• ZIAR INDEPENDENT EXPRESIE A OPINIEI

PUBLICE DIN JUDEJUL CLUJ

ANUL II, NR. 86 MARŢI

3 APRILIE 1990

I PAGINI 50 BANI

' f

„Renaşterea" — sub a- cest frontispiciu a apăru t seria nouă a publicaţiei religioase ed itată de Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacu- lui şi C lujului, frontispi- ciu-£em nificativ prin el Însuşi, în truc ît v rea să sublinieze a tît continuita- 1 tea, a taşam entul la ţă de tradiţie, c it şi noua faţă a misiunii pe care Bise-, ; rica O rtodoxă o are de îndeplinit de acum încolo \ In viaţa noastră socială, ş Cete două num ere, deja ; apărute, cau tă s& pună în evidenţă, p rin editoriale ■ semnate de prestigioşi :: clerici, că Biserica a fost, ' de aproape două milenii, 1 alături d e poporul român, fiind m ereu prezentă în momentele lui ere- : le, de cum pănă şi m ereu activă Îm potriva forţelor care, în tr-un fel sau 'a ltul, ne-au lovit Ţara. Biserica Ortodoxă — arăta, de pildă, episcopul-vicar Iustinian G. M aram ure- / şanul (vezi nr. 2) — nu a vrut să .a tragă , în ultim ii 40 de ani, atenţia asupra ei. prin acte de b ravură :■— prin eroism de paradă, r am spune noi —, ci şi-a ; înţeles m enirea în prim ul rînd prin activitatea ziditoare de valori morale, singurele dătătoare «de o tărie pe care nici porţile ' iadului nu o pot birui".

Valori ca re le-am putu t vedea Tecunoscute ca puteri active în zilele Revolu ţiei din Decembrie, coloanele de dem onstranţi la început, apoi pârtiei- - pan ţii efectivi la Inlătu- Tarea dictaturii “ conside-/ r înd de la bun început • Biserica de. partea lor, a- ceasta fiind pentru e i. loc / ; de m obilizare şi scut deo- ; potriva.

Nimeni n u v a puteai nega rolul jucat de Bise-- rică în Revoluţia română. La început m ai tim id; d a r apoi în mod des- ... chis, e a şi-a oferit spri-v jinu l, m ulţi preoţi fiind; p rin tre . revoluţionari î n ; stradă, îmbărbătând sau oficiind în acele locuri unde eroii noştri au căzut / pen tru libertate. • Desigur,, în acest sens, ca a- vea şi motive întemeiate,^ nu greu dc desluşit. M ai. în tîi pentru că avea d e / răzbunat m ulte umilinţe la care ea a fost supusă de politica' perversă- a . partidului comunist," după cum avea de apărat şi ; * propriile edificii de cult, a tît d e 'peric lita te în ăşa- zisa „ep o că lu m in ă" .,. A- 1 poi pentru că ea a fost_ nu

doar m arginalizată în so

cietatea noastră In ultim ii 42 de ani, d a r — sub ra port intelectual-educativ : — a fost m ai în tîi subor- • • donată, ia r d u p ă ; aceea 1 supusă tiru lu i constant / declanşat de fu ria ateistă (a /„ m arxism -leninism uluî,;. acesta, ■ cum bitie ’ şe ş t i e , /

- m ult p rea agresiv a tît în ' şcoală cît ş l în viaţa, publică,. depăşind, , adesea ' ostentativ, .decenţa ; ’n b e- '

..re i^ c u g c tă ri .,/// .^ 1' * ‘ în tr-adevăr, S iserica ' -

trăieşte as tăz i, d adevărată renaştere. D ar o re- i, naştere care, se vede, va trebui să stiporte Încă — cel p u ţin .p en tru creştinii din T ransilvania — pecetea istorică a separării. Avem în vedere; se îiţţe- lege, rein trarea, Ifl deplină legalitate ; a ' Bisericii Greco-Catolice, biserică m ilitantă care, cunoaştem . cu toţii, a fortificat con-- ştiinţa noastră naţională, prezentă fiind în momen- , ie le de răscruce ale ro-, • mânismului; precum Şcba- - la Ardeleană. M em oran-, ’ dum ul şi ' A lba • lulia. Scoasă în a fa ra ' legii sub ■... regi mul : comunist în 1948, ” e a ' rev ine deocamd a tă 'în ' ac tua lita te '■ sub

semnul protestului pe care, noi clujenii, îl vedem de o vrem e încoace In fiecare dum inecă în P iaţa

.Libertăţii, p rin slujbele în ae r libe r din fa ţa statuii lui M atei Corvin. Să fie oare a tît de g rea întoarcerea .lor - în' biserici- . le . p e care au -trebu it să le .părăsească în urm ă cu p a tru decenii? S ă n u fie posibil ! tui dialog, .con- structiv în tre cele două biserici surori, dialog cuie ştim totuşi că s-a î n - . îiripa t? Oricum a r fi, socotim că o soluţie trebuie să i e găsească) aceasta în prim ul rînd ■ pentru - liniştea sufletească şi pacea credincioşilor şi m ai pu ţin pe im u a da satisfacţie în clinaţiei spre intoleranţă a unor clerici p lin i de s îr ţ, de oricare parte s-ar găsi el. P en tru că — să fim conştienţi — impot-, tan tă este acum r u a t ît accentuarea tensiun ilor moştenite de la vechiul regim, ci chiar disiparea lor, lăsîndu-se ’astfel posibilitatea ca energiile noastre, a le tu turor, sâ se m anifeste p e şantierul re construcţiei noii societăţi civile. ; ’

1 I. M axim DANCIU

IM [IM OUI! OPfRAJlUMIl SATELE ROMÂNEŞTI - c e tă ţ e n ide o n o a re a i C lujului

