FAMILIA FAMILIA ENTEROBACTERIACEAENTEROBACTERIACEAEE

DEFINIŢIE

Familia Enterobacteriaceae Familia Enterobacteriaceae este cea mai mare şi este cea mai mare şi heterogena familie de heterogena familie de bacili gram negativibacili gram negativi cu cu importanţă medicală.importanţă medicală.

Cuprinde 32 de genuri şi Cuprinde 32 de genuri şi peste 130 de speciipeste 130 de specii

GenurileGenurile cele mai importante sunt: cele mai importante sunt: – Enterobacter, Enterobacter, – Escherichia, Escherichia, – Klebsiella, Klebsiella, – Proteus, Proteus, – Salmonella, Salmonella, – Serratia, Serratia, – Shigella,Shigella,– YersiniaYersinia..

SPECII CU IMPORTANŢĂ SPECII CU IMPORTANŢĂ MEDICALĂMEDICALĂ

HABITATHABITAT

Enterobacteriile se întâlnesc Enterobacteriile se întâlnesc în mod normal sau în mod normal sau patologic la nivelul patologic la nivelul tractului tractului digestivdigestiv al omului sau al omului sau animalelor, însă multe animalelor, însă multe specii se pot găsi în apă, sol specii se pot găsi în apă, sol sau pe plante.sau pe plante.

Enterobacteriile se pot împărţi în Enterobacteriile se pot împărţi în doua categorii:doua categorii:

Strict patogene:Strict patogene: – Salmonella, Salmonella, – Shigella, Shigella, – Yersinia pestisYersinia pestis

conditional pathogene sau oportuniste:conditional pathogene sau oportuniste: – Enterobacter, Enterobacter, – Escherichia, Escherichia, – Klebsiella, Klebsiella, – Proteus, Proteus, – Serratia, Serratia, etc. etc.

HABITATHABITAT

HABITATHABITAT

Infecţiile cu enterobacterii pot Infecţiile cu enterobacterii pot avea drept sursa:avea drept sursa:– un rezervor animal (salmoneloze, un rezervor animal (salmoneloze,

yersinioze)yersinioze)– un rezervor uman (shigeloze, febra un rezervor uman (shigeloze, febra

tifoidă)tifoidă)– diseminare endogenă la persoane diseminare endogenă la persoane

susceptibile (de ex. E.coli poate susceptibile (de ex. E.coli poate produce infecţii localizate în orice produce infecţii localizate în orice zona a corpului uman)zona a corpului uman)

Enterobacteriile conditionat Enterobacteriile conditionat patogene saupatogene sau oportunisteoportuniste

Aparţin florei normale sau sunt Aparţin florei normale sau sunt saprofite saprofite

Ajunse în zone normal sterile ale Ajunse în zone normal sterile ale organismului produc infecţii: organismului produc infecţii: – pneumonie, pneumonie, – infecţii urinare, infecţii urinare, – septicemia, septicemia, – infecţii neonatale, infecţii neonatale, – infecţii ale plagilor (traumatice sau infecţii ale plagilor (traumatice sau

chirurgicale), etc.chirurgicale), etc.

Sunt responsabile de o mare Sunt responsabile de o mare parte a infecţiilor nosocomiale parte a infecţiilor nosocomiale (infecţii intraspitaliceşti)(infecţii intraspitaliceşti)

Produc în general infecţii Produc în general infecţii oprtuniste la pacienţi debilitaţi, oprtuniste la pacienţi debilitaţi, imunosupresaţi sau cateterizaţiimunosupresaţi sau cateterizaţi

Enterobacteriile conditionat Enterobacteriile conditionat patogene sau oportunistepatogene sau oportuniste

PROPRIETĂŢI PROPRIETĂŢI GENERALE ŞI GENERALE ŞI CLASIFICARECLASIFICARE

S-au descris 32 de genuri şi peste 130 S-au descris 32 de genuri şi peste 130 de specii de specii

Clasificarea se face pe baza:Clasificarea se face pe baza:– proprietăţilor biochimice, proprietăţilor biochimice, – strucurii antigenice,strucurii antigenice,– hibridizarea si secvenţarea acizilor nucleici. hibridizarea si secvenţarea acizilor nucleici.

