4. Statul_medieval in Feudalismul Dezvoltat

5/22/2018 4. Statul_medieval in Feudalismul Dezvoltat

1/54

STATUL MEDIEVAL N

FEUDALISMUL DEZVOLTAT

Prof. Juverdeanu Aurelia Melania


2/54

FORME DE GUVERNMNTMEDIEVALE

MONARHA PATRONAL (ROMANO-GERMAN); MONARHIA SENIORIAL/ FEUDAL; MONARHIA STRILOR(REPREZENTATIV);

MONARHIA ABSOLUT.

Europa Occidental

(Catolic)

E. Central

(Catolic)

Europa Rsritean (Ortodox)

State centralizate:

Frana, AngliaState de anarhie

feudal: Germania,

Italia

Ungaria, Polonia

Imperiul Bizantin (Imperiul grecesc medieval / patria ortodoxiei) - cuceritde otomani la 1453Bulgaria, Serbiacucerite de otomani n sec XIVrile Romne (Moldova i ara Romneasc supuse de turci n sec

XV

Europa Occidental

(Catolic)

E. Central

(Catolic)

Europa Rsritean (Ortodox)

State centralizate:

Frana, AngliaState de anarhie

feudal: Germania,

Italia

Ungaria, Polonia

Imperiul Bizantin (Imperiul grecesc medieval / patria ortodoxiei) - cuceritde otomani la 1453Bulgaria, Serbiacucerite de otomani n sec XIVrile Romne (Moldova i ara Romneasc supuse de turci n sec

XV


3/54

Monarhia feudalsau seniorial

Monarhia este o instituie care garanteazmeninerea unitii rii n faa pericolelorexterne dar si interne, reprezentate de o

excesivfrmiare a autoritii.Regele este superior celorlalti mari seniori

din cuprinsul regatului prin ungere,

ceremonie cu caracter religios caresubliniaza faptul ca deine autoritatea de ladivinitate.


4/54

Faramiarea feudal a facut ca titlul monarhic nOccident sa fie mai mult nominal, autoritatea

regelui asupra teritoriului regatului s fieproportional cu resursele pe care i le punea ladispozitie domeniul funciar stpnit in numepropriu.

Regelei datoreazautoritatea pe care o mai arefaptului c teoretic este suzeanul tuturor marilorseniori ai regatului si nu poate fi vasalul nimnui.

Bazndu-se pe sistemul relaiilor de vasalitate i pe

atribuiile de mare senior pe care regele le are pedomeniul su personal. Aceastetapdin evoluiastatului medieval poate fi numit a monarhieisenioriale


5/54


6/54

ASPECTE STAT CENTRALIZAT STAT FRMIAT

PUTEREAMONARHULUI Mare Mic

TERITORIUL

STATULUI Unificat Frmiat

PIAAECONOMIC Unitar Dispersat

OBINEREATRONULUI Ereditar Prin alegere


7/54

Statele medievale n apusul Europei

Sec XI-XIIIperioadamonarhiei feudale- Suveranii i-ausubordonat ntreaga

societate- Monarhia a devenit

ereditar

- Monarhul avea ntreagaputere de decizie

- Armatele regale au fostdotate cu arme de foc

Sec XIII-XVperioadamonarhiei strilor- Monarhii colaboreaz cu

clerul, nobilimea i cuorenimea deoarece

regalitatea nu erasuficient de consolidat

- Au aprut adunrile destri i Consiliul regalcare l spijineau pe

monarh n rezolvarea

problemelor statului


8/54

Nesigurana provocatde rzboaiele dintre feudalia determinat grupurile sociale care nu se puteauapra singure, precum clericii si orenii, ssprijinerestabilirea autorit

ii monarhice si eliminarea

frmirii, punndu-i la dispoziie bani, ostai,specialiti tiutori de carte.Regalitatea nefiind suficient de puternic, a fostnevoit s colaboreze cu clerul, nobilimea i

orenimea.Aliana regalitii cu orenii, ranii i clerul,categorii sociale nemulumite de starea de anarhiefeudal,care le punea n primejdie activitile

economice.


