Я п п І X X V I I . — Л о . 3 7 . 5 BAIN! liX TOATA ŢARA 5 L u n i , i ; j s e p t e m b r i e 1 9 I O .

*f4. iNO. 3* .

NOTELE ткшкж Propagandele prici ej (Ho ace S u n t câ ţ î -va a n i de c â n d , - î n ţ a r ă

la noî , s'au p r i p ă ş i t indiviz i c a r i p r o p o v ă d u e s c dogme şi precepte reli­g ioase nou i . Este a d e v ă r a t că la rg i le legi cons t i tu ţ iona le ale ţ ă r i i î ngădu-esc des a r ş i ţ a l ibe r t a te de conş t i in ţ ă şi că. c'. I, f iecare e l iber s ă c r e a d ă cum vrea şi ce vrea . Es te tot a t â t de a d e v ă r a t î n să că aceas t ă t o l e r a n ţ ă în ma te r i e de re l ig iune n u m e r g e p â n ă la a se î n g ă d u i s d r c m c i n a r e a celor­lalte t eme iu r i ale o rgan i za ţ i e i n a o s t r e de Sta t . Şi to tuş i . S u n t câ ţ î -va arifi de c â n d s'a d a t a l a r m a a n e i p r o p a ­g a n d e a ş a zisă „ a d v e n t i s t ă ' 1 , care: conţ ine cele m a i p r i m e j d i o a s e e*e- ;

mente pemtru b u n a n o a s t r ă vünduia -lă şi sun t tot a t â ţ i a a n i de oântV ;niei o m ă s u r ă ser ie»»» n u s 'a l u a t î n . p o ­t r iva p r imcjd ioş i lo r p r o p a g a n d i ş t i .

Avem a c u m denahr t e a t a r r a a dartă de u n Episcop a l Ţă re î . î ng roz i t d e cele ce-a văzut , î n a l t u l Ierarch, , P . S. Nifon, Ep i scopu l D u n ă r e ! de | o s , « a d r e s a t fiilor s ă i d tmovnieeş t î o scri­soa re p a s t o r a l ă , din. c a r e n e t ă c e m o da to r i e să r e p r o d u c e m câte-va rân­du r i , cu c r e d i n ţ a c ă au to r i t ă ţ i l e î n d rep t se vor t rezi cu u n m o m e n t m a î îna in t e .

P . S. Nifon s c r i e :

U N I V E R S U L

i n t e r n e câ t şi di-lor m i n i ş t r i de cul te ş i ^ ă z b o î , ca s ă i a m ă s u r i l e cuveni te c o n t r a ace lo ra ca r i vor să î ndepă r ­teze pe b l â n d u l n o s t r u popor deia leea s t r ă m o ş e a s c ă " .

Şi î n a l t u l I e r a r c h îşi încheie pas ­t o r a l a , cu u r m ă t o a r e l e , cuv in te dem­ne de u n Episcop r o m â n :

„ A v e m o re l ig iune , c u m n u : e poa te m a i c u r a t ă , m a î f r u m o a s ă şi m a î l ibera lă , c a r e n u c o n s t r â n g e conş t i in ţ a n i m ă n u i , ci l a s ă pe u r ­ca re să î ndep l inească d u p ă p u t i n ţ ă , cer inţele eî. S t re in i i ştiu, că în tre­c u t u l n o s t r u g lo r ios -na ţ iona l , Bise­rica c r e ş t i n* o r todoxă a fost s i n g u r a

jpavuză ite a p ă r a r e şi l i m a n u l d e "fSC&pare a l з іг&швэйю n o ş t r i ; şi e.% n u m a i graţ ie crectisţe* lo r s t a to rn i ce

;şi raMreî de neeaft>şi-ţtor&, s'au lup-.tftt cu vi te j ie eö n i s t e «tri , spre a n e l ă s a n o u ă ea moş ten i r e a c s a s t ä re­l ig iune a t â t de fo los i toare ş i a c e a s t ă ţ a r ă a t â t de naStnoasa, la cave m n l ţ î r â v n e s c ; şi de- шеч» se silesc ca *â ne îns t re teeze - de d â n s a "

Fie- c a ro«tónestile ş i p î i m l e de credinţă eu virate e le P . Nlfo« să-g ă s e a s c ă r ă s u n e t u l cuvenit în sufle­tele t u t u r o r r o m â n i l o r , şi celor ce-pot fi r ă t ă c i ţ i şi celor ce Stă în m â n ă o p r i r e a r ă t ăc i r i i .

A. A. D.

m

LITERAR

cil ! — boţuri de aur , cu două pică­turi de rubin drept oc t r . l 'ite-I cum se f rământă , cum se s t râng , roiu, şi se desfac pe ur ină , cum se ciupesc de la un v iermişor . Linul a sărit pe spatele mamei , şi, cu picioruşele luî subţiri şi fragede ca paiul , i se co-coaţă după gât . De acolo u rmăreş te cu ochişori! luî viol ce fac ceilalţi : p r inde clipa, sare, şi apuca viermişo-rul . Apoi, fugind sub ar ipa caldă şi ocrotitoare a cloştet, ospătează. Cei­lalţi r ă m â n locului prosti ţ i , sărăcuţii ! p â n ă ce zăresc o altă pradă .

Dar ce-i ? Gäinele se s t r âng să pri­vească, iscoditoare. Douî cucoşl tineri s'au apucat ia luptă. Penele sbor ca luate de vânt. Stai puţin şi-o să vezi ! Grămăticul curţii mele e doar curca­nul ! Iată-i ; i-a si zărit. Uite-I cum se repede, cam se pune mijlocitor in­tre el, cum îl desparte ; pe cel mai

: vajnic îl ciupeşte şi-1 urmăreşte piuă In celait colţ al curţii. Iar dacă a (acut pace, e şi dreptul lui : se 'nroteşte, îşi atârnă şiragurile de hurmuz şi măr­gele ia gat ş i , ca un drept judecător ce este, primeşte închinăciunile tu­tori»'.

Piamaî fantele, craiul curţii mele ,— •patreste-l, nicî vrea sa se uite ia el. Tot necazul lui e că grămăticul Îşi poate înroti la fet coada.

Auzi u n lătrat ? Б Dadas, — D a t a sache, dulăul, păzitorul. Acuma'Cer­cetează gardul dacă n a r e ѵте-ѳ щ о т а prin care să se poată «trecură lighioa­nele inkutrul curţii. Când găseşte o deschizătură, se opreşte şi latră,— da de veste .

A-ha ! Vezi? s'au oprit toate pase­rile, cu capul întors spre cer. u â g â -litál de aur au năvăîrt sab aripile clos-tel or, sä se ascundă. O săgeată stră­bate prin aer. Ë un vultan. N'are n k î o grijă ! Grămăticul 1-a zărit cei d'în-tâî. Şi-a strâns mugurul nasului, şi-a scos guşa înafară şi'l urmăreşte cu ochii, să sară. Gluguind par'că І z i c e : «Poftim, dacă 'ţi dă mâna» ! Dar vul-cantil « priceput ; ştie cu cine are de-a face. U n ocol, ş i s e şterge pe zar», să caute aiurea e pradă mal puţin pa* zită.

Şi 'n arma M paserile işt văd de hrană, gâgâiicîl răsar iarăşi la lumină, şi liniştea şi pacea se Iasă peste curtea mea .

Haide, să ne ducem şi noi t August, 1010. Şcheia.

i m TJÉJTLOÚ de

« U T DE M A Ü P A S S A N T

A № I I i a l ! — făcu c ine-va l â n g ă m i n e .

P r i v i i s c r u t ă t o r o m u l c a r e r ă s p u n ­de l a aces t n u m e , căci d in auzi te îl c u n o ş t e a m de m u l t c a ce lebru ademe­n i t o r de femei : d*-aproape meu n ' a -vusesem î n c ă nmroettl să-1 vtVd.

Nu m a l e r a t â n ă r . P ă r u - I o a m că­r u n t şi o n d u l a t , s e m ă n a m u l t c a x a -ciulele ace lea c e p o a r t ă boeriî r o ş i . Ba rba - I f ina, ce-I cădea pe piept . î ţ i f ăcea o impres i e i m p u n ă t o a r e . Vor­b e a cu o d a m ă , ca re se p leca a p r o a p e de to t de el, în v reme ce el se u i t a l a e a cu o p r iv i r e d in ca re ţ â ş n e e » m i i da l i nguş i r i şi s l ăb ic iun i .

II c u n o ş t e a m t r e c u t u l , s a u cel pu­ţ i n a t â t a câ t ş t i a u a l ţ i i . o d a t ă fu­sée» î n d r ă g o s t i t p â n ă l a n e b u n i e şi n u o d a t ă s 'au d e s f ă ş u r a t d r a m e fa­m i l i a r e d in c a u z a lu i . Feme i l e îl nu­m e a u i rezis t ibi lul . C â n d însăj cu r io s de î n s u ş i r e a aceee ce-1 făcea i res is -t ib l , î n t r e b a m pe femei d u p ă o scur ­t ă r ă s g â n d i r e , îmi r ă s p u n d e a de re­g u l ă : „ N u ştiu... U n fa rmec deose­bit..."

U n luc ru e cert , n u e r a o f rumuse ţe j r a r ă , şi n u e r a î n z e s t r a t n ic i c u e>j eea e l egan ţă , f ă r ă c a r e n i c i n u cute- " z u m a ne î n t r u c h i p a u n a d e m e n i t o r , de femeî. Deci m ă î n t r e b a m cur ios pe mine insu-mî , ce-1 poate face a t â t de r ă p i t o r ? P r o b a b i l sp i r i tu l s ă u ? U-m o r u l ? . . . S a u ochi i? . . . . Poa te . . . vo c e a ? . . . Vocea u n o r o a m e n i exerci tă u n efect a t â t de irezistibil a s u p r ă - n e , î n cât n u ne p u t e m s ă t u r a a s c u l t â n -

Lunî, 1 3 S e p t e m b r i e 1 9 1 0 .

d-o. I n s t r i m t u l în ţe les a l c u v â n t u l u i , ne s imţ im tot a t â t de flămânzi de -л-ceaslă voce, ca şi de bucatele ,•• le m a l delicioase.

In acest r ă s t i m p , un «mic al ычй t recu ne l â n g ă mine. П i:iir. leii :

- 11 cunoşt i pe d. Millial ? -— II cunosc. — Eşt î h u n să ne prezenţ i ? Un m o m e n t m a l târziu sch imba­

r ă m s t r â n g e r i de mftinî şi i n t r a r ă m în t r ' o conversa ţ i e a n i m a t ă . E netăgă­duit că a v e a o voce domoală , cu oare-ca r i n u a n ţ ă de l inguş i re .

O a s c u l t a m cu nesa ţu l ca pe o mu­zică, ca murmuru l unui p â r â i a ş de munte. Dar nicî cu cea m a l m a r e bn-nă-voinţă n'aş putea spune că g â n d u ­rile sale ar fi dat dovezi de cea m a l r a r ă o r ig ina l i t a t e , s a u a r fi s t â r n i t deosebit in teres .

De altfel e r» iot a t â t de u şo r de con t raz i s cât şi de ascul ta t . C â n d el tăcu şi vocea-î încetă de a exerc i ta e-fectul m i r a c u l o s a»upră-ne , frazele i se î n t o r c e a u împo t r i va !or însăş i .

Un l u c r u î n să nu-1 pot p ie rde din vedere. II c u n o ş t e a m de-abia de o ju­m ă t a t e oră şi a v e a m senza ţ i a că-1 cu­nosc de an i . Şi el p ă r e a a fi în cea m a l c ă l d u r o a s ă p r i e t en ie cu mine . Şi d a c ă mi - a r fi spus să-î povestesc d in viaţa->mî tot ce o m u l a r s p u n e n u m a i celui m a i int im a m i c , a ş fi făcot-o fără nici o ѵотЬй.

î h tot cazul era ceva mis te r ios în fiinţa sa . Acele piedici pe cave firea le a şează î n t r e om şi om şi ca r î încep a c ă d e a încet , pe r.ând, pe d a t ă ce s imţ imin te l e , plăcerile t rebuin ţe le n o a s t r e psihice se învoesc, n u s'au văzut r i d i cându- se î n t r e noî, tot atât de puţin ca î n t r e el şi cei lal ţ i băr ­baţi cu care î n t â m p l a r e a 1-a făcut să se întâlnească.

După o j u m ă t a t e de o r ă de eunoş-* ttoţă, ne d e s p ă r ţ i r ă m . a s i g u r â n d u -ne, unul pe a l tu l , că ne vom î n t â l n i m a l des. El îm i dădu a d r e s a şi mă invită pe a t r e ia zi l a d e j u n .

Am u i t a t o r a h o t ă r â t ă ş i a m sos i t puţin cam de v reme. S t ă p â n u l case i încă » u era a ca să . Un l a cheu t ăcu t , bine îmbrăcat, îm i deschise u ş a în tr'un salon semi-luminat, mob i l a t cu gust şi fast. Mă s i m ţ e a m acolo ca acasă .

L u a i loc pe un d ivan şi c u r â n d m ă s imţ i i par ' că desmierdat de m â i n i mol de femee şi par'că. cuibul c o r p u l u i m e u ar fi fost mal dinainte p regă t i t .

Apoi privii î n jurai тпей. P e ni-caerî vre-o urmă de p r o d u c ă t o a r e a a-celor senzaţi i simţite. Pes te tot e ra ti lucruri modeste, de v a loa re însă , co­voare şi perdele -orientale, c a r i n u păreae nicî de cum a fi d i n тгео p r ă ­văl ie mare din Paris , ci m a î c u r â n d d in baremul vre -unu l paşă; în f a t a m e » este un tablón de : u n b u s t de m a r i n » mijlocie. Reprezintă pe o fe­rne©- tânăra , frumoasa , cu o pang l i că 'и . p*r şi o carte in m â n ă .

РоаЛ* d in c a u z ă c*'t iu a r e pă l ă r i e , saü w o d e ţ i n u t a î î era foarte f i reas­că, se asorta atât de perfect cu ca­mera aceea, de par'că ат fi r ă s ă r i t a-colo.

Maî toate t ab lour i l e pe c a r i le cu­nosc, au o expres ie care par ' că 'ţî zice : u i ta- ţ i -vă la mine ! sunt în f a ţ a p i c t o r u l u i !—Dar nu, a c e a s t a n u a-vea nici u r m ă de a şa e«va. E r a a t â t de n a t u r a l ' pa r ' că «r» m i m a i el s in­g u r acolo. Şi p r i n surfts-u-î s o m b r u , trăda că nu es te p â n d i t de n i m e n i . E r a în a ş a s i n g u r ă t a t e ' n a c e a s t ă vs-tă încăpere , î ncâ t f ă r ă el aces t loc a r fi fost absolu t gol. E l î n s ă u m p l e a rn dep l ină ta t e aces t s a lon şi î m p T ă ş -tia v i a ţ a în t r ' însul . Ar fi p u t u t să fie o î n t r e a g ă soc ie ta te aci l ao l a l t ă , vor­b ind , r â z â n d şi c â n t â n d şi to tuş i por­t r e tu l ar fi fost s i n g u r cu s u r â s u - I rece ş i och i ! expres iv i .

