1-T0-Arhitectura vernaculara.pdf

Arhitectura vernaculara

anul I / IAC / 2013-14 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

DATE; DEZVOLTARE; ATMOSFERA…

Introducere in Arhitectura Contemporana

DATE; DEZVOLTARE; ATMOSFERA… Portile Paradisului, 1425-1452, intrarea estica a Baptisteriului San Giovanni, Florenta Lorenzo Ghiberti



DATE; DEZVOLTARE; ATMOSFERA… DATE; DEZVOLTARE; ATMOSFERA… Portile Paradisului, 1425-1452, intrarea estica a Baptisteriului San Giovanni, Florenta, detaliu Lorenzo Ghiberti

echipa obiective metoda materiale didactice conditii programare

IAC




“Timpurile” arhitecturii: t.o – arhitectura vernaculară t.1 – arhitectura erudită: traditia clasică t.2 – marea schimbare: mișcarea modernă t.3 – arhitectura contemporană

IAC




Timpurile arhitecturii: t.o – arhitectura vernaculară (și actualitatea ei)

Arhitectura vernaculara denumeste arhitectura fara arhitect, fara proiect desenat, facuta direct de utilizatori, eventual cu mâna de lucru specializata a unor mesteri.

Arhitectura culta/erudita este practicata de un “specialist” (cultura specifica, transmisa prin diverse forme de invatamint), care elaboreaza un proiect.

T0




Meșterul și arhitectul

Mesterul anonim si „starhitectul“



DATE; DEZVOLTARE; ATMOSFERA… Mesterii „colibei primitive; ilustratie la reeditarea De architecura; 1521

Mesteri-masoni trasand o ogiva gotica

Alegoria arhitectului „modern“ care paraseste grota Evului Mediu pentru lumina Renasterii; gravura 1568

Instrumentele specializate ale mesterilor/arhitectilor; gravura Spania, 1600




DATE; DEZVOLTARE; ATMOSFERA… 35-25 î.e.n. Vitruviu, De architectura libri decem (Cele zece carti de arhitectura); reeditare ilustrata 1521

1452, Leon Battista Alberti De re aedificatoria, 1998, Rem Koolhaas, Bruce Mau,

Hans Werlemann, S M L XL

1923- Le Corbusier, Vers une architecture Instrumentele specializate




Arhitectura vernaculara denumeste arhitectura fara arhitect, fara proiect desenat, facuta direct de utilizatori, eventual cu mâna de lucru specializata a unor mesteri.

Fiind facuta chiar de cei care o locuiesc, arhitectura vernaculara reprezinta totdeauna transpunerea directa în forme a nevoilor practice si spirituale ale utilizatorilor, rezultate din modul de viata specific si din propriul sistem de valori. In comunitatile traditionale acest mod de a construi contribuie la integrarea individului in comunitatea sa si este direct influentat de valorile comune impartasite de aceasta. De aici rezulta atât armonia dintre individ, comunitate si mediu construit, cît si marea unitate formala a arhitecturii unei arii culturale. Tot un efect direct al acestui mod de a construi este si armonia dintre mediul construit si cel natural.



„Vreti sa va lasati condusi pe malul unui lac în Alpi? Cerul este albastru, apa verde, totul se odihneste într-o pace profunda. Muntii si norii se reflecta în apa, la fel si casele, fermele si capelele, care nu par iesite din mîna omului, ci din acelasi atelier divin care a faurit si muntii si arborii, si norii si cerul. Dar ce este aceasta? O nota falsa tulbura acordul. Printre casele taranilor, o vila lanseaza un strigat dezagreabil si inutil. Este opera unui arhitect. A unui arhitect bun sau a unuia prost? Nu stiu. Stiu numai ca nu mai e nici pace, nici tihna, nici frumusete. Cum se face ca opera unui arhitect, bun sau prost, murdareste lacul?”

Adolf LOOS, Architecture (1918), în Paroles dans le vide (+ Chroniques ...Autres chroniques, Malgré tout), Editions Champ Libre, Paris, 1979



Arhitectura culta/erudita este practicata de un “specialist” (cultura specifica, transmisa prin diverse forme de invatamant), care elaboreaza un proiect.

