CARTEA DE CAPATAI

FACEBOOK-U t CA SIM PTOIUIDupi ce - juc6nd cartea, de reguld perdantd la noi,a,,intelectualului care_se implic}"- ji-a cucerit pre-stigiul in diplomagie (Roma, Lisabona, paris) gi ii l-aerodat in politica de partid, teologul gi ex-mihiitrulde ExterneTeodor Baconschi (Baconjky) se reintoar-ce in mod fericit, cu harul cirturarului fur-s6nge,de la ceea ce pot face 9i altii la ceea ce'poate faienumai el. Ultima sa carte cie la Humanitas - Facebook.Fabrica de narcisism - e tot ce s-a scris mai miezos lanoi pe aceastd temd de stringentd actualitate, daro depa;e_gte cu mult, reprezentand pdna la urm6 oradiografie critica a lumii contemporane, din per-spectiva unui intelectual cregtin gi om de dreapta,dg!

-qu giin cazul.Omuluireientbt O-tui patapievici- fdrd balastul traditionalismului prost, de caie suferala noi discursul antiinodernist de'2i Ol iniin.o..".

xplozia relativ re-centd a fenomenu-lui Facebook (FB)

in economia lumii virtua-

iunie 201s /LUMEA CREDINTEI

care se incetefeneste ga-lopant, mai ales printre ti-neri - traduce, intr-un modlarg accesibil qi aparent ge-neros, tendinfa mai genera-ld de globalizare gi de uni-formizare la nivelul de jos.pe de o parte,iar pe de altdparte o fugI compensato-rie de realitatea propriu-zisdgi de rdspunderile ei curen-te. Opliunea pentru o lumeparaleld, Ibrd rigori axiolo-gice, fhrd memorie gi thrd

transcenden!d, devine pse-udo-solulia sorerioloqlcda unei existenle in acElagitimp indrdgostite gi obositede sine. Ea lasd loc manipu-ldrilor de tot felul, laxitdtiimorale gi intelectuale, to'bo-tizirii umanului.

Deqi generat de fondulde cizd al culturii occiden-tale..acest proces de per-versrune evazivd tinde sd seinternalionali zeze, iar in lu-mea rom6neascd, bundoari,

le a internetului, care tin-de sd dubleze concurentiallumea reald, influen{dnd-oin mod pervers 9i pdn[ laurmd dizolvant (desigur ingrade diferite, dupl acce-sul la noile tehnoloeii al so-cietdlilor sau al segirentelorsociale). reprezinl.d numaipretextul gi referen{ialitateasimptomatici pentru analizacomplexl pe care autorul oface unei lumi (post)moder-ne ,,iegite din\d!6n1" (outof minds), cu care se afldinsd intr-o familiaritate di-alogald, incercdnd s-o inte-leaga frrA a o diaboliza, agacum un terapeut igi studia-zd pacien1;ttl, cu inten{ia dea-l vindeca sau mlcar de a-lcircumscrie in logica uneiutopii salvatoare.

,,Cultura" de Facebook- gi mentalitatea derivatd,

www.lumeacredintei.

capdll note specifice, datede superficialitatea gi vulga-ntatea unei civil izali i apro-ximative. Sub numitorul co-mun - qi dezumanizantlamodul mefistofelic - al ..tri-umfului posibilului asuprarealului" intrd treptat re;l i-tdlile cele mai divergente,ca intr-un malaxor plane-tar. Lipsa deliberat promo-vatd - gi fatal de comodd -a ierarhiei gi a autoritdfilorimpiedici orice formd deterapie in6untrul sistemuluiqi intrefine iluzia unei liber-tdfi iresponsabile, gestio-nate pe cont propriu qi re-pulsive la orice angajamentcomunitar (in pofida obsesi-ei ,,popularitdlii" gi ,,comu-nicdrii". care - in parante-zd fie spus - explicd poatefaptul cd ajung sa-qi iriar-da vremea pe Facebook gioameni seriogi gi cu pre-tenfi i, poate chiar de taliad-lui Baconschi, in cduta-rea unei efemere ,,audien{e"de ordin staristic). Totul setransformd intr-o sinuciea-95,,aflare in treabd", soiratisd umple iluzoriu intervalulunei existen{e care gi-a pier-dut orice consistentd si ori-ce ideal.

O posibil5 asanare n-arputea incepe decdt cu rupe-rea deliberatb a cercului vi-cios de cbtre o minoritateelitistd gi responsabild, caresd-gi autolimiteze risipaconsumist-hedonistd si sAredescopere temeiurile sd-netoase gi ,,valorile tari" aleTradiliei, intruchipdnd dinnou - qi iradiind prin for-!a exemplului - o umanita-te dinamizatd metano ic depropriul ei ,,chip" divin.

wwulumeacredintei.com

,,Arrr dat nagte-re unei lumi carerdstoarnd valori-le pentru a le re-inventafdrd rost.

Mi-ag dori sI reve-nim cu tblpile pe opajigte vie, in rouaunei dimine{i inex-plicabile. Pornimimpreund pe acest

drum?"(Teodor Baconschi)

.,Singura cale viabilami se pare a fi legatd de re-asumarea (da, criticS, darcredibild qi vie) a valori-lor trecufului nostru comun.Neo-elitismul culturii inal-te, elogiul creativitati i , vi-ziunea creqtind, rev en ire aliberd qi moderatd la valo-rile taA. [...] Salvarea valo-ri lor traditionale implicd re-plierea tacticl, la scara unorcomunitdli mici, coerente,

animate de credinle tari.Asta nu va genera o conste-lalie sinistr[ de fundamen-talisme juxtapuse, ci o re-facere a lesutului spiritualde jos in'sus. Revenirea laDumnezeu, natur6, cultu-rd de soi qi propria umanita-te solidard e posibild.numaiprintr-o simpl ifi care smeri-td, departe de mall-ul spi-ritual cu produse New Age,de aberaliile egolatriei, deiluzia escapismului digitalgi de patima consumismuluinelimitat", conchide auto-ru1, in duhul cregtinismuluibimilenar, dar gi al ,,subsi-diarit5lii" cregtin-democra-te (pe care a pus, in ingratulcontext romdnesc, un pariupoate mai pulin pierdut de-c6t pare).