Nici o d a t ă n ' a m văzut, ochi asemă­n ă t o r i a c e s t o r a . Se u i t a u ţ i n t ă l a mi­ne, z â m b i t o r i şi t o tu ş i sever i , fără s i m ă v a d ă .

Şl a ce s t t a b l o u p ă r e a că vede, c& este p r iv i t : î ţ i r ă s p u n d e a cu ochi î , c a r i te p r i v e a u şi te u r m ă r e a u d i n c l ipa c â n d i n t r a i şi p â n ă te depă r ­t a i .

Dacă m ă u i t a m l a aceş t i ochi , mi-a-m i n t e a m de d r ă g ă l a ş e l e v e r s u r i a le lu i B e a u d e l a i r e :

„De la o s e a m ă de v reme , s ' au în­cu iba t la noi în ţ a r ă n iş te s t r e in i de legea ş i n e a m u l n o s t r u , ca r î — a d r e -sându- se munc i to r i l o r , l u c r ă t o r i l o r de fabr ic i , mese r i a ş i l o r şi so lda ţ i lor , p r o p a g ă o n o u ă î n v ă ţ ă t u r ă re l ig ioa­să, n u m i t ă „a Pocăiţilor" s a u Lu­minaţilor" ş i c a r e î n deofeşte este c u n o s c u t ă s u b n u m e l e de sec ta „AA-rentiştilor" s a u ,.Sab»titliloT".

„ L u â n d de bază formele cultului pro t e s s t an t , p r i n xepl ica ţ iw»! c u total d e p a r t e de î n v ă ţ ă t u r a statornicită de Biser ica c reş t ină o r todoxa , propovă-duesc adep ţ i lo r lor: Serbarea SéirAt-tel in loc dc Duminecă, resping c*l-tul sfintelor icoane, opresc jurămân­tul dc credinţă, pe care orî-ce ftmefm-nar şi orî-ce ostaş trebm tă-l depwHă către Tron, S t e i fi Patrie, si turbură prin idei subversive şi păgubitoare minţile celor lesne crezătorî, pe carî îl a d u n ă în t r ' o a n u m i t ă c a s ă , unde u n p red i ca to r le c â n t ă la orgă câte-va i m n u r i muz ica le mono tone , ş i ie îm­p a r t e căr t icele t i p ă r i t e şi t r i m i s e d i n H a m b u r g : a v â n d g r i j ă p r e d i c a t o r u l , ca la d e s p ă r ţ i r e a lor d i n adtmuri le- ce ţ in , să spue f iecărui înparte: Sâ nu destăinuiască nimănui птпет <Ия cele ce se pelv c intre el, реяЛ re nu vor fi stăpâni şi bine ctmmnşi de •noua credinţă; căcî vor ţi luaţi in răi dc necredincioşi." • . • • ' »

„ L a Cernavoda ntergftnA e a d, pri­mar şi d. pol iţaî respect iv , î n casa de r u g a c i i m e a acestor rltttefţî, a m r ă m a s u imi t ş i îngrozit d e î n d r ă z ­n e a l a predietatonilittí , r a r e î n f a ţ a a-t â t o r p e r s o a n e oficiale a d e c l a r a t că adep ţ i i sectei adven t i s t e s u n t op r i ţ i : de a depune jurământ de credinţă către Tron şi Patrie, când vor fi chemaţi la oaste, spre aţi face da­toria, către ţară".

„Inţeleo-eţî foar te bine. cucerntee p ă r i n t e şi iutoiţl creştini , ce inten-ţ i u n î rele a ö propagatori i acesteî secte, c ă t r e ţară şi n e a m u l nostru, şi ce d e z a s t r u grozav a r fi, c â n d «-ceas ta m o i i m â ar cuprinde tineretul m u n c i t o r , care la un moment dut nr refuza, în fioate matt t&i&<féieA da­toria către ţavuy neapéirDtná-o 4e fu­ria duşmanvXtoî ctttrepiter, eme ar îndrăzni tă ne calce l*ftm si тщга strămoşească".

• . . • * • „Vă fac dee! atenţ i p e vo i cucer­

nic i p reo ţ i , s ă priveghiasţl e u aetttţ n e a d o r m i ţ i a supra t u r m e i ce va este î n c r e d i n ţ a t ă sp re p ă s t o r i r e , ca p r i n predici le şi s f a tu r i l e voas t r e s'o fe­r i ţ i de a se mol ips i de î n v ă ţ ă t u r i l e r ă t ă c i t e ale acesteî secte, c u n o s c â n d că a m scr is în a c e a s t ă chest ie a t â t d- luí p r i m - m i n i s t r u şi m i n i s t r u de

Pin lumea celor carî nu eavtatä

IN CURTEA MIA de

E M . G À T H I \ \ L

Curtea mea e ia ţtră, pe malul u-nei ape. De jsffămprejurul curţii se încinge un gard d e cătină, iar pe că­tina în care vrăbiile stau împănate ca albinile în roiu, se ţese, de cu pri­măvară până'n toamnă, ttiipina de rochiţa-rândimicfm. P e de margini, din loc In loc, ca la o asvărlituru de peatră unul de altul, se Înalţă plopi bătrâni, fuse uriaşe pe cari s e dea­pănă vântul ; pe v i n u r i l e 1er ţin a~ ceperemâotul,—cerul. Tufe de pomu-soară şi de agrişe dau, înăuntrul curţii, adăpost paserilor mele .

Căci am paseri multe şi felurite. De k t din portiţa ÎBcuounată cu e-derăţ, bal, să le privim. Al auzit eu-cwrigut? Răsare soarele. Cucoşul a-cela negra e ceasornicul curţi! mele . lată-! pe cehne , ţanţoş, cu pintenii a m u ţ i , platoşa peneJôr oţel ii, gata ca d e ІщЛк. Par'că vrea aa'şt arate Mtrbaţta cardöhu celui* ea claponi, d in faţa hrt t —«fini «are itn se ouă, ale eăror pene hmgl şi moi îi prefac intr'im fel de salcie plângătoare prin­tre paseri.

A r rate-o: Ьатвіеаogrăzii t Repede-teaede? sfaraindu-l picioruşue în ghe­tele galbene pe nisip, de iute ce a-feargăT cu boneţica albă tivită eu ar-niciù, de gospodină, pe cap, cu cer­celuşii de mărgean la ureche, strânsă in fusta eî cu picatele, bibilica,—pi-cherea, aleargă dintr'un colţ intr'altul, să pue toate la locul lor. Numaî să'î auzi guriţa când vr&-o leneşe se În­trece mai mult cu d e deoehiul som­nului !

Albe, l inse , sau sburlite ca de vânt, legănându-se, sâsâind, îndemnând la tăcere, — le vezi? cârdul de gâşte se Înşiră, una după alta. ca şi când cea din capăt ar fi mâncat un mosor de sfoară al căreia capăt l-ar fi înghiţit, pe rând, toate celelalte.

Dincolo, lângă teuca de apă, sunt raţele ! parcă's totdeauna văduve, aşa-s de hureuze. Mişcând mereu din ciotul cozii, la dreapta şi la stânga, că şi când dansa le-ar Îndemna şi îndrepta trupul incofe» вчцмсе, ştiu numai ea-şî desfătat lapăţeihe pliscului, să m lincciit—eă 'n apă.

— Dar bate soarele tare. Pttne-ţî m â n a la ochi , să poţi privi m a i b ine .

Colo, sub tufişul cela de agr işe , sunt cleştele. Infoiate, ga ta să sară în capul oricui s 'ar apropia , ele scur­m ă mereu , ca şi când ar căuta o co­moară , îş i h rănesc puişorii. Gugîdi-

L u i , 1 3 S e p t e m b r i e 1 9 1 0 . U N I V E R S U L L I T E R A R Ko. з 7 . — 3 .

Z E n - u . n c ţ i o 3 a . a . r i i I b T o s t r i

D-l I. DOBROVICÏ P r i v i r e a t a m ă ' n c ă t u ş e a z ă , ca a

[ u n u î t ab lou" . Şi ' n t r ' a d e v ă r aces te ps iv i r î in ' au

î n c ă t u ş a t î n t r ' u n m o d iresisti-I i! şi aii trezit iu m i n e u n nou şi deo-s< ; it s e n t i m e n t , pe ca se i n -v i a ţ a m e a nv- l m a î s i m ţ i s e m rScT oda tă ,

r faillie? n e ţ ă r m u r i t , dosmie rdă to r ca. zefirul de v a r ă izvora d in ochit a-ce.^iia ne în ţe le ş i ! Aceşti ochi a r u n -г;дlï lie p â n z ă , in l ini i g reoae de pe­nel, p u r t a u in in t e r io ru l lor t a i n a a-(•••b'-ia ce se vodca a fi, d a r ce n u e ra , şi c a r e , ţ â ş n i n d d in ochii une î femei î i*umoase că t re noi , t rezeş te î n in i ­mi le n o a s t r e v ă p a i a a r z ă t o a r e a d ra -uo.-'teî.

Uşa se deschise şi p r o p r i e t a r u l ca-t n r z i a t . De a semenea si eu, s c u z â n d u -fâiziat. De a s e m e n e a şi eu s c u z â n d u -m ă că a m sosit p r e a de v r e m e , il în­t r eba i :

— Dacă n u s u n t ind isc re t , îmî per­m i t e ţ i să v ă î n t r e b cine este a c e a s t ă d o a m n ă ?

— Ii, m a m a , — r ă s p u n s e — care a m u r i t de t â n ă r ă .

A c u m a ş t i a m de u n d e moş ten i se o-m u l aces t a acel f a rmec i res is t ib i l , c a r e izvora d in f i in ţa luî .

T r a d u c e r e de Iosif Ş a r v a r y

. a

Ж Ж Ш Ж Ш

l ' e n t r a A . T . Cu ochii 'ntredeschifi visam, Că-mi eşti atâta de aproape, Că umilit mgemmc/iiam, Şi-ţi sărutam recile pleoape.

Visam, visam câ Vi ochii tăi Ce-ascund în noaptea lor adâncă, Atâtea tainice văpăi. Şi doruri ne'nţelese încă,

In ochii tăi înfiorat Mă scald, şi 'n dulcea lnr privire Imi râd norocul meii visat Inii văd întreaga fericire.

Sfielnic ochii i-am deschis, Şi-am plâns văzând casa pustie; Cio:i aş fi vrut frumosul vis. Să fi ţinut o veşnicie .'

JJvici C o m a n

C H I Ţ u... T'n vis îl necă jea , îl t rezi din somn,

îl făcu să u m b l e bâ jbâ ind . . . să se s t r ecoa re p r i n c a s ă ca u n l u n a t e c , când u n ropo t de copite r ăzb i de de­p a r t e , se des luşea a p r e a p e . . . venea . . . se fu r işca de pe p r u n d i ş u l şoselei ca n p r e a j m a u., vecerni i . . . î n t r ' o

s c r â - u i t u r ă înăbuş i t ă . . . Se a p r o p i e de cercevele, a l ip i u re ­

cheli de s t ic la a b u r i t ă , c ă t ă să p r i ­vească in în tune r i c . . . Nimic n u des­luş i şi t r o p o t u l era a c u m a ş a de c l a r . a t â t de a p r o a p e ; şi r ă m a s e în­c r e m e n i i , a p r o a p e nici suf lănd , p â n ă ce i-âirt-va b o c ă n i t u r i în pe rvazu l fe­res t r e i il de sme t i c i r ă .

A uicuf.. cu m â n a d u s ă l a t â m p l ă , cu buzele î n t r e d e s c h i s e ; şi bocăni tu-î ile il s c o r m o n i r ă ia r . . . A tunc î , ca trez i din s o m n , s 'a a p r o p i a t de cer-eevel".. . a d a t p e r d e a u a î n t r ' o p a r t e . , a d c - o h i s f e reas t r a . . .

— Tu, M â n d r i i l e ! . . . Ce-I?. . . şi i se l umină . . . p a r ' c ă i s 'a r id ica t ceva de pe suflet.

— Ce să fie ? S 'au r ă s c u l a t C â n t r e -ni î . . . lupt ă c u Ch i tu !...

l.'n fier roşu i-a s ă g e t a t i n ima . . . ş i -a t r a s p a n t a l o n i i .

— S t ă ! că m e r g şi eu.. . A lua t re­vo lveru l şi se n ă p u s t i sp r e uşe. Zici că l up l ă !...

— Da... 1-ati p r i n s în m i r i ş t e a lor. . . Abia am p u t u t r ăzb i p r i n vă lmăşea -l a c e a !...

S a repezit în g ra jd , a î ncă l eca t şi a c u m p r u n d i ş u l şoselei se sbuciui-ш а . . . se s f ă r â m a sub coüi tele î n a r i -o a t e ale a r m ă s a r u l u i .

—ş-i-s d e p a r t e ? — In vale. . . t o c m a i la poalele

Zvàrcu l i i i . . . M 'am fur i şa i , a m gonit ca u n să lba tec ; veneau cu d roa ia . . .

F o s t u l d i rec to r g e n e r a l a l închiso­r i lor , a c u m m e m b r u î n cons i l iu l su­pe r io r agr ico l , este u n u l d in acel f u n c ţ i o n a r i de c a r i e r ă ca r i , o r i pe unde au t r ecu t , au l ă s a t u r m e a d â n c i ale p r i cepe re ! şi a c t i v i t a t e ! lor .

Absolvent a l scoa le! po l i t echn ice d in Viena ş i a l scoa le ! de p o d u r i şi şosele d in P a r i s , d-1 Dobrovicï a fost m u l t ă v r eme in serv ic iu l că i lor fe ra te ca i n g i n e r şi apo i t i m p de op t a n i de zile. (1881—1887) a j u t o r de p r i m a r al Cap i t a le i . D e p u t a t , prefect , i n spec to r a d m i n i s t r a t i v , d i s t insu l f u n c ţ i o n a r a fost în u l t i m u l t i m p d i r ec to r gene­r a l a l înch i so r i lo r , a d m i n i s t r a ţ i e c a r e s 'a r e s imţ i t în acest t i m p m a l m u l t ca nici o d a t ă de î n ţ e l e a p t ă c o n d u c e r e ce avea .

De fapt , d-luï Dobrovicï i se da to -reş te a se fi i n t r o d u s în a d m i n i s t r a ­

se d e s p r i n d e a u . . . se î n d r e p t a u sp re Chiţu !...

Şi tac . . . Noap tea îl p l ină de î n t u n e r i c . . .

t r i s t ă , z b u c i u m a t ă de r o p o t u l ca i lo r , de f r e a m ă t u l să lba tec a l copac i lor . . .

— Să t rez im o a m e n i i — Să-I t rez im. . Şi i a r a m u ţ e s c . P e boer îl n ă p ă d e s c amin t i r i l e . . .

suf le tu l i se s f a r m ă , b r o b o a n a de a r ­g in t îl l i căresc pe f runte . Nu se g â n ­deş te de cât la el... la Chi ţu . . . P a r -că' l vede s â n g e r a t , zdrob i t s u b t lo v i tur i le înv ră jb i t e . II vede copil . . . f l ă că i and ru . . . s p a i m a sa te lor . . . g roa ­za de m o a r t e a Căn t r en i lo r . . . E r a d'o şch ioapă când l-a a d u s t a t - su . . . o s fâ r lă de bă i a t de nu-I af lai pe­reche.