Caractere Caractere morfotinctorialemorfotinctoriale Bacili Gram-negativi,Bacili Gram-negativi, Dimensiuni:0,3- 1,0 x 1,0-6,0 Dimensiuni:0,3- 1,0 x 1,0-6,0

micronimicroni Imobili sau mobili (cu flageli Imobili sau mobili (cu flageli

peritriche)peritriche) NesporulaţiNesporulaţi Capsulaţi sau necasulaţiCapsulaţi sau necasulaţi

Caractere de culturaCaractere de cultura

Aerobi, facultativ anaerobiAerobi, facultativ anaerobi Necesităţi nutritive simpleNecesităţi nutritive simple Cresc uşor pe medii de cultura Cresc uşor pe medii de cultura

simplesimple Temperaturi: 22-37 Temperaturi: 22-37 ˚C˚C

Caractere biochimice Caractere biochimice si de metabolismsi de metabolism

Fermenteaza glucozaFermenteaza glucoza Reduc nitraţii la nitriţiReduc nitraţii la nitriţi Citocromoxidaza negativiCitocromoxidaza negativi

STRUCTURA STRUCTURA ANTIGENICAANTIGENICA

Trei tipuri de antigene de suprafaţă Trei tipuri de antigene de suprafaţă sunt utilizate pentru serotiparea sunt utilizate pentru serotiparea enterobacteriilor:enterobacteriilor:– Antigenele O, Antigenele O, – Antigenele H,Antigenele H,– Antigenele KAntigenele K

Antigenul somaticAntigenul somatic sau sau antigenul Oantigenul O este de natură polizaharidică şi intră în este de natură polizaharidică şi intră în structura lipopolizaharidului (structura lipopolizaharidului (LPZLPZ) din ) din structura peretelui celular al bacteriilor structura peretelui celular al bacteriilor Gram negative Gram negative

LPS LPS este alcătuit din: este alcătuit din: Lipidul ALipidul A, îngropat în membrana externă, , îngropat în membrana externă, Un miez (core)Un miez (core) Un lanţ lung de Un lanţ lung de polizaharidepolizaharide alcătuit din unităţi alcătuit din unităţi

repetitive (antigenul O)repetitive (antigenul O)

STRUCTURA ANTIGENICAAntigenul O

Lipid ALipid A este componenta toxică a LPZ.  este componenta toxică a LPZ.  Cand bacteria este lizată, Cand bacteria este lizată, LPZ-LPZ-ul este eliberat, ul este eliberat,

ducând la febră şi scăderea complementului.  ducând la febră şi scăderea complementului.  Interfereaza cu coagularea şi poate duce la Interfereaza cu coagularea şi poate duce la

şoc.  şoc.  Unele Unele antigene Oantigene O promoveaza aderenţa de promoveaza aderenţa de

tractul GI sau GU. tractul GI sau GU. Antigenul O Antigenul O este utilizat în serotiparea este utilizat în serotiparea

enterobacteriilor, prin reacţii de aglutinareenterobacteriilor, prin reacţii de aglutinare Antigenele OAntigenele O induc in organismul gazdă sinteza induc in organismul gazdă sinteza

de anticorpi de tip Ig Mde anticorpi de tip Ig M

STRUCTURA ANTIGENICAAntigenul O

STRUCTURA ANTIGENICASTRUCTURA ANTIGENICA Antigenele H (flagelare)Antigenele H (flagelare)

Sunt de natură proteicăSunt de natură proteică Sunt antigene flagelare, prezente Sunt antigene flagelare, prezente

la EB mobile (care prezintă flageli)la EB mobile (care prezintă flageli) KlebsiellaKlebsiella and and Shigella Shigella sunt sunt

imobile, deci le lipseşte Ag Himobile, deci le lipseşte Ag H Ag H se pot evidenţia prin reacţii Ag H se pot evidenţia prin reacţii

de aglutinare de aglutinare Determină sinteză de Ig GDetermină sinteză de Ig G

STRUCTURA ANTIGENICASTRUCTURA ANTIGENICA Antigenele KAntigenele K

Antigenele KAntigenele K sunt în general sunt în general antigene capsulare, dar câteva dintre antigene capsulare, dar câteva dintre ele se stie astăzi ca aparţin pililor ele se stie astăzi ca aparţin pililor (fimbriilor)(fimbriilor)

Sunt de natură polizaharidicăSunt de natură polizaharidică Aceste Aceste antigene Kantigene K se găsesc la toate se găsesc la toate

enterobacteriile capsulateenterobacteriile capsulate

Prin convenţie, in cazul Prin convenţie, in cazul salmonelei typhi, ele se numesc salmonelei typhi, ele se numesc antigene Viantigene Vi

