356 sdc 01 - suplimentuldecultura.ro fileRadu Pavel Gheo: „N-am mai publicat de mult o carte [i ar...

$: 356 sdc 01 - suplimentuldecultura.ro fileRadu Pavel Gheo: „N-am mai publicat de mult o carte [i ar fi cazul s\ trimit un manuscris la tipar. Doar c\ stau `n cump\n\ ce s\ public$
1,5LEI

Noile TIMPURI NOIDumitru Ungureanu

Timbrul special Timpuri Noi se distingeoric`nd. Un sunet alambicat, multistrat,cu intarsii ca ni[te citate din piesecelebre (dar nu s`nt citate, ci rescrieri,pasti[e), cu secven]e adoptate (nuadaptate!) din „muzica popoarelor”...

~N » PAGINA 13

ROCKIN’ BYMYSELF

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

ANUL VIII » NR. 356 » 19 – 25 mai 2012 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

La Cannes, fiecarevine cu paradisul lui

Iulia Blaga

~nceputul festivalului a anun]at o edi]iesub cea de anul trecut. Nu au fost doarfilmele din prima zi plin\, 17 mai, dar[i b\nuiala c\ dou\ edi]ii foarte bunenu pot veni una dup\ cealalt\.

~N » PAGINILE 4-5

DOCTOR HONORIS CAUSA AL UNIVERSIT|}II „CUZA”

„O recunoa[tere pecare Norman Maneao merit\ pe deplin”

Joi, 17 mai, `n Aula Magna „Mihai Eminescu” a Universit\]ii „Alexandru Ioan Cuza” din Ia[i(UAIC) i s-a oferit lui Norman Manea, unul dintre cei mai aprecia]i prozatori [i esei[ti români,cea mai `nalt\ distinc]ie academic\ a institu]iei ie[ene – titlul de Doctor Honoris Causa –,`nm`nat\ de rectorul Vasile I[an. Titlul de Doctor Honoris Causa al UAIC este al treilea deacest tip primit `n România, dup\ cele ale Universit\]ii Bucure[ti [i „Babe[-Bolyai” din Cluj.

www.suplimentuldecultura.ro» Urm\re[te [i comenteaz\ articolele din edi]ia tip\rit\ a revistei [i cele mai proaspete [tiri din actualitatea cultural\

Poetul DanComan desprepl\cere pur\,spaim\ violent\,delir [i for]\

Interviu realizat de Elena Vl\d\reanu

„Singurele limite de care (trebuie s\)]in cont atunci c`nd scriu s`nt limitelemin]ii mele. Care, ciudat, cu fiecarenou\ carte, `n loc s\ se l\rgeasc\, se`ngusteaz\ tot mai mult. Irezistibil e,`n fond, o confesiune. {i confesiunilescot la iveal\ lucruri greu de suportataltfel dec`t `n c\r]i.“

~N » PAGINILE 8-9

Citi]i o relatare de Georgel Costi]\ de la eveniment ~N » PAGINA 3

Radu Pavel Gheo: „N-am mai publicat de mult o carte [i ar ficazul s\ trimit un manuscris la tipar. Doar c\ stau `n cump\n\ce s\ public mai `ntì: Pace [i r\zboi sau Oliver Trist“.

ARTAPLAGIATULUIeditorial

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 356 » 19-25 mai 2012

SUPLIMENTUL LUI JUP

&TEO GHEO

Radu Pavel Gheo

Iat\ un fapt deja comentat de pres\:recenta edi]ie a Dic]ionarului Explicatival Limbii Române modific\ sensul unorcuvinte conform normelor corectitudiniipolitice, at`t de populare `n ]\rile ce sevor civilizate, chiar [i atunci c`nd nureu[esc s\ fie. Conota]ia asociat\substantivelor „]igan” sau „jidan” esteconsiderat\ peiorativ\ – a[a cum era [inormal –, iar homosexualitatea nu maieste definit\ critic, dintr-o perspectiv\moralist\ tradi]ional\, drept „perversiunesexual\”, ci mult mai neutru: sexualitatea unui individ care manifest\ atrac]iefa]\ de indivizi de acela[i sex. AstfelDEX-ul românesc pare s\ certificesincronizarea limbii române normate cutendin]ele lumii civilizate moderne.

R\m`ne de v\zut `n ce m\sur\ sensu-rile ajustate ale cuvintelor vor fi asimilatede vorbitori. Exist\ o component\social\ a limbii vorbite care nu poate ficontrolat\ foarte u[or prin reguli [i nor-me. C\ci limba român\ actual\ e `ntr-unproces de schimbare accelerat\, iarcomponenta ei social\, leg\tura unortermeni cu realitatea imediat\, face catransform\rile din societate s\ modificep`n\ [i sensurile unor termeni aparentstabili [i imuabili.

Haide]i s\ lu\m drept exemplu sub-stantivul „plagiat”. Date fiind acuza]iilede plagiat ce `l ]intesc pe cel care a fost(scurt, scurt de tot) ministru al Educa]iei,prof. dr. Ioan Mang, reac]iile presei [icontrareac]iile domnului ex-ministru,precum [i `ndelungata istorie a plagiate-lor `n România de dup\ revolu]ie, nu egreu s\ vezi c\, cel pu]in pentru o partea comunit\]ii academice, cuv`ntul [i-aalterat sensul s\u de baz\, a[a cum apa-re el `n toate ]\rile acelei lumi civilizatela care vrem s\ ne raport\m. ~n dic]io-narele limbii române plagiatul este definitdeocamdat\ drept furt intelectual, pre-luare a unei opere literare, artistice sau[tiin]ifice originale, care e prezentat\ decel ce [i-a `nsu[it-o drept crea]ie perso-nal\. Astfel definit, plagiatul este sinonimcu furtul intelectual, astfel c\ atrageasupra celui care `l practic\ oprobriulcomunit\]ii [i, `n mod normal, sanc]iunijuridice.

Nu neap\rat la români [i nu neap\rat`n ultimele decenii. A[a cum furtul erareprobabil, `ns\ „furtul de la colectiv” eraacceptat ca norm\ social\ ([i mijloc desupravie]uire), `n noul context furtul in-telectual, adic\ plagiatul, devine o form\de supravie]uire [i mai ales de parvenire.A[a c\ `n România sensul cuv`ntului adevenit mai nuan]at: furt intelectualdescoperit. C`t timp plagiatul nu e

descoperit, nimeni nu sufer\ – nicim\car con[tiin]a plagiatorului.

Acum, odat\ cu declara]iile fostuluiministru al Educa]iei (care, dat\ fiindfunc]ia oferit\, pot fi ele `nsele normati-ve), sensul plagiatului se nuan]eaz\ [imai tare. Dl ex-ministru declara urm\-toarele: „dac\ cei care [tiu despre ce evorba acolo [i mai ales autorii men]iona]i`n articol m\ acuz\ de plagiat [i ob]ino decizie `n acest sens, categoric m\retrag” (din func]ie – n. mea). A[adar,nu mai e suficient ca plagiatul s\ exis-te, limpede ca lumina zilei. Despre elpot vorbi doar cei care se pricep cuadev\rat, eventual doar autorii pla-gia]i. Mai mult, trebuie s\ apar\ [i odecizie `n acest sens. Prin urmare – s\zicem – plagierea unor autori mor]i emai acceptabil\ dec`t cea a unor au-tori vii, care pot acuza. ~n plus, mai enevoie [i de o „decizie”. Altfel plagia-tul, chiar vizibil de pe Lun\, nu e pla-giat. De aceea b\nuiesc c\, `n ciudarevoc\rii sale din func]ie, domnulMang va r\m`ne profesor doctor [i vaveghea mai departe la prop\[irea[tiin]elor române[ti [i a onestit\]iiacademice – a[a cum o vede DomniaSa [i al]ii asemenea lui.

B\nuiesc c\ direc]ia normativ\sugerat\ de domnul ex-ministru alEduca]iei `n cazul plagiatului este peplacul multora. De fapt [i eu potbeneficia de ea. N-am mai publicat demult o carte [i ar fi cazul s\ trimit unmanuscris la tipar. Doar c\ stau `ncump\n\ ce s\ public mai `ntì: Pace [ir\zboi sau Oliver Trist.

Lucian Dan Teodorovici

~n principiu, fotbalul s-aar jucapentru spectatori. Sigur ̀ ns\ c\afirma]ia asta e la acela[i nivelcu alta, conform c\reia politicas-ar face pentru oameni. Cert edoar faptul c\, ̀ n ambele cazuri,chiar ie[ind din zona romanti-c\, at`t fotbalul, c`t [i politicaau un uria[ impact `n r`ndurilemaselor. Chiar dac\ „juc\torii“uit\ asta de cele mai multe ori.Prin urmare, m\car datorit\ a-cestui impact, am considerat c\ eutil, pre] de-un articol, s\ revinasupra fotbalului, care, altfel,nu-[i g\se[te locul dec`t foarterar `n rubrica de fa]\.

Prima perspectiv\. Meciuldintre Athletic Bilbao [i AtleticoMadrid. Finala Europa League.Bucure[ti, Arena Na]ional\. Au

trecut ceva mai mult de zece zi-le de-atunci, dar `nc\ am vreas\ tr\im momentul. Pentru c\ afost ziua `n care fotbalul a b\-tut la mare distan]\ politica. Maiimportant, a fost ziua care ne-aumplut de-o m`ndrie na]ional\cum nu-mi amintesc s\ se fi `n-t`mplat `n ultimele dou\ dece-nii. A fost momentul unui „Yes,we can“ românesc. Mai multdec`t meciul propriu-zis, am a[-teptat cu to]ii s\ vedem pe la te-leviziuni sau s\ citim prin ziaredespre felul `n care a reac]ionat,dup\ meci, lumea `ntreag\ cuprivire la Bucure[ti, la Româ-nia. {i ne-am `mb\tat cu iluziac\ exist\m, c\ ̀ nc\ tr\im, c\ s`n-tem lua]i `n seam\. Din c`nd `nc`nd, România are nevoie de a-semenea iluzii, pentru a-[i amin-ti c\ e o ]ar\ european\, nu doar

un spa]iu al complexelor ce netransform\ dintr-un popor `n-tr-o adunare de oameni ce ocu-p\ un loc geografic.

Fotbalului i se `nt`mpl\ s\ fa-c\ asemenea minuni. I-am iu-bit pe spaniolii veni]i pe la noi,fie ei madrileni sau basci, i-amprimit cu mici [i bere `n loc depìne [i sare [i ne-am desp\r]itde ei cu lacrimi `n ochi. I-amprimit ca `ntr-o pies\ de Gogol,ne-am transformat cu to]ii `nBobcinski [i, la plecare, le-amspus spaniolilor deveni]i ni[teHlestakovi sau, mai bine zis, ni[-te revizori: „V\ rog cu plec\ciu-ne ca, de `ndat\ ce v\ `ntoarce]i,s\ le spune]i tuturor dreg\tori-lor, senatorilor [i amiralilor, c\,uite, Lumin\]ia sau ~n\l]imeaVoastr\, ̀ n ora[ul cutare tr\ie[-te Piotr Ivanovici Bobcinski. A[a

s\ le spune]i: tr\ie[te Piotr Iva-novici Bobcinski“. Asta face dinc`nd ̀ n c`nd fotbalul, chiar dac\`l trecem pu]in [i prin literatur\.

A doua perspectiv\. Dup\ ple-carea spaniolilor, fotbalul a re-devenit sut\ la sut\ românesc.{i-au intrat `n rol comisiile [icomitetele. Unele care aveau derezolvat o b\taie din teren ̀ ntrejuc\tori de la U Cluj [i al]ii dela CFR Cluj, soldat\ cu `ntreru-perea meciului. Altele care a-veau de judecat vreun arbitru.Au revenit pe la televiziuni pa-tronii. {i-au tras la gioale, s-aujignit, s-au acuzat de blaturi, s-auamenin]at. Porumboiu de la Va-slui a cugetat public c\ Borceade la Dinamo „se vede general,ca pe vremuri, dar e caporal, unpaharnic“. Borcea de la Dina-mo a filosofat la fel de public

c\ Porumboiu de la Vaslui „mi-roase a rahat, e ]\ran [i r\m`ne]\ran“. Paszkany de la Cluj.Copos de la Rapid. Becali de laSteaua. Mitic\ de la Lig\. San-du de la FRF...

Fotbalul? Fotbalul mai exis-t\ [i el, s-ar spune. Un „marederby“, cel mai mare [i mai a-duc\tor de publicitate din spor-tul românesc, nu se prea joac\pe teren, chiar dac\ spectato-rii `[i `nchipuie asta. E doar oafacere `ntre un na[ [i un finsau `ntre un fin [i-un na[, cumv\ place [i cum vre]i. Cu ni[te ju-c\tori care, din nefericire, n-autrecut pe la [coala de actorie,a[a `nc`t interpretarea le e sla-b\, de amatori. Fotbalul? Doaro mascarad\ pentru spectatori,chiar dac\ se „disput\“ pe ace-ea[i Aren\ Na]ional\ care, cunumai o s\pt\m`n\ `n urm\, nef\cea s\ credem c\ avem cevade ar\tat Europei.

{i-am `ncheiat perspective-le. C\ci, `n fapt, nu despre fot-bal mi-am dorit s\ vorbesc `nacest articol, ci despre noi, a[a

cum [tim s\ fim. Despre cum[tim s\ v`r`m gunoiul sub pre[[i s\ ne purt\m ca o familie a-flat\-n divor], care `ns\, atun-ci c`nd are oaspe]i, ì prime[tecu bra]ele deschise [i cu z`m-bete mari pe chipuri, [optin-du-[i de ochii invita]ilor cu-vinte de amor. Iar imediat ceace[tia p\r\sesc casa, mìnileso]ului iubitor se prind de p\-rul so]iei iubitoare, iar din]iiso]iei iubitoare mu[c\ din bra-]ul so]ului iubitor.

Am fost m`ndri o zi. {i ne-am`nchipuit c\ e de-ajuns. Proble-ma noastr\ e c\ `n Europa astamare, pe care ne str\duim at`tde mult s-o convingem c\ tr\im`ntr-un col] al ei, exist\m nudoar o zi pe an. {i, oric`t ne-amam\gi cu g`ndul c\ b\t\ile [imu[c\turile [i tragerile de p\r[i sc\l`mb\ielile [i `njur\turiledin celelalte 364 de zile se pro-duc `ntre zidurile propriilor ca-se, lucrurile nu se ̀ nt`mpl\ chiara[a. Iar gura satului e slobod\.Cu at`t mai slobod\ de c`nd sa-tul a devenit unul global.

CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|:

ROMÂNII E DE{TEP}I:

Defini]ii

Fotbal: dou\ perspective

Norman Manea: „Faptul c\ cea mai b\tr`n\ universitate a ]\riionoreaz\ acum un `mb\tr`nit universitar american, n\scut [icrescut `n Bucovina moldoveneasc\, ajuns aici din Babilonulmodern, adaug\ un accent exotic acestei `mprejur\ri“.

CONFESIUNE3 «

ordinea de zi


Georgel Costi]\

Titlul de Doctor Honoris Causa al UAICeste al treilea de acest tip primit `n Ro-m=nia, dup\ cele ale Universit\]ii Bucu-re[ti [i „Babe[-BBolyai“ din Cluj. NormanManea este profesor de literatur\ eu-ropean\ [i wrriterr inn rresiddennce la BardCollege `n New York. Printre alte dis-tinc]ii care ar trebui men]ionate se nu-m\r\ bursa Guggenheim [i premiulMacArthur primite ̀ n 1992, premii in-terna]ionale de literatur\, precum No-nino pentru „Opera omnia“ [i MédicisÉtranger pentru romanul ~ntoarcereahuliganului din 2002, respectiv 2006;cinci ani mai t`rziu i-a fost decernat pre-miul literar Nelly Sachs. De asemenea,a fost ales membru al Academiei de Ar-te din Berlin (2006) [i al Royal Societyof Literature din Marea Britanie (2011).

Dup\ cutum\, rectorul ie[ean a cititmai `nt`i textul diplomei `n limba lati-n\, apoi `n limba român\. „Noi, recto-rul [i Senatul Universit\]ii «AlexandruIoan Cuza» din Ia[i, av`nd ̀ n vedere fap-tul c\ `n tradi]ia academic\ [i `n obice-iurile str\mo[ilor, precum [i `n legilepatriei a fost statornicit s\ fie desem-na]i Doctor Honoris Causa cei care au

dob`ndit faim\ `n cultivarea literelor[i [tiin]elor, din dispozi]ia SenatuluiUniversit\]ii, se acord\ titlul de DoctorHonoris Causa al Universit\]ii «Alexan-dru Ioan Cuza» domnului Norman Ma-nea, scriitor [i profesor la Bard College`n New York, Statele Unite ale Americii,pentru opera sa artistic\ de anvergur\interna]ional\, apreciat prin numeroa-se distinc]ii de mare prestigiu ca partea elitei culturale euro-americane, pen-tru merite excep]ionale `n `mbog\]i-rea domeniilor umanistice universale,pentru promovarea culturii române `nlume la cel mai ̀ nalt nivel, pentru dem-nitatea moral\ [i curajul de care a datdovad\ `n timpuri istorice vitrege, pen-tru remarcabila sa activitate didactic\[i ne-am `ngrijit s\ i se confere aceast\diplom\, prev\zut\ cu sigiliul Univer-sit\]ii [i autentificat\ prin subscriereanumelui nostru. Ast\zi, 17 mai 2012, Ia[i.“

Laudatio cu adagio

Ceremonia de acordare a `nceput oda-t\ cu intonarea Gaudeamus Igitur, ur-mat\ de parcurgerea textului de Lau-datio de c\tre L\cr\mioara Petrescu.„Punerea `ntre paranteze a biografieieste imposibil\, leg\tura inextricabil\

`ntre oper\ [i via]\ dezv\luie momen-tele de neocolit ale dezastrului.“ NormanManea, dup\ cum a lecturat membracomisiei [i se [tie despre autor, a tr\itevenimentele care au marcat istoria se-colului XX. Acesta s-a n\scut `ntr-o fa-milie de evrei din Burdujeni, Suceava,`nainte de izbucnirea celei de-a douaconflagra]ii mondiale. ~n toamna lui1941 a fost deportat `mpreun\ cu fa-milia sa `n Transnistria, de unde s-a `n-tors patru ani mai t`rziu. El a scris `ncartea sa Sertarele exilului. Dialog cuLeon Volovici, publicat\ la Editura Po-lirom ̀ n 2008: „Copil\ria mea, calenda-ristic, este greu de situat. Dac\ `ncepecu na[terea, exist\ o perioad\ oprima-t\, dinainte de deportare. Apoi, lag\-rul, deportarea, o perioad\ de intens\participativitate meditativ\. Spaim\,frig, foame. (...) Copil\ria, dac\ mai con-sider\m a[a, `ncepe odat\ cu `ntoarce-rea“. P`n\ la v`rsta pe care o are acum,experien]ele care i-au marcat scriitu-ra lui Norman Manea au fost cele aleHolocaustului, ale dictaturii comunis-te [i ale societ\]ii de consum, dup\ ce,`n 1986, pleac\ ̀ n exil. ~n ceea ce prive[-te opera sa, Norman Manea a decla-rat c\ nu a dorit ca aceasta s\ r\m`n\evreiasc\, ci una general-uman\, iar

c`nd acesta a `nceput s\ scrie [i-a afir-mat dorin]a de a fi scriitor român.

