GASTRITELE

GASTRITELE1DefinitieGastritele sunt afectiuni gastrice acute sau cronice, caracterizate prin leziuni de tip inflamator, provocate de diversi factori etiologici si patogenici, putand fi asimptomatice sau cu expresie clinica nespecifica.

Gastropatiile constituie un grup de leziuni ale mucoasei gastrice, dominant epiteliale si/sau vasculare (de staza sau ischemice), dar cu o componenta inflamatorie absenta sau minima, spre deosebire de gastrite.2ClasificareClasificarea gastritelor se face dupa mai multe criterii:

1. Clinico-evolutive

A. Acute. Evolueaza spre vindecare sau spre cronicizare. Majoritatea se autolimiteaza si se vindeca spontan.

B. Cronice. Sunt inflamatii de lunga durata, putandu-se vindeca sub tratament sau evoluand, indiferent de tratament.3Clasificare2. EndoscopiceA. Forme endoscopice de gastrite:Eritematos exudativaMacula erozivaPapula erozivaAtroficaHipertroficaHemoragica

B. Clasificare dupa extindereAntrala tip B produsa prin infectia cu H PyloriFundica tip A autoimuna (generand anemie Biermer)Pangastrita4Clasificare3. HistologiceA. Gastrita acuta se caracterizeaza prin prezenta a numeroase neutrofile localizate intraepitelial, n lamina propria sau agregate n lumenele glandulare (abcese criptice).B. Gastrita cronica, se defineste prin prezenta de limfocite imunocompetente si plasmocite. Ea evolueaza n cateva decade spre gastrita atrofica. Gradele de activitate depind de prezenta neutrofilelor si gradul infiltrarii n profunzime. Activitatea usoara se caracterizeaza prin prezenta de neutrofile numai n lamina propria. n activitatea moderata, neutrofilele sunt n foveolele gastrice, iar densitatea lor este foarte mare. Gradul de activitate este sever atunci cand neutrofilele sunt prezente intraepitelial. Gastrita cronica este inactiva atunci cand lipsesc neutrofilele.5ClasificareC. Gastrita atrofica reprezinta stadiul ultim al evolutiei gastritei cronice si se caracterizeaza prin disparitia glandelor oxintice, cu distorsiunea retelei de reticulina. Infiltratul inflamator invadeaza ntreaga grosime a peretelui. Examenul histopatologic trebuie sa mentioneze prezenta sau absenta metaplaziei intestinale.6ClasificareCea mai sintetica clasificare a gastritelor a avut loc n 1990 la Sydney, cu ocazia Congresului Mondial de Gastroenterologie.

Este vorba de Sistemul Sydney, care se vrea o clasificare atotcuprinzatoare a gastritelor.

Sistemul cuprinde:o sectiune endoscopica, cu trei subdiviziuni: topografia, tipul leziunilor si categoria endoscopica de gastrita si o sectiune histologica, ce include, la randul ei, etiologia, topografia si formele de gastrita.7ClasificareDesi nu contine datele clinice si ancheta factorilor de risc, Sistemul Sydney permite elaborarea unui diagnostic mai cuprinzator, prin prelucrarea datelor endoscopice, histologice si etiologice.

Grading-ul leziunilor histologice ale gastritelor dupa sistemul Sidney se refera la urmatoarele 6 caracteristici histologice, pentru fiecare existand gradarea n usor, moderat si sever:inflamatia acuta neutrofileinflamatia cronica limfoplasmociteactivitatea infiltrat polimorfonuclearatrofia pierderea glandelor specializatemetaplazia intestinalaHelicobacter Pylori8Clasificare4. Etiologice. Clasificarea gastritelor se face dupa urmatoarele etiologii posibile:A. Infectioasa:Bacterii: H. Pylori (majoritara), Helicobacter Heilmannii, Streptococ alfa-hemolitic, Stafilococ,etc.Virusuri: Citomegalo-virus, Herpes-virusFungi: CandidaParaziti: Strongiloides, Toxoplasma.

B. Autoimuna: Gastrita atrofica cu anemie Biermer.

C. Medicamentoasa: AINS (antiinflamatorii nesteroidiene).

D. Specifica: Boala Crohn, gastrita eozinofilica, gastrita limfocitara.9GASTRITA CRONICA H. PYLORI POZITIVAEste gastrita de tip B, definita prin inflamatia mucoasei gastrice, predominant antrala, indusa de Helicobacter pylori (HP).

Gastrita antrala se asociaza cu HP n 70% - 95% din cazuri.

H. Pylori este o bacterie gram negativa spiralata, localizata n stomac sub stratul de mucus.10GASTRITA CRONICA H. PYLORI POZITIVAMecanismul patogenetic de producere a leziunilor gastrice este legat de particularitatile bacteriei si de echipamentul enzimatic, avand ca efect final un raspuns imun al gazdei (local si sistemic), fata de diferite structuri proteice ale bacteriei. Anticorpii fata de proteinele secretate de HP cu rol de protectie par a fi implicati n patogeneza gastritei.

Aspectul macroscopic este de congestie difuza sau petesiala, predominant antrala cu eroziuni acute sau cronice. La 25% din cazuri apare o gastrita nodulara.11GASTRITA CRONICA H. PYLORI POZITIVAMicroscopic se observa un infiltrat cu polimorfonucleare, afectarea criptelor gastrice, aparitia unor agregate cu foliculi limfoizi si reducerea mucusului din celulele epiteliale.

Din punct de vedere evolutiv, se descrie o gastrita cronica activa (cu infiltrat bogat de polimorfonucleare) si o gastrita cronica inactiva (predomina mononuclearele).12GASTRITA CRONICA H. PYLORI POZITIVASimptomatologia clinica este nespecifica si se suprapune cu cea a dispepsiei non-ulceroase. Pot aparea epigastralgii, greturi, varsaturi. Aceste simptome dispar doar dupa tratamentul de eradicare.

Diagnosticul gastritei se face prin endoscopie, cu evidentierea modificarilor antrale si, totodata, cu efectuarea unei biopsii, si prin evidentierea, prin diferite tehnici, a bacteriei HP.13

Gastrita cronica a corpului gastric produsa de HP

14GASTRITA CRONICA H. PYLORI POZITIVAEvolutia gastritei se poate face spre gastrita cronica atrofica, ce poate evolua ulterior spre metaplazie intestinala, displazie si n final cancer gastric sau limfom nonHodgkinian.

Tratamentul este cel de eradicare a infectiei cu HP.15