Sistemul autoritatilor publice din Romania - cdn4.libris.ro autoritatilor publice din Romania... ·...
7
CATALINA SZEKELY Sistemul aut oritil[ilor publice din Rom0nia /
Transcript of Sistemul autoritatilor publice din Romania - cdn4.libris.ro autoritatilor publice din Romania... ·...
CATALINA SZEKELY
Sistemul aut oritil[ilorpublice din Rom0nia
/
CUPRINS
cuPRrNs...... .....................s
CAPITOTUL 1
PREZENTAREA CONCEPTELOR FUNDAMENTATE ........ ....................7
CAPITOLUT 2
PARTAM ENTUT - AUTORITATEA TEGIU ITOARE A STATU tU I
2.1. GENERALITAT|. PREzENTAREA AUToRtrAIt.... ........... 19
2.2. Fuwclilu PARLAMENTU1Ur.................... ...............24
2.3. Acrru PARLAMENTULUT .................... .................. 30
CAPITOLUT 3
GUVERNUT ROMANIEI3.1. ColsrornATil GENERALE. ..............,..47
3.2. PRoCEDURn or iruvrsrrruRA e Guvrnruulut ................................. 45
3.3. ArnrsuTril-E Sr ACTELE GuvrnruuLur ........................ 48
3.4. Mtwtsrrnetr - nuroRrrAr puBLrcE cENTRALE DE spEctALtrATE........ 54
CAPITOTUL 4PRESEDTNTETE ROMANTE!
4.1. PnrcrzAnr rERMtNoloctcE.................... ................ 63
4.2. RoLUL ST ATRTBUTilLE PRESEDT NTELUT RovrArur8r............................. 65
4.3. AorvrrrursrRATrA pREztDENlnr-4............. ................, 73
CAPITOIUt 5AUTORTTATEA J U DECATOREASCA
5.1", Corucrprr GENERALE ...................,..79
5.2. PRtNctpilLE FUNDAMENTAIT oupA CARE sE REalrzrezA:usITtA........ 85
5.3. Mrlrsrenul Pus11c......... ............... tt5.4. CoNSrLtuL SuprRroR al Mne rsrRarun1....................................... 91
CAPITOLUT 6cu RTEA CONSTTTUTTONATA
6.1. PnrcrzAnr rERMrNoLoGrcE................... ................. 99
6.2. Arnrnulrr-e CunIr CorusrruTrorunlE .....,.......,......................... 103
6.3. Acrru CunTrr CorusrrruTroNALE........ ................. 108
CAPITOTUL 7ALTE AUTORTAT! PUBTICE
6.1. Avocarul PopoRULUr..... ............. 115
6.2. Cunrm or Corurunr.... ................. 121
6.3. CoNsrLruL LEGrsLArv ................... 125
6.4. Corusurur- EcoNoMrc Sr Socn1,.......... ................ 130
6.5. Cowsrr-rur- Supnru or AeAnnnr n lARu..................................... 133
6.6. Auronrrnrra Elrcronnu PrnvnrurrurA.. ............ 138
6.7. lNSTrruTr pualrcriN DoMENTUL pRorEcTrEr MEDTULUT ................. 141
CAPITOIUt 8AUTORTTATTTE PUBUCE TOCALE
8.1. lorrurncaRra auroRrrAlloR Sr pRrNctpilLE cE srAU 6 gezq 461vrn1r
1oR............... ........ 151
8.2. AuronrATrLE puBLrcE LocALE DEIISERATIvE............................... L54
8.3. AuronrA1LE puBLrcE LocALE EXEcurvE................................... 156
8.4. Pnrrrcrul - REpREZENTANTuI Guvrnruuluriru rrnttontu ............ 158
BIBLIOGRAF|E................. .................. 163
Ceptrolul'tr
Prezentarea conceptelor fu ndamentale
in operele filosofilor antici, una din principalelepreocup[rile era legatd, de modul in care omul se
raporteazd la cetate, care este legdtura dintre ei gi care
este rolul acesteia. ,,Pentru cet[leanul obiqnuit, echiva-
lentul modern al cetdlii este fara, dar pentru teoretician
acest echivalent este reprezentat de unitatea dintre stat gi
societate, care devine societate pur qi simplu, dar qi
civilizalie sau cu1tur5...intr-o anumit[ privin
in viziunea anticd, realizarea dreptdfii, care este
binele suprem, insemna ca tnlelep{ii sd conduc[, sI fieregi in cetate. Deqi dificil de realizat, ideea poate fi pusd
in aplicare intr-un singur mod: atunci c6nd adevdralii
filosofi vor guverna. O cetate a dreptilii se poate crea
doar cu persoane educate care qtiu adevirul qi tr[iesc inspiritul adevdrului, frr[ sd fie afecta]i de aspectul sordid
al politicii cotidiene, dezinteresate de putere sau ar lua
puterea doar din necesitate.3 Aceastd viziune este oproiectare a idealului de guvemant. Cum ar trebui sd
conducd un lider cetatea? Trec0nd in revistd teoriilepropuse de-a lungul timpului, vom observa cE ideea de
conduc[tor diferd de la o epoca la alta. Teoriile agorei
grecegti nu devin desuete niciodat[. Azi se propun coduri
etice ale elitei politice, respectate mai mult sau mai pufin,
deoarece societatea este intr-o permanent[ schimbare,
uit0nd de incercSrile care au dat nagtere ideii de cetate.