Cu aceastd nobild uto-pie a ascezei asumate se in-cheie cartea, care c6ntdre$temai mult ca diagnostic de-c6t ca remediu. Dar nu-i undiagnostic bun condilia sinequa non a oricdrei posibilevindecdri? DiagnoiticianulTeodor Baconschi qi-a frcutdatoria lui.

Rizvan CODRESCU

LUMEA CIREDINTEI / iunie 2Ol s 63

iHcunuHnRr DUr{ovN tcE$Tr

Pe Proorocul Ani-na l-am descoperit studi-ind iconografia in urmd cu15 ani, in cartea de cdpdtAia iconarilor. Erminia oictu-rii bizantine, intocmiid in-t re ani i | 701 qi | 733. dupamodele anterioare, de c[-tre marele Dionise din Fur-na. In mintea mea a incollitarunci dor in la de a- l p icta 9ide a- l lace cunoscut lumi ipe acest prooroc ce poar-td numele oragului meu na-tal. Marea mea sumrizd avenit in urmd cu mai mul-1i ani . cdnd l -am vdzut pic-tat la dimensiune mare Deperetele din stAnga altaruluibisericii ofiodoxe din stati-unea Sovata pe nimeni alrul

64 iunie 20r s / LUlvlEA CREII]NTE]

il.l:airr::::r..i

decdt pe Proorocul Anina.Atunci am luat hotdrArea sdil propun pe acest proorocca ocrotttor al orasului Ani_na. Surprizele nu iu ince-tat sd, apar6, deoarece, duplrecomandarea unui bitrdnpreot ca in fiecare diminea_td sd citesc din calendarulortodox ce sfinfi se prdznu_resc rn aceea zi, am aflat denimeni altul decdt de Sffin_tul Cuvios Aninas, ftcdtorde minuni cu viatd imbunA_td{it5, potrivit pentru a neaJuta $t pentru a proteia cusfi ntele sale rugdciuniord_gelul nostru foirte sreu in-cercat dupd cdderei indus_triei mineritului din zond.Am propus d-lui viceprimarwww.lumeacredintei.com

Dorinel Ungureanu gi pri-marului. d-l Gheorehe'Ro_mdnu. ca ace$ti dofsfin!i sAfie declarati oficial protec-tor i i Aninei . Spr i i inul ddn-gilor. al tururoi consil ieri lorlocali gi al pdrintelui parohAlin Muntean nu a intdrziatsd apari, aqa cd din data de30 aprilie 2015 avem Hot6-rdrea Consiliului Local nr.77 , care la Articolul I de-clard ca protectori ai oragu-lur pe acegti doi sfin1i. Cuajutorul acestora ndddidu-im intr-o redresare a situati-ei oragului gi in special a lo-cuitori lor care in marea lormajoritate lucreazd in strd-indtate. Acasd pentru ei areun stngur nume: Anina.

,,Atita frumuseten-am vizut!,,Anina este asezat[ in

sudul Banarului. in judeEulCaraq-Severin, la n6rd-estde oragul Oravila si la sudde municipiul liesita. le_numirea de Anina vine de laarini, anini, ce cresteau inlocul pe care s-au constru_it uzinele de aici. Anina esteprintre pu{inele localitbtidin lume a cdrei datd de in_fiin{are se cunoa$te cu exac_titate.I a24 iunie 1773,pri-mele familii de colonisii'ausffieci au ajuns pe actua_lul teritoriu al localitali i , in_temeind colonia muncito_reascd, S t e i ere - D o rf, ulteriordevenind Steierdorf, acrua_lul mare carlier al oraguluiAnina. D ezv oltarea eEono_micd se datoreazd desco-peririi aici a celui mai buncdrbune din Europa: huila.Deja in 1914in Steierdorf-Anina este introdus i lumi-natuI public electric. anoiin 1952 localitatea doban_deqte statut de oras sub de-numirea de Anina, celelal-te colonii alcdtuind cartiereale oraqului. Anina are unuldintre cele mai frumoa-se nume de orage din lume,acesta este melodios gi seciteqte la fel qi de la stdngala dreapta qi invers, iar mainou din ce in ce mai multedomnigoare gi doamne dinJard qi strdindtate poartd nu-mel-e de botez Anina.

In anul 1928, un oficialamerican, vizitdnd Anina siimprejurimile ei, a exclamatfascinat de ceea ce avdzutaici: ,,Atdta frumusefe n-amv dzutt " . Deqi infrastructura

LUMEA CREDINTEI / iunie 20ts

lli'[ ; -liiil l l

ii'llil

turisticd este doar la stan-darde acceptabile, in loca-litate gi in apropiere se afldo serie de obiective turisti-ce ce meritd atenfie: casa decultur6, gara, spitalul con-shuit de austrieci, minaAnina, dar qi Pegtera Bu-hui, cu cel mai lung curssubteran din Romdnia, La-cul Buhui, primul lac arli-f ic ia l d in Romania, Chei-le Minigului cu cascada giizbucul Bigdr, calea fera-tE Oravita Anina, inceputdin anul 1860. orima cale fe-ratA montana de pe cuprin-sul RomAniei, dat[ in func-l iune in 1863. denumitd gi,,Semmeringul bdndlean",unul dintre cele mai specta-culoase trasee din estul Eu-ropei. Aici se glsegte LaculMdrghitaq, unde func{ionea-zE o micd staliune turisticdsub aceeaqi denumire. Toa-te acestea constituie ounctede maximd atrac[ie pintruturiqtii romdni, dar qi pentrucei strdini, care vin in nu-mdr din ce in ce mai mare

iunie 2015 / LUMEA CREDINTUI

in fiecare an. De departe ceamai v izitald rdmdne casca-da Big6r.