De a t u n c i a l u a t t u r m a î n p r i m i r e . A făcu t o z g a r d ă cu a l ă m u r i fru< m o a ş e lu i Z i m b r u şi le ducea . . . le p u r t a p r e t u t i n d e n i şi n i m e n i n u i se p u n e a in cale, toţ i ii ocoleau de şi le căzuse p a r ' c ă d in senin . . . li se puse pe p iep t ca o g r e u t a t e î n ă b u ş i n -du-le sufletul .

II î n d r ă g i s e a ş a de mul t ; a v r u t să-l t r a g ă la cu r t e , d a r n ' a fost ch ip . , n ' a p u t u t să-l d e s p a r t ă de t u r m a lui . . . să-l d e s p a r t ă de Z i m b r u !...

I sbeş te d in p in ten i . . . se ap l eacă . . . se îneovoao pe s p i n a r e a u m e d ă a a r m ă s a r u l u i . . . Scl ipeş te d i n oclil . . . p r iveş te . . . i n o r u n t ă d in s p r â n c e n e , p a r ' c ' a r v rea să f r â n g ă vă lu l că­t răni t al î ndepă r t ă r i l o r . . .

— Am spus c'o s'o p a t ă Chi ţu !...

ţ ia p e n i t e n c i a r a o s e a m ă de î m b u n ă ­t ă ţ i r i men i t e să l impezească admi ­n i s t r a ţ i a f i n a n c i a r ă a f iecărei închi ­sori , şi a d m i n i s t r a ţ i a c e n t r a l ă , pu-nându - l e în aco rd cu legea comptab i -l i tă ţe l S t a t u l u i .

De a s e m e n e a , d-1 Dobrovicï a in­t r o d u s s i s t emul execu tă r i i în regie a l u c r ă r i l o r nece sa r e înch i so r i lo r , a creeat b r u t ă r i i l e de pe l â n g ă pen i ten­ciare şi a da t . în gene ra l , o faţă n o u ă in t regel a d m i n i s t r a ţ i i , c a r e n ' a avu t de cât de pierdut , pe u r m a t r ece re ! fostului el d i rec to r în a l t post .

D-l I. Dobrovicï este u n f u n c ţ i o n a r model î n t r e f unc ţ i ona r i i noş t r i supe­r ior i şi a c e a s t a m o t i v e a z ă îndes tu l faptul că i l u s t r ă m az i cu d-sa g a l e r i a func ţ iona r i lo r noş t r i .

Ygrec .

N 'a v r u t să m ă ascu l te . . . , ,Veşnic a iu rea . . . veşnic cu oile p r i n ima-şur l s t r ă i n e !..."

M â n d r u susp ină . . . s t r â n g e f râu l . . . se dă m a î a p r o a p e de boier :

— C â n t r e n i l l-au p â n d i t de mul t . . . n u l chip s ă le s c a p e ! . . .

Acum coboa ră în vaJe.. . U n v â n t rece îl isbesc, o f l a c ă r ă se r id ică . , se lăţeşte. . . scl ipeşte pe o m u c h e r u m e ­ni tă . . .

Iureş . . . zomote ; ţ ipe te vin. . . se des­luşesc, r ăzba t . . . se fu r i şează , îl o-presc în loc. . . O movi lă se r id ică la d reap ta . . . l eagă cai i la poale le el şi u rcă .

Se ap leacă . . . se a p r o p i e u n u l de al­tul , p r iv ind ţ i n t ă d â r a roş ia t i că ce se îna l ţ ă d in ce în ce m a î m a r e , şer-pue. . . se resf i ră şi la l u m i n a c ă r e i a u m b r e se isbesc. . . a l e a r g ă , se fră­m â n t ă ca 'n t r 'o c l ipă de desnăde jde .

Behăi t de oî.. . l ă t r ă t u r i de câ in i , t ă l ă n g i s t i n g h e r e se p l â n g , vuesc . . . r ăzba t m a l încet . . . încet , s t i ngân -ciu-se.

- - f.e ştiu.. . îs oile luî.".. a le luî Chi ţu !...

ş i il a p u c ă de m â n ă . . . îl s t r â n g e . . . - - Vezi c u m m i le m â n ă !... le duc

l a ei... le î m p r ă ş t i e în sat . . . Nu-î ch ip de răzbi t . . . Cine-î cu C h i ţ u ? . . .

— Micii... n u m a i e l ! . . . Ar v r e a să,-i vadă . . . să se r e p e a d ă

in t r ' o fugă la el... d a r n e g u r a creşte. , se s l e rcoa ră . . . vino de depa r t e . . . tot m a l de d e p a r t e !...

D â r a de l u m i n ă se încovoaie . . . se

micşorează . . . se p ie rde în n e g u r i şl r ă m â n sfârş i ţ i . . . r ă m â n a s c u l t â n d l a r m a ce se p ierde o d a t ă c u ' l ă t r a t u l î n f r â n t a l câ in i lo r , cu b e h ă i t u l oi­lor. . . su zvonul sfâş ie tor a l fa lange­lor. . . se pierd , se duc tot m a î depar ­te, î i i tâî ca o h ă t a e din a r ip i , apo i în t r ' o ad ie re p r i n i ă v ă r a t i c ă , p â n ă c i allia m a l r ă z b a t ca o ş o a p t ă veni ta de a iu r ea . . . d in m a r g i n i l e necunos­cu tu lu i . Şi o l iniş te sfântă p i cu ra . . . se a ş t e rne . . . îl învă lue . . . li se laşii pe suflet !...

Ca tă să m a l des luşească ceva. . . se r e a z i m ă istovit de s p i n a r e a văta­fului , c l ă t i n â n d t r e m u r ă t o r d in cap . , l ă c r ă m â n d . . .

— , ,Pă î Chiţu-I mor t ! . . ." şi un sus­pin îl f r ânge vorbele. . .

C o i i s t . S . S p i r c s c u Galaţi.

Q ,

CUGETÁRI Pudoarea îşî are. .şi fals i ta tea eî şl

nev inovă ţ ia el. Mirabeau

* Increde- te in t ine s ingur ; n 'ai nie)

prieten nici rudă m a l . b u n ă ca pe tins însuţ ;

la Fontaim *

De te l audă , de te vorbeşte ("ie ráfi, tu fii îngădui to r .

Mahomed

* Cel care poate face un rău, uraşi*

lumina Bossui'l

* Mulţ imile au ceie mâl mul te mo­

mente de aberaţ ie . Lamarlim

Afli ce e fericirea n u m a i când o dai a i tu ia .

.1. de Maistre

© • .

SCRIITORII VFC.IU

Fia LUI Р Е Ш R A R E Ş de

l K E C H E \ O B M C l l ,

Văzând P e t r u Vodă că l-au î m p r e s u r a t v r ă j m a ş i ! de toa te pă r ţ i l e , şi a: să i l-au p ă r ă s i t to ţ i , l ă sa t -au scauui î . şi s-au d u s sp re m u n ţ i ; u n d e , cunos . c â n d că nic i acolo n u se va putea mi s tu i , au socoti t să t r e a c ă la ţ a r a u n g u r e a s c ă . Şi aşa, a f l ându-ş l calea desch isă p r in t â r g p r in P i a t r ă , aii t r ecu t p r e l â n g ă m ă n ă s t i r e a Bis t r i ţel ; şi, l ă s ându - se ca să p o a t ă oevaşi o d i h n i în m u n t e , d e a s u p r a m ă n ă s ­t i r i i , văzut-a t i , u n d e ca u n ro ia din toa te pă r ţ i l e , î n c o n j u r a t ă m ă n ă s t i ­rea , ca să-l poa tă p r i n d e . Deci. cu­n o s c â n d el aceste , aii încă leca t pre cal , şi s i n g u r au fugit sâ ha iduceas ­că, în 18 zile Sep temvr ie , i n t r â n d în m u n t e în t r -adâ t i c . F ă r ă d r u m , fără p o v a ţ ă , au da t la s t r î m t u r l ca a« ' l e , de n u e r a n ic i de cal nicî de pedes­t ru ; ce i-au c ă u t a t a l ă s a r e ca lu l . Şi a ş a în şease zile î nvă lu indu- se pr in m u n t e , f l ă m â n d .şi t rud i t , ati n imer i t l a u n p â r â u în jos . aii da t peste nişte pe sca r i , c a r i , dacă i-au lua t s e a m a , cu d r agos t e l-au p r imi t . I a r ă P e t r u Vodă, în f r icoşându-se de el. s-aű s p ă i m â n t a t , i a r ă el cu j u r ă m î n t s-ati j u r a t îna in te- I cum îl vor fi cu drep­ta te , şi n i m i c a să se t e a m ă . I a r ă el le-au da t lor 70 de ga lben i , ban i de a u r ; şi v ă z â n d el ga lben i i , cu bucu­rie i-au l ua t , şi l-aii dus la o tacu l lor, de l-au o s p ă t a t cu p â n e şi peşte fript, o spă ţ pescăresc , de ce m â n c a şi eî. Şi d a c ă au î n se ra t l-au î m b r ă c a t cu h a i n e p r o a s t e de-ale lor. şi i-au dat c o m a n a c în cap , şi l-aii scos la Ar­deal , ş i fiind oas te u n g u r e a s c ă de s t r a j ă , l a m a r g i n e , i-au î n t r e b a t pre d â n ş i ! ce o a m e n i sun t : eî au zis : s u n t e m pesca r i . Şi a ş a au t r ecu t p r i a s t r a j a u n g u r e a s c ă , şi n i m e n i n u 1-ай cunoscu t . Deci pesca r i i l-au d u s la c a s a u n u î b o i a r i n u n g u r e s c , oarei* aii fost a v â n d p r i e t e şug m a r e cu Pe . t r u Vodă ; ce pre Domnul nu 1-al

4. — No. 37. U N I V E R S i L LITERAR Luni, 13 Septembrie 1У10.

aflat a ca să , n u m a î p r e j u p â n e a s a luî ; şi p re t a i n ă s p u s e r ă eî de P e t r u Vodă ; ca rea , î n ţ e l e g â n d de P e t r u Vodă, cu d ragos t e l-au p r i m i t la c a s a eî, şi i-au făcut ospăţ . I a r ă u n voinic oarecine , ce fusese a p r o d la P e t r u Vodă, pri lej indu-se în t r ' ace l sa t , fiind s căpa t şi el d in t r -acele r ă u t ă ţ i , ii s puse r ă lu i de pesca r i i ace ia ce ve­nise din m u n t e , şi ş t i ind el că P e t r u Vodă au i n t r a t în m u n ţ î , şi n imica l e d â n s u l n u se ştie, şi c u g e t â n d în­tru i n i m a sa, cum a r p u t e a înţelege геѵа de D o m n u l său , au m e r s la pes-îarî să-î î n t r ebe ; şi d a c ă i-au văzut , î nda t ă au cunoscu t p re Domnul săii , Pe t ru Vodă ; şi au căzu t de i-au s ă ru ­tat picioarele . Atunci v ă z â n d P e t r u Vodă p re c red inc ioasa s l u g a sa, m u l t з-ай b u c u r a t şi s-au m â n g â i a t , şi mul te cuvin te de t a ină i-au vorovit , fi imblânzindu- i -se i n ima , au ador­mit pu ţ in te l . Nicî z ă b a v a m u l t ă fă­când, p â n ă a od ihn i re P e t r u Vodă, i a r ă acea j u p â n e a s a au gă t i t l eagăn cu caî, şi 12 voinici î n t r - a r m a ţ i ; şi dacă l-au deş tepta t , a u şezut în lea­găn n u m a î cu acel ap rod , şi au m e r s p e locur i f ă r ă de d r u m , p â n ă au so­sit la casa u n u i bo ia r in u n g u r e s c , ca re şi acela e r a p r ie ten lu î P e t r u Vodă ; şi acela, d a c ă l-au văzut , cu d ragos te l-au p r i m i t si l-au o spă ta t , şi î nda t ă i-att gă t i t l e a g ă n cu şease cal , că loc de zăbavă n u e ra , că d in u r m ă pr insese de veste oas tea ce e ra la s t r a j a u n g u r e a s c ă , cum P e t r u Vodă au t r e c u t - p i n t r e dânş i i , şi n u !-au cunoscut , şi s-au po rn i t d u p ă d â n s u l a-1 cerca, ca să-1 p o a t ă a jun­ge. Ce. Dumnezeu , cela ce-I ocâ rmui -to r t u t u r o r celor ce i se r o a g ă cu cre­d in ţă , au acoper i t pe P e t r u Vodă, şi i-au da t cale deschisă ; şi m e r g â n d cu nevoin ţă au sosit la Ciceiî ; şi Sâm­b ă t ă , în r ă s ă r i t a soare lu i , Septem­vrie 28, au i n t r a t P e t r u Vodă în ceta­tea Ciceului , şi au înch is porţ i le . I a r ă ceî ce-1 goniaîi din u r m ă , vă­zând că au h ă l ă d u i t P e t r u Vodă di­na in t ea lor. s-au în tors înapoi . Acolo p l ânge re şi t â n g u i r e e r a de D o a m n a sa, E lena , şi de fiii să i , de I l iaş şi Ştefăni ţă , şi de fiică-sa R u x a n d a , şi de a l ţ i casaş i , p e n t r u m u l t ă s c â r b ă ce le venise asupră- le , ş t i indu-se d in câ t ă m ă r i r e a u căzut la a t â t a pe­deapsă . Deci P e t r u Vodă au i n t r a t in biser ică de s-au î nch ina t , m u l ţ ă m i n d lu i Dumnezeu că l-au isbăvit de mâi ­nile v ră jmaş i lo r săî.

i a r ă .Sul tan Su le iman , î m p ă r a t u l tu rcesc , cu. oas tea sa, în u r m a luî Pe­t r u Vodă, la Moldova m u l t ă p r a d ă şi scădere făcând t ă r i i , şi că lcând-o , au a j u n s p â n ă la Suceava , cu m a r e u r ­gie şi pedeapsă t u t u r o r locui tor i lor .

» Ш © Ш Ш T •

Pen t ru Eos. Stând împreună, gândurile mele Hălăduesc prin lumi imaginare Şi In lumină albă. le răsare Numai icoana ta, în toate cele...

De peste tot, ca după o chemare Divină,—subt privirile de stele,— Numai spre tine-aleargă... şi cu ele întregii mi Eu —născut din nepă­

sare.—

Când ochii noştri calzi se 'îmbrăţi­şează

In liniştea odăii parfumate Şi dorurile se aprind n noi,

Atuncea sufletu-mî robit visează Şi vrea tot astfel, în eternitate, Să fim, sâ ne iubim —

doar amândoi !... Apoi .

SFATURI CASNICE

Cum se spală ciorapii de mătase. — Ciorapii de mă ta se se spală maî în­

tâ i in apă rece de mal niul te or i , a-dăogândn-ee pu ţ ină scrobealâ a lbas t ră m cea d in u r m ă apă . Se în t ind apoî t î e r a im la uscat fără a se s toarce.

- i i -

V I A Ţ A ' N G L U M Ă Seeretul profesioual

după Bernard Gervaise

Cabinetul unni judecii tor de instrucţie.