% t Si»V r*

,.ţ. -

La P rim ăria municipiului a avut loc sîmbătă. '31 martie, o em oţionantă festivitate: unui num ăr de 16 cetăţeni belgieni — Anne Bonlcmps, Yvcs Luc Con- reur, C laire Dallicrs, Anne Degavre, Malgorzata Dzierzawska, Paul Ilerm ant. Jean Pier re Jacqtnin, Oii vier Magos, Vlncenl Magos, Eric M asquelier, Daniel W athelet, Dominique Vosscn, Fabienne Philippart, Sergio Cardoso, Daniel Stae- lens, Sergo Verheylcvvcgen, le-a fost decernat titlu l de „Eetăţean de onoare al Clujului*, pentru m erite excepţionale tn iniţierea şi desfăşurarea Operaţiunii Satele Româneşti. «Sintem deosebit de o- noraţi să-i avem azi p rin tre noi pe reprezentanţii Belgiei, prim a ţară din Europa şi din lume care a in iţiat acţiuni concrete de solidaritate cu poporul român şi de sprijin al acestuia, fiind inl- ţlatoarea Operaţiunii Satele Rom âneşti*1 — spunea In cuvîntul său prim aru l,C lujului, dl. A lexandru Şerban. La rîndul său. dl. Paul H erm ant a declarat, în tre altele: „Gredem câ tipul de relaţii statornicite In tre noi constituie un ferm ent a? democraţiei. De c îrd sînlcn,am în tîln it oameni din diverse r a e d i ? ^ ^ —

ciale care ne-au vorbit despre democraţie. Dorim ca acest proces să se conso- ' lideze şi mal mult*. f.v-

Ne facem şi noi o datorie de onoare ln a am inti ln acest cad ru şi num ele lui: Idîin Negrtiţiu, fiu al C lujului, > actualmente cercetător ştiin ţific la Universitatea d in Bruxelles, care, ca a lţi ro m â n i' din străinătate, a ' fost m ereu cu gîndul şi fapta, a lă tu ri de România, avînd m e-' reu un rol activ In desfăşurarea' operaţiunii. ' •- v' ■ ' : • , - ' ■ T

Să m ai am intim că un rol deosebit In finalizarea O peraţiunii S atele Româneşti II are Com itetul rom ân de coordo-\ nare de Ia Gluj, d in care fac parte, Intre alţii, Rodica Baconsky,; D orin Beu, Horia Bucşa, Corina Burghelea, Ema-, nuel Sătahă, M anuela Cheşcheş, M aria CImpeanu, Livia Sotlrlă, Ioan Florea, ' Corina Fotă, Emil Luca, A ndrei M ahal-' niski. Sofia M a n ,: V. Moldovan, .Marta- Monda, Gh. Opriş, H oraţiu Opriş, Corina Opriş, L iliana Opriş, G abrie la Orghidan, L iana Pop. Eugen Pop, M arian Papa-

PoRMCUi S orina-Şerban,. Al»- să vi Şom fălean, L iţia i I T Z I u — ^ Emil LU*JA.

PRIMA CONFERINŢA A SOCIETĂŢII

„FAMILIA LUMINII»; -V > r " :J„ ■ ̂ , - ....... * ••

Joi. S ' aprilie, _ora 16,45, la Casa m unicipală d e cultură din Cluj, P iaţa Libertăţii < 24, Societatea „Familia Luminii" / inaugurează seria conferinţelor săp tă- mînale cu subiecte d in spiritualitatea . universală.

> Expune poetul A drian P opescu. despre S fîn tal Ftanclsc de Assisl. ...■■*

Urmează -re c ită r i din poezia Sf. Francisc ”şi din .poezia. românească despre acelaşi.

A N U N Ţţ SINDICATUL UNITA- ÎŢII :vrjp.DICALE îşi anunţă membrii că A dunarea genera lă .pe luna în curs va avea ioc Joi,.5 aprilie 1990, o ra 18, în « a la . de şedinţe a Policlinicii : judeţene CInJ, e ta j IV.

COMITETUL S.U.M.

r-

S R 3PRIMIRE LA DOMNUL ION ILIESCU j .

Preşedintele Consiliului Provizoriu de Uniune ,N aţie- ‘ nală, domnul Ion Iliescu, l-a primit, luni. pe Budimir Loncear, secretar federal pentru afacerile e x te rn i a l Iugoslaviei. . .

în tim pul convorbirii s-a constatat o largă convergenţă de păreri asupra ansamblului problemelor discutate,

. ' * 1 . (Rompres)

UN ALT INCULPAT IN BOXA ACUZAŢILOR

_ Curtea Suprem ă de justiţie, secţia m ilitară a începu* luni, 2 aprilie, Judecarea procesului inculpatului- Seau- şescu A ndruţa Nicolae. fost general-locotenent şi comandan t a l şcolii M inisterului d e Interne de lâ Bâneasa, a- ' cuzat de săvîrşirea infracţiunilor de instigare la genocid, neurm ată de executare, omor deosebit de grav ,1 tentativă de om or şi nerespectarea regimului arm elor şi'm un iţiilor. . - ‘

Ca urm are a ordinului prim it din partea fostului general Vlad Iulian, şeful Departamentului Securităţii Statului, inculpatul s,-a deplasat, în ziua de 21 decembrie 1989, în sta re de luptă, cu întregul efectiv al ţc d îa r l î^ " zona centrală a Capitalei, unde avea loc o puternică dem onstraţie îm potriva regimului de dictatură.

îna rm at cu un 'p isto l încărcat cu cartuşe, el a ac ţionat în form e deosebit de grave, pentru reprimarea sîrigeroasă a dem onstranţilor, prin ordine repetate d a te de^ a se tra- '■ ge asupra grupurilor de demonstranţi, cît şi prin faptul că a făcut personal uz de armă. Pe baza verificărilor efectuate s-a stabilit că în condiţiile de tim p şi de loc In ... care inculpatul a folosit arma de foc împotriva unor * grupuri m ari şi com pacte de oameni, t r ă in d circa 30- de focuri, au fost ucise 7 persoane. - , , . - .

în urm a percheziţiilor efectuate la domiciliul’-inculpa- •' tulul, s-au găsit o arm ă cu lunetă, precum şi un num ăr ' de 695 cartuşe din im p o rt pe care le deţinea ilegal; ’

In prim a şedinţă de judecată. Curtea a început cerce- tarea judecătorească, procedînd după citirea rechizito-/ riului. Ia audierea inculpatului. , ; ; ■

A u fost de asem enea audiaţi membri ai familiilor ce^ Jo r .7 victime^ care s-au constituit .părţi civile în,-cursul urm ăririi penale. . . . . . ̂ . ^ v r ;v

Curtea a ho tărît am înarea cauzei pentru ziua de 3 a- : -prilie ora 9,00, cînd. va proceda la audierea martorilor.,'/;;

/ ~ / (Rompres)

• Tancuri uşoare şi transportoare blindate s^au depla-', ' sat pe străzile din Vilnius, după ce preşedintele Mihail . “ Gorbaciov a adresat un apel parlam entarilor lltuânierii , > considerat ca cel m âi sever avertisment către cei.cs- d aC resc independenţa U tuaniei. relatează agenţia Keuter. a .