Cu ajutorul Bunu-lui Dumnezeu qi al sfin{i-lor protectori Anina gi Ani-nas, am pornit personal unproiect - oragul Anina sd selransforme din orag minierin oraq turistic, mai precrsintr-o veritabild qi frumoa-sd staliune climatericd. Ide-ea nu este noud, deoarece

Anina in vechime a fost re-numitd gi cunoscutl caSommerfisch in limba ger-mand gi ca,,Aurora Banafu-lui" - Staliune Climatericdgi de MlegiaturS. Proiectulare deja numerogi adepli.iar cetdlenii $i autoritdtilelocale sper[ ca visul acestasd devind realitate c6t mairepede posibil.

Prof. Univ. Dr. Pavelftirili - (etefeande onoarealoraguluiAninaPe d-l doctor Pavel Chi-

rild l-am cunoscut in urmdcu 21 de ani, pe cdnd r,uiaBanarul cd se construieg-te o sfdnt[ mAndstire la Sla-tina-Nera, localitatea sa debaqtinS. Am ar,ut fericireasa fiu de fala la punerea pie-trei de temelie a sfintei mA-ndstiri, moment care m-amarcat profund. Am urmdritde-a lungul anilor activitateadumnealui gi am rdmas pro-fund impresionat de seriozi-tatea acestuia in domeniile

alese, toate avAnd in cen-tru omul ca trup gi suflet.Afl6nd de la emisiunea Pro-fesioniSti i a d-nei EugeniaVodd de la TVR cd modelulmeu de viatd a terminat stu-diile medii la aceeaqi unitatede inv[tdmAnt ca mine, re-spect iv l iceul d in Anina, gicd a awt cununia relisioa-sE la biserica ortodoxi dinlocalitate, unde am fost bo-tezat qi unde am fost gi eucununat, pentru meritele de-osebite qi atagamentul dum-nealui pentru oragul Aninaam decis sI propun autori-tdlilor locale s[ devind ce-t5lean de onoare al orasuluiAnina. Din fericire. pro-punerea a fost acceptatd giladata de 21 mai 2015 amasistat in direct la acest mo-ment solemn gi emofionanttotodatd. Dupd o scurtd alo-cufiune finutd in BisericaSfinlii Impdrafi Constantinqi Elena, al cdrei hram a fostin acea binecuvdntata zi"am mers la Centrul de Afa-ceri al oraqului, in sala deqedinld a Consiliului Local

www.lumeacredintei.com

Anina, unde in prezen{a ofi-cialitalilor locale, a fogtilorcolegi, a presei locale, ju-delene gi regionale. dar Ei aunui public numeros, prima-rul orasului Anina a inmdnatDiploma care atestd titlul deCetd{ean de Onoare al loca-litSfii. In modestia-i carac-teristicd, d-l profesor doctorPavel Chir i la a mulgumir gia mdrturisit cd nu se aqteptala aceastd onorantd distinc-lie gi a apreciat faptul cd, la

propunerea d-lui viceprimarDorinel Ungureanu, condu-cerea oragului Anina a spe-cif icat in premierd naliona-ld conceptul de medicinicregtini intr-un cadru ofici-al, deqi acest concept func-lioneazd de 2000 de ani,dar nimeni pdnd la decer-narea acestui titlu nu l-a in-registrat intr-un act oficial,degi domnul profesor doctora scris nenumdrate cdr{i peaceastd tem6.

Iatd cd la Anina se in-tAmpld lucruri minunate qideosebite, vdz6ndu-se cuochiul liber cd Dumnezeu$i-a intors lata cdtre anineniqi aceqtia sperl cd d-l profe-sor doctor Pavel Chirilb s[ne poarte in rugdciunile salede acum incolo, a$a cuml-am rugat in fa{a asisten-{ei de la momentul solemnal decernbrii titlului de Ce-tdlean de Onoare al Oragu-lui Anina.

MAtEi SCHINTEIEFOIO: MihAi PETRUICA

Nicu gUgARA

LUMEA CREDINTF,I / iunie 20t s 67

, Dr. Pavel ChirilS, impreund cu

lr Matei Schinteie la;antierul

IKaihosro Ceolokasvilioa

91 mlgcare analionala [eorgiandPentru georgieni- Kakula Ceolokagvil i , erou nalio-nal. Pentru ru5i- Kaihosro Ceolokaeq odinioaraba nd it contra revol uf iona r, astizi verigd i m portantia amintir i lor despre revoltele antiruse din Caucaz.Frontiera dintre cele doui imagini - forma hipoco-rist ica a prenumelui, care, dincolo de simpatia pen-tru una dintre figurile majore ale rezistenlei antiso-vietice, defi neqte apropierea-i de eroi i basmelor.

prieteni este intruchiparea caivalerului autentic; penffu subl

FDOCUMENTAR

Familia, educafia,cariera militariSe naqte intr-o familie de

vazd. lami l ia lu i loseb qi aDariei, la Matani, sat al Ka-hetiei, al cdrui nume se conto-pe$te cu cel al familiei Ceolo-kagvili. Neam al cdrui shdmoq- un genovez ajuns in secolulal 14lea in Daghestan - a pusbazele unei veritabile dinastiice a oferit un lung qir de di-plomaJi, oameni politici qi delitere, fiind, aldturi de ramurakahetiand a Bagrationilor, ceamai importantd posesoare aputerii in regiune. Dupd ane-xarea Kahetiei de cltre SanktPetersburg, familia devine par-te anobilimii ruse. Statutul nuschimbd insd modelul pe carefiecare nou-ndscut il afld de laprimele v6rste: Sfintul Muce-nic Bidzina Ceolokaqvili, eroual revoltei fortdrelei Bahtrioniimpotriva domina{iei persane,ucis in a doua jumdtate a seco-lului 17, al[turi de Sfin]ii $alvagi Elizbar, pentru refuzulpdrd-s11'11 Cre(lmtel.