Conceptul de societate a fost explicat in sociologie
gi in filosofia sociald, ca reprezentdnd ansamblul de
persoane care au in comun aceeaqi culturd gi un teritoriucomun. Aceasta nu serveqte doar pentru conservarea
biologicS a individului, ci gi promov[rii qi realizdriinevoilor sale culturale.a
Modalitatea prin care societatea iqi asigurS realizarca
intregii activit[1i umane, functionarea de ansamblu, este
3 Cecilia Tohineanu, Introducere tn etica politicd, Editura Pro
Universitaria, Bucuregti, 2013, pp. 16-19a Ion Craiovan, Monica Istrate, Ipostazele justiliei, Editura UniversulJuridic, Bucuregti, 20 12, p. 222
rcprezetrtati de putere in forma sa generald, qi anume:
puterea social[, fiind capacitatea pe care o are un individsau grup de a-gi impune voinfa altor persoane, in vederea
efectuSrii unor ac{iuni privind dirijarea societd}ii spre
anumite scopuri. Autoritatea politic[ este o fa[d, a puteriipolitice qi inseamn[ forma concret[ de manifestare a
puterii, iar legitimitatea politicd este rur principiu potrivitc[ruia un sistem de guverndmtnt, puterea politicd se
realizeazd" in conformitate cu drepful conferit de guver-
nanli, cu recunoaqterea acestui drept de cdtre cet5feni.s
Autoritatea se poate prezerrta sub doud forme: cea
consensuald, capacitatea de stimulare qi de atragere a
consensului din partea altei persoane; iar a doua form[ se
raporteazd la valori, pentru. cd autoritatea este influenfaunor indivizi asupra altora, ca rczultat al conform[rii,lorla sistemul de valori ale comunitdfii. Aceste forme au ca
r ezultat le gitimitatea care v izeazd" capacitatea j ustificatdde a deline puterea, iar legalitatea vizeazd exercitareaputerii in conformitate cu legile adoptate.6
Trebuie s[ se facd diferenfd intre putere, capacitatea
indivizilor sau a unor grupuri de a-gi impune interesele,
chiar dacd ceilalfi se opun, folosind forla, gi autoritate,
care presupune folosirea in mod legitim a puterii de c[treguvern; cei care se supun autorit[1ii acestuia consimt la
' C6lin Vahan coord., Politologie,Editura ASE, Bucuregti, 1994,pp.59-666 Domenico Fisichella, $tiinla politicd. Probleme, concepte, teorii,traducere Victor Moraru, Editura Polirom, Iaqi, 2007, pp. 64-65; a se
vedea qi B. de Jouvenel, De la souverainetd d la recherche du bienpolitique, G6in, Paris, 1955
acesta.T De foarte multe ori guvernele s-au lovit de
obstacolul sus{inerii din partea populafiei. Un guvern
care nu mai are susfinerea populaliei trebuie s[ renun]e la
putere.
Jean Jacques Rousseau vorbegte de un pact carc
existl intre corpul public qi particulari, fiind un angaja-
ment reciproc, un pact social care cuprinde un singur
angajament care poate da putere celorlalte: cine refuz6 s[se supund voinlei generale, va fi constrfins de intreg
corpul social, ceea ce reprezintd, cd va fi obligat s[ fieliber. Renunfdnd la dependenlele personale, omul devine
cetdfean al patriei, fiind singurul element care legiti-
meazd angaj amentele civile.S
Cetdlenii infeleg sd se supund autoritdlii atdta
vreme cdt aceasta le reprezintd interesele, in momentul incare se comite o nedreptate, cetdlenii sunt indreptdfifi s[se opun[. Nesupunerea nu este agreat[ de nicio guver-
na.e. in aceste circumstanfe, cui incredin