9/54

A contribuit la creterea puterii regale idezvoltarea economic, dezvoltarea comerului i aoraelor, care au creat condiiile exercitrii autoritiipe o scar mai larg dect inainte ,pentru cdomeniile feudale nu mai reprezentau principalsursde bogie.Schimbrile n tehnica i organizarea militar, careau fcut s scad rolul cavaleriei nobiliare nfavoarea pedestrailor inarmai cu arcuri, arbalete si

apoi cu arme de foc, au contribuit la reducerearolului militar al nobilimii.In acelai timp ns, regalitea, care dispunea deresurse mai importante, i forma armate mai

moderne, alcatuite din profesionti.


10/54

Monarhia, dei consolidat, nu putea rezolvasingurtoate problemele guvernrii, astfel nct afost necesar colaborarea cu reprezentaniistrilor sociale privilegiate (clerul, nobilimea,orenii bogai).

Acetia au constituit adunri reprezentative,cunoscute sub diferite denumiri: Strile Generale in Franta, Parlament in Anglia,

Cortesuri in Peninsula Iberic.

In secolele XIII-XV, datorit colaborarii dintreautoritatea monarhic i aceste adunri alereprezentanilor starilor privilegiate, statulmedieval din anumite zone ale Europei esteconsiderat monarhie a starilor.


11/54

Franta in sec. IX-XV


12/54


13/54

Anarhia feudal frmiarea statal

n 843 prin tratatul de la Verdun, Imperiul semparte ntre nepoii lui Carol: Carol cel Pleuv(nVest- Frana), Ludovic Germanicul (n Est-Germania), Lothar (Italia)

Puterea regalitii scade, n raport cu aristocraii.Apar principatele teritoriale.

Este epoca anarhiei feudale/senioriale, cand marii

nobili sunt aproape independenti pe domeniile lor.


14/54

PRIMII CAPEIENI

n 987, prin venirea la tronul Frantei a lui HugoCapet, se instaureaz dinastia Capeienilor(pn n 1328), care impune succesiuneaereditarla tron.

Resedina

Capetienilor,oraul

Paris, devinecapitala Franei. De la Paris, regii Capetieni siurmaii lor, regii din dinastia de Valois, incepprocesul de centralizare statal si desubordonare a marii nobilimi fa de puterea

regal


15/54


16/54

CENTRALIZAREA politico-statal

Este procesul de concentrare a teritoriilor sub osingur autoritate.

Centralizarea si unificarea statului francez s-arealizat in timpul domniei unor regi din dinastia

Capetienilor (987-1328) si Valois (1328-1589)1. Filip II August

2. Ludovic al IX-lea cel Sfant

3. Filip IV cel Frumos4. Ludovnic al Xl-lea

5. Ludovnic al XlI-lea


17/54


18/54

Centralizarea si unificarea statului francez s-arealizat prin:

marirea domeniului regal, care initial seintindea pe o suprafata restransa in jurulorasului Paris.

Sporirea autoritatii regale odata cu micsorarea

autonomiei marii nobilimi. dezvoltarea oraselor si largirea schimburilorcomerciale

Alianta regalitatii cu orasenii, taranii si clerul

Caracterul ereditar al monarhiei Dotarea armatelor regale cu arme de foc Preluarea domeniilor detinute de regele Angliei

in Franta.


19/54

Filip al ll-lea August(1180-1223)

a profitat de luptele pentru tronulAngliei, confiscand intinseleposesiuni ale regelui englez de peteritoriul Frantei.

Filip a avut cele mai mari succesedintre regii Franei medievale,extinzndu-i regatul i sporindinfluenamonarhiei.

A reorganizat guvernarea, a adusstabilitate financiar, fiindsimpatizat de populaie din cauzacedrii puterii nobililor ctre clasamedie.


20/54


21/54

Ludovic al IX-lea cel Sfant (1226-1270) a consolidat cuceririle predecesorilor sai,

silindu-l pe regele Angliei, Henric al lll-lea, sase declare vasal principal al suveranuluifrancez.