Andrei Hoi[ie, pre[edintele comi-siei de acordare a titlului, a citit apoi unmesaj „ca un adagio“ al lui Ion BogdanLefter. Un mesaj despre sensul sim-bolic al acord\rii titulaturii de DoctorHonoris Causa de c\tre cele trei uni-versit\]i din zonele istorice ale ]\rii, otitulatur\ ca o „recunoa[tere pe careNorman Manea o merit\ pe deplin“.

~ntoarcerea lui NormanManea

„Faptul c\ cea mai b\tr`n\ universitatea ]\rii onoreaz\ acum un ̀ mb\tr`nit uni-versitar american, n\scut [i crescut `n Bu-covina moldoveneasc\, ajuns aici din Ba-bilonul modern, adaug\ un accent exo-tic acestei ̀ mprejur\ri“, a m\rturisit autorul.~n timpul zborului s\u transatlantic [i-aadus aminte de personajul Isaac Borgdin filmul Wild Strawberries, cu care asim]it „o stranie comuniune“. B\tr`nul

profesor era ̀ nso]it de nora sa, Marianne,`n zborul de la Stockholm la Lund, s\primeasc\ o distinc]ie a universit\]iidin ora[ul de pe urm\. Norman Maneaa `n[irat imaginile care `i aminteau pro-fesorului Borg prezen]a s\v`r[irii, „cea-sul f\r\ minutare, sicriul `n care se re-cunoa[tea pe sine, chipul fantomatic alb\tr`nei sale mame, imaginea tinere]ii[i iubirii tr\date erau avertismente aleposterit\]ii Ei, aflate, deja, `n preajm\“.

Dup\ cuv`ntarea proasp\tului Doc-tor Honoris Causa al Universit\]ii „A-lexandru Ioan Cuza“, rectorul VasileI[an i-a adresat lui Norman Manea orug\minte politicoas\: „~n numele Uni-versit\]ii [i al Facult\]ii de Litere, `n-dr\znesc s\ v\ adresez invita]ia de aaccepta s\ continua]i aceast\ rostire custuden]ii, atunci c`nd ve]i avea r\ga-zul, fie [i pentru un singur semestru,dac\ se poate“. Un r\spuns al profe-sorului a venit senin, cu compasiunepentru public: „A[ putea s\ ̀ ncerc s\ re-vin dac\ nu mai plec de aici“.

DOCTOR HONORIS CAUSA AL UNIVERSIT|}II „ALEXANDRU IOAN CUZA“ DIN IA{I

„O recunoa[terepe care NormanManea o merit\pe deplin“Joi, 17 mai, `n Aula Magna „MihaiEminescu“ a Universit\]ii „AlexandruIoan Cuza“ din Ia[i (UAIC) i s-a oferitlui Norman Manea, unul dintre ceimai aprecia]i prozatori [i esei[tiromâni, cea mai `nalt\ distinc]ieacademic\ a institu]iei ie[ene – titlul

de Doctor Honoris Causa –, `nm`nat\de rectorul Vasile I[an. Pre[edintelecomisiei de decernare a fost AndreiHoi[ie, iar membrii au fost CodrinLiviu Cu]itaru, L\cr\mioara Petrescu,Ion Bogdan Lefter, Corin Braga,Antonio Patra[ [i Bogdan Cre]u.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 356 » 19-25 mai 2012 www.suplimentuldecultura.ro

~nceputul Festivalului de la Cannes a anun]at o edi]ie sub cea deanul trecut. Nu au fost doar filmele din prima zi plin\, 17 mai,dar [i b\nuiala c\ dou\ edi]ii foarte bune nu pot veni una dup\cealalt\.

O EDI}IE MAI SLAB|

» 4

ordinea de zi

Iulia Blaga

De la unul din articolele precedente`ncoace, lista românilor de la Canness-aa mai m\rit. Deci refacem [i complet\maceast\ list\. Dup\ dealuri de CristianMungiu e singurul lungmetraj românescdin actuala edi]ie, inclus `n cea mai im-portant\ sec]iune, Competi]ia Oficial\,unde Mungiu a ob]inut premiul Palmed’Or `n 2007 cu 4 luni, 3 s\pt\m`ni [i2 zile. Dup\ dealuri e `n englez\ Be-yond the Hills, titlu nefericit nu doarpentru c\ sun\ plat, dar [i pentru c\se confund\ cu Beyond the Hill, aliasTepenin ardi, realizat de turcul EmilAlper `n 2011. Dup\ dealuri a avut ce-le dou\ proiec]ii de pres\ pe 18 mai,proiec]ia oficial\ [i covorul ro[u fiindprogramate pe 19 mai. Oleg Mutu ar fitrebuit s\ p\[easc\ de dou\ ori pe covo-rul ro[u ([i probabil nu pe acela[i, de-oarece covorul ro[u se schimb\ zilnicla Cannes). El nu semneaz\ doar ima-ginea filmului lui Cristian Mungiu, ci [ipe cea a lungmetrajului ucrainean Vtumane/In the Fog, realizat de SergheiLoznitsa [i inclus `n Competi]ia Oficia-l\. La doi ani dup\ My Joy/Schastye Moe,precedentul film al lui Loznitsa care afost selec]ionat `n Competi]ia Oficial\de la Cannes, nu doar basarabeanul OlegMutu `[i continu\ colaborarea cu Loz-nitsa, dar [i Vlad Ivanov, care are un rolsecundar `n In the Fog. Vlad Ivanovva fi prezent pe Croazet\ `ntre 25 [i27 mai, dar Oleg Mutu nu va veni.

Dup\ ce i-a f\cut asisten]\ de regielui Corneliu Porumboiu la Poli]ist,

adjectiv [i a fost selec]ionat cu 15 iulie`n Berlinale Shorts, Cristi Iftime `nt\-re[te contingentul moldovean de laCannes, fiind selec]ionat `n sec]iuneacompetitiv\ Cinéfondation cu Tab\radin r\zoare, filmul cu care a spus adioUNATC-ului. Paul Negoescu (din Bucu-re[ti) vede [i el pentru prima oar\ Fes-tivalul de la Cannes din interior. Scurt-metrajul s\u Orizont a fost selec]ionat`n sec]iunea paralel\ Semaine de laCritique, unde d\ peste al]i români.Scurtmetrajul Family Dinner, pe careartistul suedez de origine român\ {te-fan Constantinescu l-a sub pavilion sue-dez, a fost [i el selec]ionat `n Semainede la Critique. Iar Barbu B\l\[oiu (carea f\cut imaginea la O zi bun\ de plaj\,cu care Bogdan Musta]\ a cucerit Ursulde Aur pentru scurtmetraj la Berlin, ̀ n2008) e `n prezent directorul de ima-gine al unei coproduc]ii hispano-ame-ricano-mexicane, Aquí e allá, lungme-trajul de debut al lui Antonio MendezEsparza. La Cannes este prezent\ [i A-dina Pintilie, selec]ionat\ `n Atelier deCinéfondation cu proiectul lungmetra-jului de debut, Nu m\ atinge-m\ (`nAtelier au mai fost prezen]i `n aniitrecu]i Corneliu Porumboiu, C\t\linMitulescu [i Cristi Puiu). Monica L\-zurean-Gorgan a fost selec]ionat\ `nprogramul Producers on the Move, or-ganizat de European Film Promotion.Scurtmetrajele române[ti ce mai pot fiv\zute `n Short Film Corner, care esteo vitrin\ din cadrul Marketului, s`nt:Tat\l meu e cel mai tare de RaduPotcoav\, 24 g\le]i, 7 [oareci, 18 ani

de Marius Iacob, Lost Springs 2 deAndrei Dobrescu, Chefu’ de AdrianSitaru, Hello, Kitty de Millo Simulov,Num\r\toarea manual\ de DanielSandu, Fotografii de familie de AndreiCohn, Strem] ’89 de Anda Pu[ca[ [iDrago[ Dulea, Wedding Duet de Go-ran Mihailov.

~n afara programului de mai sus,`n Short Film Corner vor mai fi ar\ta-te scurtmetrajele: Tab\ra din r\zoarede Cristi Iftime, Betoniera de Liviu S\n-dulescu, A[tept`nd zorile de Mihai

La Cannes,fiecare vine cuparadisul lui

Un nou volum al ~nsemn\rilor zilnice ale RegineiMaria a României se lanseaz\ la Bucure[ti

Joi, 24 mai, de la ora17.30, `n Sala Lapida-rium a Muzeului Na-]ional de Istorie a Ro-mâniei din Bucure[ti,va avea loc lansareavolumului al IX-lea al~nsemn\rilor zilnice (1ianuarie-31 decembrie1927) ale RegineiMaria a României.

Volumul, ap\rut recent laEditura Polirom, `n traducereaSandei Ileana Racoviceanu [isub `ngrijirea Olg\i-Silvia Tur-batu, va fi lansat `n prezen]aAlte]ei Sale Regale PrincipeleRadu al României. Prezint\:Georgeta Dimisianu. Amfitrion:Ernest Oberländer-Târnoveanu.

Ap\rut [i `n edi]ie digital\, vo-lumul al IX-lea al consemn\rilordiaristice ale Reginei Maria, cecon]ine inclusiv facsimile dup\pagini de manuscris, acoper\anul 1927, an marcat de

dizolvarea a dou\ guverne [i dedispari]ia a dou\ figuri istorice:regele Ferdinand [i I.I.C. Br\tianu.Lupta pentru putere, tensiuniledintre Casa Regal\ [i partidelepolitice determinate de dezmo[-tenirea principelui Carol sau deeduca]ia principelui Nicolae, dar[i rela]iile adesea complicatedintre membrii familiei regale –toate acestea se reg\sesc `njurnalul reginei Maria, al\turi de`nt`mpl\ri din via]a de zi cu zi.

„~ngenuncheat la picioarelemele, ag\]at de mine [i

suspin`nd ca [i cum i s-ar fi ruptinima `n piept, era Nicky, am sim-]it ni[te bra]e `n jurul g`tului meu,am v\zut ochii imen[i ai Ilenei,fa]a buc\lat\ a lui Mignon sc\lda-t\ `n lacrimi, Lisabeta, cu p\rulei ro[cat, lung [i cu tr\s\turile,ca `ntr-o pictur\, `nghe]ate `ntr-odurere mut\ – toate acestea ca`ntr-un vis, un vis `ngrozitor,dar pa[nic, un vis din care [tiamc\ nu exist\ trezire... Acea zi afost c`t un an `ntreg – nu [tiucum am trecut de ea.“ (ReginaMaria a României)

Regina Maria a României(1875-1938), nepoata regineiVictoria a Marii Britanii, a fostso]ia regelui Ferdinand [i mamaregelui Carol al II-lea.

Figur\ emblematic\ [i unadintre cele mai `nc`nt\toarepersonalit\]i ale secolului XX,Regina Maria a `nceput s\-[iscrie jurnalul `n decembrie1918, `n limba englez\, [i deatunci a f\cut `nsemn\ri ample,cu caracter documentar,aproape zilnic, p`n\ `n 1938, cupu]in timp `naintea mor]ii.

Festivalul de la Cannes a `nceput pe 16 mai cu surle[i tr`mbi]e [i cu Moonrise Kingdom, cel mai recentfilm al lui Wes Anderson [i primul pe care ameri-canul `l arat\ la Cannes. Fa]\ de anii trecu]i, anulacesta Cannes-ul a debutat mai t`rziu, ceea ce ecriminal pentru jurnali[tii (români sau nu) care vor s\prind\ pe urm\ [i TIFF-ul (acesta `ncepe pe 1 iunie).

Cristian Mungiu pe covorul ro[u de la Cannes

Dup\ dealuri de Cristian Mungiu e singurul lungmetrajromânesc din actuala edi]ie, inclus `n cea mai important\sec]iune, Competi]ia Oficial\, unde Mungiu a ob]inut premiulPalme d’Or `n 2007 cu 4 luni, 3 s\pt\m`ni [i 2 zile.

UN ROMÂN ~NCOMPETI}IAOFICIAL|

5 «

ordinea de zi

Sofronea, Micile vedete la ]ar\ de Ari-ana Pendliuc, Deta[amentul orb de VladFene[an, Kiddo de Millo Simulov [iMonday Morning de Eva Pervolovici.Kiddo are o pozi]ie mai aparte pentruc\ face obiectul unui soi de „test scre-ening“. Dup\ proiec]ie, spectatorii s`ntinvita]i s\ decid\ finalul filmului, ale-g`nd din propunerile autorului (deci[i un test-gril\). Short Film Corner s-a`nfiin]at `n 2004, iar participarea ro-mâneasc\ e organizat\ de Asocia]iaCultural\ Secven]e, `mpreun\ cu CNC[i ICR Paris.

Marea familie a cinema-tografului mondial, `n Selec]ia Oficial\

Cam asta e cu românii. C`t despre Com-peti]ia Oficial\ – sau hai s\ spunemSelec]ia Oficial\ –, ea adun\ [i `n a-cest an pe mul]i dintre membrii mariifamilii (sau rudele de gradul `ntì) acinematografului mondial. Apichat-pong Weerasethakul nu e `n Compe-ti]ia Oficial\ cu Mekong Hotel, dar e`n Selec]ia Oficial\ [i a fost prezentat`n afara competi]iei. Filmul are 61 deminute [i, de[i se p\streaz\ `n lumealui Weerasethakul, populat\ de fan-tome [i de pasiunea pentru trecut, emai pu]in impresionant ca precedente-le filme ale acestuia. Fatih Akin [i-a a-r\tat documentarul Polluting Paradisetot `n Selec]ia Oficial\, dar, fire[te, nu`n competi]ie. El face un documentarecologic acum, film`nd timp de c`]ivaani `ntr-un sat din Trabzon, regiunedin nord-estul Turciei de unde se tragbunicii s\i [i unde a ajuns `n 2005.Atunci a descoperit c\ satul respectivse afl\ ̀ n pragul unui dezastru ecologicpentru c\ urmeaz\ s\ se construiasc\un spa]iu imens de colectare a de[euri-lor chiar l`ng\ sat. Cineastul turc sta-bilit `n Germania a `nceput s\ filmezef\r\ s\ [tie pentru ce (spera s\ poat\speria autorit\]ile cu amenin]areaunui film), dar `n afar\ de faptul c\ asurprins solidaritatea [i sim]ul civic aloamenilor, n-a schimbat lucrurile.

~n Competi]ia Oficial\ se reg\sescharnicii & eternii Michael Haneke (cuAmour), Ken Loach (The Angel’s Share),David Cronenberg (Cosmopolis), AbbasKiarostami (Like Someone in Love),chiar [i Alain Resnais – cu Vous n’avezencore rien vu (cineastul mai are unpic [i face 90 de ani, dar a anun]at c\mai preg\te[te un film) –, dar [i cine-a[ti a[tepta]i ca Matteo Garrone (cuReality), Ulrich Seidl (cu Paradise: Love,la 11 ani dup\ Hundstage/Dog Days),Jacques Audiard (cu De rouille et d’os/Rust & Bone). Cristian Mungiu e inclusde c\tre jurnali[tii str\ini `n echiparestr`ns\ a celor care deja au luat laPalme d’Or. Printre cele mai a[teptatefilme ale festivalului se num\r\, f\r\`ndoial\, [i On the Road de WalterSalles, prima ecranizare a romanuluilui Jack Kerouac. Se spune c\ scriito-rul l-ar fi contactat pe Marlon Brando lascurt\ vreme dup\ publicarea romanu-lui (se g`ndea c\ unul dintre cele dou\roluri principale masculine s\ `l inter-preteze el), dar Brando nu i-ar fi r\spuns.Francis Ford Coppola a cump\rat drep-turile prin anii ’70 [i de atunci a tot c\-utat ba scenarist, ba actori. P`n\ la urm\Coppola a r\mas produc\tor executiv,

iar scenariul a fost scris de José Rivera(care a scris [i Diarios de motocicleta,unul dintre precedentele succese ale luiSalles), filmul av`ndu-i acum `n rolu-rile principale pe Sam Riley, Garett Hed-lund [i Kristen Stewart. (Dac\ v\ `ntre-ba]i ce e cu Robert Pattinson, parte-nerul acesteia din Saga Amurg, nu v\`ngrijora]i, acesta joac\ rolul principal`n Cosmopolis, ecranizarea f\cut\ deDavid Cronenberg romanului lui DonDeLillo.) Tot `n marea mic\ familie acinema-ului mondial trebuie incluse [iIo e te, filmul lui Bernardo Bertoluccicare ini]ial trebuia s\ fie f\cut `n 3D ([icare e `n Selec]ia Oficial\, `n afaracompeti]iei), precum [i Dario Argento’sDracula (care va fi prezentat `n Séancede minuit, tot `n Selec]ia Oficial\). Prin-tre vedetele a[teptate la Cannes nu senum\r\ doar Brad Pitt, protagonist `nKilling Me Softly de Andrew Dominik(inclus `n Competi]ia Oficial\), sau Ni-cole Kidman & Clive Owen, parteneri`n biopicul TV Hemingway & Gellhorn,ci [i Kylie Minogue, interpret\ `n filmullui Leos Carax, Holy Motors, sau PeterDoherty, care `l `ntruchipeaz\ pe Alfredde Musset `n Confessions d’un enfant dusiècle (partener\ ì e Charlotte Gains-bourg, iar singurul roman al lui Alfredde Musset, inspirat din rela]ia sa cu scri-itoarea George Sand, e regizat de SylvieVerheyde [i va fi prezentat `n sec]iuneaUn Certain Regard). Dac\ pentru HBO,produc\torul lui Hemingway & Gell-horn, e ideal s\ `[i lanseze filmul laCannes, pentru DreamWorks lansarealui Madagascar 3: Europe’s Most Wantedpe Croazet\ e un gest firesc. Din distri-bu]ia lui solid\ format\ din Ben Stiller,Chris Rock, Jada Pinkett-Smith, DavidSchwimmer, Frances McDormand [iSacha Baron Cohen, e de a[teptat s\vin\ c`t mai mul]i (ultimul are un in-teres cu at`t mai mare cu c`t trebuies\-[i promoveze Dictatorul).

Pe urm\ s`nt al]i prieteni ai festiva-lului. Sean Penn nu are nici un film, dar

vine pe Croazet\ ̀ n scopuri umanitare.Giorgio Armani prezint\ `n 18 mai ocin\ de binefacere ̀ n onoarea lui SeanPenn (`n calitate de pre[edinte al J/PHaitian Relief Organization), a lui PaulHaggis (fondatorul asocia]iei de bine-facere Artists for Peace and Justice) [ia supermodelului Petra Nemcova (re-prezent`nd asocia]ia Happy Hearts’Fund). Este al treilea an c`nd Festiva-lul de la Cannes g\zduie[te un aseme-nea eveniment – `n acest an pentruajutarea popula]iei din Haiti. Primaoar\ a f\cut-o `n 1984, c`nd a prezentatOnce Upon a Time in America de Ser-gio Leone, `n beneficiul InstitutuluiPasteur, iar a doua oar\ `n 1996, c`nda g\zduit o proiec]ie de binefacere cuAfinit\]ile elective de fra]ii Taviani,pentru reconstruc]ia Teatrului Fenicedin Vene]ia. {i pentru c\ am amintit defilmul lui Sergio Leone, s\ nu uit s\spun c\ el va fi prezentat `n acest an`n cadrul sec]iunii Cannes Classics [i c\la spectacolul de gal\ vor fi prezen]icei mai importan]i membri ai echipei –din p\cate, mai pu]in regizorul care amurit `n 1989: Robert De Niro, Eliza-beth McGovern, James Woods, Jenni-fer Connelly, precum [i Raffaella Leone,fiica lui Sergio Leone.