Kaihosro, niscut la 14 iulie1888, primeqte numele unuiadinhe str6mogi, poet impoftant

68 iunie 2o15 / LUMEA CREDINTEI

al inceoutului de veac 17. Stu-diile urmeazd linia familiei: in1907 absolvd cursurile Gimna-ziului pentru nobili din Tbilisi.Una dintre influenlele semnifi-cative pentru modul de rapor-tare la trecutul patriei aparfineSfrntului Ehtime Takaigvili,directorul colegiului, dar maicu seamd unul dintre orofesoriial c6rui exemplu de patriotismil va urma pe parcursul vielii.

ln 1909 incepe cariera mi-litar[. Face parte din Regimen-tul 16 de Dragoni Tveq unadintre unitilile de cavalerie deeliti din cadrul armatei imoeri-ale. Conduita" cultura, probita-tea,tiliade caracter qi rigoareaprofesional{ ii aduc promova-rea cur6nd. In 1912 revine aca-sd ca proasp[t locotenent. Secdsdtoreqte in anul urmdtor. Peperioada primului rdzboi mon-dial se remarcd in operaliunilede pe frontul de vest, dar qi incadnrl celor din Caucaz. Cur6-jul dovedit in confiuntirile cutruoele otomane ii aduce ceadin6i distinclie, Crucea Sfrn-tului Gheorghe, qi o sabie cumdner de aur. Este intemat inspitalul Sffinta Nino din pri-cina rdnilor suferite. Pentru

ordonali - modelul. Vise al[turd expedi{iei generallui Nikolai Baratov in PersLuptaserd impreund in bitide la Sarikamiq de la slhrgianului 1914, in care rugii, ajtali qi de asprimea iemii, auugit sd opreascd ofensiva tpelor conduse de Envercdtre Kars. De aceastdse ylza mlTanserea rezl

tei asupra Persiei. Rezistentrupelor sale ?n deqertulpotamiei este insot'ti de

Crearea Lesiunii delerie Georgiene, in cadrulia activase intre 1915 si 1917transformdrile datorate mi

Iui 1917, miqcarea nalionageorgiand gi experienlaiului contribuie la elaboraproiectului unei armate na!onale, in paralel cu demersu-rile oamenilor politici de laTbilisi pentru proclamarea

r.:ii,,i'::;'ii::il:i,:i:.:i,l:ili i

'a

i:iL:l.a:;:i!,,jj,: I:il,1, i l : i :::

i1

independenlei. Revine acasdqi se al5turd Partidului Nati-onal Democrat. pune bazelecorpului de cavalerie georgi-an, iar din mai 1918 comanddun escadron al Diviziei de Ca-valerie din cadrul Gdrzii Popu-lare. Participd la noi campanii;tn Armeni4 contra rugilor albi,apoi impotriva forfelor bolge-vice, insurgenlelor gi provocS-rilor sprijinite de Partidul Co-munist Georgian, forma.tiune acdrei existenlE constituie pre-lul impus de Rusia pentru re-cunoagterea independenleivecinei sale. Singura yulne-rabilitate - ambiguitatea ac,ti-unilor guvemului de la Tbilisicare, pe fondul agravdrii ame-ninldrilor la adresa indepen-denlei firii, preferd si tansfor-me forfele armale nalionale in,tap ispdgitor.

,,Grupulcelor aflalisubjurim6nt"In semn de protest, Kai-

hosro Ceolokagvili, alSturide camarazii sdi, igi prezintdin aprilie 1920 demisia. Zeceluni mai t6rziu, Armata Rogieinvadeazh Georgia. Aseme-nea lui Coriolan, Ceolokagvilise implicd in apdrarea patriei.In urma apelurilor sale qi alegeneralului Davit Ceavcea-vadze, iau na$tere doud esca-droane de cavalerie, care suntsilite sd fie martore ale cdde-rii capitalei gi impunerii pute-rii sovietice. Autoritalile geor-giene se refugiazd, in Franfa.Printre cei care iau calea exi-lului se afld qi Sfhntul EkrdimeTakai gvili, depozitarul tezauru-lui nalional; un statut similariqi asumi 9i fostul sdu elev. R5-mas in fard, se stabilegte in Ka-hetia, unde ni[iazd contactelewww.lumeacredintei.com

necesare coagul5rii opozili-ei. Ia legbtura cu liderii ab-hazi gi pune bazele Comitetu-lui de rezisten{5. Demersurilesale determind arestarea pen-tru implicarea in acliuni con-trarevolufionare. Evadeazd gise lefugiazd in valea Panki-si, aproape de Cecenia. Aflatiin rlsdritul Georgiei, proteja-ti de mungii Borbalo. in veci-nltatea ruinelor forErelei Bah-fioni, cea pe care odinioard oapdrase Sfrntul Bidzina, strS-mogul lui Kaihosro, locuiti dekistini, minoritate sunitd de-finiti de o prefuire deosebitdfa!5 de oaspefi, care se bucu-r5 de respectul qi ajutorul in-tregii comunitdfi, este loculideal pentru recrutarea lupt5-torilor gi or ganizar ea r ezisten-!ei. Astfel apare,,Grupul celoraflaji sub jurdm6nt", formatdin gase membri, printre ei fi-ind pi Simon, fratele lui Kai-hosro. Timp de doi ani reuqesc