Este constient orientata catre scopul de a produce o impresie (de placere estetica, de suscitare a respectului grupurilor rafinate, de elita, de a exprima individualitatea, de dominare asupra maselor etc.) si este teoretizata. Între utilizatori si arhitectura care le este data spre folosire se interpun atît sistemul de valori al unei culturi de specialitate, cat si un personaj – arhitectul – care o reprezinta. Cultura de specialitate: unii antropologi o numesc o subcultura, în sensul ca este mai putin decat acel “ansamblu care înglobeaza toate manifestarile materiale si spirituale ale unei societati”, adica sensul larg al notiunii de cultura.



Criza arhitecturii culte: - relatia cu mediul natural, pe care dezvoltarea contemporana risca sa îl distruga -  relatia cu necesitatile utilizatorilor (oameni si societate), relatie care repune mereu in discutie modul in care “eruditia arhitectului” le raspunde.



Criza arhitecturii vernaculare: - disparitia acestui mod de edificare in societatea contemporana; - schimbarea sistemului de valori in societatile traditionale prin contactul cu societatea moderna si contemporana; Pare ca e sortita muzeificarii …



Muzeificare patrimonializare, protectia patrimoniului Totalitatea bunurilor care aparțin colectivității și sunt administrate de către organele statului; bun public. ♦ Bunuri spirituale care aparțin întregului popor (fiind transmise de la strămoși); moștenire culturală; p. ext. bunuri spirituale, culturale etc. care aparțin omenirii întregi.

Muzeul Satului, Bucuresti



Muzeul Satului, Bucuresti



Cu toate acestea, exista forme contemporane de vernacular… care sunt studiate si de la care se asteapta anumite idei care sa ajute adecvarea proiectului contemporan de arhitectura la nevoile utilizatorilor si la mediul natural.

actualitatea arhitecturii vernaculare



forme ale arhitecturii vernaculare de azi: trasmiterea și revigorarea cunostintelor traditionale

… Am avut șansa de a putea să-mi dedic o bună parte a vieții profesionale militante unei aventuri: creației și dezvoltării Ecomuzeului Alsaciei. Într-o continuă mișcare până în 2006, acest proiect permite conjugarea unui puternic elan colectiv și al unei pasiuni personale. Și nu am renunțat nici la gustul de a transmite istoria și cunoștiințele zise “tradiționale” și de a le lega de problemele culturale și sociale actuale. … Niciuna dintre convingerile mele legate de eficacitatea sectorului asociativ în țeserea unor legături între oameni dincolo de antagonismele sociale, în detectarea unor nevoi noi, în capacitatea de a face, de a se repune în discuție și de a gestiona nu a fost slăbită… … Nimic din ce am făcut, nu am făcut singur și singur, nu aș fi făcut nimic.

http://www.marc-grodwohl.com/marc-grodwohl-se-présente/marc-grodwohl-se-présente



forme ale vernacularului de azi: rural trait/viu



forme ale vernacularului contemporan: urban trait/viu/activ/în construcție

Barriadas din Lima/Peru; (multumiri lui Peter Chambers, care a participat alaturi de locuitori la constructia lor)



Satul Buzescu: palatele tiganesti de citit din Kastello, IglooMedia, 2008

forme ale vernacularului contemporan: vernacularul activ



Imagine din Cairo

forme ale vernacularului contemporan: vernacularul activ



Arhitectura vernaculara ca inspiratie pentru arhitectura culta/erudita: - ca sursa a arhitecturii erudite -  ca optiune individuala - cautarile nationale “programatice” în arhitectura sec. XIX-XX: arhitectura neo-româneasca / cautarea “specificului national”, regional si universal -  regionalismul critic -  cercetarea antropologica ca fundament al proiectului

Permanenta actualitate a vernacularului



ca inspiratie pentru arhitectura culta “origine” a arhitecturii culte

Originea arhitecturii: Coliba primitiva Vitruvius De arhitectura, sec 1 i.e.n. –reeditata si ilustrata de Cesare Cesariano, 1521.



ca inspiratie pentru arhitectura culta optiuni individuale: F.L.Wright / Taliesin vest



ca inspiratie pentru arhitectura culta cautarile nationale programatice:

Ion Mincu (1852-1912)




Casa Lahovary, arh. Ion Mincu, 1886




Bufetul de la Sosea, arh. Ion Mincu, 1889-1892 pavilionul Romaniei la Expozitia Universala de la Paris 1889




Scoala Centrala de Fete, arh. Ion Mincu, 1890 pavilionul Romaniei la Expozitia Universala de la Paris 1889