A intarit institutiile administrative sifinanciare ale statului, aratandu-sepreocupat de soarta tuturor supusilor sai.

A condus doucruciade ieste singurul regeal Franeicare a fost canonizat,

Regele Franei era considerat primus interpares (primul ntre egali) printre regii iconductoriide pe continent.

Comanda cea mai mare armat i guvernacel mai extins imai bogat regat din Europa,centrul artelor i intelectualitii europene n

acea perioad.


22/54

Filip al IV-lea cel Frumos(1285 - 1314) Personalitatea sa rece i sever i-a adus

porecla de Regele de Fier sau Regele

de marmur. a alipit domeniului regal bogata provincie

Champagne si a convocat pentru primadata Adunarea Starilor Generale (1302).

In confruntarea cu papa Bonifaciu al Vlll-lea, regele a iesit invingator, proclamandprincipiul ca ,,regele este imparat inregatul sau.

Regalitatea a fost nevoita sa conduca in

colaborare cu reprezentantii clerului,nobilimii si orasenilor din Adunarea StarilorGenerale, Parlament, Cortesuri, de aceeamonarhia din sec. XIII-XV s-a numitmonarhia starilor.


23/54

Adunrile de stri

Adunarea Strilor Generale Frana

Convocat pentru prima dat n timpul regelui Filipal IV-lea cel Frumos (1285-1314)

-Starea Iclerul

-Starea a II-anobilimea

-Starea a III-a - orenimea


24/54

ntre 1337-1453 areloc Rzboiul de 100

de ani ntre Franai Anglia n urmacruia estedesvrita unitateateritorial iconstruciainstituional.


25/54

Conflictul dintre Regii Franei i Ducii deNormandia

Membrii dinastiei anglo-normandePlantagenet sunt cei mai puterniciseniori din Franta. Ei detinducatele Normandia i Aquitaniala care se

adaug comitatele de

Anjou, Poitou i Maine. DuciiNormandiei (deveniti din 1066 iregi ai Angliei) nu mai recunoscautoritatea regilor Franei. Incepe

conflictul dintre Dinastiile Capet iPlantagenet. Urmaii Capetienilor(regii din dinastia de Valois)declaneazrzboiuldintre Anglia

iFrana

de ValoisStema dinastiei

regale francezede Valois PlantagenetStema dinastiei

anglo-normandePlantagenet
http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C5%9Fier:Armoiries_Valois_Ancien.pnghttp://es.wikipedia.org/wiki/Archivo:Armoiries_Angleterre_1198.png


26/54

Razboiul de 100 ani (1337-1453) Incepe cu marile victorii englezede la

Crecy (1346) i Poitiers (1356)

n 1415, armata englez obtine victoria si in marea btlie de laAzincourt(fr) /Agincourt (engl).

soldatienglezi debarcin Frana

taliade lazincourt
http://es.wikipedia.org/wiki/Archivo:Armoiries_Angleterre_1198.pnghttp://es.wikipedia.org/wiki/Archivo:Armoiries_Angleterre_1198.pnghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C5%9Fier:Agincourt_miniature.JPGhttp://en.wikipedia.org/wiki/File:BattleofSluys.jpeghttp://en.wikipedia.org/wiki/File:Battle-poitiers(1356).jpghttp://en.wikipedia.org/wiki/File:Battle_of_crecy_froissart.jpg


27/54

Razboiul de 100 ani (1337-1453)Soarta rzboiului se schimb decisiv in favoarea francezilor in urma

asediului orasului Orleans(1429) unde a intrat in istorie marea eroinnational a Franei Jeanne d`Arc

Jeanne d`Arcin reprezentaride epoca
http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C5%9Fier:Armoiries_Valois_Ancien.pnghttp://id.wikipedia.org/wiki/Berkas:Joan_parliament_of_paris.jpghttp://id.wikipedia.org/wiki/Berkas:Joan_of_Arc_on_horseback.pnghttp://fr.wikipedia.org/wiki/Fichier:Philip_II_crossing_the_Loire.jpghttp://en.wikipedia.org/wiki/File:Joan_of_arc_miniature_graded.jpghttp://fr.wikipedia.org/wiki/Fichier:Lenepveu,_Jeanne_d'Arc_au_si%C3%A8ge_d'Orl%C3%A9ans.jpg


28/54

Ludovnic al Xl-lea(1461-1483) ducatul Burgundiei condus de Carol

Temerarul, un puternic rival al regelui, afost anexat regatului Frantei.