Jacques Audiard a dat unrateu

~nceputul festivalului a anun]at o edi-]ie sub cea de anul trecut. Nu au fostdoar filmele din prima zi plin\, 17 mai,dar [i b\nuiala c\ dou\ edi]ii foartebune nu pot veni una dup\ cealalt\.C`nd am intrat prima dat\ `n PalatulFestivalului m-au `nt`mpinat pe ecra-nele din hol imagini cu Jean Dujardinvorbind la conferin]a de pres\ a luiThe Artist. Am citit apoi ce a declaratun cump\r\tor din Marché care a spusc\ a v\zut de dinainte toate filmele dinCompeti]ia Oficial\ [i c\ edi]ia de anul\sta nu va fi cine [tie ce. Sper\m s\ se fi

`n[elat cel pu]in `n cazul lui Dup\ dea-luri. Eu s`nt nec\jit\ deocamdat\ c\ uncineast care `mi pl\cea, Jacques Au-diard, a dat un rateu. De rouille et d’os,adaptare a unor nuvele de Craig Da-vidson, e o melodram\ care ne arat\ cumse salveaz\ doi oameni care se `nt`l-nesc – o dresoare de balene uciga[edintr-un parc acvatic [i un b\rbat f\r\trecut, care lupt\ [i pentru bani, [i depl\cere, [i care are [i un copil de carenu se [tie apropia. Eroina sufer\ un ac-cident „de munc\“ [i i se amputeaz\picioarele, iar re`nt`lnirea cu b\rbatulcu mintea simpl\ o va ajuta pe ea s\ias\ din depresie [i s\ se `ndr\gosteas-c\, iar el, `n fine, va avea nevoie de alteveniment ca s\-[i dea seama c\ o iu-be[te. De rouille et d’os pare un filmf\cut de un fan nepriceput al lui Au-diard care ì folose[te marotele f\r\ ada logic\ [i ad`ncime personajelor, doarfilm`nd corpurile goale – s\n\toase [iciunge – `nfrunt`ndu-se sau acupl`n-du-se ([i cioturile picioarelor p`n\ ladisperare, dac\ tot permite tehnica).Nici m\car prezen]a lui Marion Cotillardnu salveaz\ filmul. Mai interesant eMystery de Lou Ye, care a deschis sec-]iunea Un Certain Regard. Lou Ye, c\-ruia autorit\]ile chineze nu i-au mai datvoie s\ fac\ film timp de cinci ani dup\Summer Palace (love story-ul dezinhi-bat plasat `n momentul Tienanmen [iprezentat la Cannes `n 2006), prezint\un portret inedit al Chinei de azi, undese pare c\ s`nt numeroase cazurile b\r-ba]ilor adulteri. Nu [tiu dac\ cenzuranu a v\zut `n aceast\ poveste o critic\adus\ mentalit\]ii occidentale pe carenoii `mbog\]i]i au preluat-o `mpreun\cu dorin]a de a face bani, de a schimbama[ina [i de a locui `n case mari. Cert ec\ filmul e interesant ca tablou socialf\r\ a fi prea interesant ca cinema.

Am mai v\zut p`n\ acum [i ParadiseLove de Ulrich Seidl, care mi-a pl\cutmai mult dec`t filmul s\u v\zut ultimaoar\ la Cannes, Import Export. De[i

Seidl `nc\ nu se ridic\ `n fic]iune la `n\l-]imea lui Hundstage, de ast\ dat\ `[i`ndulce[te armele [i, de[i continu\ s\nu arate mil\ pentru societatea `n caretr\ie[te, parc\ se mai umanizeaz\. Spuiasta nu neap\rat din poveste, c`t dinfelul `n care filmeaz\ corpul gol, su-praponderal al eroinei cincuagenareplecate din Austria `n Kenya pentru aface turism sexual. Cine pe cine p\c\-le[te?, te `ntrebi. Eroina nu caut\ sex,ea vrea pe cineva s\ se uite `n ochii ei[i s\-i citeasc\ inima... Ei bine, [i asta epe bani, iar `n Kenya comer]ul sexuale o industrie la fel de bine dezvoltat\ca turismul – ba mai mult, tr\ind de peurma lui. Cum aceasta e doar primaparte a unei trilogii ̀ n care, r`nd pe r`nd,trei membre ale unei aceleia[i familiidevin personaje principale, fanii luiSeidl n-au dec`t s\ stea lini[ti]i.


Fatih Akin, autorul documentarului Polluting Paradise, prezentat `n Selec]iaOficial\

David [i Brandon Cronenberg au venit la Cannes fiecare cu filmul lui: tat\l cu Cosmopolis, fiul cu Antiviral

DEBUT» 6

avanpremier\Unde s`nt eu `n toat\ povestea asta? a fost publicat prima oar\la Belgrad, sub titlul Moartea e un zvon neverificat, [ireprezint\ debutul literar al lui Emir Kusturica.

– Fragment –

Adesea, tr\geam cu urechea la ce vor-beau oamenii `n tramvai:

— Tito n-a pedepsit destul. D\-mi mieputerea pre] de cinci minute [i trans-form toat\ ]ara `ntr-un Goli otok!

„Ce popor minunat avem“, m\ g`n-deam eu. „Dac\ doresc cu to]ii s\ dom-neasc\ ordinea `n ]ar\, atunci de ceiubesc at`t versurile c`ntecului: Cine alt-minteri vorbe[te, \la minte [i hule[te[i-l vom pedepsi cìne[te!“.

~ntr-o zi, pe c`nd c`ntam la cor, am`ntrebat-o pe `nv\]\toare:

Dac\ tata crede c\ Tito nu e bun, ̀ n-seamn\ c\ minte [i hule[te?

Exact, mi-a r\spuns ea, dar cumtat\l t\u nu crede a[a ceva, totul e-n

regul\. Iar tu te afli aici ca s\ c`n]i, nuca s\ pui `ntreb\ri t`mpite!

Toat\ lumea a r`s de mine. DoarSnjezana Vidovic a r\mas serioas\.

Dintre revolu]ionarii care veneau s\ne viziteze acas\, cel mai cunoscut eraHajrudin Siba Krvavac, regizor al unorfilme despre lupta noastr\ popular\ deeliberare. Siba fusese pus la index pen-tru c\ declarase despre un anume Jo-va c\ era un om de treab\, de[i acestase afla deja la Goli otok. Cum nenea Si-ba era un domn, nu putea s-o dea la ̀ n-tors. La `nceput, nu b\nuia c\ p\rerealui despre calit\]ile umane ale tovar\-[ului Jova avea s\-l trimit\ direct lamunc\ silnic\.

— Nu au existat, `n istoria recent\,lag\re de munc\ silnic\ mai cumplite,declara tata.

~ntr-o zi, pe plaja din Zaostrog, eu[i Senka n-am [tiut ce s\ mai facemca s\-l `mpiedic\m s\ se certe cu unanume Braco, zis „munteanul“. Braco\sta ì ura pe ru[i [i i-a zv`rlit tatei:

— Voi \[tia, care ì iubi]i at`t peru[i, v-a[ fi str`ns pe to]i `ntr-un lag\r[i v-a[ fi expediat dup\ aia `n Rusia!{leaht\ de nemernici!

~ntr-o sear\, `n timp ce tata discu-ta cu Siba ̀ n sufragerie, m-am pref\cutdin nou c\ dorm. Canapeaua aceeadevenise rapid locul privilegiat deunde, cu ochii `nchi[i, `nv\]am marilelec]ii ale vie]ii [i ale istoriei. Mama aplecat s\ se culce. Nu-[i putea ascunde

bucuria c\ `l vedea pe tata acas\, [iasta se sim]ea dup\ voce:

— ~ncuie bine u[a, verific\ ma[inade g\tit, [i nu face]i prea mult zgomot!

Tata a destupat o sticl\ de riesling, a-tunci am [tiut c\ noaptea va fi lung\.

Toate astea o s\ se n\ruie `ntr-o bu-n\ zi, spunea el. Peste tot `n lume doc-torii [i avoca]ii tr\iesc `n vile, la noi epe dos: avoca]ii [i doctorii mucezesc labloc, `n vreme ce m`rlanii `[i constru-iesc vile. Nici ]\rani, nici muncitori. N-os\ mai dureze mai mult.

Tr\iasc\ Belvedere! i-a spus neneaSiba tatei.

Beau [i tata vorbea mai tot timpul.Nenea Siba t\cea sau `ncerca s\ schim-be subiectul de la politic\ spre cinema,dar f\r\ succes. Tata nu `nceta s\ deadin gur\, chiar [i c`nd se ducea s\ se u-[ureze. Striga tocmai din WC, iar vocealui, datorit\ ecoului din toalete, deve-nea mai solemn\:

Ce democra]ie, domnule! O aburea-l\! Nu exist\ nici o democra]ie aici, n-arecum s\ existe!

Ba exist\, Murat, sigur c\ exist\!Acolo unde te[chereaua-i goal\, nu e-

xist\ democra]ie, dragul meu Belvedere!~l priveam pe nenea Siba cum se ridi-

c\ de pe scaun [i arat\ spre lustr\, duc`n-du-[i un deget la gur\ [i `ncerc`nd printot soiul de gesturi de la distan]\ s\-lfac\ pe tata s\ nu-l mai ̀ njure pe tovar\-[ul Tito. Tata s-a `ntors `ncheindu-se laprohab, `n vreme ce Siba continua, prin

aceea[i pantomim\, s\-l avertizeze c\ar putea fi ascultat.

— Ni[te t`lhari [i ni[te criminali, astas`nt! Iar Tito e cel mai mare dintre ei! ainsistat tata.

Tata nu mi-a interzis niciodat\ s\-milas p\rul lung. Mama, `n schimb, spuneac\ p\rul trebuie tuns din motive de i-gien\. Ascultam Beatles [i Stones la ra-dio Luxemburg [i, b`]ìnd din cap, `mi`nchipuiam c\ p\rul mi se revars\ peumeri. Mai t`rziu, tata a f\cut un cre-dit [i ne-a cump\rat un pick-up [i ni[-te schiuri nautice. Schiurile au r\masmult\ vreme ̀ ntregi, ̀ ns\ pick-upul l-amstricat degrab\. Acul, nefiind de dia-mant, s-a rupt `n doi timpi [i trei mi[-c\ri. ~i ascultam mai ales pe cei de laStones. Sonoritatea lor aspr\ `mi pl\-cea mai mult dec`t cea din Michelle,„care era precum Tito“.

~ntr-o bun\ zi, m-am s\turat s-o `n-t`lnesc pe Snjezana `n pragul u[ii, eus\ strig „Bau!“, iar ea s\ fac\ „Ah!“. ~iauzisem pe cei mai mari povestind c\,`n pruni[tea de l`ng\ vechiul cimitir mu-sulman, b\rba]ii [i femeile `[i pip\iefundurile [i se frichinesc. Eram foartehot\r`t s\ m\ fac mare.

Mama se preg\tea s\-[i vizitezep\rin]ii:

— M\ `ntorc imediat, s\ nu ie[i lajoac\.

De cum a disp\rut Senka `n josulsc\rilor, [i apoi dup\ salc`m, am datfuga p`n\ `n curtea Snjezanei [i i-ampropus s\ vin\ s\ facem exerci]ii dematematic\.

— Unde-s ai t\i? m-a `ntrebat ea,sosind la mine cu caietul `n m`n\.

C`nd a v\zut c\ s`nt singur, a vrutimediat s\ se ̀ ntoarc\ acas\. Am pus undisc cu Stones [i Snjezana n-a pututrezista vocii lui Mick Jagger – c\ruia ìspuneam Manitu Bot Mare. M-am puspe dansat twist, `nec`ndu-m\ cu fu-mul primei mele ]ig\ri. V\l\tucii dintutunul negru [i tare m\ ardeau pe g`t.Era o ]igar\ Her]egovina f\r\ filtru,dintr-un pachet al mamei.

Snjezana s-a proptit `n fa]a mea,]intuindu-m\ cu ni[te ochi de hipnoti-zator de b`lci. Am r\mas paralizat, `ntimp ce ea a `nceput s\ danseze cu o a-semenea repeziciune, `nc`t ochii auprins s\ mi se `nv`rt\ ca ni[te bile deflipper. Mestecam gum\ [i m-am a-pucat din nou s\ dansez, aplec`ndu-m\spre ea a[a cum v\zusem la veri[oare-le mele Aida [i Sabina. A r`s, a accep-tat jocul [i a `naintat spre mine. C`nderam pe punctul s\ facem schimb dechewing-gum, m-am `ncumetat:

— }i-ar pl\cea s\ ne frichinim?S-a oprit brusc [i a ̀ nchis pick-upul.

Sim]eam c\ se petrece ceva neobi[nuit.— I-am auzit pe cei mari zic`nd c\ e

foarte u[or [i tare pl\cut, am `ncercateu s\-i explic. Ne apropiem coapsele[i ne iubim.

Snjezana mi-a sc\pat o palm\ stra[-nic\, [i-a luat caietul [i a ie[it tr`ntindu[a.

Timpul trecea [i eu tot nu-l v\zusempe Tito. Doar `n poze. {i `n vis. P`n\ `nziua c`nd la noi `n clas\ s-a r\sp`nditvestea: „Mìne vine Tito la Sarajevo“.

Era o zi rece [i ce]oas\ de noiem-brie. Noi, elevii [colii primare HasanKikic, am fost du[i s\-l `nt`mpin\m peTito. Am fost repartiza]i `n cartierulMarijin Dvor, `n preajma unei bisericicre[tine construite `n stil neo-roman.~n ]ara noastr\ nu existau clase socia-le, oamenii nu erau `mp\r]i]i `n s\raci[i boga]i. La noi existau categorisirioriginale – `mpotriva c\rora tata o-bi[nuia s\ tune [i s\ fulgere –, carec\p\taser\ putere de lege. Dac\, pen-tru a-l primi pe tovar\[ul Tito, i se atri-buia unei [coli un loc `n centrul ora-[ului, pe strada care, evident, ì purtanumele – [i exista c`te una `n fiecareora[ –, atunci era limpede c\ e vorbadespre {coala cea bun\. Dac\, ̀ n schimb,era repartizat\ la periferie – cum afost cazul [colii mele –, atunci [coalaasta nu era bun\.

Cu mìnile `nghe]ate, le `mpingeampe fete, le tr\geam de p\r, ne buluceamca ni[te pu[ti ce eram. O c\utam dinpriviri pe Snjezana, care era un fel deTito al meu. Nu-mi mai era ru[ine.M\ sim]eam gata s\ discut cu ea toa-te problemele care ap\ruser\ `n rela-]ia noastr\. ~nv\]\toarea, care n\zuias\ devin\ directoarea [colii, a f\cut `na[a fel `nc`t noi, cei din clasa mea, s\ajungem primii `n locul care ne fuseserezervat. Prin urmare, am fost cei din-tì care s-au aliniat. O tr\geam de co-di]e pe Amra, care [i le `mpletise ca pecovrigii brutarului Kesic. C`nd i-am zisc\ ar\ta ca o fat\ de brutar, mi-a r\spuns:

— Tata e ziarist. Nu din \la care vin-de ziare, ci care le scrie.

Chiar atunci, a trecut pe l`ng\ noiclasa I D. Snjezana Vidovic m-a v\zuttr\g`nd-o de p\r pe Amra. M-a privitcu un mic sur`s piezi[ [i, de la distan]\,mi s-a p\rut c\ a morm\it ceva `naintes\ se piard\ `n mul]ime. A[ fi pariatc\ mi-a spus „Te iubesc“, dar nu eramfoarte sigur. V`ntul sufla puternic `nziua aceea, de[i poate nu era dec`t op\rere. Mai t`rziu a `nceput s\ plou\,apoi ploaia s-a preschimbat `n lapovi-]\, dup\ care a devenit bine cunoscutaburni]\ tipic\ Sarajevo-ului.

Dintr-odat\, tensiunea provocat\de iminenta apari]ie a lui Tito a maisporit cu o treapt\. ~n fa]a noastr\ s-aivit un [ir de Mercedesuri negre, zb`r-nìnd [i `mpro[c`ndu-ne cu ap\. N\u-cit, m\ `nv`rteam `n toate direc]iile,`n vreme ce mul]imea saluta cu ges-turi largi [i aplauda.

— Da’ Tito unde e? am `ntrebat-ope ̀ nv\]\toare. Mi-a dat o scatoalc\ pes-te cap.

www.suplimentuldecultura.ro

Emir Kusturica – Unde s`nteu `n toat\ povestea asta?

Emir Kusturica s-a n\scut `n 1954,la Sarajevo, unde [i-a petrecutcopil\ria [i adolescen]a. ~n 1978, aabsolvit Academia de ArteFrumoase din Praga (celebra FAMU)[i a devenit `n scurt timp unuldintre cei mai aprecia]i regizoris`rbi. Este cunoscut publiculuidatorit\ filmelor sale: Ce mai [tii deDolly Bell? (1981), Tata `n c\l\toriede afaceri (1985), Vremea ]iganilor(1988), Arizona Dream (1993),Underground (1995), Pisica alb\,pisica neagr\ (1998), Via]a e unmiracol (2004), Promisiunea(2007). A fost premiat cu Leul deAur la Festivalul de Film de laVene]ia [i de dou\ ori cu Palmed’Or la Festivalul de Film de laCannes. De asemenea, din 1999,de la lansarea albumului muzicalUnza Unza Time, face turneeinterna]ionale `mpreun\ cu trupasa, The No Smoking Orchestra.

AUTORUL

„Suplimentul de cultur\“public\ `n avanpremier\un fragment din volumulUnde s`nt eu `n toat\povestea asta? de EmirKusturica, care va ap\rea`n cur`nd, `n colec]ia„Biblioteca Polirom.Proz\ XXI“, `n traducerealui Daniel Nicolescu [i alui Dan Radu St\nescu.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 356 » 19-25 mai 2012

— Acolo, netotule, nu-l vezi? a [op-tit ea, cu ochii `mp\ienjeni]i.

~nv\]\toarea mea era furioas\ c\ i-ampus o `ntrebare at`t de neghioab\ exact`n momentul `n care adora]ia ei atin-gea apogeul. M-am ridicat zadarnicpe v`rfurile picioarelor, `ncerc`nd s\-lz\resc pe pe mare[alul Iosip Broz Ti-to, dar ma[ina lui tocmai disp\ruse `ndirec]ia Bascarsija. Iat\ cum, pentru ̀ n-t`ia oar\, nu l-am v\zut pe Tito.

La scurt\ vreme dup\ aceea, colo-nelul Vidovic, care avea spr`nceneleca o strea[in\ de tabl\, a primit un or-din de deplasare `n Slovenia. {i primamea iubire, Snjezana Vidovic, a r\mas,a[a cum se spunea `n cartierul Gorica,o iubire ne`mplinit\.

