e (noi, reamenajate $i vechilebariere, integrate prin str%pungeri



75/113


Reteaua de strapungeri simonumentele functioneazaimpreuna pe mai multeplanuri:

revalorizeazamonumentele, izolandu-lein tesutul construit silegandu-le vizual unele dealtele formand o structurainstitutionala si istorica a

orasului; combate insalubritatea sicaracterul vetust al orasuluitraditional opunanu-i caimagini ale modernitatiispa#iul noilor piete, alebulevardelor late, sau cele

dimprejurul monumenteloreliberate; permite/incurajazacirculatia.

Tipurile de cl%diri (administratie, ordine public%,s%n%tate, cult) nou construite.



76/113


Re#eaua de spa#ii verzi publice, la care se adug%planta#iile de aliniament ale noilor bulevarde



77/113


Re#eaua de spa#ii verzi publice, la care se adug%planta#iile de aliniament ale noilor bulevarde

capitala secolului al XIX-lea:


78/113


Claude Monet Camille Pisaro

ora$ul modern = ora$ul marii burghezii a secolului al XIX-lea

n concluzie,


79/113


Locuirea urban%(combinat%cu locurile de munc%=produc'iamestesug%reasc%/ artizanal%&i activit%'ile cu caracter comercial) sunt ad%postite decl%diri care formeaz%mpreun%o mas%construit%cu regulile ei, relativ omogen%.

Odat%stabilit%aceast%regularitate (omogenitate), rupturile cap%t%o importan'%particular%rezervat%n principal monumentelorsau reperelor publice constituite decl%diri care ad%postesc func'iuni importante pentru via'a &i activitatea orasului.

Se poate spune c%n spa'iul urban preindustrial dar si de-a lungul secolului alXIX-lea (in centrul oraselor), excep'iile de la regula 'esutului urban coincid cu spa'iilecu o importanta aparte.

Orasul se defineste prin: tesut relativ omogen, spontan sau geometrizat prin interventii urbanisticeautoritare si individualizat de punctele de interes specifice etapei istorice deevolutie (biserica, primarie, scoala etc., apoi gara, teatrul, bursa etc.) strazi si piete clar definite formal (lizibilitate fatada cladirilor coincide deregula cu limita dintre parcela si spatiul orasului)

dar


80/113


Revolu#ia industrial%$i cre$terea demografic%aduc un mare de num%r de oameni s%racipentru care e mai greu de g%sit o solu#ie. Controlul estetic asupra ora$ului burghez nu lerezolv%problemele. De obicei, s%racii locuiesc n periferii n condi#ii mizere.

Arhitectul nu e nici el preg%tit pentru un astfel de program de arhitectur%.


81/113


http://thecharnelhouse.org/2011/09/20/the-sociohistoric-mission-of-modernist-architecture-the-housing-shortage-the-urban-proletariat-and-the-liberation-of-woman/

sec XIX marile schimb%ri n arhitectur%$i n ora$


82/113


C%tre nceputul secolului XX, transform%rile ora$ului (f%cute sub semnul estetiz%rii ntradi#ia clasic%) devin insuficiente n m%sura n care: nu reu$esc s%#in%pasul cu urgen#ele ora$ului;

nu se adreseaz%tuturor or%$enilor, nu fac fa#%num%rului mare de locuitori noi aiora$elor; a$eaz%problema esteticii urbane mai presus de nevoile func#ionale, practice; se sprijin%pe o concep#ie estetic%asupra ora$ului care se dilueaz%n noua scar%aora$ului $i n noua vitez%a vie#ii moderne.

Al#turi de evolu"ia problematicii arhitecturii n secolul alXIX-lea, toate acestea vor conduce c#tre schimbarea radical#

pe care o va aduce Mi!carea Modern#.

Introducere inArhitecturaContemporana


83/113

anul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTAanul I / IAC / 2015-16 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

I A Co3. ANEX(: prin istoria Bucure$tiului

(la care vom reveni).