Judecătorul (către un acuzai).— Se va p roceda la p r i m u l d-tale inte­roga to r . Maî n a i n t e , t r ebue să te înş t i in ţez că legea îţî d ă d rep tu l să fiî a s i s t a t de u n avocat . Vrei s ă u-sezî de d r e p t u l a ce s t a ?

Acuzatul paie a fi ascultat tirada asta cu interes, dar nu răspunde.

Judecătorul. — Nu vreî? bine. De altfel n u ţ i -a r sluji l a m a r e l u c r u şi nu vom pierde m u l t ă vreme. (Grefie­r u l u i ) : Grefier, scr ie că a c u z a t u l re­n u n ţ ă la avocat . (Acuzatului ) : Spu­ne a c u m numele , p r o n u m e l e şi pro­fesia.

Acuzatul continua a nu i-uspuude.

Judecătorul. — Ce, n ' auz î ? (stri­g â n d ) Cum te c h i a m ă ?

Acuzatul. — ... Judecătorul. — A h a ! p r icep ! vreî

să ne faci î n c u r c ă t u r i , n e r ă s p u n z â n d la î n t r ebă r i . Te 'nşel l , băete . Ştiu eu c u m te c h i a m ă . Te n u m e ş t i P r ă p ă -descu, Vasile P r ă p ă d e s c u , şi î n lu­m e a specia lă în ca r e t răeş t î , eşti po­reclit Cap de boii. AI de r ă s p u n s ceva ?

Acuzatul. Judecătorul. — N 'a i de r ă s p u n s ni­

mic ? F o a r t e bine. Urmez eu. Eş t i n ă s c u t la 1858, la Ur la ţ i . L a 1888 a l fost c o n d a m n a t p e n t r u p r i m a o a r ă pen t ru viol.. . (A pa r t e ) B a n u , a m greşi t dosa ru l . . . (Tare) D u p ă c u m vezi. îţî c u n o a ş t e m perfect toa te an­tecedentele , şi n ' a î n imic de câ ş t i ga t d in m u t i s m u l d-tale. Dacă r ă s p u n z i l ă m u r i t la ce t e 'n t reb , ţi se v a ţ ine socoteală de s i n c e r i t a t e a ce a r ă ţ i . . . Ştiî de ce eşti acuza t ?

Acuzatul. — ... Judecătorul. — Ha ide , n u face pe

nev inova tu l . I n n o a p t e a de 24 spre 25 Iun i e t recut , a fost a s a s i n a t ă o b ă t r â n ă de 65 de a n i , pe s t r a d a Fu ­niei . D-ta a ï ucis-o. Toţ i m a r t o r i i te acuză . Măr tu r i seş te .

Acuzatul. — ... Judecătorul. — Măr tu r i s e ş t e , n ' a î

încotro . Тѳ-am văzut , ad i că aï fost văzut , v r e a u să zic.

Acuzatul. — .... Judecătorul. — Haide , Prăpădest-

cule, n u face pe p ros tu l , m ă r t u r i ­seşte.

Acuzatul. — ... Judecătorul (care începe să-şî

piardă răbdarea). — Atunc i t ăgă-dueş t î ?

Acuzatul. — .... Judecătorul (isbucnind) .— AI de

g â n d să deschizi g u r a o d a t ă ? Ce fel de i n s t ruc ţ i e vreî să f a c ?

Acuzatul. — Judecătorul. — Sta l că-ţ l d a u eu

Cap de bou!... ( l iniş t indu-se) P o a t e că n u vrei să-ţî m ă r t u r i s e ş t i c r i m a , aşa , d in t r ' o da t ă . Să p r o c e d ă m a t u n c i altfel. . . Cunoş tea î pe v ic t imă ?

Acuzatul. — .... Judecătorul. — Asta poţ i s'o spu i .

T o a t ă m a h a l a u a ştie că te ducea i des pe la d â n s a .

Acuzatul. — Judecătorul. — Nu vrei să spu i ?

Bine. S p u n e a t u n c i ce-aï f ăcu t cu revolverul ?

Acuzatul. — ... Judecătorul— Adu-ţ i a m i n t e . Con­

s t a t ă r i l e med icu lu i legis t a u s tab i l i t că m a i î n t â i ţ i-ai a m u ţ i t v i c t ima c 'un g lon ţ de revolver t r a s în cap , şi pe u r m ă te-aî repezi t la d â n s a ca u n să lba tec şi i-ai d a t 18 lov i tur i de cu­ţit. Ce a i făcut cu ţ i tu l ? - Acuzatul. — ... ••Judecătorul. — L-ai a r u n c a t în v r e u n c a n a l , n u e a ş a ?

Acuialid. — Judecă/oíití.—-L-ai a s c u n s u n d e v a ? .Acuzatul. — J u d e c ă t o r u l —ta pa r t e ) . — E încă­

p ă ţ â n a t rău, ind iv idul . Să-1 i au m a l b ine cu b lândeţe . (Tare) P r ă p ă d e s -cule, n u vrei să fii gent i l , văd eu. Al tă d a t ă , când e r a v o r b a să se s m u l g ă m ă r t u r i s i r i de l a u n a c u z a t se î n t r e b u i n ţ a u mi j loace energice , e ra p u s l a c h i n u r i şi. . . l imba i se deslega. Astăzi n u m a i e aşa . Azî facem apel la i n i m a v inova tu lu i , l a res tu l de sen t imen t ce m a i a r e în el, Şi d-ta nu vrei să deschizi g u r a . Asta e i n g r a t i t u d i n e c u r a t ă . Ha ide , dă- ţ i d r u m u l inimei . . . Măr tu r i s e ş t e că a i a s a s i n a t pe b ă t r â n ă şi te l a s în pace .

Cuvintele acestea emoţionează pe acuzat care începe sa plângă cn hohote, dar tot nu răspunde.

Judecătorul. — Ha ide , ha ide , nu - ţ i face s â n g e răi i , P r ă p ă d e s c u l e , n ' a m v r u t să- ţ i fac r ău . . . A ! mi se p a r e că a m ghici t . Eş t i t imid. Te impres io­n e a z ă j a n d a r m u l ?

Acuzatul (plângând).— Hi, hi , h i . . Judecătorul către jandarm). —

J a n d a r m , eşi a f a r ă . ( J a n d a r m u l ese). Acum m ă r t u r i s e ş t e .

Acuzatul. — Hi, hi, ' h i . . . Judecătorul. — Ce m a i e a c u m ?

A, gref ierul , (către grefier) Trec i u n momen t p â n ă dincolo, te rog. (Grefierul ese). S u n t e m s i n g u r i a-cum, spune-mi tot, n u m a i mie.

Acuzatul. — Hi , hi , h i . . . Judecătorul. — D a r b ine P r ă p ă ­

descule , Vasi l ică, n u eşt i b ă i a t pros t , de ce te î n c ă p ă ţ â n e z i ? Vezi că mă faci sâr-mî p ie rd v r e m e a cu t ine . Cine-a m a i văzu t a ş a ins t ruc ţ i e ? Ha ide , m ă r t u r i s e ş t e , t ă g ă d u e ş t e , s p u n e ce vrei, d a r spune ceva.

Acuzatul. — Domnu le j udecă to r , să n u te super i pe mine , d a r nu pot. să s p u n n imic . Nu e v i n a m e a , sun t opr i t de secre tul profes ional .

Costache Glumici.

POVESTEA Ш І CRIME de

M A X I M G O R K I

— Urmare ' — — Nu-I m u l t cele şeaizezî de co­

peici a le ta le , m u r m u r ă Sa l ak in . Dacă tu . . .

— Ce ? — Dacă a i v r e a să î nd răzneş t i

ceva. . . — EI, ce ? — Nu s p u n m a î depa r t e . Ion ică g â n d i şi zise : , ,Tu n u poţi

n i m i c — n u m a i pros t i i f lecăreş t i" — Eu ? — Da, tu ! — O ! Eu ştiu ceva ! — Ei ce ? S ă zicem că v r e a u să

î nd răznesc ceva — m a i depa r t e ? — Mai d e p a r t e ? — E, da ! — Să s p u n ? — V o r b e ş t e ! — Eu s p u n , dar . . — Nu ştii n imica , m o r m ă i Ion ică

cu convingere . S a l a k i n începu a se î n v â r t i neli­

n i ş t i t pe locul său . Ionică i n s ă ii în­toa r se spatele , oftă d e s n ă d ă j d u i t , d u r e r o s , şi şopti : „ D o a m n e , n ic i o b u c a t ă de pâ ine . . . "

U n t i m p s t a t u r ă t ă cu ţ i u n u l l â n g ă a l tu l . Apoî se scu lă S a l a k i n , plecă c a p u l peste Ionică , a t i n se t a r e cu bu­zele u r e c h e a aces tu ia şi şopti ab i a de auzi t : „ I o a n e , a s c u l t ă ! vino cu mine !"

— Unde ? î n t r ebă Ionică tot şop­t ind.

— L a Borissovo. . . — La ce ? — Ţi-o s p u n pe d r u m ! — Spune a c u m ! — EI, să m e r g e m întâ i ii ! I ţ i voi

spune ! Să m e r g e m şi să p r ă d ă m pe Matei . . . d a ! • — D r a c u l să te i a ! şopti Ionică î n c i u d a t şi î n t r i s t a t .

S a l a k i n î n să se plecă peste el şi începu a'i şopti la ureche : „Ascul -t â -mă , aceas ta - i a ş a dc s implu ! Mer­gem acolo, facem t r e a b a şi ne î n t o a r

cern î n a p o i a ic i ! Cine ѵч avea bă­n u i a l a pe noi ? Cunosc acolo toata d r u m u r i l e — şt iu şi u n d e sun t bani i . , şi a rg in t este aco lo—lingur i , g iuvae­r u l : " .

Su f l a r ea ca ldă a lui S a l a k i n în­călzi obra j i i lu i Ionică şi frica înce­pu să d i s p a r ă d in i n i m a lui . T o t u ş i r ă s p u n s e încet : „ F u g i d 'aici , sa­t a n ă " .

— D a r a i r ă b d a r e , a t u n c i a m pute?-, no i s ă ducem o v ia ţă . Gândeşte te — n u m a i o s i n g u r ă d a t ă — şi sun­tem sâ tu i , a v e m h a i n e , ciubote. . .

Ionică zăcea t ă c â n d , S a l a k i n ÎI tot şoptea l a u r e c h e cuvinte a ţ â ţ ă ­toare , c o n v i n g ă t o a r e .

In sfârşi t , î n t r e b ă î o n b ă : Are el mu l ţ i ban i ?"

Tre i zile d u p ă aceas l a convorufreV m e r g e a u a m â n d o i în t r 'o d i m i n e a ţ ă pe d r u m , u m ă r la u m ă r şi S a l a k i n vo rb i a i r i t a t , u i t â n d u - s e lui Ionică în ochi .

— în ţe l eg i , î n t â i ne b ă g ă m în sto­gul cu fân—şi c â n d începe să a r d ă . a-tunc i a l e a r g ă toţ i să s t ingă , ci l iar si el, Ma te i—dar no i m e r g e m la dân­sul ! Apoî p r ă d ă m cuibul .

— Şi d a c ă ne s i m ţ e ş t e ? î n t r e b ă Ionică gând i to r .

— Asta e de ne închipui t ! zise Sa l ak in . Cine să ne p r i n d ă ? Şi cu u n ton răs t i t a d ă u g ă : „ T r e b u e să s t i n g ă focul, n u să a lerge după hotî ! î n ţ e l e s ?

Ionică dete din cap af i rmat iv . E r a la î n c e p u t u l lui Mart ie , Zâ

p a d ă moa le cădea încet din cerul î n t u n e c a t pe p ă m â n t şi ş tergea iute u rme le celor douî o a m e n i , ca r i mer­geau pe şosea p r i n t r e două s i n .vi de mes t eacăn l cu cruci le иічпИііЧ. . g reu in jos.

— Aii ! n u m a i de a m reuş i ! ?A — Ionică of tând greu .

— Vel vedea cum izbutim ! 7.\>c-S a l a k i n cu încredere .

— Să. dea Dumnezeu ! Dacă r c ş i m —pe Dumnezeu ! Nici oda tă nu inii m a î p r i n la a ş a ceva !

P r i e t en i i m e r g e a u iute, căci a m â n ­doi e rau foar te r ă u î m b r ă c a ţ i - S a l a ­k i n in j a c h e t a luî femeiască . îm­podob i t ă ' c u o m u l ţ i m e ele bor! - , p r i n care se vedea vata m u r d a r ă : în p ic ioare avea o pereche de papuc i de pâs l ă , pe cap , o căc iu lă veche hru m ă r i e . Ion ică îşî p r o c u r a s e , în locul s u m a n u l u i , o jache ţ ică cafenie, a căre i m â n e c ă d r e a p t ă — Dumnezeu ştie p e n t r u ce—era de cu loare nea­g ră . Cu p a p u c i de scoar ţă , cu căciu­la r u p t ă , î nc ins cu o f rânghie , semă­n a cu u n luc r ă to r de fabr ică dedai beţiei, d a r nu cu un ţ ă r a n .

I n s ea r a d i n a i n t e a zilei h o t ă r â t e p e n t r u faptă , p u t u s e Sa l ak in fura o c ra t i ţ ă de a l a m ă şi o m a ş i n ă de căl­cat , pe care le v â n d u u n u i comer­c iant de f ie ră r ie cu optzeci de co. peice şi a c u m m a i avea o piesă dţ cincizeci dc copeice in buzunar .

— Dacă a m găs i cel pu ţ in o căru­ţ ă pe d r u m şi să p u t e m merge. . . zise S a l a k i n . Altfel n u a jungem de cât la n o a p t e acolo - m a l sun t încă vre.-c p a t r u z e c i de verste . Ani p u t e a să d ă m c h i a r câte cinci copeice de fie­care , d a c ă ne -a r duce !

Z ă p a d a le cădea pe cap , pe obra j i pe ochi , se puse pe umere le lor şi b r ă m a s e a t â r m a t ă de pic ioare . împre ­j u r u l lor şi d e a s u p r a se î n v â r t e a va j i ind u n vâr te j alb şi ei n u m a i pu­teau ' deosebi n imic î n a i n t e a lor în­d r u m .

Ionică mergea cu c a p u l p lecat , ca o vi tă b ă t r â n ă , b o l n a v ă , c a r e e dusă la jupu i t ; veselul şi p a l a v r a g i u l Sala-kin din con t r ă , p r i v e a m e r e u impie-, j u r şi f lecărea necon ten i t .

—• Cât de d e p a r t e s u n t e m de ja şi dacă m a i a v e m m u l t d.e m e r s — de

m i t r ebue să vorb im ! asta Ce m ă t ! î n t r ' u n fel e a p ă l â m o a r a n o a s t r ă , căc i ne ş te rge u r m a — d a c ă a r cădea tot a ş a îna in te . . . d a r devina g r e a p u n e r e a focului . . . Nu-I nini c pe h u n e să fie b u n in toa te pr ivin­ţele !...

F u l g i i de o m ă t deven i ră m a l micî. m a l u sca ţ i şi nu m a i c ă d e a u r e g u l a t

Тлілі, 13 Septembrie 1910. UNIVERSUL LITERAR N o . 3 7 . — 5 .