Vizita la m\tu[a Biba [i c\l\toria cutrenul p`n\ la Var[ovia n-au fost doarprima mea expedi]ie dincolo de grani-]ele Iugoslaviei. Traseul a constituitel `nsu[i un mare spectacol, ale c\ruiscene, v\zute prin fereastra compar-timentului, se rezumau la numeroaseintr\ri [i ie[iri din tuneluri. Lumina [i`ntunericul, visul [i realitatea, via]a [imoartea.

— G`nde[ti prea mult pentru v`rstata! mi-a spus mama c`nd i-am `mp\r-t\[it aceste impresii.

P`n\ la urm\, m-am sim]it at`t de o-bosit tot privind lupta dintre `ntuneric[i lumin\, `nc`t mama, ca s\ adorm [is\ m\ pot odihni, m-a suit `n plasa pen-tru bagaje, `n locul valizei. A[a am a-juns la Var[ovia, culcat `n plasa pentrubagaje, deasupra banchetei, `n timpce mama mo]\ia, sprijinit\ de valizape care o a[ezase pe genunchi.

M\tu[a Biba era mai mult dec`t osor\ pentru tata. R\m\sese cea maiinfluent\ persoan\ din via]a lui. O ur-mase `n tab\ra partizanilor, iar dup\r\zboi continuase s\ fie steaua lui c\-l\uzitoare. F\cuse tot soiul de chefuriprin cafenelele din Belgrad `mpreun\cu primul so] al Bibei, Slavko Komari-ca, [i nu se putuse niciodat\ obi[nui cuideea celui de-al doilea mariaj al ei,cu Ljubomir Rajnvajn. Din prima c\s\-torie, m\tu[a mea avusese o fat\, Sla-venka. Divor]aser\ de comun acord du-p\ ̀ ntoarcerea de la Berna, unde Slavkofusese consul, [i r\m\seser\ prieteni.Slavko era un b\rbat bine [i se spuneac\ pu]ine femei izbutiser\ s\-i reziste.La `ntoarcerea din Elve]ia, i-au pus `nc`rc\ nu [tiu ce afacere financiar\.

— De fapt, asta s-a-nt`mplat pentruc\ a refuzat s\ renege Maica Rusie. Dinpunct de vedere administrativ, nu pu-teau s\-l trimit\ la Goli otok, precizatata, sus]in`nd c\ toat\ aceast\ aface-re fusese aranjat\.

~n doi timpi [i trei mi[c\ri, Komaricaa fost dat afar\ din Partidul Comunist.Dac\ n-ar fi fost croat, cu siguran]\ arfi sf`r[it `n pu[c\rie.

Cea mai mare bucurie a m\tu[ii Bi-ba era nu doar s\-[i primeasc\ rudeleapropiate, ci [i s\ g\zduiasc\ necunos-cu]i. Ca majoritatea celor proveni]i dinmediul nostru, adora s\-[i cheltuiasc\banii pentru cei din jur, ar\t`nd astfelc`t e de generoas\.

— S\ primeasc\ oaspe]i [i s\-i ome-neasc\ reprezint\ pentru sora mea ohran\ psihologic\, ne explica tata con-duc`ndu-ne la gar\, pe mama [i pemine, pentru lunga noastr\ c\l\torie

`n Polonia, unde noul so] al m\tu[ii me-le, Ljubomir Rajnvajn, era ziarist, cores-pondent al agen]iei oficiale de pres\iugoslave Tanjug la Var[ovia.

Unchiul Ljubomir, a c\rui familieera originar\ din Austria, se l\uda c\avusese un bunic maestru de ceremo-nii la curtea regelui muntenegrean Ni-kola, `n Cetinje.

— E o scorneal\, era buc\tar la curte,nu maestru de ceremonii! Doamne,ce-i place lui Ljubomir \sta al meu s\`nfloreasc\ lucrurile! spunea m\tu[aBiba ca s\ justifice prezentarea minci-noas\ a neamului Rajnvajn.

Ne-am instalat `n apartamentul lordin Var[ovia. M\tu[a ciripea de `nc`n-tare, iar Rajnvajn avea mare grij\, fiec\ se uita cineva la el, fie c\ nu, s\ par\rafinat. Parfumul apei sale de coloniemi-a r\mas pe veci `ntip\rit `n memo-ria olfactiv\. R`dea ̀ n gura mare, cu unhohot contagios. Dac\ r`g`ia la mas\,omagiind astfel, precum romanii, de-licioasele bucate ale so]iei sale, chiar[i atunci, tot mirosul coloniei era maiputernic [i mai persistent. Cu must\-]ile lui bine aranjate din foarfec\, cupiept\n\tura impecabil\, p\rea el `n-su[i maestrul de ceremonii al unei cur]iregale.

Singurul lucru care m\ incita maitare dec`t persoana unchiului meu eraun aparat numit „teleimprimator“. Aceas-t\ ma[in\rie miraculoas\ era capabil\

s\ trimit\ scrisori de la Var[ovia la Bel-grad. Din motive de securitate, unchiulnu-mi `ng\duia s\ fiu de fa]\ `n mo-mentul `n care `[i expedia textele, nicim\car s\ fiu prezent atunci c`nd ma-[ina era `n func]iune.

~ntr-o zi, am stat ca un c\]elu[ `nfa]a `nc\perii unde lucra Rajnvajn, a[-tept`nd s\-[i ispr\veasc\ de trimis me-sajele la Belgrad, fiindc\ `mi promi-sese c\ m\ duce la un mare magazinde juc\rii. Expedierea textului a du-rat ceva vreme, a[a `nc`t, tot scrut`nddunga de lumin\ de sub u[a biroului,am adormit chiar pe podea. P`n\ laurm\, unchiul Ljubomir a trebuit s\mearg\ la un meci de tenis neprev\-zut cu ambasadorul Fran]ei la Var-[ovia, a[a c\ m\tu[a Biba a fost ceacare i-a `ndeplinit promisiunea [i m-adus la magazinul de juc\rii.

C`nd am v\zut miile de p\pu[i, tre-nule]ele [i avioanele expuse `n raioa-nele celor patru etaje ale celui mai maremagazin de juc\rii din Var[ovia, erac`t pe ce s\ le[in.

— Dragul meu, ce vrei s\-]i cump\r?m-a ̀ ntrebat m\tu[a. Iar eu, cu gura c\s-cat\, am sim]it c\ m\ r\zg`ndesc. ~nciuda recomand\rilor mamei [i a bune-lor mele inten]ii de a r\m`ne modest,am exclamat:

— Totul, m\tu[\! Vreau s\-mi cum-peri totul!

Traducere de Daniel Nicolescu

Emir Kusturica a fost premiat cu Leul de Aur la Festivalul deFilm de la Vene]ia [i de dou\ ori cu Palme d’Or la Festivalul deFilm de la Cannes.

PREMII7 «

avanpremier\


Publicat prima oar\la Belgrad, `noctombrie2010, subtitlul Moarteae un zvonneverificat,volumul Undes`nt eu `ntoat\povesteaasta?reprezint\debutul literaral lui EmirKusturica.Cartea`ndr\gituluiregizordeap\n\ opoveste ceporne[te dinvremurile de[coal\, c`ndIuri Gagarinzbura primaoar\ `n spa]iu,traverseaz\tragediadestr\m\riiIugoslaviei [i ar\zboiului dinBosnia-Her-]egovina [iajunge p`n\ `n ziua deazi, la prietenia cu celebrul star hollywoodian Johnny Depp [i laexpatrierea `n Fran]a. Cele mai fascinante s`nt divaga]iile, care cuprind, dedata aceasta `n scris, `ntr-un stil deosebit de plastic [i antrenant,minunatele imagini cu care s`ntem deja familiariza]i din filmele sale:pove[tile nebune[ti din Balcani, personajele sentimentale, uneori grote[ti,`ns\ debord`nd de via]\.

CARTEA


„Am fost [i s`nt total neserios c`nd vine vorba de textele mele.C`nd vine vorba despre structura, ritmul, unicitatea lor. Nu (m\)pot teoretiza pe dup\ gard, vorba aceea. Nu m\ intereseaz\. M\amuz, at`ta tot.“

» 8

interviuINTERVIU CUDAN COMAN

Interviu realizat de Elena Vl\d\reanu

C`nd ]i-am scris s\ te ̀ ntreb dac\ vreis\ facem acest interviu am fost c`t pece s\ adaug „interviu serios“, darm-am ab]inut. Timp de mai mul]iani ]i-ai cultivat o anumit\ neserio-zitate – dac\ sun\ prea tare, `mi cerscuze, nu g\sesc un alt cuv`nt maipotrivit. De exemplu, c`nd erai in-vitat s\ cite[ti, citeai unul [i acela[ipoem care ̀ ncepea a[a: „tulbur pes-te m\sur\. nu cunosc pe nimeni cares\-mi reziste“. De ce dintre toateposturile artistice ai ales-o tocmaipe aceasta?

Nu m-am g`ndit niciodat\ a[a la lucru-rile astea. S\ ai strategii de func]ionare`ntr-o lume literar\ ca a noastr\ mi separe total lipsit de miz\. Dup\ cum omiz\ mult prea mic\ mi se pare orice alt-ceva `n afara c\r]ii deja scrise. La ce buns-o mai explici? Trebuie spus totul aco-lo, `ntre paginile alea. Restul e inutil.

Da, inutil. {tii prea bine, Elena, numult dup\ ce ai terminat de scris totulpare o cacealma. Un e[ec f\r\ margini.Cu at`t mai greu de suportat c`nd e vor-ba de o carte gata tip\rit\. Nu-]i mai vi-ne s\ re-cite[ti ce-ai scris. Sau, dac\ ofaci, ]i se pare, `n cel mai bun caz, inco-erent. Mie, unul, a[a mi se `nt`mpl\. Deaceea, la lecturile publice, de exemplu,prefer s\ citesc ceva foarte scurt, poemulacela de exemplu – `l alegeam mereupentru c\-i f\cea pe oameni s\ chico-teasc\. S\ schimbe priviri. S\ r`d\. P\i[i-atunci, dac\ abia suport s\-mi maicitesc versurile, de ce accept s\ mai par-ticip la astfel de `nt`lniri? E cum nu sepoate mai simplu: da, textele mele (`mi)s`nt insuportabile, dar e o mare bucuries\ po]i asculta poemele celorlal]i. Astam\ ̀ nc`nt\. Admir f\r\ ezitare ori de c`-te ori am ocazia. Astfel de lucruri nu serateaz\, de aia accept. Poemele tale lepo]i rata, dar pe ale altora nici g`nd.Pentru c\ aduc pl\cere. Marea bucuriepe care ]i-o aduce scrisul altora, neferi-cirea aia patetic\ pe care ]i-o aduce pro-priul scris. Dar asta se [tie de mult...

E adev\rat, ai denumit-o bine, cred c\despre neseriozitate e vorba. Dar cumpo]i s\ r\mì serios c`nd te laud\ cineva?C\r]ile mele de poezie au avut parte (ceghinion!) de foarte multe laude. Cum s\reac]ionezi la a[a ceva? Eu, unul, n-amputut dec`t s\ `ncerc eschivarea. La in-terviuri am r\spuns `n doi peri, la dis-cu]iile serioase am `nceput s\ bagateli-zez ce-am f\cut. Da, am fost [i s`nt totalneserios c`nd vine vorba de textele me-le. C`nd vine vorba despre structura,ritmul, unicitatea lor. Nu (m\) pot

teoretiza pe dup\ gard, vorba aceea. Num\ intereseaz\. M\ amuz, at`ta tot. Nu[i c`nd scriu, atunci e altceva. Cu totulaltceva. Combina]ie la limit\ de pl\ce-re pur\, spaim\ violent\, delir [i for]\.Teribila for]\ pe care o simt c`nd scriupoezie. Nu m-am v\zut niciodat\ dinafar\ ̀ n timp ce scriu, dar s`nt convins c\dep\[esc opt metri `n `n\l]ime [i c\ a-tunci c`nt\resc mai bine de zece tone,iar lumina din cap dep\[e[te cu multcapul acela de b\rbat t`n\r aplecat dea-supra unei h`rtii.

E mult mai u[or s\ reac]ionezi la cri-ticile negative. Cei care scriu a[a despretine n-au `n]eles nimic. N-au citit atent.Au ei oamenii lor pe care vor s\-i aduc\`n fa]\. Jocuri, coterii.

Cum s\ r\mì serios ̀ n situa]ia asta??

Primul t\u roman, intitulat chiar Ire-zistibil, ̀ n zona poemului amintit maisus, avea [i un rol hagiografic: zugr\-vea (o parte din) via]a unui scriitorirezistibil, Dan Coman bine`n]eles.Cum a `nceput acest r\sf\] egolatru?

~mi amintesc o ̀ nt`mplare de acum mul]i,oho, c`t de mul]i ani! – cred c\ una din-tre primele d\]i c`nd l-am ̀ nt`lnit pe IonMure[an. Eram la N\s\ud, `ndr\gos-tit lulea de fata directorului de la Casaor\[eneasc\ de cultur\, scriind zecepoezii pe zi, b`nd sucuri de la Tec, ne-`n]eleg`nd nimic din ce mi se `nt`mpl\.Acolo, `ntr-o s\li]\ a Casei de cultur\,Mure[an fusese invitat la o lectur\.Dup\ citit, tradi]ionala parte a doua –masa [i dansul. Nu mult dup\ aperi-tiv (sau o fi fost dup\ sup\?), Muri s-aapucat s\ recite. Hai s\ vedem dac\ghice[ti despre ce e vorba `n poeziaasta, f\cea el c\tre director. {i, ridi-c`ndu-se de pe scaun [i b\l\ng\nin-du-se, `ncepea s\ recite. P\i asta, clar,e o poezie de jale, zicea sigur pe sinedirectorul dup\ ce poetul termina deinterpretat c`te un superb poem dedragoste. }in minte c\ ore `n [ir dup\unul dintre poemele astea (p`n\ multdup\ friptur\) Mure[an a `ncercat s\-lconving\, lu`nd vers cu vers, metafo-r\ cu metafor\, c\ e vorba de dragosteacolo, nicidecum de jale. Vezi, ziceac`nd epuiza toate argumentele, acumte-ai l\murit c\ e despre iubire? Direc-torul se `ntorcea spre mine: „M\, tuce zici?“. „P\i, cam de dragoste, nu?“,ziceam timorat, l\s`nd-o de m`n\ pefata lui care chicotea. „Hai, Mure[ane,mai cite[te-l o dat\“, f\cea directorul. {ila cap\t: „M\, voi, poe]ii, habar n-ave]idespre ce scrie]i! P\i asta e clar o poe-zie de jale, cum naiba nu v\ da]i seama?“.

A[a am p\]it [i eu cu Irezistibil. Untext despre limite, despre neputin]\,despre e[ecul poeziei, al propriei po-ezii. Despre cum speri din tot sufletul

„C`nd scriu e altceva. Combina]iela limit\ de pl\cere pur\, spaim\violent\, delir [i for]\“


Dan Coman. Recunosc, cum i-am spus[i lui de altfel (vezi mai jos), aveam mariemo]ii cu interviul acesta. Pentru c\,`ntr-adev\r, [tiam [i eu interviuri cu„r\spunsuri `n doi peri“, pentru c\ nu esimplu s\-]i intervievezi colegii, mai alesdac\ ì admiri. ~mi amintesc bucuria [i

emo]ia cu care am citit, acum – o,Doamne! – deja cred c\ vreo zece sauaproape zece ani, Anul c`rti]ei galbene.Cam a[a [i acum, c`nd oricum nu maicitesc at`t de mult, c`nd aproape nu maiies din cas\ [i nu mai v\d oameni, cuParohia.

LIMITE9 «

interviu„Singurele limite de care (trebuie s\) ]in cont atunci c`nd scrius`nt limitele min]ii mele. Care, ciudat, cu fiecare nou\ carte, `nloc s\ se l\rgeasc\, se `ngusteaz\ tot mai mult.“

ca scrisul s\ fie salvarea – [i cum ajungis\ `n]elegi c\ scrisul nu salveaz\ abso-lut nimic. O carte c\reia i-am zis roman,dar care e un mic manual de utilizare ascrisului. Propriul meu ghid prin c\r]i-le mele. Cred c\ orice se poate spunedespre textul acela, numai c\ e un r\sf\]egolatru nu. Dar n-o s\ fac nicidecum caMuri atunci, la N\s\ud. N-o s\ mai `n-cerc s\ explic.

~n Irezistibil ai plasat cu bun\ [tiin]\personaje reale [i plauzibile `n situa-]ii uneori neverosimile, cum este re-la]ia irezistibilului Dan Coman cuZinke, administratora centrului dereziden]\ de la Akademie SchlossSolitude din Stuttgart. Am observat[i c\ ai schimbat numele (unor) per-soane(lor) reale. Care au fost limi-tele de care ai ]inut cont?

Singurele limite de care (trebuie s\)]in cont atunci c`nd scriu s`nt limitelemin]ii mele. Care, ciudat, cu fiecare no-u\ carte, `n loc s\ se l\rgeasc\, se `n-gusteaz\ tot mai mult. Irezistibil e, `nfond, o confesiune. {i confesiunile scotla iveal\ lucruri greu de suportat alt-fel dec`t `n c\r]i.

Irezistibil a fost scris ̀ n Germania, ̀ ntimpul reziden]ei de la AkademieSchloss Solitude, unde aveai de g`nds\ scrii poezie. Cum ai ajuns la proz\?

S`nt un mare admirator al prozatorilor.M\ uime[te [i m\ `nc`nt\ mereu capa-citatea asta extraordinar\ a lor de aspune pove[ti, de a face oamenii s\ semi[te, de a stinge (c`nd [i cum trebu-ie) o lumin\ ̀ ntr-o camer\. N-a[ puteas\ fac a[a ceva. N-am instrumentelenecesare. Nu v\d. N-am r\bdare s\duc r`ndul p`n\ la cap\tul paginii. Pemine m\ intereseaz\ sincopa. Ceeace nu trebuie spus. Partea de mijloc a`ntunericului. De aceea cred c\ n-amajuns la proz\. A[ vrea eu, dar mi-eimposibil. Irezistibil [i Parohia s`nt,pentru mine, texte intermediare, unabsolut necesar exerci]iu ca s\-mi re-vin, s\ ajung iar `n zonele acelea tul-buri ale poeziei.

Citit dup\ Irezistibil, Parohia esteun text mult mai simplu, mai curat,mai proasp\t. Dup\ cosmopolitismuldin Irezistibil, Parohia e un text a-proape bucolic. De ce ai ales un sat

pentru `nt`mpl\rile din acest aldoilea roman?

P`n\ la 25 de ani am tr\it `ntr-un sat,n-aveam unde altundeva s\ plasez oasemenea parohie. De fapt, m-am g`ndits\ scriu un mic eseu despre dragoste [idespre manifest\rile ei `n mediul ruralromânesc de la `nceputul anilor ’70. Cum`ns\ n-am inteligen]a necesar\ ca s\scriu eseuri, am organizat totul `n micitexte difuze, un fel de fragmente `n-guste c`t o uli]\, fragile ca un gard din dra-ni]\ [i moi ca o burt\ de cal obosit.