Maschează antigenul somatic OMaschează antigenul somatic O Asigură salmonelelor capacitatea Asigură salmonelelor capacitatea

de a se multiplica în macrofagde a se multiplica în macrofag

STRUCTURA ANTIGENICASTRUCTURA ANTIGENICA Antigenele KAntigenele K

ROLURILE CAPSULEIROLURILE CAPSULEI AntifagocitarAntifagocitar şi şi anticomplementaranticomplementar

(blochează accesul (blochează accesul complementului)complementului)

Aderare:Aderare: anumite capsule anumite capsule promoveaza aderenţa de tractul promoveaza aderenţa de tractul GI sau GU. GI sau GU.

STRUCTURA ANTIGENICASTRUCTURA ANTIGENICA Antigenele KAntigenele K

Factori de Factori de patogenitate. 1. patogenitate. 1. AdezineAdezine Adezinele sunt structuri situate Adezinele sunt structuri situate

spre exteriorul celulei bacteriene spre exteriorul celulei bacteriene şi care sunt implicate în aderarea şi care sunt implicate în aderarea de celulele gazdeide celulele gazdei

În cazul Enterobacteriaceaelor În cazul Enterobacteriaceaelor aceste adezine sunt reprezentate aceste adezine sunt reprezentate de de pilipili sau sau fimbriifimbrii

Factori de patogenitate. Factori de patogenitate. 1. Adezine1. Adezine

Pilii sunt de mai multe tipuri:Pilii sunt de mai multe tipuri:– Pilii de tip 1Pilii de tip 1 care permit enterobacteriilor sa care permit enterobacteriilor sa

colonizeze intestinul si sa reziste colonizeze intestinul si sa reziste peristaltismului intestinalperistaltismului intestinal

– Pilii de tip 2Pilii de tip 2 sunt factori importanţi de virulenţă sunt factori importanţi de virulenţă care ajută bacteria să determine infecţii în afara care ajută bacteria să determine infecţii în afara nişei lor fiziologice; nişei lor fiziologice;

de ex. de ex. pilii Ppilii P ai E.coli uropatogen mediază ataşarea ai E.coli uropatogen mediază ataşarea bacteriei de glicolipidul P de la nivelul celulelor bacteriei de glicolipidul P de la nivelul celulelor epiteliului uretral sau renal. Această ataşare permite epiteliului uretral sau renal. Această ataşare permite bacteriilor să reziste peristaltismului ureteral şi jetului bacteriilor să reziste peristaltismului ureteral şi jetului urinarurinar

– Pilii pot determina specificitatea de gazdă şi cea Pilii pot determina specificitatea de gazdă şi cea de organ, în funcţie de distribuţia receptorilorde organ, în funcţie de distribuţia receptorilor

Factori de Factori de patogenitate. patogenitate. 2. Invazine2. Invazine

Invazivitatea se referă fie la capacitatea Invazivitatea se referă fie la capacitatea bacteriei de a pătrunde şi de a supravieţui în bacteriei de a pătrunde şi de a supravieţui în interiorul celulei gazdă, fie la abilitatea de a interiorul celulei gazdă, fie la abilitatea de a invada sistemic. invada sistemic.

Invazinele sunt proteine care acţionează local Invazinele sunt proteine care acţionează local pentru a leza sau a invada celula gazda si/sau pentru a leza sau a invada celula gazda si/sau pentru a facilita creşterea şi diseminarea pentru a facilita creşterea şi diseminarea bacteriei patogenebacteriei patogene

Un exemplu de invazină care este totodată şi Un exemplu de invazină care este totodată şi adezină este prezentă la adezină este prezentă la Yersinia Yersinia enterocoliticaenterocolitica

the 3D the 3D structure of structure of

invasin.invasin.

Factori de Factori de patogenitate. 3. patogenitate. 3. Toxinele Toxinele Toxinele sunt substanţe Toxinele sunt substanţe

“otrăvitoare” produse de unele “otrăvitoare” produse de unele microorganisme. microorganisme.

