35.Praznicul Înălţării Sfintei Cruci

4
Cuvântul lui Dumnezeu la Praznicul Înălţării Sfintei Cruci Eu sunt Cel ce sunt, şi sunt Păstor. Eu sunt Păstorul Cel cu crucea, Păstorul Cel de sus. E zi de praznic sfânt, e ziua crucii, sărbătorită bisericeşte, şi a rămas ea praznic bisericesc când crucea pe care M-a răstignit poporul iudeu a fost scoasă din pământ şi pusă pe masă spre mărturie Mie între oameni, ca să creadă cei mari şi cei mici că a venit Domnul din cer pe pământ şi că a biruit moartea prin cruce dacă oamenii L- au dat la moarte, şi totul prin cruce se biruieşte, tot ce este de biruit. Amin. O, popor al cuvântului Meu, aşezăm în carte învăţătură pentru purtarea crucii. Hai, fiilor, să aşezăm pe pământ cuvântul Meu de câte ori el vine şi bate ca să grăiască Domnul, căci toate se lucrează prin cuvânt rostit, şi aşa a lucrat de la început Dumnezeu. O, nu în zadar v-am pregătit Eu să-Mi fiţi voi popor acum, la sfârşit de timp, ci ca să am loc pregătit şi credinţă să am în voi apoi, ca să vin să-Mi las pe pământ cuvântul Meu cel de azi, măi fiilor. Când Eu vin şi las învăţătură pe masă la voi, nu numai pentru voi fac această iubire, ci pentru tot pământul, pentru tot omul căruia îi este dat de la Dumnezeu să Mă găsească aici şi să Mă ia în el şi să-Mi dea ascultare apoi pentru viaţa sa, ca să-l pot face pe om, să-l fac Dumnezeu prin har, prin cuvântul Meu să-l fac, o, fiilor. O, e multă neputinţa de pe pământ a oamenilor. Sunt bolnavi în fel şi chip oamenii, dar cea mai nemiloasă boală este cea pe care omul o lasă să stea peste el din pricina nepăsării de suflet, boala necredinţei, o boală a oamenilor, căci omul care nu are credinţă sau care îşi pierde credinţa este mai de plâns decât animalul care are de stăpân pe om. Plângea cuvântul Meu, plângea Duhul Meu prin prooroci şi spunea despre poporul Meu Israel: «Boul îşi cunoaşte stăpânul, şi asinul ieslea stăpânului său, dar Israel nu Mă mai cunoaşte, poporul Meu nu Mă înţelege, căci a părăsit pe Domnul, L-a tăgăduit şi I-a întors spatele, căci capul lor este bolnav, şi inima lor boleşte, şi din creştet până-n tălpi nu-i nimic sănătos». Am pus poporului Meu numele de Israel. Popor care vede pe Dumnezeu, aşa l-am numit pe el, iar el s-a lăsat spre necredinţă şi s-a îmbolnăvit de ea şi i-am spus că animalele nu sunt bolnave ca el, şi iată, necredinţa este o boală a oamenilor. Omul care nu mănâncă de la Dumnezeu nu are pe Domnul în el. I-am spus omului că el nu se hrăneşte numai cu pâine, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui

description

The Word of God in Romania - messages received at the New Jerusalem Monastery.

Transcript of 35.Praznicul Înălţării Sfintei Cruci

  • Cuvntul lui Dumnezeu la Praznicul nlrii Sfintei Cruci

    Eu sunt Cel ce sunt, i sunt Pstor. Eu sunt Pstorul Cel cu crucea, Pstorul Cel de sus.

    E zi de praznic sfnt, e ziua crucii, srbtorit bisericete, i a rmas ea praznic bisericesc cnd crucea pe care M-a rstignit poporul iudeu a fost scoas din pmnt i pus pe mas spre mrturie Mie ntre oameni, ca s cread cei mari i cei mici c a venit Domnul din cer pe pmnt i c a biruit moartea prin cruce dac oamenii L-au dat la moarte, i totul prin cruce se biruiete, tot ce este de biruit. Amin.

    O, popor al cuvntului Meu, aezm n carte nvtur pentru purtarea crucii. Hai, fiilor, s aezm pe pmnt cuvntul Meu de cte ori el vine i bate ca s griasc Domnul, cci toate se lucreaz prin cuvnt rostit, i aa a lucrat de la nceput Dumnezeu. O, nu n zadar v-am pregtit Eu s-Mi fii voi popor acum, la sfrit de timp, ci ca s am loc pregtit i credin s am n voi apoi, ca s vin s-Mi las pe pmnt cuvntul Meu cel de azi, mi fiilor. Cnd Eu vin i las nvtur pe mas la voi, nu numai pentru voi fac aceast iubire, ci pentru tot pmntul, pentru tot omul cruia i este dat de la Dumnezeu s M gseasc aici i s M ia n el i s-Mi dea ascultare apoi pentru viaa sa, ca s-l pot face pe om, s-l fac Dumnezeu prin har, prin cuvntul Meu s-l fac, o, fiilor.