~n Irezistibil era descris\ `n detaliu o`nmorm`ntare. E drept c\ la un mo-ment dat se afunda `n suprarealism,dar p`n\ la un punct era foarte veri-dic\. ~n Parohia exist\ o nunt\, la fel,descris\ detaliat. De ce ai ]inut s\ aiaceste momente `n cele dou\ c\r]i?{tim c\, de exemplu, cinematografiaromâneasc\ a mizat mult pe exo-tismul celor dou\ rituri.

Nu m-au interesat deloc riturile. Expu-nerea lor. Exotismul lor. S`nt ̀ nc\ un omviu, iar printre multele lucruri care mar-cheaz\ un om viu se afl\ [i cele dou\.{i-ntre cele dou\ se afl\ o mare `ntin-dere de cafea pe care cine e destul deinteresat o poate atinge pre] de c`tevasecunde.

~n topurile literare de acum c`]iva anierai deseori men]ionat ca fiind cel maiimportant poet român din noua gene-ra]ie. Ultimele dou\ c\r]i ale tale s`ntde proz\. Mai mult, Irezistibil este [idespre poezie sau, mai degrab\, de-spre e[ecul poeziei. Cum te raportezi`n momentul de fa]\ la poezie?

Dintre toate formele scrisului, poezia mise pare, vorba lui Naum, floare la ureche.E singura care m\ mul]ume[te. Singurade care m\ pot apropia cu adev\rat.Cea mai mare bucurie pe care mi-o poa-te aduce gestul acela at`t de deplasat –de a m\ apleca `nc\ de la 4 diminea]adeasupra unei h`rtii.

Cum a fost debutul?

Am avut mare noroc. Am trimis manu-scrisul la concursul Aurel Dumitra[cu,am c`[tigat. A fost publicat\ cartea. Am`nceput s\ citesc tot mai des revisteleliterare. Am aflat de la televizor c\ amprimit premiul USR. M-am `mprietenitcu oameni minuna]i.


Exist\ o legend\, cum c\ scrii doar `ntre 4.00 [i 7.00 di-minea]a. E[ti at`t de disciplinat c`nd vine vorba de literatur\?

S`nt foarte disciplinat, da. Adic\ port mereu `n geant\un caiet [i-un pix, o carte de poezie [i m\car un pachetde ]ig\ri rezerv\ – iar asta e singura disciplin\ a scrisuluipe care o cunosc. Lucrurile se schimb\, e drept, dar ce e`n geant\ – nu. De exemplu, c\r]ile de poezie le-am scrisnoaptea. Pe atunci aveam vreme berechet s\ dorm adoua zi, s\-mi revin. Odat\ cu apari]ia copiilor `ns\,totul s-a schimbat radical. Abia mai apuc s\ termin despus povestea de sear\. Oboseal\, o tot mai lung\oboseal\. Deh, peste zi alerg\tur\, c`ntece, ]op\ituri,]inut\ serioas\ la [coal\, z`mbete oficiale, mimarea a felde fel de interese... Pun ceasul s\ sune la 4, da, `nfiecare diminea]\. Fac repede cafea, dau perdeaua la oparte, m\ uit pe geam. Nu m\ trezesc musai ca s\ scriu.Mai degrab\ ca s\ pot fuma `n lini[te. S\ m\ g`ndesc laprietenii mei, `mpr\[tia]i care-cum. S\ verific lucruriledin geant\.

Cafeaua este una dintre temele-feti[ ale scrisului t\u. Ce estecu aceast\ cafea? Ai vreo re]et\ secret\?

Nu debutasem, nu-l cunoscusem `nc\ pe Iustin Pan]a,dar am dat de Familia [i echilibrul indiferent. Pe ultimacopert\ – o poz\ cu Iustin, evident `ntr-o diminea]\, numult dup\ trezire, cu o cea[c\ mare de cafea `n m`n\.Fotografia asta a declan[at totul. La noi `n cas\, peatunci, nu se bea cafea. Nu [tiam cum se prepar\, c`telinguri]e trebuie puse `n apa din ibric. Nesul nu-mipl\cea. ~ncet-`ncet am `naintat tot mai mult `n lichidulacesta minunat. Am `nceput s\ `nv\]. Mereu cu Iustindin poza aceea `n minte.

Singura re]et\ pe care o cunosc e c\ `ntotdeaunaprima cafea a zilei (una, dou\ sau mai multe ce[ti) o beisingur.

~n Parohia, la finalul meselor se serve[te fosfarin. Ce este fos-farinul? Un medicament?

Cine are acum `n jur de 35 de ani n-are cum s\ nu-[iaminteasc\: cea mai bun\ budinc\ din lume. Fosfarin.

Nu se g\sea dec`t la farmacie, nu se prepara dec`ts`mb\ta – [i se m`nca obligatoriu `nainte de„Teleenciclopedia“. Habar n-am dac\ era medicamentsau nu, [tiu doar c\ de atunci nici o budinc\ n-a maifost `ndeajuns de bun\ ca s-o concureze. Luam bolul [im`ncam `ncet, c`t puteam eu de `ncet, sper`nd s\ nu semai termine niciodat\. A[a am sperat [i cu poezia, [i cuentuziasmul, [i cudragostea. A[a o s\dispar\ [i ele, penesim]ite, caFosfarinul.

„PORT MEREU ~N GEANT| UN CAIET {I-UN PIX“

C. Rogozanu: „Vinde c\r]i `n avans cu milioane de dolari, esus]inut de o industrie puternic\ [i de cititori care vor pove[tidespre via]a imediat `nconjur\toare. Ar fi de f\cut `n Româniaastfel de pove[ti? Milioane“.

MALCOLMGLADWELL

» 10

printre r`nduri

Dup\ dou\ s\pt\m`ni de retragere`n b`rlog v\d c\ mi-aa revenit tonul [itonusul pentru rubric\. Am redesco-perit, fiindc\ am ]inut mor]i[, un mal-d\r de motive pentru `ntremat bietulsuflet. Unele au fost mici c`t o scam\,altele, de-a dreptul dolofane. Iat\c`teva, la categoria „ce bucurii maipoate avea un profesor?“. Dar unelev? Ca prof, o jubila]ie c`t casa amavut c`nd l-am ochit pe Alex de lamasteratul de jurnalism. E de[tept,setos de cultur\ [i pus pe fapte mari.Calit\]ile astea le au [i alte colegede-ale lui. Dar el mai are ceva `n plus:scrie proz\ bun\. Alexandru Condra-che are 23 de ani [i o s\ debutezepeste c`teva zile `n „Orizont“. S-a n\s-cut la Tecuci, dar se simte b\n\]eanpentru c\ locuie[te de oarece vremela Jimbolia, a absolvit filosofia [i se`ndreapt\ glon] spre un doctorat `nliteratur\. A[a c\ mi-am mai ogoitdezn\dejdile didactice [i, pentru anu [tiu c`ta oar\, mi-am zis c\ n-os\ depun armele ca profesor.

Dac\ ar fi s\ trec de cealalt\ partea baricadei, chiar asear\ am fost dinnou elev, fiindc\ am serbat `nt`lnireade nu spun c`]i ani de la terminarealiceului. R`ndurile s-au mai r\rit, dinsimplul motiv c\ unii colegi s-au dusde tot, al]ii s`nt bolnavi, al]ii, foartenec\ji]i. N-a mai fost nici veselia deodinioar\, dar catalogul tot l-a strigatdraga noastr\ profesoar\ de român\[i a spus fiecare din noi ce a crezut decuviin]\, cu un fel de r`su-pl`nsu `ntexte [i-n priviri. C`nd mi-a venit r`ndul,am scos cartea Prozac. 101 re]ete pen-tru bucurie [i le-am citit un pic din cescriam despre `nt`lnirea noastr\ deacum cinci ani. {i, exact ca atunci, amzis, cople[it\ de emo]ie, c\, al\turide ei to]i, m\ simt mereu ca `ntr-oarc\ bun\, care o s\ ne poarte `nsiguran]\ p`n\ la ultimul mal.

Ceva asem\n\tor am sim]it [i s`m-b\t\ spre sear\ c`nd, printre copaci`nmiresma]i [i tufe pline de flori, am

luat-o pe jos, spre strada unde am co-pil\rit, ]in`ndu-l pe Kenzel de coarne.Kenzel \sta e bicicleta slovac\ primit\cadou acum doi ani, care `mi aduceinstant bucuria c`nd face clinc-clinc [ipornim `n galop. Doar c\ acum e cam`n]epenit [i cu ambele ro]i dezumfla-te. Fiindc\ [tiam de la un prieten c\l`ng\ fostul birt Calu b\lan e un ate-lier unde un mo[ulic\ ager [i neobositrepar\ orice velo, am zis s\-mi `ncercnorocul. Surpriz\: la repara]ii era di-tai coada. A[a c\, f\r\ s\-[i ridice pri-virea de pe o roat\, mo[uleanul mi-azis scurt s\ vin luni. Am `nceput s\ m\milogesc [i s\-i umblu la cutia de vi-teze: cum c\ am venit tocmai de lacap\tul ora[ului, `ntr-at`t de mare ì efaima, cum c\ prin atelierul lui m\jucam c`nd eram copil, fiind dinvecini [.c.l. S-a oprit din lucru, m-ascrutat [i a zis c\ vrea s\ m\ verificedac\ [tiu cine unde a stat. {i m-aluat cas\ de cas\, num\r dup\ num\r.C`nd a ajuns la str. Ion Vasi 5, s-a ri-dicat de pe sc\unel, s-a apropiat, m-aprivit lung [i a dat verdictul: „m\i, tue[ti Andi de la 13, din clasa lu doam-na Arhire”. Dup\ ce l-am privit [i eulung, l-am recunoscut pe micul Popadin clasa paralel\. Logic, toate repa-ra]iile s-au oprit pentru zece minute,iar bicicli[tii de la coad\ s-au `nduio[at[i n-au c`rìt nimic. Apoi, `ntr-o clip\Kenzel a fost ca nou [i m-am `ntorsacas\ c\lare, `n zbor, `n triumf, `nextaz, ca amazoana Hipolita, desprecare tocmai scriu.

Mai vre]i un exemplu? Tot un fel deelev-ucenic am fost [i pe l`ng\ domnulPetric\, pre] de c`teva dimine]i, c`t adurat bibilitul `n curte cu trandafirii,bujorii, tufele, copacii, iarba, iedera.Nu pot s\ descriu ce mirosuri, culori,verdea]\ m\ `mpresoar\. {i nici cesimt c`nd stau pe teras\ [i dau dru-mul la Duetul florilor din Lakmé, pecare-l c`nt\ cu vocile lor `ngere[tiAnna Netrebko [i Elina Garanca. Emult? E pu]in?

SECRETUL ADRIANEI

Adriana BABE}I

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 356 » 19-25 mai 2012 www.suplimentuldecultura.ro

Norman Manea, Cartea fiului, colec]ia „Seria de autor «NormanManea»“, Editura Polirom, 264 de pagini, 34.95 lei

Publicat\ ini]ial ̀ n 1976, Cartea fiului face parte din ciclul „variantelorla un autoportret“, al\turi de Captivi. ~ntr-un text dens, NormanManea vorbe[te despre via]a pictorului renascentist Piero di Cosimo [idespre via]a Siei Strihan – `ncarnare a imaginii Simonettei Vespuccipictate de acesta, dar [i despre lupta ilegal\, totul pe fundalul uneiepoci reconstituite cu mare fidelitate. Un text `n care, dincolo de ob-sesiile legate de moarte, de spaime [i de gesturile pline de curaj, desuferin]\ [i bucurie, principala preocupare a personajelor este s\ su-pravie]uiasc\ [i s\-[i men]in\ moralitatea, `n ciuda banalit\]ii [i a ru-tinei existen]ei.

„Cartea fiului ne sile[te s\ recunoa[tem `n scris o real\ originali-tate care, ca de obicei, pare altfel pentru c\ seam\n\ doar cu ea `ns\[i.O sensibilitate excep]ional\, nest\p`nit avid\, cuprinz`nd realitateacare, cu mare unghi de refrac]ie, este prins\ [i fixat\ `n imaginea eiartistic\, deci transfigurat\... Un real `nvolburat, mereu nou chiarc`nd e acela[i, un real fluid transmis cu for]\.“ (Paul Georgescu)

Ioan Petru Culianu, Iter in silvis. Volumul I. Eseuri despre gnoz\ [i alte studii, traduceri deDan Petrescu, Corina Popescu [i Hans Neumann, introducere de Eduard Iricinschi, colec]ia„Biblioteca Ioan Petru Culianu“, Editura Polirom, 248 de pagini, 24.95 lei

Elementul comun al studiilor ce compun volumul – ap\rute `n diverse publica]ii `ntreanii 1975 [i 1980 – este fenomenologia cu multiple fa]ete a gnozei. De[i `ntre Grecia an-tic\ [i epoca lui Mihail Bulgakov s-a scurs mult timp, de[i specula]iile `nc\rcate de pesi-mism ale lui Empedocle [i Maestrul [i Margareta par separate de un abis, `n m\sura `ncare [i unul, [i cel\lalt caut\ un r\spuns la `ntrebarea „de unde vine r\ul?“ , e legitim s\le compari concluziile pentru a vedea dac\ `ntre ei exist\ sau nu vreo asem\nare. ~nopinia lui Culianu, am`ndoi s`nt duali[ti [i nihili[ti, [i `ntruc`t nihilismul reprezint\ des-tinul Occidentului modern, autorul exploreaz\ Antichitatea t`rzie, Rena[terea [i roman-tismul pentru a arunca o lumin\ nou\ asupra c`torva momente ale acestui destin.

„~ntre anii 1974 [i 1979, cercetarea lui Culianu a dezvoltat aproape ̀ n ̀ ntregime tema-tica «Mircea Eliade», a epuizat principalele izvoare ale temelor despre «religie [i putere»,a pus funda]iile altor dou\ teme majore, «gnozele dualiste» [i «ascensiunea sufletului `nAntichitatea t`rzie [i `n Evul Mediu», [i a folosit, de[i dintr-o perspectiv\ heideggerian\care avea s\ se atenueze p`n\ `n 1984, cadrul teoretic al dinamicii civiliza]iilor dezvoltat`n Eros [i magie `n Rena[tere.“ (Eduard Iricinschi)

C. Rogozanu

~ns\ chestiunea cu presa e [i mai deli-cat\: exist\ o puternic\ ramur\ carepromoveaz\ cu nostalgie scrisul cre-ativ, reportajul, materialul lung, scris`ngrijit, care face ceva mai mult dec`ts\ scrijeleasc\ suprafe]e. Un bun pri-lej de medita]ie despre ce-ar mai fi dea[teptat de la un ziarist este cartea u-nui american care de c`]iva ani facemode, furori: Malcolm Gladwell. La noii-au fost traduse (S)clipirea (la EdituraAmaltea, ̀ n 2005) [i, foarte proasp\t, Cea v\zut cìnele, o culegere de articolescrise pentru celebra „New Yorker“.

Primul mare secret e chiar locul pu-blic\rii. Revista „New Yorker“ e cunos-cut\ pentru stilul exigent-elitist de jur-nalism pe care ̀ l promoveaz\. Apoi, se-cretul st\ `n editori (o meserie foartebine pl\tit\, foarte important\ pe carenimeni din industria presei de azi, maiales online, nu mai are chef s-o ̀ n]elea-g\). Britanicul Julian Barnes, corespon-dent pentru „New Yorker“ mul]i ani,povestea la un moment dat cum proce-deaz\ un editor al acestei reviste: dup\ce predai textul urmeaz\ `ndelungi ve-rific\ri, extrem de minu]ioase. La unmoment dat, editorul s\u a sunat in-clusiv la cabinetul premierului britanics\ afle dac\ `ntr-adev\r exist\ pe holun tablou de care Barnes pomeniseabsolut `n treac\t `ntr-un material.Barnes e un scriitor mare care face jur-nalism de prima m`n\. Gladwell e unziarist pur s`nge [i un povestitor com-pulsiv care trebuie ]inut `n frù. Po-ve[tile lui `ncep mereu de la `ntreb\risimple care stau undeva pe buzele tu-turor. Iar calitatea presei se m\soar\[i a[a: `[i permite s\ pun\ `ntreb\risecundare din care s\ se nasc\pove[ti sau e doar obseda-t\ de imediat? De ce s`ntat`t de multe sortimente demu[tar [i at`t de pu]ine sor-timente de ketchup? O `n-trebare fundamental\ pen-tru consumatorul americanpe care nimeni n-a avutchef s\ [i-o pun\ ̀ n afar\ deGladwell. Iar atunci c`nd ̀ n-cepi s\ cau]i r\spunsul a-jungi `n urm\ cu mai binede un secol, pe c`nd se d\-deau lupte grele `ntre uniicare conservau ro[iile cu a-jutorul benzoatului [i al]iicare coceau ro[iile [i le p\-strau `n o]et. Ultimii, printrecare [i un produc\tordin Pittsburg, HenryJ. Heinz (da, nume-le \la din supermar-ket de pe toate mu[-tarurile, ketchup-urile

[i maionezele e al lui), au c`[tigat lup-ta. De aici povestea merge c\tre o cate-gorie de lucr\tori extrem de aparte: de-gust\torii de ketchup care caut\ dup\diver[i indici s\ defineasc\ perfec]iu-nea produsului. Mai afli [i despre alcincilea gust fundamental, umami (gus-tul de protein\), mai afli [i cum se chi-nuie un nou produc\tor de ketchup`n zadar s\-[i promoveze produsul. ~n-trebarea ini]ial\ nu are r\spuns, darGladwell [tie s\ se bucure de documen-tare, de cercetare pe teren [i de dis-cu]ii cu oameni aparte. ~i plac geniilede raftul doi, tipii care au inventat lu-cruri aparent neimportante ce ne stautot timpul sub ochi.

Un alt material vorbe[te despre Ce-sar Millan, un star TV [i expert `n dre-saj [i psihologie canin\. Iubitorii Na-tional Geographic `l [tiu cu siguran]\cum calmeaz\ cìni extrem de obraz-nici sau agresivi `n numai c`teva minu-te, maximum ore. Gladwell pare s\ fa-

c\ o relatare

SEMNAL

Am o polemic\ senin\ [icontinu\ cu un prieten dinFran]a care-mi d\ mereuexemple de materialestupide publicate de presaromân\ `n compara]ie cumateriale excelente publi-cate `n presa francez\. R\s-punsurile mele vin prompt:ì dau materiale bunescrise `n România, ì fac onot\ de plat\ pentru arti-colele lui fran]uze[ti (camc`t ar costa un astfel de ma-terial [i cum aici nimeni nuinveste[te at`t). Tachinareanoastr\ are un scop (al meue s\-i demonstrez c\ „drep-tatea“ lui e complet relati-v\ [i cam arogant vestic\)sau m\car un sens (al lui es\ arate c`t de izolat\ [inarcisist\ e opinia public\româneasc\).

Ziaristul star [i cum seproduce o poveste bun\

Mult? Pu]in?