Se împart în doua tipuri:Se împart în doua tipuri:– Exotoxine Exotoxine – EndotoxineEndotoxine

Toxina ShigaToxina Shiga– Produsă de Shigella dysenteriaeProdusă de Shigella dysenteriae– Codificată cromozomialCodificată cromozomial– Inhibă sinteza proteică în celula gazdă ducând Inhibă sinteza proteică în celula gazdă ducând

la moartea acesteiala moartea acesteia Toxina Shiga –likeToxina Shiga –like

– La unele tulpini de E.coliLa unele tulpini de E.coli Toxina LT şi ST elaborată de unele tulpini Toxina LT şi ST elaborată de unele tulpini

de E. coli (ETEC)de E. coli (ETEC) Hemolizine (E.coli)Hemolizine (E.coli)

Factori de patogenitate. Factori de patogenitate. 3. Toxinele3. Toxinele - - EXOTOXINEEXOTOXINE

Prezent în peretele celular al Prezent în peretele celular al bacteriilor Gram negativebacteriilor Gram negative

Natură polizaharidică Natură polizaharidică Activitatea toxinei depinde de Activitatea toxinei depinde de

lipidul A al LPZ, care este eliberat lipidul A al LPZ, care este eliberat prin lizarea celulei bacterieneprin lizarea celulei bacteriene

Factori de patogenitate Factori de patogenitate 3. Toxinele 3. Toxinele - - ENDOTOXINEENDOTOXINE

Multe din manifestările sistemice ale infecţiilor cu bacterii Multe din manifestările sistemice ale infecţiilor cu bacterii Gram negative sunt iniţiate de endotoxine:Gram negative sunt iniţiate de endotoxine:

Activativarea complementului pe cale allternativăActivativarea complementului pe cale allternativă Eliberarea de citokineEliberarea de citokine Efecte asupra sistemului circulatorEfecte asupra sistemului circulator

– LeucopeniaLeucopenia– VasodilataţiaVasodilataţia– Scăderea circulaţiei perifericeScăderea circulaţiei periferice– MicrohemoragiiMicrohemoragii– PeteşiiPeteşii– hipotensiunehipotensiune

Efecte de coagulare sangvină (Coagulare intravasculară Efecte de coagulare sangvină (Coagulare intravasculară diseminată, tromboze, trombopenie)diseminată, tromboze, trombopenie)

FebraFebra Afectarea metabolismului şi a funcţiei hepaticeAfectarea metabolismului şi a funcţiei hepatice HipoglicemiaHipoglicemia Necroze de organNecroze de organ

Factori de patogenitate. Factori de patogenitate. 3. Toxinele - 3. Toxinele - ENDOTOXINEENDOTOXINE

Factori de Factori de patogenitatepatogenitate4. Capsula4. Capsula AntifagocitarăAntifagocitară AnticomplementarăAnticomplementară AtaşareAtaşare

Factori de Factori de patogenitatepatogenitate5. Achiziţia de fier5. Achiziţia de fier Enterobacteriile au nevoie de fier Enterobacteriile au nevoie de fier

pentru crestere şi dezvoltarepentru crestere şi dezvoltare Posedă mai multe mecanisme de a-l Posedă mai multe mecanisme de a-l

acapara:acapara:– Capturarea fierului de la Capturarea fierului de la

transferină/lactoferinătransferină/lactoferină– Folosirea Hem-ului rezultat prin Folosirea Hem-ului rezultat prin

hemolizahemoliza– Producerea de sideroforiProducerea de siderofori

Factori de Factori de patogenitatepatogenitate6. Antioxidanţii6. Antioxidanţii Compuşi care protejează Compuşi care protejează

microorganismul de distrugerile microorganismul de distrugerile care pot apărea în prezenţa care pot apărea în prezenţa speciilor reactive ale oxigenuluispeciilor reactive ale oxigenului

SALMONELLASALMONELLA

Definiţie. ÎncadrareDefiniţie. Încadrare

cuprinde doua specii – Salmonella enterica– Salmonella bongori

Subspeciile S. enterica sunt:– I, S. enterica subsp. enterica; – II, S. enterica subsp. salamae;– IIIa, S. enterica subsp. arizonae;– IIIb, S. enterica subsp. diarizonae; – IV, S. enterica subsp. houtenae; – VI, S.enterica subsp. indica

Definiţie. ÎncadrareDefiniţie. Încadrare S. enterica cuprinde peste 2500 serotipuri (2541

serotipuri in anul 2004) diferenţiate pe baza antigenelor somatice O si flagelare H.

Salmonella serotip Typhimurium, Salmonella serotip Enteritidis, Salmonella serotip Typhi, Salmonella serotip Paratyphi, Salmonella serotip Cholerae suis etc.