sd se opund autorit5filor. Ani-hileazd patrulele, se refu giazbin Cecenia, revin, se ascund insatele din vale, rdzbuni ac{iu-nile punitive contra gospodd-riilor kistine. Dar mai ales,.inciuda raidurilor aeriene..din-tr-un grup de gase devin o ar-math formate din cinci sute.Sporirea numdml ui camarazi-lor, corespondenla cu condu-cdtorii formaflunilor de gherilddin celelalte teritorii georgieneilincurajeazd sI spere la eli-berarea capitalei. Este intocmitplanul unei acliuni concertate.La29 augtst 1924, KaihosroCeolokaqvili ajunge in Man-glisi. Drumul spre Tbilisi esteblocat de contingente sovieti-ce. Coordonarea deficitard. in-fi ltrarea agenlilor NKVD, defi-cienlele de strategie, numdrulinsuficient de arme gi cqmuni-carea dificild conduc la'egeculacliunii. Reuqeqte si se ascun-dd. Conqtient de superiorita-tea militard a noului regim, deriscul izolSrii oamenilor sdi, desacrificiul imens al celor care iltrmeazd,frece. alSturi de tova-rdqii sIi, frontierainTurcia. Cusperanta implicdrii in activita-tea guvemului in exil. ajungein Franla urmat de o parte a ce-lor aldturi de care a luptat.

[xilul, incercdfile,sfdrgitul gi mogtenireaPdrdsirea Georgiei se pro-

duce pe fondul arest5rii so{ieiqi a celor doud fiice, a ucideriifratelui gf socrului s5u. De laacest pre! pomind, dezamdgi-rea este copleqitoare. Sosit laViroflay, descoperi acelea$icalcule politicianiste dinainteainstaurdrii ocupaliei sovietice.Faima sa in rAndul compatrio-fllor, care il considerd un Jurai

LUMEA CREDINTEI / iunie 2o1s 69

-I

II

J6no3ik georgian, este princi-pala sursd a atitudinii glacia-le din partea celor cu care arfi hebuit sd colaboreze. Sinsu-rul interes - exploatarea reiu-melui locotenent-coloneluluiCeolokaqvili. Inaintea egecu-lui demersului sdu. a situafieimateriale dificile a celor care ilinsolesc Ai care au de ales inhemunca in mind sau una dintreuzine, a numdrului deloc mo-dest de aripi ale exilului geor-gian, loial principiilor care i-aughidat fiecare dintre ac{iuni, seal5turd nafionaliqtilor.

Dacd elita politica georgia-nb il ignor6, pentru puterea so-vieticd folosirea sa ca asent deinfluen!5 constituie o iua de-loc neglijabil[. I se propun re-tractarea afirmaliilor impotrivaMoscovei qi colaborarea, am-bele in schimbul eliberlrii fa-miliei. Amnistia este dublati deposibiliatea ocuparii unei pozi-lii importante in cadrul Arma-tei Roqii. Refuzul este urmatde amenin!6ri, apoi de qantaj;in final, de distrugerea onoa-rei. Denun{at autoritdtilor fran-ceze pentru folosirea de mone-db fals6, este arestat in 1927.In urma analizdii faptelor esteachitat. Urmeazd noi acuzatii:delapidarea de fonduri 9i int6n-lia uciderii liderilor guvemuluiin exil. Ambele se bazeazd peincercSrile apropialilor sdi, ofi-!eri, fogti camarazi pe teatrelede rdzboi, de constifuire a uneifo4e militare apte sd sprijinela momenful oportun miqcareanalional5 georgiand.

Acesrui scop i se dedicd pedeplin Kaihosro Ceolokagvili.Congtient de faptul cd este ar-tizanul unei utopii. percepe insdfiecare dinffe audientele la Mi-nisterul de Rdzboi francez,

70 iunie 2015 / LUMEA CREDINTET

umilin{ele datorate fogtilor gu-vemanti de laTbilisi, asumareasdrdciei qi a mizeriei, investireabanilorprimif, in ajutoare pen-tru cei de acase, nu ca o com-pensare a condil iei margina-le spre care a lost impins, ci caunica moqtenire pe care o poa-te oferi. Cu atdt mai mult cuc0t sindtatea i se deterioreazdin mod galopant. Intemat in sa-natoriul Plaz-Coutant de l6nedPassy, este vizitat de fo$ii ;marazi. Vorbesc despre Geor-gia, despre cerul ei, despre oa-meni gi locuri, despre pdduri gibiserici. Despre sdrbdtori. Cubucurig deplind, cu linigte pro-fundd. In ciuda tuberculozei. gia ceea ce, penfru mu$i, arputeapdrea un eqec. Moare la27 iu-nie 1930, dupb ce primegte s5-culeful cu pdmdnt georgian gise inchind inaintea icoanei qia crucii. Este inmormAntat incimitirul Saint-Ouen, apoi laLeuville. Spre liniqtea guvemu-lui din exil qi a celui de la Mos-cova, una dintre sursele de in-grijorare dispare; doar pentru areveni cinci decenii maitdrziu.

Miqcarea de independen-!d georgian[ a deceniilor optsi noul este asociat[ adesea

cu numele lui Merab KostavaSi Zviad Gamsahurdia. Con-ducdtorul real al manifesta{ii-lor este Kaihosro Ceolokasvili_Amintirea faptelor sale, rezis-tenla,,Grupului celor sub ju-dmdnt", tzolarea de cdtre elitavielii politice georgiene, ca-lomniile folosite de LavrentiBeriapentru a-l discredita suntaxul fiecdrei petifii qi al fiecd-rei demonstrafii. Independen-!a Georgiei, proclamatd la 9aprilie 1991 , are ca fundamentaducerea in {ard in anul prece-dent a drapelului, a sabiei qi atecii pumnalului lui KaihosroCeolokaqvili. La 20 noiembrie2005, osemintele ii sunt depu-se, in cadrul unui ceremoni-al impresionant, in PanteonulNa{ional Mta{minda. Prezen-{a a mii de participanti la acesteveniment i l definegte maimult decdt o verigd a politiciipreqedintelui Miheil Saakasvilide afirmare a schimbdrii majo-re ce defineqte societatea geor-gian5. Este implinirea unei mi-siuni gi concretizarea unui vis,rdscumplrarea unei jertfe.