Exemplu: BUCURE!TIUL


84/113


Exemplu: BUCURE!TIULBUCURE!TIUL AZI:

suprafata: 228 kmparie construita: 70%

1996: 2 300 000 locuitori

PNA LA PERIOADA MODERNA


85/113

context istoric general

sec. XIVzone sub influente culturalediferire - diferente in culturaurbana de locuire1310 - fondarea, sub Basarab Ial principatului Valahiei - primacapitala la

Campulung (penduleazasuccesiv pina la jumatatea secXVI intre Campulung, Curteade Arges, Targoviste); apoiBucuresti.1352 - principatul MoldoveiTransilvania -larga autonomiedin sec XI



86/113


la Nord:

in sec. XIII-XIV, Ungaria si Polonia si disputa dominatia asupra teritoriilorcuprinse intre Carpati si Marea Neagra, incercind sa limiteze prezenta tatarilorin zona

la Sud:puterea otomana devine tot mai agresiva.Datorita ofensivei otomane, care preia controlului Marii Negre, importantavechilor drumuri comercialele E-V (de exemplu, drumul matasii si amirodeniilor, care treceau pe la tatari) descreste. si drumurile se deplasesza(drumul Lvov-ului)

1453

Caderea Constantinopolului Bizantinitatea se retrage spre nord(Bizant dupa Bizant). Ea ramine o dimensiue persistenta (chiar daca fluctuantain intensitate) a culturii locale, in particular, si

a ariilor ortodoxe, in general; ceea ce le confera o anumita pretentie, intreinfatuare si - din cind in cind - o anume grandoare...

1459prima atestare a orasului Bucuresti




87/113


Sec 17locul Principatelor Romane pe harta Europei




88/113


un oras balcanic1459: PRIMA ATESTARE DOCUMENTARA

Bucure!tiul postbizantin

BUCURESTIUL BALCANIC


89/113

Potrivit cutumei, orasul apartine domnitorului si primeste din partea acestuia privilegiul de autonomieadministrativa. Puterea centrala e mare, iar cea a boierilor e in crestere cam din sec XVII. Astfel,autoritatea municipala este destul de redusa si cu prerogative limitate.

(harti dupa Dana Harhoiu,Bucuresti, un oras intre Orient si Occident)

PRINCIPIILE GENERATOARE ALE DEZVOLTARIIORASULUI

Axele generatoare

Centrul: politic si religiosAbsenta fortificatiilor

Regimul juridic al terenului (Fondul juridic general)



90/113


COAGULAREA de la sate la organizarea pe cartiere mahalale - si parohii

1250 - 1400 1400 - 1450 1650 - 1750

harti dupa Adrian Majuru,Bucurestiul mahalalelor sau periferia ca mod de existenta



91/113


1750 1850

COAGULAREA de la sate la organizarea pe cartiere mahalale - si parohii



92/113


Diferenta minima dintre tesutul major si cel minor



93/113


Antonio Maria Del Chiaro, secretarul lui Brancoveanu (Istoria delle moderne rivoluzioni della Valachia): locuintele sunt rare si toate izolate, cu bucatarii, grajduri si, separat, gradini si livezi, [ceea ce face ca] imaginea pe care orasul o prezita sa fie

foarte vesela si placuta.

1688-1714Constantin Brancoveanu

Singura interventie majora Podul Mogosoaiei / Calea Victoriei

VIATA COLORATA A ORASULUI


94/113

amestec multietnic, colorat, plin de contraste, relativ repartizat pe mahalale/parohii;spatiul public, desi dezordonat, e populat, galagios, activ; activitatile agricole ocupa un

rol important



95/113

Oras de joasa inaltime si densitate redusa:

in 1859:

-122 000 locuitori,-16 232 cladiridin care,-1.327 cu 2 niveluri - 58 cu 3 niveluri



96/113



97/113

300 de biserici

spatiul public, desi dezordonat,e populat, galagios,

monumente publice:

palatul princiar, biserici,manastiri si hanuri

O l d l i l f i l i 1810 l lBUCURESTIUL BALCANIC


98/113


Spre 1830 orasul avea:supraf: 3000ha 60.000locuitori. (53.888 derezidenti, 10.000provinciali, 1.044straini)

Viena avea, in sec. al XVIII-lea, 1800 ha la 200.000

locuitori, deci odensitate dubla.

Este cel mai mare oras dinsud-estul european

Atena are in 1836 -14.000 de locuitori,

Belgradul, 12.900 in1838.

Foarte putin dens: in 1859 -122000 de locuitori

Orasul se dezvolta extensiv, cu multe suprafete agricole: in 1810, generalul

Kutuzov o descrie ca un oras atit de mare incit depaseste orice rusesc cu exceptia

capitalei.