Mar]i, 22 mai, la ora 18.00,la Libr\ria Humanitas „Jocsecund“ din Timi[oara (Str.Lucian Blaga nr. 2) va avealoc lansarea volumului Es-tetica lui Norman Manea,de Claudiu Turcu[, ap\rutrecent `n colec]ia „Critic\ [iistorie literar\“ a EdituriiCartea Romaneasc\. Vorprezenta: Adriana Babe]i,Cornel Ungureanu, RaduPavel Gheo. Evenimentul vaavea loc `n cadrul proiectu-lui „Timi[oara `n c\r]i“.

Studiul Estetica lui Nor-man Manea reprezint\ pri-ma monografie dedicat\

cunoscutului prozator ro-mân, exilat din 1986 la NewYork. Privit\ `n ansamblu,bibliografia recept\rii luiNorman Manea dep\[e[tetrei sute de articole [i studii,de aceea nu se poate spunec\ opera scriitorului reprezin-t\ un aisberg insuficient ex-plorat. Totu[i, `n ciuda nu-meroaselor contribu]ii cri-tice, o abordare sistematic\a scrierilor lui NormanManea lipse[te. Dac\ sepoate spune c\ s-a scris multdespre autorul Plicului ne-gru, la fel de adev\rat este[i c\ s-a scris fragmentar.

~n acest context, cartealui Claudiu Turcu[ `[i pro-pune dou\ obiective. Pede o parte, interpretareaunitar\ a literaturii lui Nor-man Manea (Estetica) princorelarea poeticii narative,a viziunii despre lume,precum [i a recuren]elortematice ori stilistice afe-rente celor dou\ etapecreatoare (româneasc\ [iamerican\). Pe de cealalt\parte, demersul vizeaz\contextualizarea discursu-lui etic, care a generatcampanii ostile de pres\at`t `n ultimul deceniu al

dictaturii comuniste, c`t [idup\ 1990.

Mar]i, 22 mai, de la ora 13.00, `n AulaFerdinand I a Facult\]ii de Istorie [iFilosofie (str. Napoca, nr. 11), din cadrulUniversit\]ii „Babe[-Bolyai“ din Cluj, vaavea loc lansarea volumului }\rileRomâne `ntre Imperiul Otoman [i Europacre[tin\, semnat de Bogdan Murgescu,ap\rut `n colec]ia „Historia“ a EdituriiPolirom. Al\turi de autor, vor luacuv`ntul Ovidiu Ghitta [i Ovidiu Pecican.

Cartea, ap\rut\ [i ca eBook,reprezint\ un bilan] de etap\, reunindcercet\ri realizate timp de mai bine dedou\ decenii [i jum\tate cu privire laistoria }\rilor Române la sf`r[itul EvuluiMediu [i `n epoca modern\ timpurie.

C. Rogozanu: „Pove[tile bune pe care le-am citit `n ultima vremes`nt mai toate f\cute `n regim «independent», adic\ de oamenipasiona]i de scris care nu c`[tig\ prea mult, nu reu[esc s\tr\iasc\ din asta“.

11 «

printre r`nduri

OAMENIPASIONA}I DE SCRIS

Am aruncat Suplimentul de cultur\ `n aer!

SUPLIMENTUL DE CULTUR|SE AUDE LA

`n fiecare vineri,de la 20.00

Cu George Onofrei


BIBLIOTECA DIN PETRILA DE ION BARBUsimpl\ a parcursului personajului c`nd,brusc, intervine ̀ n scen\ fosta so]ie a dre-sorului care avanseaz\ o teorie dur\:Millan e foarte rece [i neinteresat deoameni, inclusiv de cei apropia]i, [i d\apoi c`teva exemple din istoria rela]ieilor ̀ n care acesta se dovedise complet ne-sim]it. O mi[care tabloidal\ ai zice, darGladwell nu sap\ mai ad`nc, doar plan-teaz\ `ndoiala [i fuge mai departe.

~n categoria „star“

Gladwell a ajuns la categoria „star“ dup\The Tipping Point, un eseu despre cum sena[te un curent, despre cum se r\sp`n-de[te o informa]ie, despre contextul `ncare o idee poate deveni IDEEA [i despreoamenii aceia speciali care au darul in-credibil de a r\sp`ndi viziuni, zvonuri, dea influen]a sute, mii de oameni din ju-rul lor. Cartea avea ceva [i de bestseller,cu hinturi pentru cei obseda]i de carier\sau de afaceri, avea [i ceva jurnalism decalitate. Dar ea `ns\[i beneficia de uncontext aparte: se lansa ̀ n 2000, cu c`]ivaani `nainte s\ apar\ adev\rata obsesiea acestor ultimi ani, Facebook. Se sim]ea`n aer obsesia viitoare pentru re]eauasocial\, pentru for]a unora de a inter-ac]iona [i de a promova idei, pentru fe-bra WOM (word of mouth) care vindecel mai bine produsele etc. Iat\ un daraparte, nu doar s\ scrii despre ceva, dars\ [i pui `n practic\ acel ceva. ~ntre timpFacebook se listeaz\ la burs\, iar zvo-nurile despre explozia unei noi bule„dotcom“ se `nte]esc. De fapt, Gladwelldefinea o specie aparte de ziarist: poves-titorul contagios, tipul care ̀ ]i face o po-veste din orice, o mai [i ̀ nflore[te pu]in(uneori cam mult), o scrie haios sau dra-matic cu adev\rat, care sesizeaz\ lu-cruri at`t de importante `nc`t devin `nc`teva luni loc comun. Avem [i noi astfelde ziari[ti care n-au noroc din p\cate dereviste puternice cu buget serios. ~mi vine`n minte Viorel Ili[oi `n presa româneas-c\ – nu e din categoria Gladwell, foarteordonat [i atent [i cu limbaj ultra-cool la`ndem`n\, dar e din categoria povesti-tor total. Materialul care m-a asigurat c\Ili[oi e mare a fost povestea sa ca anga-jat zilier la o livad\. V\ recomand s-o c\u-ta]i online, a fost publicat\ `n „JurnalulNa]ional“. Fiecare astfel de povestitor

[tie s\ apese pe accelera]ia popular\/populist\, s\ c`[tige publicul cu ceva.Gladwell e obsedat de cifre [i de oamenienergici, e o cale sigur\ c\tre inima ci-titorului american. Nu cunosc SUA, dar[tiu bine baschetul american [i le citescpresa economic\ – cifrele s`nt esen]iale,un fan al unei echipe de baschet ar pu-tea s\ v\ descrie `n pagini de statistic\juc\torul preferat de baschet. Poeziasportului nu are ce c\uta, e o chestiunede numere [i de num\r\toare.

Nu mai avem chef de pove[tifrumoase sau bine spuse

Gladwell vinde c\r]i ̀ n avans cu milioa-ne de dolari, e sus]inut de o industrieputernic\ [i de cititori care vor pove[tidespre via]a imediat `nconjur\toare. Arfi de f\cut `n România astfel de pove[ti?Milioane. Numai c\ gustul public e unciudat amestec de narcisism cu indife-ren]\ fa]\ de imediat. Dac\ m-a[ apucas\ scriu despre muncitorii din fa]a blo-cului meu care lucreaz\ cu metode deacum 50 de ani – scripe]i, c\]\rat peri-culos pe schele care se clatin\ periculospe un v`nt puternic –, dac\ a[ mai face[i o incursiune `n detaliile licita]iei, `nlegea protec]iei muncii, `n forma `n ca-re au fost angaja]i, a[ lua probabil c`tevalike-uri pe Facebook, dar nimeni n-arpl\ti articolul. {i tare-mi e c\ e valabil[i pentru bun\ parte din presa vestic\.Subiectul popular trebuie s\ fie acum oriceva exotic de-a dreptul, ori s\ fac\ parte

din acele paradigme care st`rnesc din ce`n ce mai mult interes aproape patologic:cum e f\cut\ m`ncarea, cum faci s\ ai oafacere de succes, cum reu[e[ti s\ scapide datorii, cum reu[esc al]ii s\ supravie-]uiasc\ sau s-o duc\ bine cu joburi la ca-re nu te-ai fi g`ndit vreodat\ c\ exist\.Drama e c\ nici aici, ̀ n ni[a asta comer-cial\ light `n care se mi[c\ Gladwell, nue loc de dezvoltare. Deci, dac\ ar fi s\-idau dreptate undeva prietenului meudin Fran]a sup\rat pe ziari[tii români, eexact `n acest punct: nu mai avem chefnici de pove[ti frumoase sau bine spuse,le c\ut\m [i pe astea numai la fast-food-uljurnalistic al motoarelor de agregare a[tirilor.

Pove[tile bune pe care le-am citit `nultima vreme s`nt mai toate f\cute `nregim „independent“, adic\ de oamenipasiona]i de scris care nu c`[tig\ preamult, nu reu[esc s\ tr\iasc\ din asta. Larevoltele din ianuarie 2012, din Pia]aUniversit\]ii, cele mai bune texte desprecine se afla acolo, ce pove[ti aveau une-le grupuri protestatare, au ap\rut pebloguri independente. Banii i-au f\cutteleviziunile care au dat `n bucl\ bas-toanele jandarmilor `n capul revolta-]ilor. Pove[tile le-au dat al]ii. Gladwelle bun m\car ca posibil\ re]et\ de `m-p\care a spiritului comercial cu cel jur-nalistic de mod\ veche.

Malcolm Gladwell, Ce a v\zut c`inele [ialte aventuri, traducere de AlinaPopescu, Editura Publica, 2012

LANS|RI DE CARTE

Timi[oara: Estetica lui Norman Manea de Claudiu Turcu[ Cluj: }\rile Române `ntre Imperiul Otoman[i Europa cre[tin\ de Bogdan Murgescu


O var\ f\r\ b\rba]i, dincolo de poeticitatea sa, dincolo deanumite momente c`nd nu putem s\ nu r`dem, e un roman trist.

UN ROMANTRIST

» 12

printre r`nduri


Florin Irimia

Timp de dou\ s\pt\m`ni, poeta [i pro-fesoara universitar\ este ]inut\ `n spi-tal, ]intuit\ la pat de tratamentul cuHaldol, un antipsihotic puternic, pe-rioad\ `n care „nebuna“ m`zg\le[tepoezii sub titlul generic de Cioburri ddecrreierr [i „vede personaje de desene ani-mate fug\rindu-sse printre dealuri roz[i disp\r`nd `n p\duri albastre“. Dup\

externare, Mia realizeaz\ c\ nu maipoate locui `n apartamentul pe care l-a`mp\r]it cu Boris (mutat `ntre timp lahotel), a[a c\ ia hot\r`rea s\ p\r\seas-c\ Brooklyn-ul pentru a se ̀ ntoarce toc-mai `n Bonden, Minnesota, ora[ul einatal, `n care mama poetei, la optzeci[i [apte de ani, `nc\ mai tr\ie[te, nu a-cas\, ci `ntr-un azil (totu[i `n zona in-dependen]ilor), `mpreun\ cu alte femeicam de aceea[i v r̀st\. ~n felul acesta, ̀ ncepe

a cincizeci [i cincea var\ din via]a MieiFredericksen, vara f\r\ b\rba]i dintitlu. Va fi, ̀ ntr-adev\r, o var\ petrecut\printre femei, tinere [i v`rstnice deo-potriv\, c\ci atunci c`nd nu-[i vizitea-z\ mama [i pe prietenele sale pentrucare Mia este `nc\ „o copil\“, nara-toarea ]ine un curs de poezie [i crea-tive writing unui grup de fete pubere,`ncerc`nd s\ le insufle pasiunea pentrucitit, dar [i s\ le `n]eleag\ comporta-mentul. ~ntre dou\ extreme se afl\ Lola,vecina ei, o artist\ cu doi copii [i pro-bleme `n c\snicie. „Lebedele de la Rol-ling Meadows“ (cinci la `nceputul c\r-]ii, trei la finalul ei), cum le va numinaratoarea pe locatarele azilului deb\tr`ni, s`nt, evident, femei trecute prinvia]\. R\mase singure dup\ moarteaso]ilor, cele cinci au format o prieteniesolid\, ̀ n antitez\ cu trupurile lor fragi-le care par pe zi ce trece mai [ubrede.Unora nu doar trupul le e [ubred, ci [i

mintea. Doar su-fletul le-a r\mast`n\r, nealterat detrecerea timpului,[i, av`nd `n vede-re lucrurile pe ca-re le-au v\zut [itr\it, asta pare s\fie aproape un mi-racol. Naratoareale va c\uta adese-ori compania, c\cifemeile, trecuteprin traume, deza-m\giri [i suferin]emultiple, s`nt adev\-rate monumente de re-zisten]\ psihic\ [i fizic\. La polul o-pus, pu[toaicele de la seminar de-abia`[i `ncep via]a din punctul acesta devedere. Ele se cunosc, dar nu s`nt prie-tene, nu `n adev\ratul `n]eles al cuv`n-tului. Asemenea unor animale s\lbati-ce, fetele `[i ocup\ cea mai mare partea existen]ei p`ndindu-se reciproc, `n-cerc`nd s\ stabileasc\ cine este prada[i cine este pr\d\torul. Pentru ele, ori-ce este o competi]ie sau un pretext nu-mai bun de a se tachina [i [icana re-ciproc. Chiar [i a[a, nu este exclus capeste [aptezeci de ani, „r\]u[tele“ intri-gante de azi, dac\ vor avea norocul s\mai fie `n via]\, s\ ajung\ o versiunea Lebedelor de la Rolling Meadows.Lola, vecina Miei, mig\le[te cercei [ialte lucruri m\runte pe care apoi `n-cearc\ s\ le v`nd\ unor magazine. Dinp\cate, cu doi copii mici [i un so] scan-dalagiu [i dispre]uitor la adresa talen-tului ei, Lola nu prea are timp s\-[i va-d\ de art\. Daisy, fiica naratoarei, r\-mas\ `n New York, se al\tur\ [i ea laun moment dat galeriei de femei dinBonden, cum la fel va proceda [i Bea,sora mai mare a poetei. Mai trebuieamintit\ aici [i Pauza, cum ironic estenumit\ mai t`n\ra amant\ fran]uzoaic\a lui Boris, cea cu p\rul [aten, str\luci-tor, s`ni impresionan]i [i o minte excep-]ional\, care, f\r\ s\ plece din NewYork, o ̀ nso]e[te pe scriitoare cam pestetot unde se duce, inclusiv `n Bonden.

Nu lipsesc b\rba]iiChiar dac\ plin\ de femei, O var\ f\-r\ b\rba]i nu este lipsit\ total de pre-zen]a masculin\. Ea se materializeaz\sub diferite forme [i ipostaze. Aminti-rile Miei, de exemplu, invoc\ adeseafigura tat\lui ei, mort acum [ase ani.B\rbatul a fost `n mare parte fidelso]iei sale, dar la un moment dat, afl\stupefiat\ Mia, [i el a f\cut o pasiuneputernic\ pentru o alt\ femeie ([i eamoart\ acum), `ns\ spre deosebire deBoris, nu [i-a p\r\sit consoarta nici

m\carpentru o zi, ceea ce totu[inu `nseamn\ c\ n-a f\cut-o s\ sufere.Tot `n amintirile Miei mai s\l\[luiescdiver[i b\rba]i cu care a `mp\r]it `n ti-nere]e diferite paturi. Apoi, bine`n]e-les, mai e Boris cu scrisorelele lui pecare i le trimite Miei din New York, a-nun]`nd-o la un moment dat c\ el [iPauza s-au desp\r]it, dup\ care, mait`rziu, c\ a fost un „dobitoc ̀ ndurerat“,o trimitere la o replic\ faimoas\ de-alui Cary Grant din Notorious. Nu tre-buie uitat nici „domnul Nimeni“, sem-natarul unor amuzante sau, `n func]iede dispozi]ie, terifiante scrisori anoni-me pe care Mia le prime[te periodicde-a lungul verii f\r\ de b\rba]i petre-cut\ `n Minnesota, ca [i `ntreaga seriede poe]i, mor]i sau `n via]\, pe care na-ratoarea `i invoc\ adesea pentru a-[iexemplifica mai bine o stare, o emo-]ie, un g`nd.

A[a cum am anticipat, Boris se va`ntoarce la Mia (se va duce dup\ ea `nBonden), iar Mia `l va primi `napoi sau,mai bine zis, se va l\sa din nou curta-t\, ca [i c`nd acesta ar fi un nou b\rbat,iar prezen]a lui neverosimil\ `n Bon-den, semnul interesului lui pentru ea[i posibil `nceputul unei noi iubiri.

O var\ f\r\ b\rba]i, dincolo de po-eticitatea sa, dincolo de anumite mo-mente c`nd nu putem s\ nu r`dem, eun roman trist. „Omul e lup pentruom“, spune la un moment dat nara-toarea, cit`ndu-l pe Freud, care-l ci-teaz\ pe Plaut, iar pentru c\ survinespre final, ne d\m seama c\ ce-am ci-tit p`n\ acum nu reprezint\ altcevadec`t un fel de adaptare a citatului.B\rbatul e lup pentru femeie chiardac\ uneori `[i pune pe deasupra oblan\ de miel.

Siri Hustvedt, O var\ f\r\ b\rba]i,traducere din limba englez\ [i note de

Veronica D. Niculescu, colec]ia„Biblioteca Polirom. Proz\ XXI“, Editura

Polirom, 2012

C`nd so]ul ei Boris `i spune c\ vrea s\ ia o pauz\dup\ treizeci de ani de c\snicie `mpreun\, poetanew-yorkez\ Mia Fredricksen `nnebune[te. Sprenorocul ei, este vorba numai de o nebunie tempo-rar\, cunoscut\ `n limbaj psihiatric sub numele de„psihoz\ depresiv\ temporar\“ declan[at\ mai tottimpul `n urma unui eveniment traumatic.

B\rbatul e luppentru femeie

Dumitru Ungureanu: „Deschide-]i mintea al celor de la TimpuriNoi are calit\]ile unei radiografii a momentului prin caretrecem. ~nc\ o dat\, specificul societ\]ii noastre este surprins `nnot\ acut\“.

UN NOU ALBUM13 «

muzic\

Obi[nuia s\-mmi spun\, `n ultimul an devia]\, s\ nu confund, s\ nu suprapun `njudec\]i, geniul [i talentul muzical cuvalorile aleatorii ale unei fiin]e umane.Inteligen]a [i intui]ia muzical\ ale unuiinterpret de marc\ nu presupun neap\-rat [i o inteligen]\, o generozitate uman\,un comportament f\r\ cusur, ata[atepersoanei `n cauz\. El `nsu[i fusese r\-nit aproape mortal, [i nu a uitat-o ̀ ntrea-ga via]\, de atitudinea brutal\ a lui Kara-jan, pe care l̀ detesta din punct de vedereuman, [i de alegerea f\cut\ de membriiFilarmonicii din Berlin de a-i acorda a-cestuia, [i nu lui, mo[tenirea „instru-mentului“ lui Wilhelm Furtwängler.

Nu pot dec`t s\ presupun c\ ̀ n anii ̀ ncare ̀ mp\r]ise cu Furtwängler conducerea

Berlinului tr\ise el `nsu[i o experien]\unic\ `n modelarea sunetului, pe careavea s\ `ncerce mai t`rziu s\ o reprodu-c\, ̀ n multiplele [i adesea durele serii derepeti]ii la care supunea orchestrele cel-au invitat la pupitrul lor.