Pe masura desfasurarii procesului decentralizare, cresteau tot mai mult atributiileregalitatii.

Cele mai importante institutii ale statuluise gaseau la Curtea Regala: in Consiliulregal se discutau problemele cele maiinsemnate ale politicii interne si externe ale

statului,iar hotararea finala devenearegelui.


29/54

Ludovic al XII-lea(1498 - 1515)

numit "TatlPoporului" a fost unicul monarh al ramurii

Valois-Orlans.

a urmrito politicexternfoarte

activ. a reformat sistemul juridic francez,

a redus taxele iambuntitguvernarea.


30/54


31/54

Centralizarea Angliei

secolele XI - XV

CUCERIREA ANGLIEI DE CTRE NORMANZI


32/54

CUCERIREA ANGLIEI DE CTRE NORMANZI

n anul 1066, duceleWilhelm I de Normandia

debarc n Anglia. n btlia de la Hastings,

din 14 octombrie 1066regele Harold alII-leaesteucis iar anglo-saxonii sunt

nvini.

Urmaii si intemeiaz onou Dinastie anglo-

normand Plantagenet.


33/54

CENTRALIZAREA ANGLIEI

La 25 decembrie 1066 William ICuceritorul este ncoronat ca regeal Angliei.

MSURI: ntreteautoritatea central;

nzestreaz cu feude nobilimeanormand, n defavoarea nobilimiianglo-saxone;

ntretearmata; D o nou organizare

administrativ: Anglia este mpritn comitate (shire), conduse desheriffi.

WILLIAM I CUCERITORUL(10661087)


34/54

FRMIAREA ANGLIEI

Dup moartea lui William I,treptat autoritatea regaldecade.

CAUZE:

Conflictele dintrenormanzi i anglo-saxoni; Creterea puterii marii

nobilimi.n prima jumtate a

secolului al XII-lea statulenglez este ameninat defrmiare.


35/54


MSURI: Refacerea autoritii regale; Reforma militar: nlocuiete

obligaia militar a vasalilor cuplata unei taxe i desfiineazarmatele nobiliare;

Reforma judiciar: lrgete

atribuiile judectoreti aleregelui; ncearc s aduc biserica sub

controlul regal; intr n conflictcu papa.

HENRIC al II-lea PLANTAGENET(11541189)


36/54


RICHARD I INIM DE LEU(11891199)

Rege autoritar;

Particip la cruciada a III-a(11891192); ntreine conflicte cu nobilii

din Frana.


37/54

MONARHIA STRILOR

Lipsit de autoritate ide tact politic. i atrage dumnia nobilimii i a

orenilor.

n 1213 devine vasal al PapeiInoceniual III-lea. n 1214 ncheie conflictul cu Fillip al II-

lea August, n defavoarea sa.

n 1215 are loc revolta nobilimiiengleze. Regele este obligat ssemneze actul

MAGNA CHARTA LIBERTATUM-puterea

regaleste

ngrdit.

IOAN FR AR( 11991216)


38/54

MAGNA CHARTA LIBERTATUMPREVEDERI:

Respectarea libertiibisericii;

Garantarea dreptului destpnire a domeniului

feudal; Limitarea obligaiilorvasalice;

Consultarea nobilimii nfixarea impozitelor;

Respectarea libertiioraelor;

Respectarea libertiipersoanei.