şi încet pe p ă m â n t , ci se î n v â r t e a u a c u m viscolind, repede şi în mase m a î dese î ncă p r in ae r . De oda tă î n a i n t a din n o r u l de o m ă t , a s e m e n e a unei căp i ţe n e g r e , o c lăd i re înc l ina tă ce p ă r e a a p l e c a t ă p â n ă la p ă m â n t d in c a u z a o m ă t u l u i de pe acoper iş .

— Aci e Tomaso fu l , zise Sa l ak in . Vrei să ini r â m în c â r c i u m ă şi să luăm câ te un p ă h ă r u ţ ?

— Ar t r ebu i , zise Ionică , c a r e t r emu­ra d in tot corpul .

î n a i n t e a câ r c iume i steteaîi doi ca i , Inhanutt ' i l a o san ie ţ ă r ă n e a s c ă . E-r a ö mic i şi zbur l i ţ i , p r iveau t r i s t cu ochii lor b lânzi în omă t şi s cu tu ­r a u d in c â n d în r â n d z ă p a d a de pe p loape . Coamele lor neper ie te e r a u acoper i t e cu o p ă t u r ă f ină n e a g r ă de colb.

— Aha , un c ă r b u n a r ! zise S a l a k i n , dacă a r Uvea, ace laş d r u m

In c â r c i u m ă , la o m ă s u ţ ă l â n g ă fe reas t ră , şedea i n t r ' a d e v ă r un t â n ă r şi bea. here. Ionică pr iv i l a n a s u l l u n g , conic de pe faţa s l abă , ce e r a acope r i t ă cu d u n g i negre . C ă r b u n a ­ru l şedea lăţit pe s c a u n , bea încet berea în mici î n g h i ţ i t u r i şi c â n d fu g a l a , începu de oda tă a tuşi d in tot corpul şj.şî p i e rdu p r in a c e a s t a în­fă ţ i şa rea lui i m p o r t a n t ă .

Ionică mer se la te jghea , supse un p a h a r de r ach iu şi a r ă t ă Ini Sa la ­kin pe c ă r b u n a r .

— Mergi la o r a ş , orn bun? î n t r e b ă S a l a k i n , a p r o p i i n d u - s e de c ă r b u n a r .

Aces ta îl privi şi r ă s p u n s e t a r e : — Ca c a r u l deşert nu m e r g la o-

vaş. — Aşa d a r vii delà o r a ş ? — O te p r iveş te a s t a pe fine ? — Pe m i n e ? Vezîd- ta , c a m a r a d u l

m e u si cu mine , ne-am a n g a j a t la m o a r a din Bar issovo. . . ia-ne cu d-ta dacă a i ace laş d r u m !

' T â n ă r u l se u i lă la Sa l ak in , apo i la Ion i că , îşi t u r n a bere, scoase cu de­getu l o bucăţ ică de p lu tă din p a h a r şi zise apoi scur t : Nu-mi şeade bine-".

— Ia-ne cu d ta, fii a t â t de bun ! I ţ i vom da câ te c inci copeici de fie­care . . .

— N'uni t r e b u i n ţ ă , zise t â n ă r u l , fără a se ui ta la S a l a k i n .

—- Fă-o . p e n t r u Dumnezeu ! zise Ion ică încet şi umil i t .

T â n ă r u l îl p r iv i . încre ţ i f r u n l e a şi s c u t u r ă d in c a p negat iv .

— D-ta eşti un om de seamă ! zise Sa l ak in . \ u e lot mia p e n l r u d-ta ? Noi avem m u h de merse s u n t e m os­teniţi , râfi î m b r ă c a ţ i . . .

— Să vă i i nb răca ţ î m a l bine ! zise c ă r b u n a r u l i ronic.

— - Da, d a r dacă n ' a v e m b a n i pen­l ru a s t a ? zise Ionică î n d r ă z n e ţ , vezi, sun tem să rac i . . .

G A L E R I A A R T I Ş T I L O R R O M Â N I

D-l ARISTIDE DEPETIRIRDE

De ce sunteţ i s ă r a c i în t rebă c ă r b u n a r u l nepusa lor, b â u d u şl be rea.

Ion ică s ch imbă o p r i v i r e cu tova­r ă ş u l său şi a m â n d o i t ă c u r ă , s l â n d cu capele le descoper i te î n a i n t e a căr ­b u n a r u l u i .

A tunc i zise băl r a n a c â r c i u m ă r i ţ ă : „ N u face mof tu r i . Nicolae. ia-I cu tine! Ce-are de a-faee? Gloabele a lear­gă si a ş a de geaba .şi ei v reau să-ţi dee fie-care ca le cinci copeic*. Dee ţi ban i i î n a i n t e şi ia-I cu t ine !"

C ă r b u n a r u l observă încă o d a t ă pe lunândoî unu l d u p ă a l tu l , oftă şi zise apoi : „Cete . zece copeice de fie care !"

- - B i n e ! s t r iga S a l a k i n . l a t ă , a i bani !

- Cearcă piesa ! s t r igă b ă t r â n a . C ă r b u n a r u l a r u n c ă piesa lui Sa la ­

kin |ie m a s ă . ascu l tă sune tu l , o m u ş ­că, merse la leşsihea, o m a i a r u n c ă încă oda tă şi. / i sc b ă t r â n e i : „ l a t ă — peni l-ii bere'-.

— Ce câ ine e şi aces ta ! şopti Sa la­k in lu i Ionică,

- Aşeaz.i-te in san ie , zise că rbu­n a r u l lu i Ionică, d u p ă ce p r i m i res­t u l de In b ă t r â n a şi t u v ino l â n g ă m i n e !

— Bine ! cons imţ i S a l a k i n . Şi de ce să n u r ă m â n e m î m p r e u n ă ?

— De ce să r ă m â n e ţ i î m p r e u n ă ? intrebii c ă r b u n a r u l cu ne înc redere .

— Ne vom încălzi . . .

I n t r e soc ie ta r i i m a l t i ne r i a i Tea t ru l i i î Na ţ i ona l , d. Ar i s t ide D e i n e -t r i ade ţ ine loc de f runle a t â t p r in genu l d-sale d r a m a t i c , câ t şi p r i n con t r ibu ţ i i ! pe r sona l i t ă ţ i i d-sale ar­tistice.

Când I-am văzut a c u m c â ţ i v a a n i î n t â i a o a r ă , jocul ca şi p r e s t a n ţ a scenică a t â n ă r u l u i a r t i s t n e a fă­cut să g â n d i m de î n d a t ă la regre ta , tul Manolescu , c a r e găsea în d. De-m e t r i a d e un în locui tor de mer i t . Ani i ce-au urinat . îie-au î n d r e p t ă ţ i t j u d e c a t a : d. Deme t r i ade devenea tot m a l s impa t i e publicului ' , cu a t â t m a i m u l t cu cât aducea. în jocul său o n o t ă cu d e s ă v â r ş i r e p e r s o n a l ă , şi T e a t r u l Na ţ iona l era. din ce în . ce m a i s igu r că a r e un interpret , de ta­lent pen t ru comed ia îna l t ă ca şi pen f

t ru d r a m a m o d e r n ă . S u n t a n i de zile de când d. Denie

t r i ade îşi a r e definit iv cuceri t locul î n t r e p r i m i i a r t i ş t i a i scenei n o a s t r e şi t a l en tu l ù sale nu s'a desininţ i l nici oda tă . T o t d e a u n a p ă t r u n s de c a r a c t e r u l p e r s o n a g i u l u i i n t e r p r e t a t — şi a c e a s t a m u l ţ u m i t ă in te l igen te i î n ă s c u t ă a a r t i s t u l u i —; t o t d e a u n a cald în s e n t i m e n t a l i t a t e a i n t e r p r e t ă -

rei ; t o t d e a u n a îngr i j i t in f o r m a exte­r i o a r ă a ro lu lu i , s i g u r de c r e a ţ i a sa . convins de a d e v ă r u l ro lu lu i , d. Der m e t r i a d e nu pu tea să nu facă asu­p r a s p e c t a t o r u l u i i m p r e s i a t a len tu­lui real , i m p r e s i a d a r u l u i a r t i s t i c , aceea c a r e luc rează m a i d i rec t şi m a î cu u ş u r i n ţ ă a s u p r a suf le tu lu i lui.

D. D e m e t r i a d e m a i a r c în a ju to ru l săii unele d a r u r i f ireşt i ca r i afi con­tribuit Ia a ; l face s impa t i c . Are cu­vân tu l mlăd ios şi cald, a r e gesticu­la ţ ia l a r g ă , a r e înfă ţ işarea , e l egan tă , este in te l igent şi e m u n c i t o r . Toa te da ru r i l e aces tea se văd pe scenă la un ac tor , mul t m a l mul t decât la. ѵгеиіп o a r e c a r e in lume, se văd şi simt cu a t â t m a i p r e ţu i t e eu cât în­tre l ume şi scenă e d i s t a n ţ a ca r e dă perspect iva , c a r e dă m i r a j u l , c a r e dă. a m p l o a r e a v ie le r e d i s t a n ţ a la capă tu l că r e i a d a r u r i l e fireşti a le ac to ru lu i devin d a r u r i a r t i s t i ce ca r i înal ţă pe ac to r d e a s u p r a în t r ege i lumi . Şi a t u n c i a r t i s t u l îşi cucereş te şi îşi s t ă p â n e ş t e pub l icu l . . . a şa cum o face d. Aris t ide Demet r i ade .

A i d o r

— Ia , te u i tă ! r â s e c ă r b u n a r u l . Nu, fă cum vreau eii ! Căci d a c ă p r i e t enu l tăii a r voi s ă n i i d e s h a m e cai i , î ţ i t r a g u n a pes te cap , te ame­ţesc, te leg şi. . .

El t ăcu , r â se şi începu a tuş i l ung şi obosi tor . . .

(Va u r m a ) .

Trad . de A l . l i ă s c a l e s c u

l.ITKK ATl'RA FLA M A N Ü A

IN CIMITIRUL SATULUI i n v i m i c ( o \ s L i i . \ c i ;

C u r s u r i l e scoa le ! din sat s 'au sfâr­şit.

I a t ă , sp re casă se duce M a r i o , o feti tă b londă , d r ă g u ţ ă , p u r t â n d sub b r a ţ o t a b l ă de scr is . Ion, cu bueiele-I negre , o u r m e a z ă .

In d r u m , r u p e a lbăs t r e l e l e şi m a c roşu din câmpi i l e cu s eca ră .

Se aşează pe s c a r a de p i a t r ă de l a p o a r t a c i m i t i r u l u i . l a n c u împle teş te o c u n u n ă de flori . Copilei îi p ă r e a că luc ru! ţ ine p r e a m u l t , ne l in i ş t i ndu se

în dor in ţa de a a v e a m a l repede cu­n u n a .

Dar Ion lucra, cu a r d o a r e . F ă r ă să ştie ce 1 î n d e m n a , r â n d u i a , şi sch imba florile, c ă u t a n u a n ţ a r e a cu­lorilor; uneor i încerca c u n u n a pe ca pul f rumoase i lui înso ţ i toa re .

Oare vre-un s i in ţ imân t de p r i e l en ie sau d ragos t e , t r a n s f o r m ă atât. de re­pede pe acel copil. în a r t i s t ?

Aproape de focul ace la copi lă resc se i n u n d e c â m p i a s o m n u l u i veşnic , cu l iniştea-I n e î n t r e r u p t ă , cu mor­min te înverz i te şi cu mic i c ruc i căzu­te. Pe c â m p i a mor t e l se îna l ţ ă o u-mi lă b i se r i cu ţă ; vechiul el t u r n de p i a t r ă , cu d ă r â m ă t u r i l e . lui u r â t e , se a s e a m ă n ă u n u l b ă t r â n tr is t , d in ca­uza mor ţe l copii lor; a c o p e r ă m â n t u l ţugu ia t ca o s ă g e a t ă se î n a l t ă că t r e cer şi vâ r fu l lu i p ă r e a un b u l g ă r e de a u r ce p a r c ă vrea să dea l u m i n ă mor ţ i lo r ce d o r m sub i a r b a verde .

Soarele îşi a r u n c ă l u m i n a vie în c imi t i r ; florile se c l a t i n ă pe m o r m i n ­te mişca te de un vân t i so r c ă ldu ţ ; pa­să r i l e c i r ipesc în teiul ce u m b r e ş t e i a r b a s fân tă , m u l ţ i f l u tu r i sbor în ju­ru l c ruc iu l i ţ e lo r de lemn. . . d a r n i m i c nu t u r b u r ă i m p r e s i a t ăce re ! sau în- t

d u i o ş a r e a s i n g u r ă t a t e ! d in c â m p i a m o a r t ă .

Ion îşi sfârş ise luc ru l . P e capu i Măr ie i se r ă s f a ţ ă r o ş - a l b ă s t r u i a cu­n u n ă pe ca r e i-o împle t i se .

A m â n d o i o a p u c ă pe c a r ă r u ş a în-t o r t o c h i a t ă d in c imi t i r .

Ion ză reş te o f loare a s f â n t u l u i Io-h a n ce lucea ca o s tea de a r g i n t pe u n m o r m â n t . S a r e p â n ă la d â n s a , o r u p e din t runch i t t şi o aşează pe f run tea p r i e t ene i lui .

F l o a r e a a s t a este ca un g i u v a e r în d i a d e m a une i reg ine , a că re i domnie începe cu v ia ţ a , a l c ă r u i scep­t ru e f r u m u s e ţ e a , a că re i c o m o a r ă e s i m p l i t a t e a şi c r e d i n ţ a . -

M a r i a se b u c u r ă şi me rge ina in t« ; în ochii ei a l b a ş t r i i luceşte m â n d r i a cop i l ă r ea scă şi în l u m i n a lor vie. s..> a m e s t e c ă reflexul f r u m o a s e l o r a!) las­t re le ce i se c l a t i n ă pe f runte .

Se opreş te la u n m o r m â n t şi pr i ­veşte s u r â z â n d la o c ruc iu l i ţ ă dc-lemn, a că re i c u n u n ă din flori p r o a s ­pete dovedeş te un m o r m â n t de cu­r â n d acoper i t .

— C u n u n a pe ca re o por t i este m u l t m a i f r u m o a s ă , zice Ion.

— Aci e îmovniâivtată C a r l i ţ a . fa­ta r o t a r u l u i , m u r m u r ă copila.

B i a t a Car l i t a , o c o m p ă t i m e ş t e copi­l i ta , a c u m ea n 'o să m a i p o a t ă mer­ge cu noi la şcoală . F i indcă e.;1e î;i cer, nu-î aşa?

— Da, r ă s p u n s e Ion, °sle în cer. va i de ea!

-— De ce o câ ineş t i , d a c ă este in cer ? întrei tă copi l i ta m i r a t ă . In cer <• aşa de bine! Acolo se poate b l imba de Ji-m i n e a ţ ă p â n ă sea ra cu î n g e r a ş i i ! Л-colo poate c ă p ă t a câte un şort uliu cu z a h a r i c a l e în f iecare zi de Dumini ­că şi se j oacă şi se cân tă to tde«u ;m şi când c ineva oboseşte din joc, u-t e n c i b u n u l Dumnezei i ne a ş e a z ă pe g e n u n c h i şi ne s ă r u t ă p â n ă ador -mim.

Da. da . va fi n e a p ă r a t s p l e n i c i în cer ! susp ină Ion.

