reforma agrara din 1945

Reforma agrar din 1945 a fost un proces initiat de guvernul comunist de dup 1945, cu scopul de a reforma radical agricultura si de a mproprietri tranii sraci din Romni a. Din punct de vedere economic pretinsa reform a guvernului de asa zis larg concentra re democratic condus de Petru Groza a fost, de fapt, un mare pas napoi n calea prog resului ntrucit a distrus marile proprietati agricole, singurele n care se mai apl icau tehnologii moderne si ncepuse deja s patrund puternic mecanizarea.

n Transilvania, majoritatea fermelor agricole erau organizate dupa modelul austro -ungar si aveau, n principal, urmtoarele caracteristici: fermele detineau n proprie tate sau n folosint terenuri agricole cu suprafete cuprinse ntre 250 500 hectare, car e permiteau o bun organizare a productiei si a muncii. Majoritatea aveau spatii d e locuit pentru personalul angajat si familia acestuia, aflate chiar n incinta fe rmei. Se aplicau tehnologiile agricole cele mai avansate pentru acea vreme, incl usiv seminte si soiuri de calitate. Tranii desfsurau o activitate continu pe ntregul an calendaristic si asigurau de lucru ntregii familii. Orice probleme erau privi te si rezolvate ca ntr-o mare familie, iar supravegherea si controlul calittii mun cii erau asigurate de personal cu pregtire de specialitate. Ca urmare a marii div ersitti a activittilor desfsurate, disciplina era riguros respectat, orice abatere f iind aspru pedepsit. Fr ndoial c si atunci exista mult sracie, iar organizarea mentio nu era modelul ideal, ns desfiintarea acestor modalitti de lucru prin divizarea exc esiv a mosiilor si a patrimoniului fermelor nu putea rezolva problemele sociale c i dimpotriv, chiar le-a agravat spre disperarea reformatorilor . Aplicarea reformei a distrus si aceste ferme, concomitent cu distrugerea fizic a multor proprietari si a putinilor specialisti existenti. Pretinsa reform din 1945, care s-a bazat doar pe criterii de ordin juridic si social, la care se adaug msurile pompieristice al e comunistilor, a fcut ca Romnia sa ajung codasa Europei n ceea ce priveste producti a agricol pe hectar la majoritatea culturilor vegetale, dar si la alti indicatori economici specifici activittilor agricole. Reforma agrar din 1945 a avut n primul rnd un scop propagandistic pentru a atrage masele largi n mare parte nestiutori de c arte, dar care reprezentau circa 80 85% din totalul populatiei, de partea comunist ilor. Dovada cea mai vie c pretinsa reform a avut doar scop propagandistic si de d istrugere a marilor proprietati se regseste n politica de colectivizare fortat apli cat ulterior, n care ideea de proprietate particular era privit cu suspiciune, fiind considerat contrar tezelor marxism-leninismului. Reforma agrar din 1945 a fost nfap tuit la sate de Comisii comunale de improprietrire alese de obstea plugarilor .

Istoria agriculturii romnesti de dup 1945 a continuat s fie loc de continue experim ente pentru comunisti care nu priveau cu ochi buni dezvoltarea CAP-urilor, astfe l c prin diverse prghii economice - n special prin politica preturilor de achizitie a produselor agricole, respectiv a preturilor serviciilor prestate CAP-urilor d e ctre fostele SMA-uri ( Statiuni de Masini Agricole ce apartineau statului) statul romn regla practic profitul fostelor CAP-urilor. La aceasta se adaug faptul c n majo ritatea satelor exista o mafie local format din personalul de conducere a CAP-uril or si rudele acestora, care au sustras n mod constant prti din asa zisele recolte record, n timp ce majoritatea tranilor triau de pe o zi pe alta. De fapt socialismu l nu avea nevoie de trani bogati si nici nu se urmrea ca acestia sa aib calitti de nt reprinztori. Evenimentele din 1989 au dus la o rbufnire a tranilor care pur si simp lu au demolat patrimoniul multor CAP-uri ntruct considerau c acesta deservea doar i nteresele unui grup restrns de tarani, grupati n jurul presedintelui de colectiv, dar si a altor centre de putere dornice de mbogtire far munc. Chiar dac Reforma agrar n 1945 a ncercat s diminueze marile si nejustificatele inegalitti sociale existente la acea vreme, istoria confirm c aceasta, pe termen lung, nu si-a atins scopul. Inegalitatea a continuat s existe doar c aceasta, sub masca reformei si a democrat

iei, a mbrcat forme noi, mai subtile si mai greu de cuantificat.