Acesta este motivul pen-ffu care, la 85 de ani de Ia pd-dsirea acestei lumi, KaihosroCeolokaqvili nu este doar unerou na{ional georgian. Via-{a sa amintegte de atdtea al-tele, pe deplin asemdndtoare,din intreg spaliul ex-comu-nist. Inclusiv de girul martiri-lor temnilelor comuniste dinRomdnia. Mesajul este ace-'lagi - sacrificiul insuqi constru-it prin nerenunfarea la credin-[i gi la valorile morale. Aceeaqieste qi natura victoriei. Ca gidatoriafiecdruia dinfe noi de anu uita gi a nu transforma via-ta in risipire.

ViNCCNIiU DASCALU

wwulumea

FSTOP.CADRU

Pelerini in Prahovain primele zile de mai,copi i i ; i t iner i ide laAsocialia,,Dai o gansi"din Alexandr ia, con-du;i de subsemnatagi insol i l i de pdr in l i ; ide preotul Vasil ici Voi-nescu, ghidul nostru,au pornit la drum spre15 licaguri sfinte dinpreajma Bucuregtilorgi din judelul Prahciva.

Am poposi t la Biser i -ca Drdgdnescu din comunaMihai leqt i , judepl Giurgiu.Aceastl bisericb este picta-td de pdrintele Arsenie Boca,care a reuqit sd prezinte al6-turi de scene biblice qi eve-nimente din viitor.

Am trecut pragul M6-ndstirii Comana din Episco-pia Giurgiului, ctitoriti dedomnitorul Vlad Tepeg, si-tuatd in apropierea Lacu-lui Comana. De{ine moa$teale Sfdntului Nectarie 9i aleSfintei Ecaterina.

La 12 km de Bucuregtise aflb Mdnistirea Cernica,ctitoritd in 1608 de vorni-cul Cernica $tirbei gi de so-lia lui, Doamna Chiajna. E omAndstire de cdlugbri, resta-uratl in anul 1842 de Sfdn-tul Calinic, staret timp de 31de ani in aceastd mdndstire.Aici se afld racla cu moa$-te ale SfAntului Calinic de laCernica.

La 29 km de Bucuregti,pe malul Lacului Pustnicu,

72 iunie 2o1s / LUMEA CREDIIITEI

se afld Mdndstirea Pasdrea,in comuna Brdnegti. Ctitoriiacesfui ldcaq sffint suntArhi-mandritul Timotei qi SfrntulCalinic de la Cernica. M6-ndstirea Pasdrea e declaratdmonument istoric qi addpos-te$te moa$te de la mai mul{isfinli.

La 5 km de Ploieqti, insatul Ghighiu, se afl[ M6-ndst i rea Ghighiu. de maici .Ea dateazd de la 1601 qi afost intemeiatd de logofrtulCoresi qi de sojia lui, Jupdni-{a SlSvila, ale cdror mormin-te se afld in mAnbstire. Aicie loc de inchinare la icoanaMaicii Domnului Siriaca, fE-cdtoare de minuni, qi la ra-cla cu moagte ale celor 40 demucenici.

Am trecutpe ldngdlzvo-rul lui Burebista qi am ajunsla Vdlenii de Munte. Pe ma-lul drept al pdrdului Tdm-pa se afl5 Mdn[stirea Che-ia, de cdlugdri. Ea dateazddin anul 1770. Pictura actu-ald aparfine pictorului Ghe-orghe Tattarescu.

Pe Valea Teleajenului, la40 km de Vdlenii de Munte,in comuna Mdneciu, se afldMAndstirea Suzana, inconju-ratd de pdduri de fag. MAnds-tirea dateazd, din 1740. Aiciscriitorul Liviu Rebreanu ascris romanul 1or.

Ne-am indreptat apoi pa-Eii spre comuna Gruiu din ju-deful Ilfov, pe malul Lacu-lui C5ldSrugani, unde se afl[Mdndstirea Cdldiruqani. Ea afost ctitoritl in anul 1638 dedomnitorul Matei Basarab si

adbposteqte moaqtele Mitro-politului Grigorie Dascilu.In aceastd mdndslire se afldicoana dubl5 a Maicii Dom-nului. E unicd deoarece peverso se afld icoana Sfdntu-lui Gheorghe. Aceast[ icoanie frcbtoare de minuni.

Ne-am indreptat apoispre un loc mirific, plin devegetalie, departe de ochiioamenilor, situat la 50 kmde Ploieqti, ?n comuna Izvoa-rele, pe pante inguste qi ab-rupte. Aici se afld MdndstireaCrasna. Ea dateazd din seco-lul al l8-lea, c6nd monahulChesarie qi fiul sdu Nicolaepun bazele Schitului Cras-na, deveni t mAndst i re maitdrziu. MAndstirea Crasnadeline biserica veche in for-md de cruce, cu pere(i albila exterior, biserica noud giparaclisul de var6, care arepicturi executate cu foil[ deaur. E un loc minunat, incon-jurat de flori, copaci exoticiqi un lac cu nuferi. Mdndsti-rea deline o colec{ie de icoa-ne minunat executate. Prea-sfi ntitul Galaction, EpiscopulAlexandriei qi Teleormanu-lui, a fost staref timp de 20de ani la MAnistirea Crasnagi a contribuit la refacerea ei,d6ndu-i infiligarea de astdzi.

Ne-am indreptat pagii gispre Mdnistirea Pissiota, si-hnldla 40 km de Bucureqti,in comuna Poenarii Burchii,pdstoritb de maici. Dateazddin anul 1928. De{ine icoanaMaicii Domnului cu Pruncul,frcdtoare de minuni, care aplAns in repetate rdnduri, qi

www.lumeacredintei.com

racla cu moaqte de la mai 1992.Lainceput, slujbele semulji sfin{i. MAndstirea are lineau in bordeie su6terane.gr un muzeu subteran. In aceastd comund s_a des_

.