Un purtător de cuvînt al Parlamentului lituanian a ţi- ,’ n u t să precizeze că 28 de transportoare de trupe, deseăr- . cate de pe platform e în gara centrală a oraşului Vilnius, ‘ l-au traversat şi a u m ers la o bază militară din nordul oraşului, scrie Reuter. „Deşi lituanienii sînt îngrijoraţi, ; ei sînt-totuşi calmi." S ituaţia în Lituania este foarte sta -./ ‘ bilă, singurul motiv de instabilitate constituindu-1 mişcările unităţilor militare*, a adăugat purtătorul de cu v în t t

• In tr-o declaraţie făcută presei,- prem ierul M argaret ' Thatcher a atribu it recentele m anifestaţii îm potriva noului sistem fiscal şi incidentele ce au avut loc acţiunilor extremiste, relateâza agenţia Associated P re ss .. De ase- , menea, politicieni .atît guvernamentali, cît şi din opozi-./ ţie. au apreciat că m anifestanţii sînt duşmani ai liber- " tăţii şi au cerut pedepsirea acestora, adaugă agenţia citată. ' I

• T radiţionala lună a pomenirii eroilor neam ului a în ceput dum inică în Polonia. Principalul evenim ent în a- cest context a fost slu jba în P iaţa Victoriei din 'V arşovia-- la M orm lntul soldatului necunoscut, în -m em oria celor căzuţi pe fron turile celui de-al doilea război mondial, ln lagărele de concentrare ale naziştilor, victim elor m a sa - , crului de la Katin.

CUTIA PANDOREI11

• întrebări . cu

sau fâra răspuns

1. Au fo st’ em oţionante ceremoniile religioase de la Bucureşti care au cinstit memoria celor căzuţi ln Revoluţia de la 22 Decembrie. Sperăm că semnificaţiile lor nu vor fi pătate cu speculaţii electorale. La Cluj, de altfel, la parastasul de la Cimitirul Eroilor au fost prezenţi şi membri ai p a rtidelor politice, mai concilianţi declt în alte părţi, chiar dacă sînt viitori adversari în cam pania electo- rală.

.2. C itind relatările de la întîlnirea, la Budapesta, InteJexiualilor

de posibilităţile nelim itate -de in terpretare a aceloraşi fapte. Adevărul pare a avea foarte m ulte feţe, a- tîtea clţi oameni îl vehiculează. Cu toate că este unic — cel al faptelor corect prezentate. De aceea, sperăm că pină la reeditarea, în Bucureşti, a în tîln irii respective, comisia care studiază Intîm plările trag ice de la Tîrgu M ureş sâ-şl fi publicat raportu l. A r fi

util, de asemenea, ca r e - , J prezentanţii rom âni sft-yl' facă publice, In presă, p ă - , rerile despre în tîln irea con- ;• sum ată la Budapesta.

3. Oare va trece m ult pînă se vor Înfiinţa’ maga- ; zine şi cît m ai m ulte ate- liere particulare? Nu de alta, dar cu sîmbetele acestea libere riscăm să avem de unde r~ , cele necesare v if/

Vaier

APICOLA

A picu lto rii d in iu d c (u l n o s - ' t r a ş l-au p rec iza t, tn c ad ru l recen te i , co n fe rin ţe , o p ţiu n ea p e n tru ca lea p a r t ic u la ra da d ezv o lta re a aces te i ac tiv ită ţi econom ice, tn c a d ru l a so c ia ţie i c o n s titu ite p e c r ite r iu l p ro fes io n a l. Cel c a re ln tim p u l d ic ta tu r ii e ra u e tich e ta ţi

' ' Lf P ttanytl * ' Vj p ropun i J i i i i n u l aţ i el

acea s ta tndel m ăsu rile prec, c lu d : Încheieri d e ex p o rt d lre s tră in i, am em ' n e te p en tru d u se lo r apicole s tu p a rl, p o p u la '. , p ro d u se p r in i f* m ass-m cdlel p en tru consum ulu i de cft*.

ADEVĂRUL - IN LIBERTATE PAGINA 2

num» umteiiuiinoi:' LA TIMPURI NOI-TEXTE NOI• Aii: Victor FRUNZA, directorul

— Stimate domnule Victor Frunză, aţi acordat mai multe interviuri de cind sîn- teţi director al Teatrului Naţional din ftluj. Vă rog să aveţi răbdare şi pentru eiarul „Adevărul Jn libertate". N-o să a- buzoz. Iată prima Întrebare: Vă simţiţi cu adevărat liber, ca om şi director de teatru?— Este o întrebare extrem de tranşantă

şi care se referă la un subiect extrem de. re la tiv . . . Eu voi fi imprudent şl că voi răspunde: în opinia mea haosul este contrariul libertăţii, deci, deocamdată nu mă simt lin ora liber, dar există bune temeiuri că Intr-o zi voi fi.

. — Aţi afirmat Intr-un interviu că Teatrul Naţional are o trupă de actori buni.Ce lipseşte instituţiei, ca să devină un teatru foarte bun?

.7— Teatrul Naţional Cluj este un teatru foarte; bun. In teatrul nostru este, ded, nevoie de continuitate In linia pozitiva pe caro a avut-o In ultimii doi -ani.. In a- ecastfl situaţie programul de perspectivă al Teatrului • Naţional va cuprinde trei idei de bază: deschiderea către lume (în

■ sensul că teatrul romănesc trebuie să devină un teatru european), un repertoriu

Teatrului Naţional Cluj •clasic, In buna tradiţie a Teatrului Naţional, promovarea experim entului teatral, ca mijloc im portant de penetrare culturală. '

— Ştiind ce rol im portant are textul ln realizarea unui spectacol bun, cred că este interesant de ştiu t care va fi politica repertorială adoptată de instituţia pe care o conduceţi? . •

— Aşa cum vă-spuneam şi mai sus, eu îmi imaginez un repertoriu ce îm bină neostentativ tradiţia cu experim entul.