39/54

MONARHIA STRILOR

n secolul al XIII-lea continuefortul nobilimii de limitare aputerii regale.

n anul 1265 se nfiineaz

Parlamentul, era alctuit dinreprezentanii strilorprivilegiate: nobilii, clerul,burghezia, care n secolul alXIV-lea se mparte n dou

camere: Camera Lorzilor Camera Comunelor


40/54

Razboiul de 100 de ani

Razboiul de 100 deani (1337-1453)zdruncin din

temelii att Franact i Anglia. Se ncheie n 1453

cu nfrngerea

Angliei.

CASTILLON

AZINCOURT


41/54

RZBOIUL CELOR DOU ROZE(14551485)

Rzboi pentru tronntre dou familii

nrudite, care setransforma n rzboicivil:

Familia Lancaster

Familia York


42/54


Rzboiul celor doua roze sencheie cu victoria familieiLancaster, care l aduce latron pe Henric al VII-lea

Tudor care inaugureaz onou form de guvernare:monarhia absolut.

14851509)


43/54

Germania n sec. X-XIV


44/54

Germania Spre deosebire de Frana,


45/54

Germania Spre deosebire de Frana,Anglia i Spania, undemonarhia feudal a realizat

centralizarea statului, n

Imperiul Romano-German iItalia s-a meninut frmiarea

feudal.Marii feudali germani l

domin pe mprat, care, lipsitde domeniu i neputnd s-idesemneze succesorii, nu

poate realiza statul centralizat.Puternicele orae ale Hansei

n-au sprijinit centralizareastatului, atta vreme ct

interesele lor economice nucoincid cu interesele politice

ale imperiului.


46/54

Urmaul lui Otto, mpratul

Henric al IV-lea al SfntuluiImperiu Roman (Heinrich IV,1056-1106), pierde lupta pentruinvestitur cu papa Grigore al

VII-lea ieste silit de ctrepapspelerineze din Speyer pnlaCanossa (localitate din Italia denord). De atunci, papa alegepersonal episcopii. Aceasta vamarca decderea ImperiuluiGerman.


47/54

Henric al V lea ( 11061125)a fostsilit s accepte Concordatul de la

Worms (1122), care acorda papeiinvestitura spiritual , iar mpratuluidoar investitura temporal.

Cu Ferderic I Barbarosa ( 1152 1190), Imperiul Romano Germanatinge punctul cel mai nalt al istorieisale.

n timpul lui Frederic al II lea, n 1250imperiul inceteaz activitatea. Titlul

de mprat romano-german vadesemna un suveran lipsit de oriceputere.


48/54

Rudolf I de Habsburg adaug domeniuluisupersonal Elveia,Alsacia, Austria, StyriaiCarniola.Sub Carol al VI lea de Luxemburg ( 13461378) a fost elaborat prima constituie,sub forma Bulei de aur din 1356.mpratul

era ales de Colegiul celor apte principielectori.Imperiul cuprindea majoritatea teritoriuluin care astzi se afl Germania, Austria,

Elveia, Liechtenstein, Belgia, Luxemburg,rile de Jos, Cehia, Slovenia, la fel ca ipartea estica Franei,o parte din Italia, iprileoccidentale ale CroaieiiPoloniei.

Lipsa autoritii monarhului


49/54

Lipsa autoritii monarhului

Prin "Bula de Aur" din 1356 se stabileaalegerea mpratului de ctre apte principi

electori i erau recunoscute privilegiile

principilor locali

Existena ligilor


50/54

Existena ligilor

Oraele germane s-au organizat pentru aprarea intereselor lor i dobndirea

autonomiei fa de marii feudali i de mprat. Aceste ligi se ocupau cu dezvoltarealegturilor comerciale cu oraele din alte ri.

Li H ti


51/54

Liga Hanseatic

Hamburg

Bremen

Rute comerciale ale Hansei


52/54

Rute comerciale ale Hansei


53/54


54/54

Bibliografie: Manuale alternative de istorie pentru cl a VI-a M Rangu/M ugulea/C Boboc Caiet metodic al

profesorului de istorie, cl a VI-a, Ed Lidana, 2009

Enciclopedia Wikipedia Didactic.ro

4. Statul_medieval in Feudalismul Dezvoltat

Documents

Transcript of 4. Statul_medieval in Feudalismul Dezvoltat