Poposim gi in cartie- coperit o agezare cu 300 derul Colentina din Bucureqti, bordeie din Epoca Fieruluiunde se afld MAndstirea care au consti iuit ,,CulturaPlumbuita, care dateazd. din Dridu".anul 1600. din timpul dom- in comuna Grddiqtea dinnitorului Petru cel Tdnar. De- jude{ul Ilfov se aflA iv{6nas_line moagte de la mai mulli iirea'Nicolae Sitaru Bala_sfin{i qi e o mAndstire de c[- muci. papa Greceanu a in_lugdri. E unicat prin prezen- fiintat aceastd m6n6stire in!a in curlea mAndstirii a unui anul 1626. Este refbcutd inpalat domnesc cu tuneluri anul 1961. Ea detine o ra-zubterane gi a unei bucdtdrii cld cu fragmente djn lemnuldotate.cu o cupold asemenea Sfintei Ciuci qi moagte aleunei biserici mai mici. unor sfinti.

In comuna Dridu,. pe Ne-am indreptat apoiVaiea Ialomilel Oin Cam- spre comuna Ciolpani, uirdepia Snagov, se afld MAndsti- se afl6 MdnbstireiTigineqti.rea Dridu, ctitoritA de Mai- Ea dateazd, ain aiul nle .ca Gabriela Haraga in anul din timpul domnitoruluiwww.lumeacredintei.com

Alexandru Ipsilanti. Aceastdmdndstire deline in clopotni-!5 un ceas de 1.300 kg, o co-leclie de broderie gi un ateli-er pentru vegminte preoleqti.

La numai 15 km deBucuresti, in comuna Cio-rogdrla, se afl6 MdndstireaSamurc5gegti, monument is-toric. Ctitorul acestei mAnds-tiri a fost Constantin Samur-caq, in anul 1808. Mdndstireaaddpostegte icoana SfinteiCuvioase Parascheva 5i ra-cla cu sfinte moa$te.

Acest pelerinaj ne-a aduspace in suflet, bucurie, sdnd-tate, incredere, sperantd gimultd dragoste pentru totceea ce ne inconioard.

Cdlug[rii de ta Manas-tirea Crasna (Prahova) spu-neau: ,,Tu, iubite cregtinule,e$t i cel mai important gi . odatd ce ai pdqit pe pajigtea dela Crasna, vei reveni negre-git. pentru cd noi suntem-in-credin{ati cd, indlldnd rugd-ciunea ta cdtre Dumnezeu,vei f i mai impl in i t Ei l in igt i r .sufletul mai fericit, iar trupulugor, ugor precum un fuIg".

Mul{umim pentru bucu-ria efectudrii acestui peleri-naj cul tural g i re i ig iosPreasfinlitului Galaction,Episcopul Alexandriei gi Te-leormanului, care ne-a oferitbinecuvdntarea scris6, Prea-cuviosului Pdrinte Staret Ni-codim Dimulescu. StareruluiIeromonah Nectarie Petre dela Mdndstirea Crasna qi ghi-dului nostru, preotul Vasili-cd Voinescu de la Biser icaAdormirea Maicii Domnu-lui din Alexandria.

EIena TANASE(Alexandria, jud. Teleorman)

LUMEA CREDINTITI / iunie 2015 73

-----r

tlrlPrea Cuvioasd Maicd Stare![Antonia Toderel,

Am citit cu deosebitd atenfie scri-soarea dumneavoastrd in care ne sesizatianumite aspecte legate de articolul de-spre Schitul Jgheaburi (apdrutin LumeaCredintei,nr.l42, mai 2015), pe care i lpdstorifi. Abordarea subiectului gi tonulintregii scrisori au fost frcute cu maxi-md delicate{e qi cu mult[ tehnicd duhov-niceascb, astfel incdt vom cduta intr-untimp scurt sd facem cuvenitele indrep-tdri/addugiri, in aqa fel incAt cititorul sdfie pe deplin informat asupra realitdlilorimediate, dar gi a istoriei indelungate aschitului vAlcean. In consecintd, md voideplasa cdt de curdnd (cu un telefon inprealabil, care infeleg cd funcfioneazd),spre a face un reportaj care sd comple-te fericit cele scrise in numdrul anteri-or al revistei.

Cu prefuire qi mullumiri,Rdzvan Bucuroiu

loc lansarea volumului Miracolul in viata omului modern.O monografie sociologica a pelerinajului (Ed. Christiana,Buc., 201 5), semnat de doctorul in Sociologie Valentin-

Lucian Beloiu (care a anunlat, cu aceast; ocazie, cdpre$tette ti un volum special dedicat pdrintelui ArsenieBoca). O carte incitantd, in care perspectiva socioloqicd

se impletegte cu cea religioasb, inicriind un titlu direferin!5 in bibliografia romdneasci a problemei.

?;

3I,Esl 'F\ iE

e-or E

f tI'F5*J E%dgivrb-E

=

Reducere 1 Oo/opentru primul consultNume t i prenume:

Localitate:

Telefon:

e-mai l :

iunie 2015 / Lt ' \4 l - A L RLDI\ f F I www.lumeacredintei.com

DII,I CATCN DARUT I.UNII

Din hramurile mdndstireqti ale lunii iunie

HramulSf6nta Treime(anulacesta: 1 iunie)M{n_ng!i1ea Cozia (Cblim5neqti, jud. Vdlcea,cod 245600, tel. 0250/750230): MAnistireal$efl (Branepri. jud. Ilfov. cod 017032,te|.021/7931431): Mdnistirea Radu Vodi (Str.F9l YqQa nr.24" Bucuregri. cod 040275,te|.02131307 055): M6nist i rea Samurcl jeqt i(Ciorogdrla, jud. Ilfov, cod 077055.- tel.02131147058\ Ministirea Sinaia (Sinaia. iud.Prahova, cod | 06 | 00. tel. 0244t3 | 447 t).Hramul Nagterea Sfintuluiloan Botezitorul(24 iunie)MAnistirea Frlsinei (Muereasca, iud. V61-cea. cod 247405, tel. 0722t4g27 iit Ma-nist i rea Plumbuita (Parcul Ion Ghica.www.lumeacredintei.com

cartierul Colentina, sector 2, Bucuregti, tel.021214 | l5 l6) ; Mindst i rea Sf intul loanBotezitorul (Valea Popii - Alba Iulia, jud.Alba, CP 12, OP AB 3, cod 510310.: tet .0258/835043).