— Gura intenţionaţi să colaboraţi cu dramaturgii români contemporani, de care cred că nu este bine să se îndepărteze un teatru. Dimpotrivă, această colaborare poate deveni o chele a succesului. Ce a- veţi în vedere in acest sens?

— întreaga mea generaţie de regizori a sprijinit dram aturgia rom ână .. contemporană. Problema pe care o avem de rezolvat In momentul de fa ţă porneşte-: de .la absenţa acută â textelor. A devenit un truism deja că „noi nu mgi • sîntem aceţ■ iaşi“. Este evident,' deci, că la tim purinoi —- texte noii

Vaier CHIOREANU

: MINASTIREA ROHIAsau In câutarea permanenţei

Chiar dacă unii dintre semenii ' noştri sînt mai nerăbdători ,şi a r vrea ca totul să arate altfel In cîteva zile ori în cîteva luni (fabricile să fie ale patronilor sau scAmdterilor, pămîntul — al ţăranilor, facultăţile — ale studenţilor şi cadrelor didactice) şl, văzînd că lucrurile se mişcă mai greu, fac din asta un proces de intenţie oricui. caracteristica esenţială ă vieţii ţării şi a fiecăruia dintre oamenii ei este schimbarea. Este ritmul, adesea trepidant, In care apare şi intervine noul în viaţa de toate zilele. Este adevărat, cele biine s-au amestecat cu cele rele, omul oste alcătuit din calităţi şi defecte, societatea — la fel. Alături de . fapte înălţătoare stau intîmplări abominabile. O alternanţă carc îi îndeamnă pe oameni să căute mai In adînc. în acea zonă unde se află permanenţele vieţii, adevărurile e-

" ~ -senţiale care oferă sprijin în complicata discernere a binelui de rău.

Iar luînâstirea do la Rohia Maramureşului este ea însăşi un îndemn spre căutarea permanenţei spiritului, atunci cînd pasiunile am en in ţi cu alterarea lu i. ' Nu

- numai pentru că este aşezată într-un loc de o frumuseţe aparte, împrejmuit de dealuri acoperite cu păduri de fag şi stejar, ce "au adăpostit în vreme o populaţie moştenind In linie directă elemente constitutive ale culturii materiale şi , sp ir i- -

̂ tuale a strămoşilpr daci. Printre care pe ;prim'(Slan-âr putea sta spiritul, religios —

■ acea convingere adincă a dacilor că sînt nemuritori fiind pusă în directă legătură cu1 o alta, continuată pînă azi, şi anume credinţa, în .' nem urirea sufletului. - Sau

. pentru că se argumentează ideea conform căreia creştinismul . s-a altoit pe. această spiritualitate dacică, iar cultul creştin a

. fo'st săvîrşit In Inceputuri.de sihaştrii care trăiau In peşterile m unţilor, unde practicau cultul lui Zalmoxis, urmaşii lor or- gânizlnd viaţa mînăstirească la , noi. I a r . unitatea conştiinţei. de neam a dat-o unitatea credinţei creştine cultivată în schi-

- turi, mînăstiri şi biserici. Fapt evident pe întreg spaţiul românesc, dar mai pregnant .In Banat, Transilvania, • Srişana şi ‘ Maramureş, unde au existat sute de -schi- • turi şi minăstiri — multitudinea lor dez-

jâJUUnd, structura fundam entală a spiri- . tu lui străm oşilor geto-daci, caracterizat prin autonomie, libertate, simţul m ăreţi-, ci şi al frumosului. De altfel, întreg spaţiul maramureşan, un adevărat paradis al- naturii, este şi un paradis creştin al. bise- ' ric ilo r do lemn, cu turle înălţate pînă peste 50 m. - :

•M înăstirea Rohia este reprezentativă pen tru creştinismul locuitorilor acestei zone. Satul esle atestat docum entar înce- p lnd cu secolul XIII, m ulte semne dezvăluind că In zonti au existat din cele mai vechi timpliri biserici şi m înăstiri. Ctitoria mînăstirii este legată de preotul ro-

■ mân Nicolae Gherman, de ' strădania 'lo cuitorilor şi ajutorul primit; din partea u- nor instituţii.- In lip sa 1 acestor elemente cu £reu se poate concepe ridicarea unui astfel de complex de clădiri pe stînca unde se află acura. Este vorba de o bispri-" că, împodobită cu icoane, avînd un iconostas adm irat de credincioşi- şi vizitatorii despre casa .de stejar, stăreţia, casa monumentală cu paraclis^ clopotniţa şi alţâ-

„rul în aer liber, casa din deal. 'S erv ic iile , religioase au o anum e gradaţie, cerută de

semnificaţia şi solemnitatea zilelor liturgice. La 15 august — de Sfîntă" M ane, cînd e hram ul m înăstirii,'' sau 'îri .prima

“vineri după Paşti — lă Izvbful-Tămăduirii, participă plnă la 15.000 de ̂ oameni,- pelerini din diferite îone'ale^Trarilsilvaf

' nici. ■ ,r:'Complexul mînăstiresc es te 'ş i un "lăcaş

de cultură' in sensul larg al cuvin tiilui.- Acest caracter- ii este conferit de arhitectura bisericii şi celorlalte consţţueţfi, de- troiţa din stejar, chioşcul sculptaiţi ,de-ic- noştasul bisericii şi cel al ■ p araclisu lu i;r-r- toate lucrări de mărfi valoare, ~de, icoa-, nele adăpostite în biserică şl. în a lte ^ lă t ; diri, d in tre : care Una provenind de -la' Muntele Athos, de muzeu şi bibliotecă,' d e ' obiectele de cult şi cărţile rare, de prezenţa în tim p a unor adevăraţi intelectuali. •In m lnăşiitv. se desfăşoară o viaţă- închinată rugăciunii, studiului şi muncii •*— spune stareţul Iustin Ilodea, pentru creşterea şi răspîndirea credinţei creştine, _ a moravurilor bune, stareţi al ei (Iustinian Chira şi Emilian Birdaş) devenind ' ulterior Episcopi. Loc de rugăciune şi re c u -; lejere, m înăstirea R ohia este şi unul al ‘ perm anenţei''sp iritu lu i românesc. !