99/113

spatiul public, desi dezordonat,e populat, galagios,

monumente publice:palatul princiar, biserici,manastiri si hanuri

(Borroczyn, 1847)

PINA LA PERIOADA MODERNAB i l b l i


100/113

cea mai mare capitala din Balcani dupa Constantinopolcu pretentia unui mic Constantinopol

un mod de viata oriental

o traditie de edificare post-bizantina

Odata cu perioada fanariota (sec al XVIII-lea), societatea romana intra intr-un intens sirapid proces de aculturatie - absorbtie a influentelor (occidentale) - proces in careinfluenta franceza va juca un rol determinant.Acest proces patrunde la toate nivelurile societatii romanesti si se reflecta si inarhitectura si transformarea orasului.

Bucurestiul balcanic

CARE INCEPE AICI


101/113


1831 - Le Rglement Organique (RO) + Rglement sur lassainissement,lembellissement et

le maintient du bon ordre dans la ville de Bucarest

in 1824:3000 ha

60 000 locuitori

10 barierein 1859:

122 000 locuitori,16 232 cladiri

din care, si 1.327 cu 2niveluri58 cu 3 niveluri

PERIOADA MODERNA


102/113


principalele evenimente istorice

ROMANIA MARE

1918Dupa primul razboi mondial,

Transilvania devine parte a Romaniei

VALAHIA1821Revolutia lui T. Vladimirescu

1848Revolutia burgheza

VECHIUL REGAT1859Unirea Moldovei cu Valahia sub printul Al.I.Cuza

1866Carol I de Hohenzollern

1877Independenta et participarea la razboi

ROMANIA ACTUALA

1944Insurectia armata de la 23 august

PERIOADA MODERNA


103/113


privirea se indreapta spre occident

La sfirsitul epocii fanariote, atmosfera Bucurestiul sietosul modernizarii pot fi rezumate de acest tablou,descris de pictorul ungur Barabs Miklos, la Bucurestiintre 1828 si 1834:

Cind i-am facut o vizita dupa metamorfoza [boierul isi

sacrificase frumoasa barba dupa moda europeana],

intrind in salon [vad] cam zece boieri, toti fumind

lungi narghilele, erau asezati turceste pe podea, fiecare

linga scaunul sau, cu jobenele pe cap si cozile fracurilor

intinse in jurul lor. Ca sa fiu corect, el [gazda] tronadrept pe o canapea, dar ceilalti gaseau mai comod sa

stea gehemuiti [], si, fiindca inainte nu-si scoteau

turbanele de pe cap, nici nu le-a trecut prin minte ca ar

putea sa-si scoata jobenele.

PERIOADA MODERNA


104/113

1848, Romania accede la marea istorie europeana si incepe sa

blbie limbajul comun al modernitatii nationale. Popoarele se

revendica ca natiuni si natiunile reclama recunoasterea unei

suveranitati incarnata in Stat. Ordinea traditionala, restabilita in1815 si care pretinde sa striveasca bulversarile produse de

razboaiele napoleoniene, mostenitoare ale Revolutiei franceze,

este refuzata.. () Ce vor face romanii?

Isi construiesc in graba un fel de pasaport pentru dreptul de a

capata o recunoastere internationala: ei au o limba care au

invatat sa o studieze de prin secolele XVI-XVII, si pe care, de lainceputul secolului al XIX-lea, se caznesc sa o impaneze cu

neologisme latine pentru a-i da vocabularul modernitatii, o limba

scrisa in alfabet chirilic; ei au un trecut, o ancestralitate romana

si, una mai veche, dacica; ei au o reprezentare teritoriala

explodata in trei principate, Moldova, Valahia si Transilvania, pe

care si le impart imperiile austriac si turc.

Ei au astfel dreptul pe care li-l confera istoria si descopera - la fel

ca toate elitele patriotice din Europa luminata - dreptul

popoarelor de a dispune de ele insele..

Catherine Durandin,HISTOIRE DE LA NATION ROUMAINE

paradigma balcanicaPERIOADA MODERNA


105/113

Contextul specific care caracterizeaza inceputurile modernitatii in Balcani: o arieunde se intersecteaza mai multe etnii cu acelasi fond cultural si politic: societatimedievale intirziate, tinute sub controlul Sublimei Porti, sub-dezvoltate din punct devedere economic, contaminate foarte tarziu si aproape concomitent de ideileRenasterii si ale Luminismului.