Am văzut pe Car l i ţ a , când deve­nise î n g e r a ş şi do rmea s o m n u l ' e l lung , p â n ă a nu s b u r a în cer Si M a r i a spunea î n a i n t e Ah! ce i n i ­m o a s ă e ra?

E r a î m b r ă c a t ă cu o rochi ţă ÎI on-n, a lbă , m â i n i l e şi faţa e r a u şi m a î al­be decâl rochi ţa» şi pe cap pur ta o c u n u n ă din flori de a u r şi de a r g i r t cu s te lu ţe şi m ă r g ă r i t a r e ca copila­şul b u s din biser ică . Şi Car l i ta zâne b e a aşa de dulce în '•omriul el ca şi _ cum a r fi visat despre cer. Eii nu i-am văzut a r ip i l e , d a r m a n i a mi-a s p u s că e rau la spa te , ca sa se pontú od ihn i pen t ru un d r u m lung . . . . Căci cerul este foar te d e p a r t e de aici .

— Ha ide .Mar io , m u l m u r ă b ă e ţ a ş n l . î n d e p ă r t â n d - o de micu ţu l m o r m â n t . Vezi, eu nu v reau sa mor , p e n t r u că a t u n c i nu m 'a s i m i i putea j uca cu t ine.

Tradus din, esperanto Milu ţă S îmion

Mă lasă ca să-i'i câni cu duioşie Un câni mblîhi cum aliu 'n lume nu-î Un câni strunii cu dor de glos de harpă Şi mandolini,—şi-adânc in el; să piu

Suspinul, greu al clorului, ce zace închis de mult in pieptul, meu pustiji. Să'Il cânt încet un cântec plin de jale Şi 'cântecul când n'o mai fi să fiii.

iar ochilor -văpăi adânci de /lacuri Ce ard ca. 'n negre funduri de genune Să. le inalt un cânt smerit de slavă Un câni dè dor,si dulce'II blânde strune.

Să. facă să vibreze lin şi tainic Spre cerul. vast. spre zările alba sire Ca cea mai 'înfocată, rugăciune Cântările indrăgoslirel noastre.

Iar tu. cuprinsă-atunci de. 'nfwrare, Frumusi-n ochi spre mine să (i-t pleci; Dormind uşor. să'mî lăutul dulce gâtul Si :n lumea la de vise tu să treci.

Iar su/lelu-mî cuprins de frumuselea-H De ochi-a mari, de ochii tai căprui. Să facă 'harpa mea ca să vibreze Un câni sublim cum aitu 'n lume nu-i.

M i h a i l A l e x a n d r e s o u

6. — No. 37. I N Í V E H S Ü L L I T E R A R Luu>, iz Spptembri , 19 i l ) .

, . P e n t r u nume le luï D-zeü, Toa­ne to . ce aï ? m ă întrebă, de o d a t ă vo­cea b l â n d ă a d-nei Roden , pe c â n d eu i i l â n a încerca să-mi ridice ea-•Ifàl şi să m ă m â n g â i e .

1 Ochi i meî î n t â l n i r ă pe al săi, c a r î erau de a s e m e n i rdşi î ; dar cu t o a t e a ce s t ea , n u a v u i c u r a j u l аЛ mär-turi-u a d e v ă r u l .

...Mă g â n d e a m la J ean , şi îm i zi­ceam cât s u n t e m de s i n g u r e a c u m ! îi •bolborosii eu foar te zăpăc i t ă . ' Ochii eî m a r i p ă r e a u că îm i zic:

•Nu te crede Toane to ; apo i îmi zâm­b i r ă a p r o a p e c â n d îmi zise:

- - Vino a c u m de te spa lă , ca să JIU să vadă că a î p l â n s ; t r ebue să n e a s szam la m a s ă " , i O nsxul la î , şi pe când îm i s p ă l a m ochii cu a p ă rece, ea s t ă t u l â n g ă m i n e şi u r m ă :

, , \"u i sp răv i sem de ş te r s p r a fu l c â n d auzi i pe. so r a d-tale i n t r â n d ; n u - m i p u t e a m des l ip i ochii de l a b ă i a t ca să văd c u m a re să î n d u r e el a c e a s t ă în t revedere . Se r id ică , o sa­l u t ă p â n ă la p ă m â n t , şi îî e x p r i m ă b u c u r i a de a o vedea în sfîrşi l s ănă ­toasă . F a ( a luî r ă m a s e l in i ş t i tă , ca şi c u m a r fi văzu t o şi crï ; s 'a s t ă p â n i t m u l t , şi a s t a ca să n u m ă m â h n e a s r că pe m i n e " .

Aci se opri , o f tând a d â n c , apoî re­l u a :

, .Acum este m a j o r , eu n u îl m a i i o t d a nici o p o v a ţ ă ; ştiu d in expe­r ien ţă , că piedici le a ţ â ţ ă f l a c ă r a ; sun t a c u m b ă t r â n ă , n u m a l a m a l t ă putere , de câ t să î m p r e u n m â i n i l e şi să m ă rog lu i D-zeu ca el să-i a r a t e ca .ea cea d r e a p t ă " .

Când ne s c o b o r â r ă m jos , g ă s i r ă m pe C h a r l o t t a s t â n d f a ţ ă în f a ţ ă cu Char les , şi j u c â n d u - s e cu o floricică pe când el îl poves tea fazele războ­iu lu i . Ne c h e m ă la m a s ă ; el oferi b r a ţ u l C h a r l o t i şi câ te şi p a t r u lua-r ă m loc la m a s ă ; cine s ' a r m a l fi g â n d i t să ne r e g ă s i t aşa?

C h a r l e s se î n c h i n ă ca od in ioa r ă , d a r b r a ţ u l n e d â n d u - î î n că voe să-şî taie. eu îndep l in i i a c e a s t ă o n o a r e , cu ca re m ă î n s ă r c i n a s e de la pleca­r ea luî , d-na Roden .

S i t u a ţ i a era c a m î m p o v o r a t ă l a început , n i m e n i nu vorbea . După

s u p ă , Char le s ne u m p l u cu m â n a s t â n g ă p a h a r e l e , r i d i c ă pe a l lu i . ş»i n e r u g ă se î n c h i n ă m cu el în s ănă ­t a t e a m a m e i lu î şi a î ng r i j i t oa r e i lu i , a ş a t â n ă r ă şi a t â t de devota tă . P ă r e a în a d e v ă r foar te fericit că se găseş te în mi j locu l n o s t r u , şi f ă când a luz ie la p r i m a s e a r ă a sosireî noas ­tre , r egre tă l ipsa m a m e i m a r e zi­c â n d :

,,Ce păca t că n u m a l e î n t r e noî! — Val! a m u r i t prea curând! zise

Cha r lo t a . Dacă a r m a l fi t r ă i t , m u l t e l u c r u r i

a r fi fost al tfel!" Oftă, apo i l ă s â n d u - ş i ochi i a ră ­

tăci p r i n odaie , p ă r e a că a t r i b u e m o r ţ e l repezi a s ă r m a n e i n o a s t r e

bunice , pe ca r e o m â h n i s e , t oa t e con­secinţele c iuda te i eî că să to r i i . Eu m ă roşi i p e n t r u ea, buzele lu i Cha r ­les p ă r e a u că z â m b e s c i ronic , pe c â n d d-na R o d e r ne zise cu m u l t ă l iniş te-

. .Aşa ne place s ă vo rb im, c â n d to tu l s'a s fârş i t ! S ă r m a n a m e a bu­n ă p r i e t enă , d-na de W e r t e r n , e ra a se s l ăb i t ă de m u l t ; n u a r fi avu t p u t e r e să împied ice u n ac t h o t ă r â t de mul t de d-ta, d-nă P r i n ţ e s ă " .

C h a r l o t a n u cu teză a r ă s p u n d e ; se făcu i a r t ăce re ; C h a r l e s o î n t r e r u p ­se, î n t i n z â n d u - m i o far fur ie şi ce­rând u-nil b u c u r o s : • — î n c ă o b u c ă ţ i c ă de f r i p tu r ă , d-ră Anto ine to , te rog ; de ie r i î ţ i spu­neam că s imt o adevărată foame d e conva lescen t .

Da, îm i spusese , şi ş t i a m că s ă n ă ­t a t e a co rpu lu i şi a suf le tu lu i îî re­veneau , d a c ă p r i m ă v a r a îi e ra în ini­m ă .

Vorbeau a m â n d o i ; înce tu l cu înce­tu l , se ames t ecă şi d-na R o d e n î n v o r b a lor, şi astfel se s fârş i m a s a , m a t bine decât, ne-am fi înch ipu i t .

D u p ă m a s a , ne s u i r ă m în o d a i a n o a s t r ă , Loty cu p a ş i u ş u r e l , şi sglo-biii, ca re c o n t r a s t a î n t r ' u n m o d ciu­dat în u m b l e t u l eî c l ă t i n a t d i n zilele precedente .

•— C h a r l e s efoarte b ine a c u m , îmî observă ea l ă s â n d u - s e pe c a n a p e a ; nu m a l e nic i r o şu n ic i p r e a g r o s ; p a r c ă a r fi u n a d e v ă r a t gen t i lom, n u 'i c u n o ş t e a m a e r u l aces t a !

— Tu nicî o d a t ă n u 1-aî cunoscu t , ÎI r ă s p u n s e i eu cu a m ă r ă c i u n e .

— Se poa te , n u m i - a m d a t oste­n e a l a ! îmi r ă s p u n s e ea l u â n d vin j u r n a l .

Eu îmi l u a i h a i n a şi p ă l ă r i a şi ple­ca i să m ă p l imb. C ă u t a m col ţur i le cele m a l pus t i i , c ă l c â n d î n p ic ioa re frunzele m o a r t e , p r i v i n d a r b o r i i des­p u i a ţ i , a c ă r o r pr ivel iş te s e m ă n a cu s ta rea suf le tu lu i m e u .

Mă l ă s a m să m ă b a t ă v â n t u l î n o-bra j i i me i a p r i n ş i , c ă u t â n d a p u n e o rd ine în g â n d u r i l e mele n e b u n e d i n min te . Mă î n v i n o v ă ţ e a m de egoism şi îmi r e p o r ş a m lacrimile" mele zada rn i ce . De ce să m ă s imt m â h ­ni t d a c ă sufletul lui se m â n g â i a cu nou l s p e r a n ţ e ? g â n d u l că Char ­lo ta nuT i u b e a de loc, că nic i o-d a t ă nu l-ar p u t e a face fericit, nici n u t r e b u i a să m ă o p r e a s c ă de a n u m ă r u g a p e n t r u fer ic i rea lu î ; u n a-m o r ca al luî , a ş a de p u t e r n i c şi a t â t de credincios , n u se pu tea s m u l g e de câ t cu v ia ţ a ! De ce m ă p l â n g e a m ? I n m a n ş o n î m p r e u n a i mâ ine l e pen­t r u r u g ă c i u n e , f ă g ă d u i n d a n u m a î fi n e d r e a p t ă , nici î n ţ epa t ă , de a-mî a d u n a t o a t ă m â n d r i a şi a le a r ă t a f r u n t e a m e a sen ină şi l in iş t i tă .

Val! o rgo l iu l n o s t r u ne face de m u l ­te or i să î n d u r ă m m u l t e sufe r in ţ î d u r e r o a s e ! Nu este decâ t h a i n a s u b ca re se a s c u n d e o i n i m ă r ă n i t ă , c a l u m e a să n u b a g e de s e a m ă r ă u l ca re ne r o a d e ! Aceas tă h a i n ă î n s ă n e a p a s ă , şi este s u p ă r ă t o a r e , i n i m a se r ă sv ră t e ş t e , pe c â n d g u r a zâmbeş te ! I m ! a m i n t e a m de m o m e n t e l e l iniş t i te pe ca re le pe t r ecusem l a p a t u l bo lna­vu lu i ; m ă g â n d e a m la cuvin te le a-fectuoase pe ca re m a m ă - s a , în iubi­rea eî că t r e mine , m i le s p u s e s e ; îmi a m i n t e a m că o d a t ă îî s p u n e a luî : „Cha r l e s . Cea la l tă" . Toa te g â n d u r i l e şi amin t i r i l e aces tea făceau să mi se b a t ă i n i m a m a l r epede , a-m i n t i r e a och i lo r lu i m a l cu sieamă, c a r i m ă u r m ă r e s c p r i n odaie , ne în­ceta t şi a ş a de c iuda t !..

Adio m â n d r i e , adio r a ţ i u n e ! Nu pu­t eam să m ă în torc a c a s ă , în h a l u l a-cesta . Mă în torse î i a r în p ă d u r e ; în­cepuse să se în tunece . A! de-asi fi pu­t u t r ă m â n e aci!... N imen i n u te cu­noaş t e , n i m e n i n u se o c u p ă de du re ­r e a ta , şi n u m a i în p ă d u r e p u t e a m a r u n c a d e p a r t e de mine , acea m a s c ă de orgol iu ca r î m i e r a a ş a de g r e u s'o port! . . .

R ă b d a r e ! i n i m ă r ă n i t ă , veî î n v ă ţ a să sufer i f ă r ă să câ r teş t i !

Când în s fârş i t m ă decisei a i n t r a a c a s ă , se î nop t a se b in işor ; n u e r a n i ­m e n i în cor idor , d a r u ş a de la o d a i a lu i C h a r l e s e r a î n t r edesch i să şi se z ă r e a b u n i c a . Cha r lo t a , sus la ea, c â n t a Ia p i a n ; poa te că î n a d i n s l ă sa ­se uşa desc insă , ca s'o a u d ă m a i b ine Mă încerca i , să t rec f ă r ă zgomot , ca să urc s c a r a , d a r u ş a se deschise şi m ă î n t r e b ă p u ţ i n r ă s t i t :

— U n d e a î fost d-ră Antone to? — M ' a m p l i m b a t în p ă d u r e . — Ce nesoco t in ţă să te p l imbî a ş a

s i n g u r ă ! î n c e p u i a r â d e şi îl r ă s p u n s e i : — D a r p â n ă a c u m to t s i n g u r ă

m ' a m p l imba t . — Se poa te ; de a c u m încolo s ă n u

m a i facî a s t a eşti p r e a t â n ă r ă pen­t r u a s e m e n e a i sp răv i .

— E u ? r ă s p u n s e i eu j u m ă t a t e su-

. p a r a t ă , j u m ă t a t e r â z â n d de aceas t ă observaţ ie . Eu m ă sinţeai t i a ş a de b ă t r â n ă , şi a ş a de p u ţ i n t â n ă r ă . Ni­m e n i p â n ă a c u m n u se o c u p a s e de a şt i d a c ă m ă p l i m b a m s i n g u r ă s a u nu .

— Da, d-ta; m a m a e ra foar te î n g r i -j a t ă .

— Ini i p a r e r ă u ; p l i m b a r e a m e a s i n g u r a t i c ă ші-а făcut m u l t bine.

— N u m a i a m u r e z a ţ i i sa ii n ebun i i se p l imbă s i n g u r i , d-ră, s t r igă vocea g l u m e a ţ ă a d-ruluî c a r e venise să fa­că table cu finu-său.