Vaier CIIIOREANU

I. un mare artist,omponentele im portante ale •zical este creativitatea. Toa- fc actului interpretativ, de sînt condiţionate de impul- jliştii interpreţi* dirijorii şi itorii, creează sau recreea- psensibil, prin imagini mu-

sovietic A lexandr Rudin u ra r intîlnită de a-şi deru- ator în variate ipostaze. El

îoIonceJist, în prim ul rînd, so- j'ar cel de al doilea concert al

•ionp în caro, / a fost »caf>;f \ 11 #_A?,(rîînrv

atins gradeJe ardente ale interpretării muzicale. In calitate de dirijor* A. Rudin a in terpretat Simfonia a III-a opus 44 .şi Rapsodia pentru pian şi 'o rchestră , pe o temă de Paganini, de Sergliei Rah- mnninov, solist fiind Valeriu Rogaccv. Chiar dacă finisarea Simfoniei n-a avut perfecţiunea dorită, accentele dram atice pe care artistul sovietic le-a creat, prin culminaţii convingătoare, l-au conturat pe Rudin şi ca o valoare a baghetei.

„Rapsodia" a avut ca solist pe tînărul pianist Valeriu Rogaccv, un talent^ce confirmă adevărul că pianistica însuşită poate servi arta cu valenţe prom iţătoare. Un arc tensional mal. întins i-a r fi adus solistului 4i tei)siun«f"neccsară trăirii muzicii

w sjy'/t / y m jfS* / W A 4-* &i

Handbal

LUPTA PENTRU „BRONZ” S-A ÎNTEŢIT„U‘‘-C.U.G. — Minaur Bala Mare 23—23 (12—11)

Cînd am aflat modul cum au pierdut studenţii jocul de la Arad,1 disputat joi 29 martie, în ' 'etapă a Il-a a returului," (lâ 20—19 pentru ,ei In min. 57, clujenii ratează două atacuri consecutive, ultirmll în situaţie de superioritate numerică;: părăsind astfel r terenul învinşi cu 21—20)1 grijile pentru derbiul • cu M inaur s-au înteţit, Întrucît bănuiam căo asemenea ratare n u , poate conferi .echipei 6 stare de spirit tocmai confortabilă. Iar tim p pentru „vindecări" nu era.

Ş i,-In tr-adevăr, alb-ne- grii n-au manifestat,, duminică,' aplombul reclamat de întîlnirea cii o formaţie viguroasă şi tenace, ei evo- luînd p ru d en t’,şi oarecum temător (deşi, este cunos-, cut, n-au complexul .for-; m a ţie i lu i Lascăiv Pană). De aceea nici nu s-au putut desprinde la "mai m ult de un gol, cu toate că în repriza a doua“ au avut .mai m u lte ' situaţii ' favorabile, iar finalul 1-rau precipitat fiind la un pas de Infrîn- gere (în min.-;56, la scorul. 21—20, şutul *, înşelător'; a l băimăreanului Cuc — .care nu marcase .pînă acum . niciodată — îl surprinde pe Marc şi 21—21. Min. 57: atac clujean fructificat deS. Pop după care acelaşi

Cuc trage la vinclu execu- tîndu-1 iarăşi pe Marc şi din noiiv egalitate, «.* două- zecea din meci: 22—22. Min. 59 atac precipitat al gazdelor ş l . . . paşi C rab nic, deci atac clujean ratat, duRă care insistentul . Bonta.?, ilustrînd teoria cu ra ta rea , ce se răzbună, aduce echipă m aram ureşeană" în avantaj: 23—22 cu 15 secunde înainte de final. Salvează, în extremi*;.-..Sîmr. boan care fructifică o minge inteligent strecurată i de,S. Pop: 23—23).- Desigur, fără a mai avea calibrul formaţiei, din anii trecuţi, M inaur răm îne-un partener puternic, - (forţă, incisivitate), astfel că e- galul obţinut de clujeni es-

. te onorant, şi-i. m enţine în cursa pentru medalia de bronz în care o talonează pe . . . Minaur. A tenţie Insă la momentele decisive ali>. partidelor care reclamă din partea studenţilor .. mai ‘m ultă m aturitate şi un plus de responsabilitate.’

Autorii celor 46 de goluri au fost: O. M arc 7, Pop 5,

’ Crainic 4, Kiss 2, Vandor2, Sîmboan 2, Petruş 1, pentru , clujeni, respectiv Porumb 7, Pavel 6, Bontaş3, Cuc 2, Rădulescu 2, ,Eo- povici, : M arta şi-, portarul Neşovici (!) cîte unul., i

. Nuşn DEMIAN

BASCHET;

PREMIEREACAMPIOANELOR

Desigur, iubitorii sportului nu au uitat perform anţa de excepţie a baschetbalistelor . de la „U“, p rim ele campioane ale României libere şi de 11 ori deţinătoare ale titlului, d intre care 9 cucerite în anii ’80. Iată că p r in tr -o . frumoasă şi salutară iniţiativă a asociaţiei mem brilor susţinători „Şepcile Roşii" (în colaborare cu clubul ,,U“), joi in Sala sporturi- lor, de la ora 17, se organizează. o atractivă acţiune în cadrul căreia v,T“avea

-'loc festivitatea de ‘premiere a campioanelor, care vor prim i ' medaliile şi 't r i courile de- campioane a ţării. Cu acest prilej sb va desfăşura partida , dintre ,iUtt şi Selecţionata Divizionară a României. Teţ-

; odată, posesorii de bilete vor participa la ,o tombolă cu . premii - In . m ateriale sportive.' Aşteptăm • pe toţi adevăraţii susţinători ai

/ baschetbalistelor noastre la• această generoasă acţiune.

' M iercuri In Sala sportur i lo r , cu începere de la ora' 18, In cadnil Diviziei A dc

v.baschet masculin va. avea loc partida-d in tre echipele

' „U“ - şi T aru l Constanţa, -• foarte im portantă pen tru .

clujeni în ,ten tativa de a se -clasa în grupa valorică 1—6.