    O, e mult neputina de pe pmnt a oamenilor. Sunt bolnavi n fel i chip oamenii, dar cea mai nemiloas boal este cea pe care omul o las s stea peste el din pricina nepsrii de suflet, boala necredinei, o boal a oamenilor, cci omul care nu are credin sau care i pierde credina este mai de plns dect animalul care are de stpn pe om.

    Plngea cuvntul Meu, plngea Duhul Meu prin prooroci i spunea despre poporul Meu Israel: Boul i cunoate stpnul, i asinul ieslea stpnului su, dar Israel nu M mai cunoate, poporul Meu nu M nelege, cci a prsit pe Domnul, L-a tgduit i I-a ntors spatele, cci capul lor este bolnav, i inima lor bolete, i din cretet pn-n tlpi nu-i nimic sntos. Am pus poporului Meu numele de Israel. Popor care vede pe Dumnezeu, aa l-am numit pe el, iar el s-a lsat spre necredin i s-a mbolnvit de ea i i-am spus c animalele nu sunt bolnave ca el, i iat, necredina este o boal a oamenilor.

    Omul care nu mnnc de la Dumnezeu nu are pe Domnul n el. I-am spus omului c el nu se hrnete numai cu pine, ci cu orice cuvnt care iese din gura lui

  • Dumnezeu, iar el a ales s nu mnnce de la Dumnezeu, s nu se facDumnezeu prin har i s stea la mas cu Domnul, ci a ales s rmn bolnav.

    O, mi poporul Meu, o, fiilor, v-am povuit mereu pe voi s stai sub cruce i v-am ndemnat s nu tiai din cruce, fiilor. Cum poate omul s-i taie din cruce? El i taie mereu din cruce, dar nu tie cum vine aceasta. O, fiilor, numai cel vinovat este sub cruce. Cel ce taie din cruce este cel ce nu-i cunoate i nu-i recunoate vina, ci se scutur de ea mereu i spune c nu are vin, i s-a fcut aceasta deprindere la om. Atunci el taie din cruce n numele dreptii, zice el, i zice aa de dorul de a fi tiut drept, de ruinea de a fi nedrept, i unul ca acela se ruineaz cu purtarea crucii i nu seamn cu Domnul, cu Cel ce n-a spus nimnui niciodat c nu este vinovat, c n-a fcut aa cum a fost nvinuit de cei ce apoi L-au pus sub cruce, i apoi pe ea rstignit.

    O, M-am lsat sub cruce, i pe cruce apoi ca s-i art omului s semene cu Mine cu viaa lui, mai ales c omul este i vinovat. O, niciodat omule, n-ar fi s te ascunzi de vina ta sau de cea pus peste tine i s te scuturi de ea cnd cineva vede la tine vin sau i spune despre ea. Tu eti om, i tot te scuturi de vin, iar Eu am fost Dumnezeu i am intrat sub vin i nu M-am scuturat de ea n faa nimnui, ci am purtat tot ce a venit spre Mine s port i s pot, i am putut s-Mi nsuesc vina care Mi-a fost pus, iar prin rbdare am biruit moartea cea pentru vin i eram Cel nevinovat, cci eram din cer, nu din lumea aceasta eram, i n-aveam nimic n ea i nici ea n Mine.

    Iat, omul n-are smerenie, cci are trufie i se trufete cu el nsui naintea altui om, i de aceea se scutur de vin, i s-a deprins s fac mereu, mereu aa. O, dac omul ar vrea s fie ca Mine s-ar bucura n umilin i ar cuta s fie purttor de vin i s fie umilit prin ea. O, numai pentru Domnul este umilina i aplecarea, cci ca s nu fie omul bolnav de necredin ar trebui s-i plac i lui s poarte vin i s cread n Dumnezeu pentru c este vinovat naintea Sa i s aib nevoie de doctor pentru necredina lui, pentru neumilina cu care-i scutur mereu vina ca unul cruia i este ruine s fie vinovat. Dar omul este vinovat n toat clipa n fel i chip, i dac nu mnnc de la Dumnezeu nu se face bine, nu este curat de vina sa, i trebuie omul s tie de la Dumnezeu toate acestea i s nu se deprind s-i taie din cruce, cci crucea este o tain mare, i trebuie omul s srute pmntul i cerul, cci cerul se atinge de pmnt, iar pmntul se atinge de cer prin trupul omului care are suflet viu i micare ntre pmnt i cer.

    O, poporul Meu, o, fii ai cuvntului Meu de peste voi, cutai mereu cu dulce s vieuii. Ducei via dulce, fiilor. Viaa dulce este cea plin de umilin n inim i n fapt, n grire i n purtare, n petrecere cu Domnul pe pmnt, iar viaa amar este cu tulburri, cu ncordri, cu apsri, cu lipsa lui Dumnezeu dintre oameni, i acestea toate vin de la lipsa umilinei i a cldurii inimii i a purtrii crucii, purtare care nu l-ar lsa pe om s se ascund i s se scuture de vin cu graiul gurii lui.