Ex.: Salmonella enterica subspecia enterica serovar Typhi sau Salmonella Typhi

HabitatHabitat

tractul intestinal al oamenilor si animalelor

toate serotipurile de Salmonella enterica subspecia enterica sunt parazite pentru om si mamifere

celelalte subspecii se întâlnesc preponderent la păsări si animale cu sânge rece.

HabitatHabitat

Sursa de infecţie pentru om:Sursa de infecţie pentru om:– Omul (bolnav sau purtător sănătos)Omul (bolnav sau purtător sănătos)– Animalele (in special păsările)Animalele (in special păsările)

Omul şi animalele pot determina Omul şi animalele pot determina poluarea solului şi a apelorpoluarea solului şi a apelor

Caractere morfo-Caractere morfo-tinctorialetinctoriale Bacili Gram – negativiBacili Gram – negativi Necapsulaţi (cu excepţia S. typhi)Necapsulaţi (cu excepţia S. typhi) NesporulaţiNesporulaţi Flageli peritriche (asigură Flageli peritriche (asigură

mobilitatea)mobilitatea)

Caractere de culturăCaractere de cultură

enterobacterie aerobă, facultativ anaerobă poate creşte foarte uşor pe majoritatea

mediilor de cultură pe mediile selective şi diferenţiale care

conţin săruri biliare determină colonii lactozo–negative de tip S.

producerea de H2S, evidenţiată prin apariţia unei pete de culoare neagră în centrul coloniilor, colonii „în ochi de pisică”

Caractere biochimiceCaractere biochimice

Lactozo-negativeLactozo-negative Ferementeaza glucoza cu formare de Ferementeaza glucoza cu formare de

acid şi gaz acid şi gaz Indol negativIndol negativ Ureaza negativUreaza negativ Formeaza H2SFormeaza H2S Mobilitate pozitivMobilitate pozitiv Folosesc citratul ca sursa unica de Folosesc citratul ca sursa unica de

carboncarbon

Rezistenţa la factori fizici si Rezistenţa la factori fizici si chimicichimici

germeni rezistenţi;– în solul păsunilor pot supravieţui până la 200 de zile,– în apă câteva luni– în alimente între 10 si 180 de zile,– în pulberile de ouă 4 ani.

sensibile la căldură– distruse în 5 minute la 100°C;

dezinfectantele le distrug în 30-120 de minute Sunt sensibile la acţiunea

– cloramfenicolului,– streptomicinei, tetraciclinei,– ampicilinei etc.– bacteriofagilor specifici.

PatogenitatePatogenitate

Structuri bacteriene implicate în virulenţă:Structuri bacteriene implicate în virulenţă: Salmonelele îşi datorează patogenicitatea Salmonelele îşi datorează patogenicitatea

– capacităţii lor de acapacităţii lor de a invada ţesuturileinvada ţesuturile şi şi – de a de a supravieţui în interiorul macrofagelorsupravieţui în interiorul macrofagelor

Antigenul ViAntigenul Vi este o capsula care îi asigură este o capsula care îi asigură bacteriei (S. typhi) protecţie la fagocitozabacteriei (S. typhi) protecţie la fagocitoza

Odata fagocitată S. typhi inhibă generarea Odata fagocitată S. typhi inhibă generarea de specii reactive de oxigen şi distrugerea de specii reactive de oxigen şi distrugerea intrafagozomală intrafagozomală

În plus, salmonelele au LPS – ul endotoxic, În plus, salmonelele au LPS – ul endotoxic, raspunzător de şocul toxic la pacienţi cu raspunzător de şocul toxic la pacienţi cu bacteriemiebacteriemie..

Boala la omBoala la om

Salmonelozele includ doua Salmonelozele includ doua sindroame:sindroame:

GastroenteriteGastroenterite rezultate prin rezultate prin infecţie sau toxiinfecţie infecţie sau toxiinfecţie alimentaraalimentara

Febre entericeFebre enterice rezultate prin rezultate prin diseminarea sangvina a diseminarea sangvina a bacteriilorbacteriilor

GastroenteriteGastroenterite salmoneloza - o zoonoză mecanismele de patogenitate: atasarea si supravieţuirea intracelulară

datorate antigenelor de suprafaţă; invazivitatea: salmonelele penetrează mucusul,

aderă si invadează enterocitele ileonului si ajung astfel si în ţesutul subepitelial; microorganismele sunt internalizate în vacuole endocitice în care se multiplică;

limitarea infecţiei la nivelul tractului gastro-intestinal de către polimorfonucleare; cu toate acestea, microorganismele se pot răspândi pe cale hematogenă si către alte locuri din organism