Divizia" „B“ dc fotbal:

• Gazdele 20 de victorii, oaspeţii 4 şi 3 egaluri .• In seriile • , I şi -III- duelurile pentruxîntîietatc -devin interesante, doar în seria a n - a Rapidul conduce deta- ţa t • Rezultatele complete ale etap.ei a X X II-a •

• SERIA I: Oţelul Ga- ; laţi — C S.M. Suceava 3—1.Aripile Victoria Bafcău- — Foresta Fălticeni 2—0. Po-

, iaria Cîmpina — Steaua Mi* •'zii 0—1, Viitorul Vaslui —■ Şiretul Paşcani 1—0, G.S. -Botoşani — Gloria Buzău 0—1, Ceahlăul P. Neamţ —

. Olimpia R Sărat 0—0, P rahova C.S.U. Ploieşti — U-

; n irea Slobozia ; 2—0, UPoli? laşi ■ — Progresul Brăila. 0—0, C.F.R. P a ţ c a n i U-

; nirea Focşani l-^O. Pe prii- ; racle -trei locuri Progresul- Brăila 31, Oţelul- 30‘şi-G lo-. ’ria Buzău 28 puncte. ■

• SERIA A I I - A : F.C.M.. Caracal — Pandurii - ,Tg. ■I Jiu 3—2. ICIM Braşov > —Autobuzul Bucureşti 1—1, Motalul Mija — IMASA

• Sf. Gheorghe 2—1, v A.S. Drobeta Tr. Severin — Mccanică • Fină Bucureşti

GLORIA BISTRIŢA LA O NOUA INFRlNGERE

4—1, Chimia R. yî.lcea ,r . Constructorul CraioVa 2—0, " Unirea Alba Iulia — Tractorul Braşov 3—0, C.S..Tîr-.: govişte — Sportul V,3 0 -'De- ■ cembrie“ 1—0; Minerul iMo-*; tru — Metalurgistul Slatina 0—2. Pe primele trei Io- , curi: Rapid 35, A.S. Dro-

- beta 27 şi Unirea; A. Iulia 26 puncte. • -•-■ • . ::

• SERIA A III-A : 0 ,T . • Arad — Steaua CF.R. Cluj';:2—0, Metalul Bocşa — ; So-'.'' meşul Satu Mare 4̂ —0, Chi- : mica, Tîrnăveni ^ Gioriav., B istriţa 1—0, Gloria Reşiţa

’ - Electrom ureţ Tg. Mureş : ‘ 2ş-rlV A .S .A . ' Progresuf^Ti^:- 3

mlşoara — M ureţul'.Explo- •v . r ă r i , Deva 4—0, A rm ătura . Zalău r - F.C.- M aram ureşy - , Baia M are 1—0, • • Olimpia ■, Satu M are . — Vagonul A- i.

,rac1 0—1, Strungul, Arad —C.S.M. Reşiţa 4^-1. A.S.A. Tg. Mureş — C.F.R. Timi-

• ţoă ra 3-^0." > In clasament cbnduce G loria 'B istriţa (cu Un joc mai puţin) 29, ur- •mată de U.T - Arad 28 şi A.S.A. Progresul 26 puncte.

PROGRAMUL . ETAPEI A XXIII-A (S aprilie): F.C.

i M aramureş — A.S.A. P ro gresul (0—2), Mureşul — -Gloria Reşiţa (0-0), Electro-i mureş — i Strungul' (0—3),;■ .Vagonul • A rm ătura .. (0— 1), Someşul — U.T. A- răd (1—3), S teaua C.FJt. — Olimpia (0—3), Gloria Bistr i ţa — Metalul' Bocşa (1—1), C.F R. Timişoara ~~ Chimica (1—2), C.S.M. Reşiţa — A.S.A. Tg. Mureş, (0— 0). In paranteze -r»zul-r ţa ţele din tur. : ; ' •••,

v- ţfîş' SALUTAR TANDEM! /. P rintr-o hotă rir o cdm unăadop ta tă- deconducerile Fe- f deraţiilor Române, de FbtbBrl işi de' A tle tism 1 s-a stabilit -ca toate stadioanele din; ţa ră om ologate!pentru câmpio- ; natele divizionare să fio în tre ţinu te corespunzător' şi pen

tru desfăşurarea concursuriib'iM atletice. -Acolo unde-există piste şi sectoare de atletism este obligatorie' şi am enajarea de vestiare , separate pentru atletism . De acest am ănunt adm inistrativ-se Âror preocupa Direcţiile judeţene pentru educaţie fizică no.u constituite.

Polo: JUN IO R II CLUJENI PE PRIMELE LOCURI! De. joi pînă duminică, b a - : zinul acoperit de pe Aleea Tineretului a găzduit' între- . cerile turului I (zona Nord) din ■ cadrul Campionatelor • republicane rezervate juniorilor II, Turneul, deosebit de disputat, cu partide a- traetive, a scos la ram păo pleiadă de juniori de m are talent, adevărate speranţe ale sportului cu mingea pe apă, punînd în evidenţă faptul că municipiul Cluj (după mulţi ani) dispune acum de o generaţie remarcabilă la această categorie de vîrstă, graţie muncii'p line de dăru ire şi competenţă, de-a lungul a mai mulţi ani, a antrenorilor Geza Berckmeri şi Pavel Marinescu. precum şi a . lui Octavian Preda (recent num it .la Voinţa).-Sportivi ca Moldvai Istvan, IVÎirco.;’ Mischfyin,_ Baloga JTslj?