  • O, nu tiai din cruce, fiilor! Nu cutai n dureri mngieri, ci doar rbdare i iubire de Dumnezeu, c iat ce pesc cei ce umbl dup mngieri cutnd aa n ncercri ale vieii! Mngierile i aduc omului dor de bucurii neziditoare, mil duntoare deoparte i de alta i deprtare de Dumnezeu apoi i dor de pcat apoi. n dureri i n ncercri mici sau mari, luai numai de la Mine ntrire i rbdare i cuminenie i nelepciune prin dureri, cci durerile l zidesc, nu mngierile l zidesc pe om, i v nv pe voi toate acestea ca s aud toi oamenii de pe pmnt nvtura Mea de peste voi i s ia din ea, mi fiilor, i s tie c durerile, nu mngierile i aduc omului bucurii, ba mai mult de att, mngierile l stric pe om, iar durerile l cuminesc. Mngierile l fac pe om s uite de Domnul i s alunece spre slbiciuni i s se lase nelat de ele chiar n vremea clipelor grele, i-i pierde atunci mintea cel ce caut pentru dureri mngieri. Dar Eu, Domnul, l las atunci pe om pe mna mngierilor cutate de el i M deprtez cu ajutorul Meu, aa cum i omul se deprteaz de Domnul i se altur cu omul n vreme de ispit.

    O, oameni de pe pmnt, bolnavi sau nu de boala necredinei, pe care numai oamenii o au, iat ce v spun Eu, Domnul, n zi de praznic pentru crucea Mea: v spun c Dumnezeu rabd i c omul nu rabd, i ar trebui omul s rabde, nu Dumnezeu, cci Dumnezeu l rabd pe cel ce nu rabd, l rabd ndelung. O, de ce nu rabd omul? i dac nu rabd, ce face? Iat, omul nu-i poart vina i rbdarea cea pentru ea. El se scutur de vin naintea celorlali pentru c nu vrea s-i rabde vina, i nu este cinstit s fac aa, s fac nedreptate lui Dumnezeu, s-L pun pe Domnul s rabde pe urma vinei lui. Cum adic rabd Domnul n locul omului? O, rabd Domnul scul cel de la diavol, rabd Domnul mereu bucuria diavolului mpotriva Lui i a omului, cci diavolul l biruiete mereu pe om i se duce apoi la Domnul ca s-I arate ce face omul i s-i ia partea ce i se cuvine din lupta cea mpotriva omului, cci omul se las biruit i i este ruine apoi s recunoasc ce a fcut, ba chiar se dezvinovete mereu i s-a deprins aa, s-a deprins s se scuture de vin, s-i ierte mereu vina i s n-o ia asupra sa naintea semenilor lui, dar Eu nu M-am purtat aa, Eu nu M-am scuturat, Eu n-am zis: n-am fcut.

    O, oameni de pe pmnt, nvai de la Mine c Eu am stat sub vin i n-am zis: nu sunt vinovat. Ba M-am lsat sub vin n locul celor vinovai. O, nvai purtarea crucii, i v vei vindeca de necredin, cci necredina este o prere i piere ca i omul necredincios, dar credina este putere i este cruce purtat, i aceasta aduce omului salvare i biruin pentru via i pentru vecii apoi. Amin.

    O, poporul Meu, popor cu cruce ca i Domnul tu, apleac-te ca un vinovat, fiule, apleac-te mereu, c i Eu M-am aplecat. O, apleac-te i stai aplecat i stai ngenuncheat fa de vin, c nu e om mai nlat ca i cel ngenuncheat, ca i cel ce poart cruce. Omul este vinovat, iar crucea i greul ei este purtarea i curirea pcatelor lui i umilina de bunvoie, umilina, care l elibereaz pe om de vina lui.

    O, fiilor, fii umilii unul naintea celuilalt! Fii aa mereu i ducei via dulce prin umilin, cci cine n-are umilin este desprit de Domnul, dar voi suntei poporul

  • Meu, mi fiilor, i vin la voi i v hrnesc din cer i v dau din gura Mea cuvnt ca s fii vii, ca s fii, mi fiilor.

    Purtarea crucii sfinte este nvtura Mea de azi. S ia din ea toi cei ce voiesc s vin dup Mine i s fie ca Mine i ca voi, o, fiilor. Amin.

    Ne vom ntoarce acum n carte ca s aezm n ea cuvntul Meu care a stat i st n Mine nc de acum dou sptmni pregtit ca s fie pus n carte i ca s ncepem cu el anul cretinesc aa cum omul nu mai tie, nu mai tie ca sfinii omul.

    O, pace vou, fiilor! Fii treji, stai naintea Mea, fii ateni, fii primitori pentru venirea Mea, fiilor! Amin, amin, amin.

    27-09-2014