~ntr-o discu]ie recent\, Ruth GuttmanBen-Zwi, muzicolog israelian, originar\din Ia[i [i cu a c\rei familie Sergiu Celi-bidache fusese `n termenii cei mai prie-tene[ti `n prima lui tinere]e ie[ean\,`mi evoca repeti]iile la care a asistat laTel Aviv dup\ venirea ei `n Israel.

Sergiu Celibidache se bucura de unmare prestigiu acolo, unde `ncepuse s\fie invitat din anii ’50, `n perioada deglorie a Filarmonicii israeliene. „Sune-tul, sonoritatea orchestrei sem\nau foar-te mult cu cele ale Filarmonicii dinViena; era o orchestr\ extraordinar\,superb\... Ca multe alte grupuri artis-tice a avut `ns\ perioade de urcu[uri [icobor`[uri [i la un moment dat sufereade «[lump\raia» lui Mehta. Schlampig!,schlampig! – \sta era cuv`ntul lui Celi-bidache la repeti]ii... Iar la repeti]ii eraafurisit, foarte afurisit. ~n afar\ de fap-tul c\ era foarte exigent, ceea ce eranormal s\ fie, orchestra `l adora. Tre-buie spus ca s\ fie foarte clar!“

„Ar\ta foarte bine, era `nalt [i sub]i-re; se urc\ la pupitru, `[i ia taburetul`nalt [i ̀ ncepe s\ repete. Ceea ce mi-a r\-mas de la primele repeti]ii v\zute cuCelibidache a fost Daphnis [i Chloe [alui Ravel]. Nu c\ le-a scos sufletul, darnu le-a r\mas nici o urm\ de a[a ceva!Piano nu era destul de piano, fortele nu

era destul de forte [i nenorocitul deflautist a scos... o bucat\ de m\taseverde. [Sergiu] a f\cut ni[te istericalene`nchipuite pentru acea bucat\ de m\-tase cu care acela [i-a [ters instrumen-tul... Eu am fost la multe repeti]ii alelui Silvestri. Silvestri era groaznic larepeti]ii, era foarte jignitor, `ntre al-tele. ~i trata pe instrumenti[ti de «ciu-bot\», «idiot», «m\gar», tot ce vrei, ogr\din\ zoologic\ complet\ [.a.m.d.[Sergiu] nu arunca vorbe din astea, darvorbea pe un ton foarte t\ios. Puteas\ repete trei m\suri care s\ ias\ foar-te bine, dar care lui s\ i se par\ c\ nus`nt exact ce urm\rea el. Cerea, cereafoarte tare... Schimba arcu[e, o carac-teristic\ a lui foarte important\. Aschimbat arcu[e, le schimba direc]ia:«mergi `n jos p`n\ la jum\tate, dup\care mergi `n sus...». Tot felul de am\-nunte de acestea, `nainte de a intra `ninima muzicii. ~nainte de a cere expre-sivitate, cerea anumite detalii tehnice cas\ ajung\ apoi la exigen]ele lui artisti-ce... Era [i foarte atent ca acompaniator[i exemplul cel mai bun `n epoc\ `l con-stituie concertele cu Ida [Haendel].”

O m\rturie, una din multele ce pot fievocate [i care explic\, poate, percep]ia[i sentimentul unui t`n\r ce ̀ l vedea pen-tru prima dat\, a[a cum `mi povesteazilele trecute dirijorul Mark Mast, dup\expresia c\ruia: „Auzind primele m\-suri ale Simfoniei a 2-a de Brahms pecare o repeta cu Orchestra Academiei dela Schleswig-Holstein, ne-am sim]it ca[i cum aerul ar fi luat foc!“.

M-am `ntrebat adeseadac\ vreunul din mariidirijori ai celei de-a do-ua jum\t\]i a secoluluiXX a l\sat o asemeneapletor\ de urma[i `n idei[i de admiratori f\r\ mar-gini, a[a cum e cazul cuSergiu Celibidache. Co-leric [i extrem de ata[ant`n acela[i timp, cu ideiarticulate [i structuratetreptat, `ncep`nd din anii’60 `nainte, `ntr-un de-mers de fenomenologiea muzicii, pentru care –dup\ cum m\rturiseasingur – `i lipsea totu[ilimbajul [tiin]ific necesarteoretiz\rii ei pe h`rtie, ple-d`nd p`n\ la exces pentruvaloarea exclusiv\ a con-struc]iei muzicale `n salade concert, `ntr-o expe-rien]\ unic\, opus\ totalrepetitivit\]ii [i reduc]ieisonore pe care le repre-zenta pentru el discul,Sergiu Celibidache a l\-sat `n urma lui o imaginede figur\ muzical\ con-troversat\ `n ochii celorcare nu l-au cunoscut de-c`t `ntr-un scurt momental vie]ii, o imagine greude fixat `ntr-o matrice,de dirijor original,excentric, marginal.

LA CENTENARUL NA{TERII LUI SERGIU CELIBIDACHE:

Amintiri [i evoc\ri


ROCKIN’ BY MYSELF

Dumitru UNGUREANU


Au r\s\rit parc\ din neantul valahacum vreun sfert de veac. Impac-tul muzical imens `n cercurile un-derground a fost oarecum bruiatde impactul social pricinuit der\sturnarea din 1989. Pe vremeaaceea mai tot românul dorea s\fie Emigrant USA, iar dac\ r\m`-nea `n ]ar\, musai s\ pun\ de-oafacere, ca Stere, sau s\ petreac\o noapte cu Tan]a (personaj sino-nim cu... Patria poetului MihailG\l\]anu). Ocupa]ii stringente, cel\sau `ns\ mintea clar\, inimaliber\ [i gestiunea sexual\ f\r\surplus. Doar asemenea circum-stan]e favorizeaz\ receptareanout\]ilor muzicale aduse, cufiecare disc, de Timpuri Noi.Adic\ de chitaristul-compozitorDan Iliescu, individul care [i-alegat destinul de-un brand unicat,el `nsu[i fenomen unic `ntr-unpeisaj ce nu duce lips\ de oamenitalenta]i.

Timbrul special Timpuri Noi sedistinge oric`nd. Un sunet alambi-cat, multistrat, cu intarsii ca ni[tecitate din piese celebre (dar nus`nt citate, ci rescrieri, pasti[e), cusecven]e adoptate (nu adaptate!)din „muzica popoarelor“ (vezi pie-sa Rambo), cu ruperi de ritm [i ar-monii superior distilate, un coctailexotic ob]inut din poame autohto-ne. Exemplu piesa E loc. Aparent,o prelucrare postmodern\ de tememuzicale culese din arealul con-temporan. Dar ce stil define[tepiesa? E funky-pop? E reggae? Ehip-hop? E rock alternativ?

Nu. E Timpuri Noi, `n cea maibun\ form(ul)\. Umor de calitate lanivelul orchestra]iei, parodie demanea, de hip-hop, de reggae, delatin-rock portoricano-new-yorkeztip Ri(di)cky Martin [i `nc\ alte ge-nuri. Versurile se `ncheag\ `ntr-unpoem social cu subiect acut (se vede `nc\ o dat\ de ce trupa`[i merit\ numele): „...milioanelede suflete zilnice care pier/a[teapt\ [i cer `nsomn mila de la cer/trezi]i-v\! genera]ietrist\ de gunoieri/`ntre cer [i voi st\adunat gunoiul deieri...“. Realitatea(sic!) e c\: „baro-sanii stau to]i `n v`rf[i nu mai e loc...“deoarece „`ntre \iade sus [i voi e unmald\r de bani [i altmald\r de gunoi“...S\ sper\m la o nou\redistribuire abunurilor, fiindc\„`ntre ce-i l\comie [ice-i necesar e un

pas“? De ce nu? Deci: „face]i loc c\vine... cu valul vine din urm\ mi[ca-rea celor de jos/ ei vor fi cei dint`i[i vor `ntoarce totul pe dos“... As-culta]i piesa de c`te ori pofti]i:umorul, satira [i ritmul nu vor `n-l\tura melancolia, triste]ea [i nos-talgia dup\ ceva ce nu poate fidefinit, generat de muzica bun\!

Piesele Timpuri Noi au fostpremonitorii pentru ce urma s\ se`nt`mple `n plan social, la nivelpersonal ori de comunitate. Omulanilor ‘90 era depistat `n primelehituri ale forma]iei. Hedonismul [iindiferen]a societ\]ii, ulterioareanului 2000, se reg\seau `n al-bumele de maturitate (bun\oar\,De regiune superior, 1995 sauBasca abunden]ei, 1998). Muzi-cienii [i poe]ii au harul de-a(pre)sim]i mi[c\rile contempo-ranilor `nainte ca ele s\ se crista-lizeze `n fapte/repere istorice. Al-bumul Deschide-]i mintea (2012)are calit\]ile unei radiografii amomentului prin care trecem.~nc\ o dat\, specificul societ\]iinoastre este surprins `n not\acut\. Diagnosticul se poate for-mula banal: s`ntem mai aproapede Istanbul dec`t de Viena, maiaproape de animismul indiandec`t de ra]ionalismul cartezian.Ca s\ complet\m zisa unuipre[edinte, cu nume bubuitor `nsine ([i-n afar\): axa Bucure[ti-Londra-Washington are un cap\tla Ierusalim, fie `n zona cre[tin\,fie israelian\, fie arab\. Sau n-aredeloc!...

Al\turi de chitaristul Dan Ilies-cu, a c\rui voce reu[e[te perfor-man]a de-a face uitat\ presta]iaaltui vocalist, ajuns... partizan,mai s`nt Felix Sfura, tobe, [i SabinPenea, bas. Formul\ unitar\, dina-mic\ [i antrenant\. Timpuri Noieste, de altfel, un ansamblu lacare orice adaugi [i orice sco]i,(r\)sun\ bine. {i, conformdefini]iei, este mereu... nou!

SCRISOARE PENTRU MELOMANI„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor ESKENASY, Praga

Noile TIMPURI NOI

FOTO

:Id

a H

aend

el, W

oman

wit

h a

Viol

in

INSTINCT DEAUTOAP|RARE

Arma secret\ a lui Eastwood a fost Leonardo DiCaprio care, `nrolul lui J. Edgar, a dovedit `nc\ o dat\ c`t de bun actor este,chiar [i sub straturi de machiaj cam prost aplicat.

» 14

slow/fast foodLEONARDODICAPRIO


Umbrele lui Hoover

330000 ddee ttiittlluurriiddiissppoonniibbiillee

Drago[ Cojocaru

Considerat de mul]i drept cel mai bunfilm al lui Eastwood de la LLeetttteerrss ffrroommIIwwoo JJiimmaa (2006) `ncoace, JJ.. EEddggaarr aap\rut pe marile ecrane la sf`r[itul anuluitrecut, la timp pentru Oscar, [i pe DVDs\pt\m`na aceasta.

Scris de t`n\rul Dustin Lance Black,care a luat un Oscar pentru scenariul luiMilk, filmul lui Eastwood trebuia s\ senumeasc\ ini]ial Hoover, dar a sf`r[it prina purta numele J. Edgar – un indiciu su-plimentar este faptul c\ primordial\ nueste activitatea FBI (p\strat\ ca un fundalnecesar pentru ac]iune), ci intimitateasufleteasc\ a [efului acestei institu]ii, ointimitate greu de surprins sub povaralegendei oficiale [i a legendelor urbanecreate pe seama personajului.

Prin urmare, Eastwood a avut `n acestcaz o sarcin\ grea: s\ aduc\ la lumin\ceea ce se b\nuie[te c\ a fost, cu adev\-rat, Hoover, s\ discute despre mama luidominatoare (Judi Dench), despre prie-tenia mult prea str`ns\ cu ajutorul s\u,Clyde Colson (Armie Hammer), sau cusecretara sa de o via]\ (Naomi Watts) [itot at`tea aspecte ale vie]ii personale at`tde pu]in cunoscute ale acestui personaj.

Refuz`nd specula]ii care ar ]ine maimult de zona tabloidelor, Eastwoodreu[e[te `n cele din urm\ un digest dedou\ ore [i ceva al unei cariere `ntinse pejum\tate de secol (care trece cam prea

repede peste anii ‘50 [i tumulto[ii ani‘60, c`nd activitatea lui Hoover ar fi fostcu adev\rat interesant\ de prezentat)care nu reu[e[te s\ fac\ prea mult\lumin\ `n partea vie]ii personale adirectorului FBI, r\mas\ destul de mult `nzona adev\rurilor pe jum\tate b\nuite.Cu toate minusurile lui, J. Edgar seclaseaz\ lini[tit pe un loc frunta[ `ntr-untop al celor mai bune filme produse deHollywood anul trecut.

Arma secret\ a lui Eastwood este `ns\Leonardo DiCaprio care, `n rolul lui J.Edgar, dovede[te `nc\ o dat\ c`t de bunactor este, chiar [i sub straturi de machiajcam prost aplicat. DiCaprio a acceptat oreducere uria[\ a salariului s\u de star(prime[te cam 20 de milioane pe film)pentru a juca acest rol – reu[e[te o per-forman]\ de excep]ie care, din p\cate, nua fost tradus\ [i `ntr-un premiu Oscar.

Ca parantez\: J. Edgar Hoover a fostun geniu al promov\rii [i asta se poatevedea foarte bine `ntr-un film teribil deinteresant, The FBI Story, realizat `n 1959,cu un mare actor (James Stewart) `n rolulprincipal. Este o dare de seam\ extrem deeficient\ asupra rolului [i activit\]ii FBI, cufiecare cadru aprobat personal deHoover, care se constituie `ntr-un film depropagand\ de care nu s-ar fi ru[inat niciJoseph Goebbels `n persoan\.

Dar via]a [i activitatea lui Hoover r\-m`n o surs\ bun\ de inspira]ie pentruscenari[ti [i cinea[ti, fie din postura lui de

ap\r\tor al legii, fie ca „bau-bau“ capabils\ ]in\ `n fr`u, cu dosarele sale secrete, o`ntreag\ armat\ de oameni politici ameri-cani. De aceea, dup\ moartea temutuluidirector FBI, nu pu]ine au fost filmele `ncare acesta a fost personaj.

Alte treceri `n revist\ alecarierei lui J. Edgar

Dac\ Eastwood a considerat c\ e mai bi-ne s\ fie sobru referitor la via]a personal\a lui Hoover, nu de aceea[i p\rere a fostLarry Cohen. Regizor [i produc\tor deserii B, acesta a semnat `n 1977 The Pri-vate Files of J. Edgar Hoover, o alt\ tre-cere `n revist\ a carierei lui J. Edgar (jucatde Broderick Crawford) ce prezint\explicit presupusa dubl\ via]\ dehomosexual al acestuia. Oliver Stone, ca-re are r\fuielile lui cu statul american, maimult `l trece `n revist\ `n drama politic\Nixon, unde Hoover este jucat de BobHoskins, iar Richard Attenborough `l pre-zint\ drept un anticomunist fanatic [i unpersonaj r\zbun\tor sub tr\s\turile luiKevin Dunn `n Chaplin (1992). Cel mairecent, un Hoover t`n\r [i chipe[ a ap\rutca personaj `n Public Enemies (2009),filmul lui Michael Mann despre r\zboiulFBI cu John Dillinger, `n interpretarea luiBilly Crudup. La televiziune, Hoover a fostmult mai prezent, `n produc]ii precumCitizen Cohn (1992, jucat de Pat Hingle)sau Blood Feud (1983) [i Hoover (2000,cu Ernets Borgnine), Hoover vs. TheKennedys (1987, cu Jack Warden) sauMarilyn & Bobby: Her Final Affair (1993,cu Richard Dysart).

De asemenea, `n 2001, Kelsey Gram-mer, celebrul Frasier, a jucat un Hooverhomosexual `n musicalul comic J. Edgar!,un spectacol care, p`n\ `n anii ‘70, ar fiasmu]it toat\ armata FBI pe urmeleoric\rui regizor sau actor care [i-ar fipermis s\ atenteze la imaginea institu]ieisau directorului ei.

Construind un organism poli]ienescmodern [i eficient [i st`nd deasuprasociet\]ii americane vreme dedecenii, J. Edgar Hoover s-a v\zut`ntotdeauna drept un Salvator, `nvreme ce adversarii s\i (nu cei dinlumea interlop\) l-au privit drept obrut\ periculoas\. Din acest ultimpunct de vedere, pare pe undevanormal ca tocmai Clint Eastwood,interpretul lui Dirty Harry, s\ fierealizatorul unei biografii a acestuipersonaj complex, de[i, `n acest caz,important nu este Eastwood-actorul`n rol de dur, ci Eastwood-autorul defilme inteligente [i deseori sensibile.


Cum zice Buhagiar, acolo totul se poateface, devine realitate, se [tie din timpce se va monta peste dou\, trei, chiarpatru stagiuni, se lucreaz\, adic\, nor-mal, ca s\ nu zicem nem]e[te. Afrim aales, of course, un text contemporan, alcanadianului Morris Panych, despre, ofcourse, raporturile emo]ionale compli-cate dintr-o familie cu un copil, dintr-osocietate `n vrie, of course, `n care toat\lumea caut\ dragostea, dar nimeni nuo g\se[te. E un text dulce-am\rui, iarsavoarea vine `n principal din partitu-ra lui Iris, personaj aflat la grani]a din-tre copil\rie [i adolescen]\, dar mai ma-tur\ ca suflet [i minte dec`t adul]ii prin-tre care tr\ie[te. Piesa [i spectacolul `n-cep cu replica ei: „Acestea s`nt ultimelezile ale copil\riei mele“, iar urm\toare-le dou\ ore [i un pic reprezint\ traseulde maturizare a acestei pu[toaice ex-traordinare. „~ncerc s\ `nv\] tot ce potdespre ce `nseamn\ s\ fii adult, `nain-te s\ devin adult“, zice senten]ios, scoppentru care ì urm\re[te cu aten]ie peoamenii mari, ia noti]e, cite[te enciclo-pedii, merge la [coala catolic\, g`nde[te[i elaboreaz\ concluzii de genul matu-ritatea este „momentul `n care nu maie[ti fericit [i `ncepi s\-]i aminte[ti c`nd

erai!“. E aproape o constant\ a pro-duc]iilor lui Afrim prezentarea lumii prinochii [i judecata plin\ de candoare a co-piilor. Pentru c\ sinceritatea concluzi-ilor lor e dezarmant\, dezv\luind ade-v\ruri mascate prin conven]ii sociale.