— Te înşel i , d-ră, n u sufer de nici u n a d in aces te boli , r ă s p u n s e i ur­c â n d s c a r a . î n t u n e r i c u l m i - a s c u n d e r o ş e a ţ a , d in fericire! D a r n u sfârşi­sem; G e r t r u d a , c u m m ă văzu îmî s t r i g ă d in o d a i a eî:

— Vaî de mine , d-ră Antoineto , un­de a î fost? D-nul Cha r l e s e r a fur ios : n u v r e a să a u d ă de n i m e n i ; n u şi-a l u a t nicî ca feaua , nici n ' a v r u t să îşi c i tească z iare le" .

Ziarele , b ine în ţe les , v r o i a să i le citesc eu.

C h a r l o t a , din po t r ivă , c u m m ă vă­zu zise cu n e p ă s a r e :

„A! te-ai în tors? şi Începu să cân te a l t ă buca t ă .

Eu îmî lua i iuc ru l , s im ţ ind umi­l in ţ a une i î nv inge r i , î n a i n t e de a în­cepe bă t ă l i a .

Şi p e Cha r l e s ce '1 găs ise , să fie a t â t de îng r i j a t de l ipsa mea?

XXIV

I n casă toate m e r g e a u ca ceasor­nicul . M a s a o l u a m î m p r e u n ă , eu în-g r i j a m b r a ţ u l luî Char le s şi îî fă­ceam lec tură . C h a r l o t a îşî pe t recea m a î tot t i m p u l la p i a n şi din c â n d în c â n d se m a î s cobora şi pe jos pe la noî .

Ce a r fi făcut tot t i m p u l s i n g u r ă , sus la ea?

Se l iniş t ise a p r o a p e de tot, şi pă­r ea că îî face p lăcere să s tea cu noi ; î n t r ' o zi, văzu i că se a p u c a s e să fa­că şi ea la c iorap i i pe ca re îi l u c r a m noi p e n t r u s ă r a c i , f ă r ă să se p l â n g ă că îl dă p r i n nervî .

E r a m a l a t r ă g ă t o a r e ca nic i oda t ă , cu coadele pe cap , cm u n şorţ a l b pes­te r och i a el n e a g r ă , şi c e r â n d d-neî R o d e n de luc ru , ca să-î dea şi ea a jn-tor la ceva.

P ă r e a a ş a de umi l ă , a ş a de căi tă . Ş i -a r fi a g ă ţ a t cu b u c u r i e pes te mi j ­locul el sub ţ i r e , p u n g a de piele de ca­re r â d e a od in ioa ră . D-na R o d e n î ş i p ă s t r a î n s ă cu c r e d i n ţ ă aces t s emn de d e m n i t a t e s u b şo r ţu l ei neg ru , şi n u v ro ia să 'I cedeze cu nic i un chip . Din po t r ivă , fa ţă de soru-men. n u m a l ş t ia c u m să fie de po l i t i coasă ; d in d-nă P r i n ţ e s ă , n u o m a î scotea t o a t ă ziulica.

î n t r ' o zi, femeia d in casă i n t r â n d s'o se rvească pe ea î n t â i a , d-no Ro­den t r e c â n d Char lo t i f a r fur ia , zise:

— I e r t a ţ i - m ă d-nă P r i n ţ e s ă , n u voi sufer i nicî o d a t ă să m ă servesc eQ în-n a i n t e a d-tale.

D u p ă ce p lecă femeia, Loty zise ro-şindU-se:

— Te rog , d-nä Roden, fă-mî plăce­r e şi zi-mî Char lo to , ca a l t ă d a t ă ; să n u te m a î a u d cu veşnicul d-nă P r i n ­ţesă!

— Nicî oda tă , d-nă P r i n ţ e s ă , n u mi-aş î pe rmi t e a ş a ceva; d-ta m ă îrtr ţelegl, n u e aşa? îî r ă s p u n s e b ă t r â ­n a cu zâmbe tu l cel m a l a m a b i l . Lo ty se îngă lben i d a r n u r ă s p u n s e ; Char ­les u r m ă convorb i rea ca şi cum nu auz i se nimic .

I a r n a venise, şi n u se s c h i m b a s e n imic în v i a ţ a n o a s t r ă c i u d a t ă . Ză­p a d a acope rea m u n ţ i i şi c â m p u l , şi mere le se coceau f r u m o s î n soba d-nel Roden.

Răn i l e f iului eî se v i n d e c a u încet . Cât despre P r i n ţ , n u i se p r o n u n ţ a nic i nume le la no i ; o î n t â m p l a r e t r e b u i a să-mi spu ie m a l t â rz iu ca r i e r a u g â n d u r i l e Char lo te l în p r i v i n ţ a lu i .

î n t r ' o s ea ră , pe c â n d ţ i n e a m o scri­s o a r e în m â n ă , pe ca re o adusese fac toru l p e n t r u d-na Roden, An i t a ce ru să-mi vorbească . Cha r lo t a cân­t a l a p i a n , în o d a i a el, şi eu zisei Ani-tei să m ă aş tep te p u ţ i n î n sa lon , p â n ă d a u sc r i soa rea d-neî Roden .

( iă - i i pe C h a r l e s vo rb ind cu m a r r » lui . l â n g ă sobă.

— E s t e p ic i" ! s c u m p e ! n o i i s t i ' î - Toc - , 1 ne ta , zise d-na Roden , c u z i n d u - m j

că viu. — Da. şi J f T a d u c o sc r i soare . — A d e v ă r a t ? De la cine o f i? Fii

a ş a ele b u n ă şi sună. Toaneto , scum­p a m e a , ca să ne a d u c ă l ampa . De Ia cine e Toane to ?

— Nu .ştiu ; vă vog pe mine să mă scuza ţ i , căci m ă a ş t e a p t ă Anita .

C â n d fuse! l â n g ă Ani ta , aceasta îmi zise :

— A sosit d. de Terzen, d-ră : a m venit să vă s p u n ca să î nce rca ţ i dv. pe l â n g ă d-na P r i n ţ e s ă , ca să îl pri­mească m a î bine de câ t în cea din u r m ă oa ră . D. deTerzen p a r e foarte s u p ă r a t de p leca rea d-neî P r i n ţ e s e ; m 'a î n t r eba t de ce nu a r ă m a s in cas­tel. I-am r ă s p u n s că d-na a prefera t să s tea cu sora d-sale de cât s i n g u r ă . Mi se p a r e că ducele a aflat cele ce s 'au petrecut, în R o t e m b u r g , căcî i s'a s p u s că d-na P r i n ţ e s ă împăcân -du-se cu d-na Roden , va r ă m â n e pen­t r u t o t d e a u n a în R o t e m b u r g . Or, cum p r i n ţ u l u i n u p r e a i-a p lăcu t gra­ba pe ca re aii pus-o, p ă r i n ţ i i lui pen t ru a-1 despăr ţ i de nevas t ă - s a . d-na du­cesă vrea cu orî-ce p re ţ să î n l ă t u r e o în t â ln i r e în t re d. P r i n ţ şi d-na P r i n ­ţesă. Pe scur t . d. de Terzen a p r imi t p o r u n c ă a face cum va şt i , ca să de­păr teze ţie d-na P r i n ţ e s ă şi s'o ducă in t r 'o m ă n ă s t i r e p e n t r u u n a n sau doni .

— B u n a m e a Ani ta , Ducesa se în­gri jeşte de p r i sos ; d. Roden este bol­n a v , şi so ra m e a este tot P r i n ţ e s a de Kal tense .

— Este a d e v ă r a t d-ră : d a r aş voi d in i n i m ă să fac u n bine d-neî P r in ­ţese ; a s t ă p r i m ă v a r ă eu îl aduceam scr isor i le de la P r i n ţ .

— O ş t i am de mul t . — Azi îm i p a r e foar te răii : d a r eii

n u a v e a m vo in ţă : d-ta nici n u şti i ce a m o r e z a t e r a p r i n ţ u l şi cum e ra de î n d e m â n a t i c ă şi d-ra Char lo t a ca să-î a ţ â ţ e focul, p r i n rezerva, d sale apa­ren tă .

— Ori câ t te vei că i . tot nu a î să poţi s c h i m b a ceva, Anita .

O vedeam cu toa te aces tea că nu se decide să plece ; r e m u ş c ă r i l e p ă r e a u că îl r o a d e în a d e v ă r sufletul . Ce e ra de făcut ? N imen i m a î bine ea ea nn ş t ia câ t ă p u ţ i n ă î n r â u r i r e aveam eu a s u p r a soreî mele.

D u p ă ce plecă, m ă duse i la d-na Roden ; c u m o văzu l . îmî înch ipui ! , d u p ă expres ia f igure! , că scr i soarea ce îi adusesem c u p r i n d e a n o u t ă ţ i ex­t r a o r d i n a r e . D-na Roden, foarte a-p r insă , se u i t ă Ia mine peste oche­la r i , ca şi c u m m ' a r fi î nv inu i t de un delict serios. Cha r l e s nu e r a ca ea ; n e a v â n d cea m a l m i c ă b ă n u i a l ă des­pre ce e r a vo rba , o î n t r e b a i foarte s implu :

„ S p e r să n u fi p r imi t ş t i r i neplă­c u t e ?

— Nu, d a r ş t i r i neaş t ep ta t e . Toa­neto, p u t e a i să a l m a i m u l t ă încre­dere în m i n e ?

— Eîi ? De m i n e este vorba ? — Da, T o a n e t o ; u i te o sc r i soare

p e n t r u d-ta, p u s ă în a mea : este o p r o p u n e r e de căsă to r i e .

— P e n t r u m i n e ? Isbucni î în r â s , u n r â s vesel si sincer, ctim n u m a i r â s e s e m de mu l t .

— Nu ştiu ce găseş t i de r â s ? îmî zise d-na R o d e n ofensată.

— T r e b u e să fie o g reşea lă ; scri­soarea este pen t ru Char lo t t a .

— S ta l jos . ca să-ţi citesc scr i soa­rea, ce pr imi i .

L u a i loc lângă ea. i n t r i g a t ă f ă ră voia mea .

— Scr isoarea este iscăl i tă de „de Brenken , c ă p i t a n de l ănc ie r i regi­m e n t u l 10". P r o n u n ţ â n d acest n u m e se u i tă ţ i n t ă la m i n e .

— II cunosc ; era a g h i o t a n t u l ta tă ­lui ine li şi venea în toate zilele în casa n o a s t r ă . D a r sunt s i g u r ă că vor­beşte de C h a r l o t t a .

E a a t u n c i m ă î n t r e r u p s e n e r ă b d ă ­t o a r e şi citi :

A se citi urmarea In „Universul Life« r a r " care va apare Dumineca viitoare.

g _

Lunï , 13 Septembrie 1910. U N I V E R S U L L I T E R A R N o . 3 7 . —

DIN LITERATURA PERSANA

Când iß privesc picioarele gingaşe Atunc» nu înţeleg, copilă dulce, Cuiu pot să jic-citata de frumoase !

Când iß privesc mânută delicată Atunci'nu înţeleg, copilă dulce. Cum poale să deschidă-astfel de

vane !

Când Щ privesc roşmticile buze Atunci'mc înţeieg, teşilă dulce, Cum pot o sărutare să refuze !

Când iţi privesc în ochii înţelepţi Atunci nu înţeleg, copile dulce, Vto/i pot să ceară şi mait mare

dragoste,

Ih> cât iß port. O fă îndurătoare ! Mul cală nu va putea, copilă dulce Y re-o inimă să bală pentru tine !

Ascultă acest cântec plin de vrajă; Mai blând nu va putea,сорШ, dulce Yre-o gură să'ţi doinească de iubire!

D. A r m a n r f y

Ilustrai ia noastră colorată Groaznica nenorocire de pe

Valea Jiului O groaznică ш п о г а е і г е s a î n t â m ­

plat in noaptea de 3> Septembr ie pe Valea J ïu lu i in t re La in ic i şi Pă iu ş .

Comerc ian tu l Dumi t r e seu a plecat În t r 'o e scu r s iune cu t i ă s ina pe Valea J iu lu i , î m p r e u n ă cu concubina sa E -"lena Manea , u n sublocotenent ş l un p l u t o n i e r cu so ţ ia sa. Dup& ce aii fă­cut .chef p â n ă la ora 4 dimineaţa , ari plecat spre casă. P e d r u m caii spe-r i indu-se , aii isbit t r ă su ra de pa rape ­tul din sp re J iu . Femeea E lena a fost a r u n c a t ă In J iu , r ă m â n â n d moar tă pe loc . Dumi t reseu a fost g rav r ăc i t , ru-j>ându-şî trei coaste, na su l , dinţi i şi piciorul, drept . Sublocotenentul Manea s'a răni t lia picioare , iar p lu tonieru l la cap . Cei dorá vdiitól aii ioat uşor r ă n i ţ i . L a ţipeteBe- luetiraeliei aa. ateo-gat in ajutor mai mul ţ i lucrător i de la can tonul din aprop ie re , ca r i au. scos din matca J iu lui pe- f e m e i a Bien», care avea capul zdrobi t de o s tâncă . ••Nefericita era în vâcs t ă de Ш ana. Au­tor i tă ţ i le au descMa o- anefretă.. D u ­mi t rescu şi ceîlaffT a * fost axmş-i în oraş .

I lustraţia noas t ră reprez in tă scenă acestei groaznice nenoroc i r i .

M X LUMEA VECHE

M A S A R O T U N D A C a v a l e r i i mese i r o t u n d e e r a u u n

o r d i n cava le re sc fabulos, i n s t i t u i t p e l a s f î r ş i tu l secolu lu i a l c inc i lea l a Jo rk , de regele c reş t in Uthcu. s a u d e f iul SĂU Arthus s a u Arthwr, rn> u r m a star tur i lor v r ă j i t o r u l u i Merlin.

O r d i n u l se c o m p u n e a d in 24 cava­ler i , c a r t m a i t â r z i u a j u n s e r ă l a 50 şi de l ibe rau s t â n d în, j u r u l une i mese r o t u n d e , ce se conee rvă la» Winchester de l a 1480.

Cei r&aă c u n o s c u ţ i e a ? a t e r j dhapă A r t h u r s u n t Anutdis, Gauvain, Lan-celol, Patamede, Galaor şi Trislian.

P o e t u l a n g l o - n o r m a n d W a e e , ce a t r ă i t p r i n secolul a l unspezeeelea», p a r e a f i fost p r i m u l i n v e n t a t o r a l aces te i lafoule, еяге a i n s p i r a t pe j n a i m u l ţ î г о т а н # я г І i n evu l m e é i u .

M a s a r o t u n d ă a a l c ă t u i t subiectele r o m a n e l o r lu i T r i s t i a n de L é o n a i s ,

]Lanc.clet du Lac, Perceforest, Saint-l.raal, Merlin, Flore et Blanche-fleur. • Arthur, rege le ă t w e î Br i tani i , , p r i n seee lu l a l şease le» , a* deveni t im e r o * r e n u m i t î n r o m a n e l e Mesei r o t u n d f e

V i a ţ a « c e s t u l e r o u este a t â t de p U n ă d e poveş t i Î n c â t c h i a r ex is tea-ţ a a c e s t u i e r o u e p r o b l e m a t i c ă . /

D u p ă t r a d i ţ i u n i A r t h u r a fost f iul n a t u r a l a lu i Ubker, şeful ВоеЬѳшІѳв..