GastroenteriteGastroenterite

răspunsul inflamator mediază eliberarea de prostaglandine, stimulând AMPc si activând secreţia de fluid în lumenul intestinal ceea ce determină apariţia scaunelor diareice;

distrucţia epitelială apare spre finalul bolii;

efectul exotoxinelor LT, ST nu s-a identificat încă, pe când citotoxina este implicată în invazia si distrucţia celulară.

GastroenteritaGastroenterita

pătrund pe cale digestivă ingeraţi într-un număr mai mare de 105 pot

declansa boala la adultul sănătos. aciditatea gastrică distruge majoritatea

germenilor ingeraţi. contaminarea masivă se realizează prin

– ingestia alimentelor în care germenii s-au multiplicat ca într-un mediu de cultură

– de la persoană la persoană pe cale fecal-orală Nou născuţii si copii mici sunt mult mai

sensibili la infecţie care poate fi indusă de ingerarea unui număr mic de bacterii

GastroenteritaGastroenterita Incubaţia – 8 - 48 ore microorganismele se multiplică în

epiteliul intestinal, provoacă un sindrom inflamator intestinal cu:– Diaree (aspect de supă de mazăre, datorat

culorii verzui) – Dureri abdominale– Greţuri, – Vărsături

La unele cazuri manifestările clinice includ:– febra, frisoane si cefalee

La nou născuţi deshidratarea poate duce la o stare de toxicoză

GastroenteritaGastroenterita

boală benignă rar – septicemia - complicaţie la

imunocompromisi posibile localizări extraintestinale:

– meningita cu Salmonella la copii, osteite etc.

În ţara noastră marea majoritate a salmonelelor care determină gastroenterite sunt reprezentate de serovarurile Typhimurium si Enteritidis

Febrele entericeFebrele enterice serovarurile Typhi si Paratyphi sunt agenţi etiologici

ai febrelor enterice, patogenitatea lor fiind datorată:– antigenelor de suprafaţă care joacă rol în atasarea

si supravieţuirea intracelulară: antigenul Vi si variantele „smooth” si „rough” ale serovarurilor Typhi si Paratyphi;

– invazivităţii, microorganismele trecând prin enterocitele regiunii ileocecale si infectând sistemul limfatic regional, iar apoi pe cale sangvină infectând si alte părţi ale sistemului reticulo-endotelial;

– fagocitării microorganismelor de către macrofage si monocite; în interiorul acestora salmonelele supravieţuiesc, sintetizează peste 40 de proteine ca răspuns la fagocitare, se multiplică si sunt transportate către ficat, splină si măduvă osoasă unde continuă să se replice

Febrele entericeFebrele enterice reintrării în curentul sangvin, în timpul

celei de a doua săptămâni,cauzând bacteriemia si infectând tractul biliar si alte organe; endotoxemia determină cresterea si menţinerea febrei;

colonizării vezicii biliare (săptămânile 2-3 de boală) si reinfectării tractului intestinal; apar simptome diareice si posibile necroze ale plăcilor Peyer;

endotoxina poate fi responsabilă de febra sau leziunile enterice întâlnite în febra tifoidă.

Febrele entericeFebrele enterice calea de pătrundere este digestivă transmiterea realizată de la persoană la

persoană nici un animal nu este rezervor de infecţie pentru

aceste serotipuri. incubare lungă de 1-3 săptămâni, timp în care

microorganismele traversează mucoasa intestinală si invadează plăcile Peyer. De aici germenii trec în circulaţia limfatică apoi în cea sangvină determinând etapa septicemică a bolii.

tabloul de septicemie se caracterizează prin– febră crescută 40˚C– stare generală alterată– prostaţie– obnubilare

Febrele entericeFebrele enterice

simptomatologie digestivă (datorată agresiunii intestinale, hepatice si asupra vezicii biliare)– anorexie,– colici abdominale,– constipaţie sau diaree.

Plăcile Peyer pot să ulcereze si să ducă la perforaţie intestinală si peritonită

Alte forme de salmoneloze: – septicemii,– meningite, – infecţii urinare,– infectii nosocomiale se dezvoltă la

persoane cu rezistenţa scăzută