Textul lui Panich amestec\ realis-mul [i absurdul `ntr-o manier\ ludic\,apropriindu-l de limbajul ionescian dinC`nt\rea]a cheal\, eliber`nd un umorsoft; e populat de indivizi care vorbescmult, dar nu se ascult\, nu comunic\, fie-care evolueaz\ paralel cu ceilal]i. Textulcurge, nu e segmentat de acte, scene [itablouri, combin`nd exprimarea dialoga-t\ cu cea narativ\, expozitiv\, maestrulde ceremonii dramaturgice fiind Iris.Secven]a de familie se petrece ̀ n anii ’60,c`nd Iris `[i pierde prietenul, pe[ti[orulauriu Amahl, „`ngropat“ la canal. E mo-mentul c`nd apare „de nic\ieri“ MrLawrence, pe care ea `l asociaz\ invo-luntar cu companionul disp\rut [i decare se ata[eaz\. Owen [i Silvia, tat\l [imama, convie]uiesc formal, dar nu maiempatizeaz\ demult, Silvia av`nd me-reu la `ndem`n\ geamantanele. Iris `n-cearc\ s\ deslu[easc\ situa]ia proprieifamilii, str\duindu-se s\ priceap\ lumeacelor mari prin cuvinte [i termeni neo-bi[nui]i pentru v`rsta ei: existen]ialism,destin, pueril, tragic, disperare. Apar [ielemente de istorie mare, dar s`nt doarun fundal, pentru istoria de ni[\ a uneifamilii cu probleme. Scenografia lui Dra-go[ Buhagiar unific\ plastic cele dou\dimensiuni structurale ale piesei: rea-lismul, prin reconstituirea `n detaliua interiorului unei case din anii ’60, [imetafora acvaticului, prin reprezen-tarea, `n plan secund, a oceanului, deparc\ locuin]a este, de fapt, bolul pe[ti-[orului auriu evocat.

Presta]ia exemplar\ aunei echipe mici

Am remarcat `n ocazii diverse presta]iaexemplar\ a micii echipe de la TGST.Actori tineri, men]inu]i `n form\ artis-tic\ prin lucru cu regizori valoro[i,români [i str\ini, prin particip\ri laworkshop-uri profesionale, deschi[i laformule moderne, foarte diverse ca ex-presie artistic\. To]i s`nt foarte buni(Alex Halka, f\c`nd compozi]ie ̀ n Owen;Rare[ Hon]u, reu[ind `n travestiul MissRose caricatura verosimil\ a femeii caree mereu folosit\, apoi p\r\sit\; Olga To-rok, ̀ n sofisticata Mam\; Horia S\vescu,`n enigmaticul Mr. Lawrence; Iosif Csor-ba [i Raul Bastean, ̀ n Marinari), dar gla-zura e a Silviei Torok, care realizeaz\ operforman]\ interpretativ\. Cooptat\`n trup\ de anul trecut, dup\ absolven]ala Cluj, actri]a demonstreaz\ calit\]ideosebite, portretiz`nd impecabil o fe-ti]\ de 11 ani. Adaptarea vocii, studie-rea posturii, a atitudinilor infantilespecifice, ̀ nsu[irea [i sus]inerea lor cufiresc ̀ n fa]a publicului, conserv`nd por-tretul interpretativ pe parcursul `ntre-gului spectacol s`nt remarcabile. Real-mente ai senza]ia c\ `n fa]a ta se afl\un copil, [i nu o actri]\ compun`nd unrol de cu totul alt\ etate.

Tematica, figurile umane plasatela limit\, elementele de cabaret, tu[atragi-comic\, finalurile multiple, am\-gitoare s`nt tr\s\turi ata[ate stilisticiiregizorale a lui Radu Afrim, pe carele reg\se[ti `n spectacolul timi[orean.E o montare cu o regie surprinz\torde cuminte pentru Afrim, montare e-rodat\ estetic de faptul c\ dureaz\prea mult, dilu`ndu-[i efectul asupraaudien]ei.

— B\i Mitic\, ]i-am mai zis,b\i... Nu po]i s\ mergi a[a pur [isimplu.

— De ce, dom’ profesor?— C\ nu ]ine, b\i! Trebuie

campanie artistic\.— Dar lumea v\ cunoa[te de

om gospodar, v\ [tie satul. C\s`nte]i... cinstit [i... Ce rost are s\cheltuim bani aiurea? Dac\ face]iceva pentru comun\ cu banii \ia,o s\ fie mult mai bine dec`t s\-iarunca]i pe campanie. Un var pepomi, o bucat\ de asfalt aicea, un[an] de scurgere dincolo...

— Parc\ eu `s consilierul aicea[i tu candidatul. M\ chinui [i-miscot ochii ca la melc `n pragulinfarctului ca s\ te fac s\ pricepiun lucru simplu de politic\!Termin\ cu prostiile [i ascult\-m\.

— Bine..— {i noteaz\! Campaniile au

`nceput [i trebuie s\ ne gr\bim.Mai `ntì o s\ avem nevoie de unimn. Iei leg\tura c`t mai urgentcu Fuego [i comanzi un imnelectoral. S\ fie `n principiudespre c`t de rea e via]a `n sat. C\c`nd plou\ e noroi, c\ primarulfur\ cìni, violeaz\ vaci [i c\ e...somnambul. Asta e foartehaioas\. Somnambul rimeaz\ cu...m\ rog, se descur\ el, c\ de aia `lpl\tesc. Apoi `n alt\ strof\ s\ zic\despre c`t de bun s`nt eu, cum c\s`nt gospodar, c\ am vaci multe,c\ m`ncarea la restaurantul meu ecea mai bun\, c\ la \ia de laMaster Chef li s-ar pleo[tilingurile-n propriile bale dac\ arm`nca aici, c\ copiii dintr-acincea, unde predau, au numaizece pe linie, pe toate liniile [iliniu]ele posibile. C\ am colec]ie

de tablouri acas\. {i de statui dinGrecia, din concediu. Antice, onebunie. C\ acuma se poart\\[tia de[tep]i. Revin intelectualiila putere, b\i Mitic\, [i trebuie s\ac]ion\m `n consecin]\! Fuegom\ [tie, c\ ne-am pupat c`nd afost la S\rb\toarea Recoltei, ]iiminte? A[a, [i s\ fie `n acela[itimp trist, s\ pl`ng\ lumea `ntimpul c`ntecului, dar la sf`r[it s\fie vesel, s\ se bucure [i s\aplaude ca la optimism. Ai notat?

— Da.— A[a, bun. {i dup\ aia, vreau

concert cu Voltaj, Phoenix [i cuMaria Dragomiroiu. {i Fuego,bine`n]eles, ca s\ c`nte imnul. Teocupi, vorbe[ti cu ei, le dai c`tvor, [i organizezi chestiunea, ai`n]eles?

— Dar Fuego e cu IrinaLoghin...

— Irina a c`ntat la nunt\ laApopii. Nu ]ii minte? A v\zut-olumea, gata. Nu mai merge anul\sta.

— Am `n]eles...— A[a. Apoi vreau campanie

pe Facebook. Cu desene haioase,de[tepte, cu culori, cu poante... ~ivreau pe \ia care f\ceau desenelealea animate cu robo]i, ai `n]eles?S\ fac\ pe primar un robot [i pemine alt robot. {i eu s\ c`[tig [i s\fiu de[tept tot timpul. Intelectualca Nicu[or Dan, haios caPrigoan\. Clar? {ase episoadepilot vreau. S\ mearg\ viral peYouTube. ~n heavy rotation! Gata,m-ai `n]eles? Hai, valea, c\ tre s\fug la toalet\! S\ te-ntorci curezultate. Pozitive! Prima dat\Fuego...


15 «

slow/fast foodOlti]a C`ntec: „E o montare cu o regie surprinz\tor de cumintepentru Afrim, montare erodat\ estetic de faptul c\ dureaz\prea mult, dilu`ndu-[i efectul asupra audien]ei“.

VOI N-A}I ~NTREBATf\r\ zah\r V| R|SPUNDE

BOBO

La campagnieDorin]a lui Radu Afrim [i alui Drago[ Buhagiar de alucra un spectacol `mpre-un\, exprimat\ de maimult\ vreme de cei doiarti[ti, s-a materializatabia `n aceast\ prim\-var\ `ntr-un proiect laTeatrul German de Statdin Timi[oara.

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 3, CP266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax:0232/ 214111Senior editor:Lucian Dan Teodorovici Redactor-[[ef:George OnofreiRedactor-[[ef adjunct:Anca BaraboiSecretar general de redac]ie:Florin IorgaRubrici permanente:Adriana Babe]i, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r), Emil Brumaru, Drago[ Cojocaru, Radu PavelGheo, Veronica D. Niculescu, Lucian Dan Teodorovici, Luiza Vasiliu. Carte: Doris Mironescu, C. Rogozanu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Codrin LiviuCu]itaru, Daniel Cristea-Enache, Florin Irimia,Bogdan Romaniuc.

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungureanu.Film: Iulia Blaga. Teatru: Olti]a C`ntec.

Caricatur\: Lucian Amarii (Jup).

Grafic\: Ion Barbu.

TV: Alex Savitescu.

Actualitate: R. Chiru]\, Veronica D. Niculescu, Elena Vl\d\reanu.

Publicitate: tel. 0232/ 252294

Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333.Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

Abonamente: tel. 0232/214100

Tarife de abonament: 18 lei (180.000) pentru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei(690.000) pentru 12 luni

Tipar: Print Multicolor

RReessppoonnssaabbiilliittaatteeaa jjuurriiddiicc\\ ppeennttrruu ccoonn]]iinnuuttuull aarrttiiccoolluulluuii `̀ii aappaarr]]iinnee aauuttoorruulluuii »»MMaannuussccrriisseellee pprriimmiittee llaa rreeddaacc]]iiee nnuu ssee `̀nnaappooiiaazz\\

MMaarrcc\\ `̀nnrreeggiissttrraatt\\ –– EEddiittuurraa PPoolliirroomm [[ii „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““..PPrrooiieecctt rreeaalliizzaatt ddee EEddiittuurraa PPoolliirroomm `̀nn ccoollaabboorraarree ccuu „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““.. SSee ddiissttrriibbuuiiee ggrraattuuiitt `̀mmpprreeuunn\\ ccuu „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““..

DATUL ~N SPECTACOLOlti]a C~NTEC

C`nd nu maivrei s\ fii copil!


FETI}A DINBOLUL PE{TELUIAURIU

Iulia Blaga: „La fel ca marii interpre]i de jazz sau ca mariimuzicieni `n general, Meryl Streep d\ impresia c\ nu depune niciun efort. Totul pare s\-i vin\ firesc, [i poate c\ a[a [i estedeoarece actoria i-a intrat deja `n reflex“.

REFLEX

EN}ICLOPEDIAENCARTA

Luiza VASILIU

SecretExist\ c\r]i pe care le cite[ti [i vreidup-aaia s\ pui m`na pe telefon [i s\-llsuni pe autor. Exist\ c\r]i pe care lecite[ti [i dup-aia r\mì t\cut o vreme,nu [tii ce s\ faci, ai vrea s\ tragistorurile [i s\ r\mì `nchis `n cas\p`n\ o s\-[i aduc\ aminte cineva detine. Cartea pe care am citit-o azidiminea]\ e din a doua specie [i sin-gurul mod `n care pot scrie despreea e s\ nu spun nici cum se cheam\,nici cine-i autorul, s\ scriu o En]iclo-pedie secret\, pe care s\ n-o `n]elea-g\ dec`t cine are o inim\ de `n]eles.Pentru c\ azi diminea]\, joi, 17 mai,de la ora 7, c`nd pe strada Veroni-ca st\tea s\ plou\ [i nu se-auzeaudec`t fo[nete de p\s\ri, am deschiscartea [i mi-au dat lacrimile de la pri-mele cuvinte, de la „`nchipuie-]i“ p`-n\ la „portocal\“ am citit cele 95 depagini cu ochii vrai[te, `not`nd de laun poem la altul `ntr-o „triste]e lac-tee“, cu inima ]\nd\ri a[a cum e ini-ma vr\jitoarei Eva Green, c`nd [i-oscoate din piept [i i-o d\ lui JohnnyDepp, `n ultimul film al lui Burton,respir`nd cu zgomot, ca s\ verific c\`nc\ mai s`nt acolo, recitind „hai s\ne facem br\]\ri din furtuna[ele roz/s\ color\m cu pu]in ruj/ hematoame-le de pe g`t“ p`n\ c`nd hematoameledispar [i-n locul lor apar toate foto-grafiile din copil\rie, cu mine [i ma-ma ]in`ndu-ne de m`n\ la un b`lci deCr\ciun, prin ‘88, lacrimile fac unpastel alb\strui pe h`rtie, „mai ai grij\de mine/ pu]in“, m\ uit `n camera despital de undeva de sus, dintr-un col]de tavan, acolo unde te urci c`nd jos,pe mas\, stai `ntins la opera]ie [i numai po]i s\ spui nimic `n afar\ de„scuza]i-m\ c\ r`d, e de la anestezie“,m\ uit la fiul a c\rui mam\ disparedup\ cear[afuri [i n-o s\ se mai `n-toarc\ niciodat\, la fiul care ia lumeade la cap\t, coase la loc amintirile [ivia]a, iar scrisul lui `nso]e[te durerea[i se transform\ `n poezie care numai are nici o treab\ cu literatura,poezie vie [i ascu]it\, [i de la at`tabl`nde]e m\ sperii [i mai tare, eu,ca to]i „cei din afara suferin]ei“, cur`sul meu care se-aude [i el `n totblocul, dar asta numai [i numaipentru c\ n-a trecut prin a[a ceva,`nc\ nu [tie c\ „`n echilibrul precaral lumii/ unul dintre noi/ oricum vamuri/ `naintea celuilalt“, ce r\m`nela final e „m`ngìere [i spaim\“,impresia c\ am citit, cum a spusAna, cea mai dureros de frumoas\carte, una din specia foarte rar\ ac\r]ilor care te preg\tesc tiptilpentru ce-i mai r\u.

Doammnna dde Fierr, altfel un film f\r\prea mult\ imagina]ie, reu[e[te per-forman]a de a fi encomiastic mai multcu interpreta eroinei dec`t cu eroina`n sine. Meryl Streep o pune `n um-br\ pe Margaret Thatcher `n parte [ipentru c\ schematismul construc]ieipove[tii `]i permite de multe ori s\vezi c\ ea interpreteaz\ un rol [i s\arunci un ochi `n laboratorul acesteifabuloase actri]e. La fel ca marii in-terpre]i de jazz sau ca marii muzi-cieni `n general, actri]a `n v`rst\ de63 de ani d\ impresia c\ nu depunenici un efort. Totul pare s\-i vin\ fi-resc, [i poate c\ a[a [i este deoareceactoria i-a intrat deja `n reflex. Fire[-te, s`nt momente c`nd – dac\ regizo-rul cu care lucreaz\ e intimidat de eaori nu [tie exact ce s\-i cear\ – eatinde (tot din reflex) s\ se `ntoarc\`n zone cunoscute. Pentru c\ Phylli-da Lloyd pare mai mult un regizorfascinat de ea dec`t unul care vrea s\`[i impun\ punctul de vedere, diapa-zonul ei variaz\ aici de la momentec`nd e vag cabotin\ la altele c`nd eaproape genial\ [i, chiar dac\ accen-tul ]i-o aduce `n minte nu doar pe a-dev\rata Doamn\ de Fier, dar [i peJulia Child (sau pome]ii pe FayeDunaway), nu po]i nega o evi-den]\: Meryl Streep e azi unadintre cele mai bune actri]e `nvia]\ – dac\ nu cea mai bun\.(Oric`t nu ar agrea-o StephenFrears; el a spus mali]ios`ntr-un interviu colectiv lacare am luat parte anultrecut c\ Streep era po-trivit\ s-o joace pe That-cher pentru c\ ì st\ bi-ne `n roluri de femei`n v`rst\. Brrr! C`t\delicate]e!...)

Un truc util,dar ce folos

Phyllida Lloyd, ca-re a mai lucrat cu Me-ryl Streep la come-dia Mamma mia!, afolosit scenariul lui A-bi Morgan, cea care an-terior scrisese Shame.Aici `ns\ poate altafiind miza [i altul ge-nul filmului, povesteanu mai are implica]ii

la fel de ad`nci cum avea `n Shame.Morgan [i Lloyd dau impresia c\ aufost un pic excedate de bog\]ia bio-grafiei lui Margaret Thatcher [i c\ auavut dificult\]i `n a sorta evenimen-tele vie]ii acesteia, prefer`nd s\ le `n-[ire la un moment dat ca m\rgelelepe a]\. Nemaivorbind c\ nu `]i e foar-te clar punctul lor de vedere asupradiferitelor evenimente din film. Darmaioneza care leag\ aceste evenimen-te e un truc iste]: ajuns\ la sf`r-[itul carierei [i lupt`n-du-se cu b\tr`ne-]ea, MargaretThatcher cul-tiv\ ̀ n preaj-ma ei amin-tirea so]u-lui, Denis

Thatcher (Jim Broadbent), mort `n2003. Materializ\rile fantomatice a-le defunctului so] leag\ `ntre ele mo-mentele r\zle]e ale vie]ii eroinei, suge-r`ndu-ne [i cantonarea `n trecut sauregretul de a-[i fi sacrificat via]a per-sonal\ pe altarul politicii. Dar, cur`nd,aceste apari]ii intr\ [i ele ̀ ntr-o schem\,[i repetarea aceleia[i scheme ajunges\ plictiseasc\.

La Festivalul de film de la Berlin,unde Meryl Streep a primit `n acestan Ursul de Aur pentru `ntreaga ca-

rier\, cineva a `ntrebat-o dac\ ea[i regizoarea nu au avut la `n-

ceput `ndoieli despre c`t depotrivit e un astfel de filmat`ta timp c`t eroina lui ̀ nc\tr\ie[te. Meryl Streep ar\spuns c\ da, au avut u-nele `ndoieli, dar c\ p`n\la urm\ au c\zut de acordc\ „singura abordare radi-cal\ era s\ ne-o imagin\mpe Margaret Thatcher ca peun om. Chiar dac\ aceasta

era propria noastr\ versiu-ne, am vrut s\ vedem ce con-

teaz\ cu adev\rat la sf`r-[itul unei vie]i“. „Felul

cum ne-am apropiat devia]a ei e nimic fa]\ dece a tr\it ea cu adev\-rat `n carier\ – fa]\de veninul, ura [i se-tea de s`nge cu cares-a confruntat“, a maispus Meryl Streep laacea conferin]\ depres\ dedicat\ ei [i

echipei filmuluidup\ proiec]ia

cu Doamna de Fier. Dac\ pentru Mar-garet Thatcher acest film nu e o biogra-fie memorabil\ (prea vine ̀ n trena suc-ceselor britanice despre membrii mo-narhiei sau alte figuri politice), pentruMeryl Streep a `ncununat o carier\ ca-re mai promite s\ continue vreo dou\decenii. El i-a adus al treilea Oscardin carier\, Glob de Aur [i un PremiuBAFTA, plus Ursul de Aur de la Ber-lin. (Mda, chestie de baft\!, `[i spuneprobabil Stephen Frears `n barb\.)

Doamna de Fier/The Iron Lady, dePhyllida Llyod. Cu: Meryl Streep,

Jim Broadbent, Anthony Head, Richard E. Grant, Olivia Colman

» 16

slow/fast food

Doamna de Fier/The Iron Lady, filmul Phyllidei Lloyddespre Margaret Thatcher, trebuie privit ca o lec]ie de ac-torie. (La Cannes exist\ `n fiecare an o „Leçon de cinéma“,unde un invitat cunoscut conferen]iaz\ despre munca sa.)


Lec]ia de cinemaa lui Meryl Streep

FILM

Iulia BLAGA

356 sdc 01 - suplimentuldecultura.ro fileRadu Pavel Gheo: „N-am mai publicat de mult o carte [i ar...

Documents

Transcript of 356 sdc 01 - suplimentuldecultura.ro fileRadu Pavel Gheo: „N-am mai publicat de mult o carte [i ar...