A r t h u r reuş-i p r i n a j u t o r u l vsäjjib t o r u l u i Merlin, ce-I d ă d u o sabie m a g i c ă , f e rmeca t ă , s ă se facă s ă fie r e c u n o s c u t ca şef a l c ava l e r i l o r Me­sei r o t u n d e , l a а и и і 516 p . Ch.

A r t h u r î nv in se pe Anglo-Saxonï , Pie ţ i , Scoţ ieni , pe I r l a n d e z i , c u p r i n s e I r l a n d a , f ă cându - se î n s e m n a t p r i n o m i e de expedi ţ i i pe u s c a i . E l l u i în că să to r i e pe f r u m o a s a Genoveva, r e s t ab i l i c r e ş t i n i s m u l şi i n s t i t u i or-

Í d i n u l а Ш d ecefefeni a l C a v a l e r i l o r mese i re tuncte , i l u s t a a t p r i n n u m e l e r e n u m â l o r c a v a l e r i : Perceval, iJLan-eelol, Gauvain, Tristan, t o v a r ă ş i i •Je a r m e , şi p e r i pe c â m p u l de l u p t ă d u p ă o domnie a t â t de g lo r ioasă .

I n p r i v i n ţ a mese i r o t u n d e s ' au sicris in e v u l m e d i u o m u l ţ i m e de r o m a n e d in c a r i cele m a i î n s e m n a t e s u n t :

Les vertueux finis et gestes de. plu­sieurs nobles et vaillants chevaliers qui furent au temps du roi ArPus, Rouen 18'i8.

Le petit Artus ou le preux et vail­lant chevalier Artus de Bretagne. Paris 1493.

Cava le r i i mese ï r o t u n d e î n t r u p e a z ă d u p ă i m a g i n a ţ i a p o p o r u l u i expres i a cea m a l î n a l t ă a v i r tu ţ i l o r şi a cal i ­t ă ţ i l o r sufleteşt i a le eroi lor , ce a ü fost a d m i r a ţ i în toa te t i m p u r i l e .

A l e x a n d r u cel M a r e , regele Ma­cedonie i , e rou l d i fer i te lor poveş t i o-r i en t a l e f igurează î n r o m a n e l e e-vuluT m e d i u ca p r e s i d e n t u l cava le ­r i lor mese i r o t u n d e .

A . V Â N T U L

Deslegarea problemei de calcul din «Universu l Li terar» No.. 36- esto :.

Ш epur i 19 fasanî.

Persoanele care p r i n t ragere la sorţi au câştigat câte u n u l din cele 10 vo-lume-bibliotecă, acordate ca premi i , sunt u rmătoare le :

Bucureş t i : d-niî V. I . Chris tescu, A. Fuss şi Vasile Alexandrcscu , d-rele Constanţa Vasilescu şi Florica Stirbu şi Did1 P a m b u c o l , telegrafiste.

Ta rcău : d. Iosif Boldizar, mecan ic . Iaşi : d. •Seorgsl Koben. Craiova : dl Ioaat Smaramdescu . Piaiea (TuBraa)r <& Chi r iac Alexan­

dre seu. Piteşti : d-ra. Maarioara Corban .

I

li

POSTA REDACŢIEI

P R O V E R B E

N e a m u 'i n e a m , v ia ţa 'i viaţă-, soin. 'Í soiû.

Pune- ţ i petecul c u m îţ i e şi «acul .

Ce se acrie cu condeiul n u se ta ie cu toporul .

In t re oameni i e ins t i ţ l , vo rba e zapis.

Cine n ' a scu l t ă de vorbe, n ic î de beţe.

Când arr fl d u p ă nofta câinilor , n ' à r r ă m â n e vi tă î n sat !

Const. Sp., Gala ţ i . — Vă mul ţumesc de adirceTe amin te . Regre t câ scrieţ i a tâ t de rar .

A. W. B., loco. — Pr imesc în toate zilele, acasă . : D- t ru Racovi tă 31, î n t r e 3 - 5 d. a.

B. I. Solf., Iaşi . — î m i da i voe să fac unele t ăe tu r i necesare în nuve la t r imisă ?

Puiu R., loco. — Nuvela t r i m i s ă a mai fost publ ica tă de noi anui t recut .

Vă ţ inem manusc r i su l la dispoziţie.

Casă de Sănătate SPECIALA. PENTRU

S U B DIRECŢIA

Etoctorufui I. KIRIAC Chirurg primar; şeful serv. de gynécologie

al sgitaielor Eforiei SECTIE-SEPARATA pent ru BĂRBAŢI

(hemoroide. hernii, tumori, calcule uesicale. stricturi utotrale, etc.

STRADA ST- FONFRA %, ÎN DOSUL TEATRULUI NATIONAL — TELFJTÖN 2/96 —

Ь^ЛІХ 1 ş i »L'P.V ЗГЕА Cremei ŞI Putirrt „

P A S T A В П А А І A P A ,w d e d i n u n U L U b GL'UA I 1 l e u , sjo»

SÁFUN D E T O A L E T A I

„ F L O R A " De o ca l i ta te ireproşabilă, főártól

. bine p a r f u m a , catiíeleazá-maineie 1? si tenni . К і ю а в ш IES 1 . 3 5 .

DIN HAZUL ALTORA A m a n d e * . M A R I A T a

î m p ă r a t u l Aus t r ie i are să facă o in­specţie mi l i t a r ă în o raşu l Braşov . L o ­cotenentul î n v ă ţ ă pe so lda ţ i ce s ă r ă s ­p u n d ă la cà te -ѵа î n t r e b ă r i o b i ş n u i t e .

— Dacă î m p ă r a t u l t | v a î n t r e b a dé, câ ţ i anii eştî, să z i c i : De două-zecî ş i cinci de an i .

— De câţi a n i s t a i îr* a r m a t ă ?—De p a t r u anî .

— Câţi an i ai să m a i serveş t i ? — Tre i an i .

— Pe ciae i ubeş t i ma i m uit,, pe mine sau pe Dumnezeu ?—Pe a m â n d o u ï .

Sosi ziua inspecţ ie i şi î m p ă r a t u l în­t rebă ŢIE іш seldaB :

— Câţi an i ma i a i de servi t ? — 25 a a i , Măr ia t a . — De eâ ţ i aai . es t r ia- a tmată i l" — De p a t r u an i , Măria t a . — Şi câţ i an i ai ? — ТИАТ ANÎ, MĂRIA TA. — Ce dracu ! Cine-i n e b u n , EU s au

tu ? — Aroaadol , M ă r i » tat.

JOCURI P v u f t l e m a * E CAKCTTT

P t o p u s ă de d. ffernandhcs, foco.

U n măcelar c u m p ă r ă o v a c ă r t re i porci şi zece oi, cu pre ţu l de 1010 lei . P e vacă a dat atâta cât pe doui porci , şi 3 o i , ma i pu ţ in 45. le i . P e Э forei atâta cât p e Ѣ0 ol ş i Încă 4 0 lek

Gare e pre ţul fie-cărui animal?

„ C u p o a n e l e ş l d e s l e s ă r l l e e e ( r i m e i a d i i r î n l s f r a ţ l e î , s t r a d a U r e z o i a n u > l i .

P Ü C H E R B T C L B F S T L

148, CALEA v m w a m t , І48 Nu cumpăraţi din altă parte, cavi eu

vând a* jumătate preţ : t BICICLETA Н Н К І . . E .EÏ TÎTO — 1 liii-îr І Е І Й RE A * I U IX« -

r u , » o t a m a t u LUX . » » 1.50. — A n v e i e y e . . . . » . » 5 . — С А Щ Е Г Ж . » : а . Б В > DunTopy prima anvelopă . » 1 2 . 5 0

» » csrmeru . . » 6 . 5 0 C««itin*na» t , prima an­

velopă . . . . . . . . fit. — C o n t i n e n t a l , prima car-

mwă » 5 J 5 0 C E B T R A M , prima amvel. > » 9L50 Vbémibt P W R * E & « » . . . » 4 . — ORT C E LANŢ . . . . ., » 4 . — Г Ь Т Р Е P S R I E R . . . . » 2 - ^ 0 F u r c a n o u ă » 8 . — L U M P I a e e t i l w i a . . . » %.8Q

Ateliertíi mecanic, c e l mal eltin C e r e ţ i c a t a l o g u l .

S - l o o LEI Câştig Accesorii zitoa!

aiacere foarte reală pentru clasa; de sas, si cea de jos, bogat şi săîac, damă sau bărbat.

Cereţi g r a t i s detalii printifo СайЧе. pefstală de 10 bani de la

к S. Exprtturarrâg, ЖЖк U.

MAdïPJWirf G a r a a t a t a b -• n i u t n e v ü l f t . M A T O A R E , vSp-sest» imediat pa­rai tfnmţit M I albit. In negru, fn brun, eaetanra eau. bland lntr'un MOD a4át de nar-fcclt ţ i de iSt»- . . rat In eit nu «• cunoaşte de . . . ^ parai «ite Tapait. btüftbain{«TM mal яаДО »i MAL njoari e* la оИМм aRă văpse» de f&r~ L E I %.ЪШ 1* Ф « . giierfí §i farmacii.

loe c$

I © | i a b o n a ţ i i ka

(ZIIRI C A I i T O Ü L O R » part ic ipă, cix începe re de azi, la u r ­mătoarele m a r i şi de valoare premii. ::

1) O s o b ă « G o d i n », i \ o . 3 . c u m p ă r a t ă de la cunoscuta casa : lin-dustria Metalică «Marcu», B-dul lili-sabeta, No. 5 .

2) l i n a p u ş e m f inăi d e v a n ă -l o a r e , cit 2 ţeVl,. cal. 12, din vechia, şj r enumi t a f&bracă Pieper В а ц а ѵ і .

3) U n p í s f o T A i i f o i i i a t d e b > -z t u u i r , Piepar Bapard, m o d e k ü ce l m a i шщ. fiindi de calibru m a r e , 7.65, insă format r e d u s , foarte por­tativ.

Una. cawabfesă rte marre i>i*«-c i s i e , cal. 12, Pieper Bayctrd, se-mi-autoniat ică.

Toate aceste a r m e sun t c u m p ă r a t e de la. mare le magaa in B. D. Zismcm, 44, calea Tictar ie î , furnizBrul Curte* Regale .

5) KJAAI « g l i a d ă A T A R E \ e i i e -ţimnm de cristal ;

6) l iu i m ă s u ţ ă d e t o a l e l u r

cu oglinzi de? cristal ; 7) L « A m a ş i n ă * «TE E N s u t , de

m â n ă ; 8) D o u ă f r u m o a s e (ablouir*. Toate aceste 5- obiecte sun t c u t u -

pă ra te de la mare le magazin de irto-bilie DatteVkremer•,. s trada Ga­rol , N e . Ш.

9) L i n a p e n d u l ă d e b i n r o » ; Щ U n » c M s e a ţ i e a r g i n t й е Скіш». SoartHifimimease obiecte, c u m ­

părate de ia magazinul de încredere Schmith & Strwtulat, calea Vic to­riei , N«k 3 3 .

11) U n g r a m o f o n per fee j t e» -nart ;

f2) U n » HMNWLBFFNT» din l emn de pa l i sandru , ornată cu sidef, c u m ­păra te dis la m a r e l e magazin de m u ­zică Jean Feder, caiea Victoriei, 5 4 .

13). І і н а f r w c t i e r a , angintată şi auri tă, cu 12 cuţite pentru desert, au ­rite-, cuiwp&itatä de la cunoscutul ima*-gazin. de bijuterie Th. Badivon, H-diri El isaëeta, 9 bis .

14) U n a t o a l e t ă d e b ă n i t e » v e v i l a M i , cumpăra tă de la bine a-sortatul magazin de mobile de trestie-si bambu È. Ыітляп, s t r . Lipscani» No. 3Î.

15) O duzină c rema «Flora». 16) O » s ă p u n »Flora». 17) O » pudră «Flora». 18) S ' c e a s o r n î c e de argint pen­

t r u bărba t . Щ 5 a b o n a m e n t e pe 6 iunï

Ia ziarul umoris t ic «Veseli»». 20) 5 a b o n a m e n t e pe 3 l u n i

la ziarul «Universul l i terar». Toate aceste f rumoase premii s e o -

feră cu începere de azi, pr in t ragere l a sorţ i , abonaţilor. « Ziarului Călăto­r i i lor».

Pre ţu l abonamentu lu i lei 5 pe w an 2 .50 , pe 0 lun i .

C u p o n Л'о. $ 7 .

8. — N o . 3 7 . U N I V E R S U L L I T E R A R Lunî , 1 3 Septembrie , 1 9 1 0 .

NOUILE PREMII A L E Z I A R U L U I

„UNIVERSUL" Cu începere de astă-zi , ziarul , Universu l" oferă abonaţ i lor săi u r m ă t o a r e l e m a r i

sî de valoare p r e m i i :

0 V I L A L A S I N A I A Construită anume anul acesta peDtru abonaţii noştri, In posiţiunea cea mai încântătoare a Sinaef,

pe strada Furnica.

Un Dormitor d e b r o n z

Fosrte elegant, de mar^ valoare, cumpărat d"la In dustria Metalică Marcu»,

B-dul Elisabeta No. 5.

U n D l v a n - P a t şi un salonaş modern Cumpărate de la marele magazin de mobile «La Centrala» Marco Dattel-kremer, str. Carol No. 62

Un mare piedestal

Una Bicicletă, una Puşcă de vânătoare şi un pistol automat Cumpărate de la marele magazin de a r m p , B. I).. Zissmann calea Victo­

riei 4 4 .

In Gramofon perfecţionat

O VIOARA sistem Stradivar ius

Gumpărete d w la marele magazin J e an Feder , calea Victoriei No. K 4 .

cumpărat d e l à magazinul

Foarte frumos sculptat,; pentru flori.

Un ЫІ ornat cu fildeş i X ^ ^ 5. In ceasornic de aur pentru bărbat şi 0 pe­reche cercei cu 6 pietre diamant, fa Cnoscutt*

magazin „Ceasornicăria Colţeî". lina pendulă de perete l u c r a l ă > M t â n d

0 elegantă pendulă de biuroU. fiftllä Гі*Ш'ІІШ'£ cumpărate de la marele magazin de Uulld irUtlK'Ic, horplogerie şi bîîuterie T h . Radivon,

Bulevardul Elisabeta No . 9 .

Cu toate că acordă aceste mari premii, ,,UNIVERSUL" menţine aceleaşi preţuri de abonament adică:

2£Lei 18 pe un an; Lei 9,1 S pe 6 luni; Lei 4,65 pe trei luni -S Abonaţii mai primesc gratuit „UNIVERSUL LITERAR", iar cei ce se abonează cu începere de azî

mai primesc un volum din

Un inel de dama cu o piatră de valoare. 1 0 tablouri aquarele. Şease ceasoarnice pentru bărbaţi. Şease ceasoarnice „Réveil". 20 abonamente pentru 6 luni la „Veselia" 10 abon. pentru 0 luni la Ziarul Călătoriilor'

:egeluî I Spre a participa Ы preniiile acestea, abonaţii pe un an primesc 30 de boburi ; cei pe 6

lunt, 14 bonuri; iar cei pe 3 luai, 5 bonuri. >