Petru Sanda, Laszlo .Levente, Cristian .Filim on,v t- Barduc şi Gyenge Attila, printr-o îndrum are ' atentă în continuare pot deveni pepiniera m ult dorită şi aşteptată de echipa de seniori. Şi acu m . rezultatele

.complete şi - clasamentul: 1. V oinţa-C luj 12 p: 13—1 cu Progresul Oradea, 9—6 cu Vagonul Arad, 17—2 cu I.L. T im işoara, fi—2 cu Viitorul Cluj, 15—1 cu Mureşul Tg. Mureş, 20—4 cuC ri- şul; 2. Vagonul Arad 10 p:

3—2 cu Progresul, 13—2 cu Crişul, 14—2 cu Mureşul, 12—9 cu Viitorul, 12—7 cu I.L.T.; 3. Viitorul C lu j'7 p:

; 5—4 cu Crişul, 9—6 cu Mureşul, 7—7 cu I.L.T., 9—2 cu Progresul; 4. I.L. Tim işoara 7 p: 11—6 cu Mureşul, 13—5 cu Crişul, 7—4 cu Progresul; 5. Progresul O- radea 3 p: 6—4 cu M ureşul, 4—4 cu Crişul; 6. Cri- ful Oradea 2*p: 7—7 cu Mureşul; 7. Mureşul T6-

.M ureş 1 p.(M.l.ir)

"uip

ANUNŢ

Toţi membrii Societăţii profesorilor de cducaţie fizică şi sport, filiala Cluj, precum şi colegii care nu sînt constituiţi Iri grup,

. .sîn t iny ita ti, n eu tru , ziua / a.C.»O'întilnire de

r

lucru care va avea loc la Liceul industrial nr. 4.

' Vor fi discutate propunerile constructive In vederea centralizării şi p rezentării acestora la adunarea generală pe ţa ră a Socictăţii profesorilor de educaţie fizică şi sport. Coniitelui^dc o r c tm ip i l '

PAGINA 3 ADEVÂRUC = ÎN LIBERTATi

INDUSTRIA MICĂ, MICII MESERIAŞI §1

PRIVATIZAREA (11). Vom pune astăzi în discuţie posibilităţile legale de a obţine credite p rin diversele bănci, credite absolutLnece- sare pornirii unor activităţi In domeniul privatizat de către-cetăţeanul de rînd al ţării, care este dotat în plus fa ţă de semenii săi cu mai m ult sp irit de iniţiativă* cu deosebite cunoştinţe In m arketing, în diverse problem e concrete economice. ', P en tru a obţine date utile în acest domeniu, ne-am a- d resat conducerii Băncii Naţionale din Romfinia, F iliala Cluj, avînd o discuţie cu d-na directoare adjunctă Elena Şerdean şi cu d-na contabilă şefă M aria Pangraţiu, din care consemnăm urm ătoarele: / .- Rep.: Gare sîn t actele necesare activităţilor din secto

r u l privatizat în vederea stabilirii contactelor oficiale cu ■ B anta? ... . ..... ■

; E.S.: După obţinerea personalităţii Juridice prin înscrierea în registrul de evidenţe al • Direcţiei Financiare, judeţene, persoanele interesate în deschiderea de cont la bancă vor trebui să ţină ' seama de urm ătoarele: cont în

- lei se dcschide la o singură bancă; se va completa. 6 cerere de deschidere a conturilor tipizată, existentă laţ

, bancă; la dosar va trebui să existe o copie legalizată după autorizaţia de constituire-, eliberată conform art. 28 din Decretul 54 din 8 m artie 1990; copie legalizată,după dovada de înregistrare la D irec ţia 'financiară 'jude ţeană; fişa tip cu specimene de. sem nături a persoanelor desemnate, de în treprinzători pen tru a dispune efectuarea, de operaţiuni în conturile deschise la; bancă, prefcum şi am-;

.p re rita ştam pilei; '■ fişa anterioară se certifică obligatoriu -de toate persoanele prevăzute în autorizaţia de , consti

tuire.- . •' .fls,Rep.: V-am ruga să prezentaţi succint cîteva din con

diţiile şi posibilităţile de creditare.; - ;E.S.: Suma creditului se stabileşte la cererea scrisă a

solicitanţilor,, şi. se, negociază ‘.cu Banca, îneît să se ram burseze la term enele scadente ce se vor fixa. ©reditele se pot acordă pentru cei autorizaţi cu activităţi economice lucrative; termenul^ de ram bursare este de -12 lun i In . cazul unor tactivităţi:,,obişnuite; pientru activităţile care au ca scop transform area, athenajarea de construcţii prop rii,: realizarea de noi spaţii; c ît şi p en tru , activităţile care necesită p rb tu râ fea de-m aşini, u tilaje, m ijloace de

{transport, ram bursarea creditului se va eşalona pe cel m ult 5-an i.d e la acordarea lui, în prim ele 12 luni, nefi- xîndu-se term ene scadente pentru ram bursare.

Rep.: Am dori să prezentaţi forma legală de garanţii care trebuie să existe. Ia dosarul solicitanţilor. -*; E.S.: La dosar solicitanţii de credite pot prezenta u rm ătoarele garanţii:

- ; — Ipoteca;: constituită asupra bunurilor proprii imobile,. c î t şi a le giranţilor înscrise la Notariat, care poate dis-, pime expertize peptru evaluarea acestotv bunuri. Se vor putea constitui-, cai ş i : g a ra n ţii- ş i: a lte bunuri proprietate, ale solicitanţilor :.$i- ale giranţilor, care .urmează a . fi în- ‘ scrise In. contractele de credite şi în registrele de gajuri ce se găsesc la prim ăriile aparţinătoare. Bunurile cum - > păra te din creditele alocate, indiferent, de .garanţiile .de. mai sus, yor acoperiin teg ra] sau parţial creditul aprobat, fiind înseris în- contractul de c re d it G aran ţia a-- dusă şi înscrisă în registre va fi obligatoriu cu 10—20 la sută mai m are decît creditul, aco rda t inclusiv dobîndă.

Rep.: Vă' rugăm s ă ‘precizaţi cîteva cuvinte priv ind r e - ' Cimul dobînzilor. V : ....