CA ATARE, PROGRAMUL IDEOLOGIC CONSTA INRESPINGEREA TRECUTULUI APROPIAT SI BALCANIC

PENTRU A DEVENI EUROPENI (VEST-EUROPENI).

Odata intrevazuta emanciparea politica, procesul modernizarii erupe, dezmembrandspatiul comun al Imperiului in numeroase entitati animate fiecare de doua imperative

principale:(1) nevoia de a recupera decalajul care le desparte de Europa Occidentala:se reflecta in dorinta si incercarea de a atinge un nivel ridicat de dezvoltareeconomica, sociala si culturala, prin asimilarea accelerata a valorilor occidentale.(2) construirea unei noi identitati nationale.strategia curenta este respingerea a tot ce reprezenta trecutulotoman (administratie, stil de viata, cultura etc.)

paradigma balcanica

ideea de modernizarePERIOADA MODERNA


106/113

Dezvoltarea generala a fost generata de ideea modernizarii, o forta mult mai puternica

decat conditiile incipiente de natura economica sau sociala care sunt presupuse a ii ficauzele.Principalele dimensiuni:-

respingerea patrimoniului oriental si-

asimilarea grabita, aproape fara selectie, a modelelor occidentale.Toate echivalau cu modernizarea, iar modernizarea insemna occidentalizare, ca oconditie sine-qua-nona noii identitati care se vroia construita.

ideea de modernizare

modernizarea orasuluiOccidentalizarea modului de viata / locuire;Ordonarea vietii urbane dupa modelul de dezvoltare economica moderna;Ordonarea spatiului urban dupa model occidental, pentru ca Bucurestiul sa devina ocapitala europeana.

In orasul nostru totul trebuie luat de la capat!BUCURESTIUL EUROPEAN


107/113

1831 - Le Rglement Organique (RO) +Rglement sur lassainissement,lembellissement etle maintient du bon ordre dans la ville deBucarest

Amenajarea malurilor Dambovitei si taierea de noibulevarde:- se creaza un nou tip de spatiu public,- cu cladiri publice noi,- prin reguli si regulamente noi.

In orasul nostru totul trebuie luat de la capat!

il h i i l D b i iBUCURESTIUL EUROPEAN


108/113

noile cheiuri ale Dambovitei

il h i i l D b i iBUCURESTIUL EUROPEAN


109/113

noile cheiuri ale Dambovitei

di i bli i iBUCURESTIUL EUROPEAN


110/113

Gradinile KisseleffGradinile Cismigiu A. Meyer

gradini publice si parcuri

i ii bli i hi dilitBUCURESTIUL EUROPEAN


111/113

servicii publice si echipare edilitara

i ii bli i hi dilitBUCURESTIUL EUROPEAN


112/113

servicii publice si echipare edilitara

1857: se introduce iluminatul public cu petrol lampant1860: incepe pavarea strazilor cu piatra cubica in locul bolovanilor de rau1872: se da in exploatare prima linie de tramvai cu cai("tramcar"). Circula pe traseul Gara

de Nord - Calea Grivitei - Strada Luterana - Teatrul National - Piata Sfantul Gheorghe1882: se introduce lumina electrica. prima instalatie intra in functiune la Palatul Regal dinCalea Victoriei, de unde este alimentat si Palatul Cotroceni, apoi urmeaza TeatrulNational si Gradina Cismigiu

1884: se instaleaza prima linie telefonicade stat (Ministerul de Interne - Posta Centrala)1885: in Cotroceni se inaugureaza Gradina Botanica

1889: se instaleaza prima centrala telefonicacu un numar de 5 abonati asigurand legaturaintre Parlament si ministere

1893: se construieste Foisorul de Foc- post de pompieri si rezervor regulator pentru reteauade alimentare cu apa a orasului

1894: se inaugureaza prima linie de tramvai electricpe ruta Cotroceni Obor1908: se deschide oficial noul edificiu al Muzeului de Istorie Naturala Grigore Antipa

BUCURESTIUL EUROPEANil b l d E V


113/113

noile bulevarde: axa E-V

4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf

Documents

Transcript of 4-T0-T1-Orasul prefunctionalist.pdf