Scoala de Arhitectura, arh. Grigore Cerchez, 1916-1927

1892 - Şcoala (privata) de arhitectură înfiinţată de Societatea Arhitecţilor Români 1897 - Şcoala Naţională de Arhitectură, secţie a Şcolii de Belle-Arte din Bucureşti



Permanenta actualitate a vernacularului Regionalismul critic un demers care incearca sa contracareze uniformizarea, pierderea semnificatiilor, lipsa de caracter a locurilor datorate exceselor architecturii moderne si globalizarii, folosind fortele contextuale care dau sens si semnificatie unui loc. Concept folosit prima oara de Alexander Tzonis si Liane Lefaivre. Reluat de Kenneth Frampton in "Towards a Critical Regionalism: Six points for an architecture of resistance." El pleaca de la intrebarea lui Paul Ricoeur: “Cum sa fii modern si sa te intorci la sursa in acelasi timp; cum sa invii o civilizatie veche si adormita dar sa fii si parte a unei civilizatii universale”. Dupa Frampton, regionalismul critic trebuie sa adopte arhitectura moderna pentru calitatile sale care progresiste universale, dar in mod critic, punand valoare pe raspunsurile particulare la context. Accentul trebuie pus pe topografie, clima, lumina, pe formele tectonice mai degraba decat pe scenografie si pe simtul tactil, pe materialitate, mai degraba decat numai pe vizual. Se distinge de regionalism, care incearca in mod programatic sa realizeze o coresondenta directa cu arhitectura vernaculara, cu localul, fara sa ia parte in mod constient la universal.



“regionalism critic”

Dominus Winery, arh. Herzog & de Meuron, 1996-1998



“regionalism critic”: Dominus Winery, arh. Herzog & de Meuron, 1996-1998




Centrul cultural J-M Tjibaou, arh. Renzo Piano, 1998



Forme “dirijate” de vernacular: - participarea - “community architecture” - flexibilitatea/adaptabilitatea in utilizare


Strategii de conlucrare intre arhitectura culta/erudita si cea vernaculara

permanenta actualitate a vernacularului



Strategii de conlucrare intre arhitectura culta/erudita si cea vernaculara – “participarea”

arh. Hassan Fathy (1900-1989) Dar Al-Islam, Statele Unite, 1980




arh. Hassan Fathy (1900-1989) Dar Al-Islam, Statele Unite, 1980



Rural Studio, fondat in 1993 de arhitectii Samuel Mockbee si D.K. Ruth, atelier de proiectare si constructie condus de Auburn University in scopul de a-i invata pe studenti despre responsabilitatile sociale ale profesiei in paralel cu / prin constructia de case sanatoase, bine construite si inventive pentru comunitatile sarace din vestul Alabamei (“Black Belt”) Rural Studio a construit peste 80 de case si proiecte civice.

Strategii de conlucrare intre arhitectura culta/erudita si cea vernaculara – “participarea”



Strategii de conlucrare intre arhitectura culta/erudita si cea vernaculara arh. Lacaton & Vassal

Școala de arhitectură, Nantes, Franța, 2009 http://www.lacatonvassal.com/index.php?idp=55



Criza arhitecturii culte: - relatia cu mediul natural, pe care dezvoltarea contemporana risca sa îl distruga -  relatia cu necesitatile utilizatorilor (oameni si societate), care repune mereu in discutie modul in care “eruditia arhitectului” le raspunde. Criza arhitecturii vernaculare: - disparitia acestui mod de edificare in societatea contemporana; - schimbarea sistemului de valori in societatile traditionale prin contactul cu societatea moderna si contemporana. Ceea ce nu înseamna ca nu mai exista forme contemporane de vernacular, care sunt studiate si de la care se asteapta anumite idei care sa ajute adecvarea proiectului contemporan de arhitectura la nevoile utilizatorilor si la mediul natural.