Hramul Sfnlilor Apostoli Petru gi pavel(29 iunie)MAnistirea BArsana (Bdrsana, jud. Mara-mureg, cod 437 035, tel. 0262/33 11 0l ); MA-nlstirea C6rfiqoara (Cdrligoara, jud. Sibiu,cod 557075, tel. 026918.50008); MAnisti-rea Corbii de Piatri (Corbi, jud. Argeq,cod 117285, tel. 0745/059405): Menisti-rea Gol ia (Str . Cuza Vodi nr .5 l . Iagi" jud.Iaqi, cod 700040, tel.02321218324): MAnIs-tirea Pegtera Ialomifei (lud. Dambovita, lan-gd Pegtera lalomilei din Masivul Bucegi. tel.07 4413 1027 7 ): Mdnistirea RAmet (Ramet,jud. Alba" cod 5 17590, te l . 0258/8801 I I ; .

t-i]ll{Irh i8-I:lllN fIrl / iunie 2Ot S 75

EVENIMENT

SIEwril

w&ff i f f im#Kn-.-^z*ia do nrri decorativd . lllanugla BgtiS-

mare exPozil ie se afld in Pre-gatire Pentru anul urm6tor'""

" iu i i t . t iu Manuelei . Bo-t is t ransmite cu em.otte $lcdldur6 gdndur i le 9i sentt-mentele art istei . incon;ura-i" O. t" halou Poetic aPt sdDropuna noi n ivelurt 9t mo-[.i ' f tati de interPretare' Altef"..aii de Picturd 9i grafic6la care lucreazd {Erd tntre-i "o. t . o arata Pe Manuela-edtis

in Plind eferve.scenld;;;;";.', acest echi.libru deetap6 - de faPt senindtateainri i.t.t - se manifestd inunitut" qi lumina ce rdzbatedin fiecare lucrare' lar ras-ounsul v iz i tator i lor nY Poa-ie fi decat Pe mdsur6.' ' (AncaVlad, Preqedinte Fildas - Cate-na GrouP)

..Manuela Boti;, afie-rosi t6 Pr in dar. devoftunesi oPtiune condi-tiei artlstu-iu i . ' ramAne mereu aceea$lincurabi ld ideal ist6 '

{ir rwit e* w4i* ix ixsal*ls {V.*T &si&***!,

Pedoada: 2I iunie-2 iulie2015 pret:750

/penpe durata acestei excursii complexe de'I 2 zile, veti descoperi farmecul peisaje_ror Insulare, dar si trei destinatii simbolale Greciei continentale. Atena: Saloni-cul si Complexul Monahal Meteora. In-sulele Creta si Rodos sunt printre celemai importante peisaje culturale din Me-diterana. Pentru a va convinge de acestrapt, programul include vizite in orasele:Rethymnq Heraklion, Agios Nikolaos,la Manastirile Arkadi si ioplou si situ-nle arheologice Palatul Knossos, Fes_tos, Gortis. Apoi, in Rodos, vom vizitacapitala insulei, Valea Fluturilor si loca-litatea Lindos. Pretul excursiei include:transport cu minibus turist ic g locuri .5nopti cazare la hotel 3" cu mic deiun,4nopti cazare la hotel 2*. cu demipensi-une,2 nopti croaziera pe mare in cabr-

t$,ini-vaqar$.a&* 5f a*ta Mxria i* &r x e\a

Perioada: 13 - 16 august20l5 pret:175 Vpen

In tuna august va propunem o excur_sie scurta, relaxanta, dar cuprinzatoare,in nordul Mari i Mediterane. ln orima zivom vizita Bulgaria, mai exact o;asut tu-ristic Veliko Tarnovo, satul traditionalArbanassi si Manastirea Schimbareala Fata. Pentru trei nopti ne vom cazain orasul Kavala din Grecia, aproape deport. Vineri si sambata, doritorii vor pu-tea explora insula Thassos (ManastireaArhanghelului Mihail), ruinele mana-stirii Zygou, parcul lui Aristotel si pottace o

Gh*duH ffiw mwmpww&s(auti noulnumirla chiogcurilede presidin lariincepind cu10 iuniel

ffievEsta w& prcpuneo seBeagic *rEginalfrde Eeeeairim6nastiregtigire{ete suEBmaretradi{iomale, toateadunate

u ee&mairnare grija dela e#lerg6riidinRsm&nia gidinregiunea Balcanilor"

:,:i;!i,:;1::,t:t:.i nr,; {) (elmaifidelprietenalinimii:piducelul $ Armurariuldela Hozeuadevirat balsam pentruficat O Pipidia regenereazi celulele hepatice ODrenalimfatic cu flori de sdnziene C Minuni la lzvorul Sfdntului Sava din Pustiul luderO Cel mai bun detoxifiant al lunii iunie: socul O Sipunul din plante calmeazi rvindeci pielea O Bucatele maicii lsidora de la Ministirea Dealu * Rugiciunipentnvindecare o Vindecirimiraculoase cu aiutorulSf. luca al(rimeii c Interviu cu EugerGiurgiu, doctor in biochimie, specialist in fitoterapie C 0 familie de zece - intervircu preoteasa Alexanddna Simirag

&,ffi.x3 ff , Wff -&, e ff m-:$. ff Tr #ffisdw*x $3Xg3ff-SJ'3Tff$Yj