www.arhiterra.ro

Grup de lucru infiintat in decembrie 2005 la initiativa catorva arhitecti membri ai Ordinului Arhitectilor propunind un subiect de gandire sensibil si bine venit pentru locuirea contemporana si actuala politica de mediu: tehnici traditionale de construire, materiale naturale, habitat alternativ, utilizarea eficienta a resurselor. Functioneaza ca o umbrela pentru initiative, asocieri sau indivizi cu pozitii inrudite. Discutiile si prezentarile cu teme diferite organizate de-a lungul anului au fost completate de ateliere practice imprastiate prin diferite zone si medii. Ele au inceput din intentia de a incerca si cunoaste tehnici de construire din pamant, dar au adus in discutie multiple implicatii printre care cea umana – relatia dintre arhitectul scolit si mesterii mostenitori ai unor traditii aproape disparute, cea a responsabilitatii fata de copiii deschisi sa invete, a cooperarii intre numerosi oameni de profesii si din medii diferite, etc. Puterea experimentelor si a exemplelor initiate abia o intuim astazi.




actualitatea vernacularului Bienala de arhitectura – Venetia 2008

Intitulata BOLT, instalatia propusa de echipa castigatoare a concursului pentru amenajarea Pavilionul Romaniei sugereaza o puternica legatura conceptuala intre arhitectura contemporana si un “out there” regional.

Expozitia are o dubla dimensiune: o serie de fotografii de arhitectura amplasate perimetral si un element central construit din obiecte – interpretari ale scaunului tripodic pe care il fac rudarii din nordul Olteniei.



Bienala de arhitectura – Venetia 2008 “Out there. Architecture beyond buinding”



Prodid, Serban Sturdza Schitul rupestru de la Sinca Veche

Acest proiect este ambiţios şi de lungă durată. Are în vedere mai multe intervenţii de natură culturală şi socială: – reconstrucţia versantului prăbuşit al peşterii şi regenerarea peisajului înconjurător – regularizarea unui râu şi îmbunătăţirea acceselor pentru pelerini – contrucţia unui lăcaş de rugăciune şi a unei mici mănăstiri pentru patru călugări – contruirea, pe un platou despădurit, a unui centru de educaţie şi formare în meşteşuguri tradiţionale (dulgherie, fierărie, împletituri) – reîmpădurirea unei suprafeţe adiacente de 5 hectare Totul este conceput în aşa fel încât construcţiile pot fi executate şi întreţinut de oamenii locului, folosind materiale locale regenerabile (lemn, material vegetal). Proiectul a fost orientat în câteva directii mai puţin obişnuite: – discreţia maximă a intervenţiei în peisaj – sunetul este o componentă esenţială a peisajului – dimensionarea redusă a traseelor pentru pelerini şi măsuri discrete anti-vandalism Proiectul nu vizează arhitectura de obiect, ci mai curand priorităţile lui se leagă de continuitatea ambientului şi de cadenţa proprie de viaţă a locului.

http://www.arhiforum.ro/proiecte/schitul-rupestru-de-la-sinca-veche



Școala de la Bunești

“Scoala propune tânarului orasean sa redescopere mediul rural în specificitatea lui artistica, economica, pastorala, si sa întâlneasca natura, nu ca pe un bun de consum ci ca pe un mediu de viata. Participantii la scoala de vara se vor organiza singuri în cadrul unei tabere de corturi, creându-si conditiile de viata si cadrul de desfasurare al activitatii.”

www.comunicatedepresa.ro/SCOALA_DE_LA_BUNESTI,_tabara_de_arhitectura_a_Fundatiei_Calea_Victoriei

Recuperarea meșteșugurilor tradiționale +



Vernacular urban



Vernacular urban

studii Iosif Kiraly și arh. Mariana Celac Triaj, 2008-2009



Bucuresti, strada Sfintilor colt cu Calea Mosilor, www.norc.ro/street-view/

Practici urbane contemporane ca surse de inspiratie a criticii de arhitectura prin proiect



Bucuresti, strada Sfintilor colt cu Calea Mosilor, Google Earth

Practici urbane contemporane ca surse de inspiratie a criticii de arhitectura prin proiect



Generatorul de Spatiu Public, studio BASAR, Bucuresti, 2009-2010, www.studiobasar.ro, proiect din cadrul programului Magic Blocks (www.e-zeppelin.ro/magic-blocks)

Practici urbane contemporane ca surse de inspirație pentru proiectul de viață în oraș



Banca de Litere, studio BASAR, Bucuresti, 2009-2010, www.studiobasar.ro, proiect realizat in cadrul programului Street Delivery #4 & #5

Practici urbane contemporane ca surse de inspirație pentru proiectul de viață în oraș

1-T0-Arhitectura vernaculara.pdf

Documents

Transcript of 1-T0-Arhitectura vernaculara.pdf