M.P.: Dobîndă se calculează de către bancă conform legislaţiei. Calculul se realizează?la acordarea creditului, ’ dobîndă urm înd a fi încasată-îm preună cu rate le la te r- nsenele scadente. P en tru ratele nerestituite-la term en s e ' vor aplica dobînzi penalizatoare însoţite ‘ de încetarea a- cordării de noi credite pină la plata rate lor restante. :•

: Precizăm că la m om entul realizării acestui interviu la Banca. Naţională, Sucursala Cluj, nu se. înregistrase încă nici un îm prum ut,;;p ro b a b ild a to r ită şi com plicatului, - încă, drum al formelor legale. A ştep tăm 'la sediu suges- • tii, inform aţii, discuţii, soluţii; pentru reducerea b iro c ra -: ţie i,In ‘general, cît şi In; special' în acest dom eniu deosebit - de im portant al privatizării economiei. , , : -

- r v - vi Inff..Adrian COLDEA, r FORUMUL CETĂŢENESC- CLUJ

Istoria oficială a fost şl este plină de pete obscure. Unele lucruri esenţiale au fost tăinuite cu foarte m are grijă (ştim prea puţin, de exemplu, despre arestarea, judecarea şi executarea-u- nor activişti comunişti ca I.C. Dicescu, Teodor Dia- mandeschi, Ecaterina. Arbo- re-Rally, A lexandru Do- brogeanu Gherea, Elena Fi- lipovici ş.a. — em igranţi politici în U.R.S.S., în anii 1936—1938). .

Alte lucruri au fost exagerate sau inventate în. scopul de a servi, cît m ai bine teza rolului ho tărîtor. al partidului c o m u n is t'

Despre cum ş i- a ’ făcut p a rtid u l ilegalişti se poate scrie o bibliotecă întreagă. Probabil că în tre cei ce s-au angaja t atunci şi mai tîrziu, pe calea roşie (a stîngii) au fost şi caractere puternice, cu credinţă tn ceea ce fad, dar au fost şi profitori, oportunişti care au tră it de pe urm a conjuncturii politice.. Istoria a r trebui rescrisă aşa cum a fost, fără părti

nire, fără prejudecăţi. ETşor de spus, greu de îm plinit acest lucru. M ă.gîndesc, cu strîngere de inimă, la Ştefan Heim şi lâ cartea sa „R elatare despre regele Da- vid*\ la m orala care se poate trage din acea m inunată scriere.

Pină cînd istoricii »' vor avea răgazul să' scoată la

mişcarea - ■ muncitorească: Elena Aron (pensionată din 1963), Balogh M aria (din 1956), Czinner Pepi (din 1960), Liviu Borcea (din 1962), Dezs5 Susana (din

'1965), Fazekas K lara (din 1959), Fazekas Ianos (din 1965), Goldsteiri Elisabeta (din 1963), H ojja Ferencz (din 1961), Hus Abraham

PENSIILE —O RECOMPENSĂ?lum ină adevărul, facem cunoscut faptul că există, în oraşul nostru, o seamă de \ oameni care au r beneficiat din plin de cotitura istoric i făcută de România, după 1944. Mai precis, au deven it pensionari pe baza activităţii In mişcarea m un-

: citorească dinainte de 23 ~ August 1944. Iată-i pe cîţi- v a dintre cei care au obţin u t decizia , , de pensionare ; doar pe baza activităţii ‘ în

(din 1962), Izsok Sari Sa- rolta (din 1963), Kiss Ger-’ gely Grigoire (din 1959), Kiss M inya Anna (din 1964), Kiss Iolanda (din 1965), Kohn Iren Irm a (din 1960), KOriig Viorica (din 1957), Kosa H uba Teres (din 1962), Kovacs Ştefan (din1956), Kovacs Anna (din 1961), Kovacs Domokos (din1957), Kovacs M arcela (din 1960), Lautm an Reni (din 1960), Levai Leibbvici Mar ia . F rida (din 1956), Mălă-

Jan Vilma (din 1962), M ar- kovics Aurelia Reghina (din 1962), Markovics Zol- tan (din 1956), Micu Sara (din 1961) iar iista continuă pînă la litera Z. Ceea ce-an» spicuit reprezintă mai puţin de jum ătate: din totalul acestor pensionari. Majoriatea pensiilor se r idică acum la 3257. leWună. Sint însă excepţii situate deasupra . sau dedesubtul - acestei cifre.,N u am căderea de a spu

ne dacă ceea ce -s-a făcut atunci a fost sau nu în folosul naţiunii. ;

Dar, pe. cei ce au tras foloase m ateriale de pe urma poziţiei „revoluţionare" (foarte uşor de „dovedit" de altfel) nu ştiu cum să-i, consider. Sper ca, măcar acum, revoluţia să nu soldeze- cu privilegiaţi pe' viaţă. Oricum, vom reveni cu date despre cei care au fost privilegiaţii comunismului. "...

M. VEUEŞEZANN. B.: Cînd avean noro

cul să o primească, pensia ţăranilor era de 100 — 300 dc lei. ' - ; .

/

CINE SE TEME DE B.C.U.?(SAU,DESPRE NARCISIS MUL PROST ÎNŢELES)

r: A existat la B.C.U. o expoziţie de carte scoasă din m ult-rivnitul 'fond „S“. Spun (scriu) „a existat" pentru că, în cele din ur-, mă, respectiva expoziţie (ir iniţiativa unor Oameni care doreau sâ Iacă ceva. nu ■: doar să execute) a fost* ..; interzisă. Asta după ce â- num ite cartoane agăţate pe pereţi (cauza tu turor relelor) au fost furate o datâ şi refăcute. Sus*pomenitele - cartoarie nu a r* fi declân-,- şat p rin ele .însele o* a tît de “violentă reacţie, dacă p e , fiecare d intre ele n-ar fi , fost scris: ,.,;cădelniţari modeşti", „Odioşi de talent**;. „Inocenţi a n ih i la ţ i„ V e r t i - ; caii1*, «Dătători din ■ coate1*; „Des-culţi", „Pactizanţi cu

diavolul1* etc., : deschizîn- du-se astfel rubrici pe 'care orice vizitator putea" să . le, completeze după bunul său

■plac......l ■;; Ideea a avut a priză -gror : zavă la public ş i , ‘ încet, respectivele cartoane '. au . început, să fie acoperite vde nume. Am apucat să Vizitez expoziţia şi trebuie să m ărturisesc că v izitatorii dove^ deau în general- o d re a p tă , judecată In întocm irea lis*. telor. Totul a r fi. fost cum ' nu se poate.m ai bine dacă unele :dintre „personalită-..; ţile“ (sus-puse: mai- dem ult ca şi acum) carc figurau lâ una sau a lta d in rubrici nu s-ar fi sim ţit jignite, lezate în am orul p ro p riu — şi a* tunci au început presiunile;

In Consiliul provizoriu de - conducere a l Bibliotecii s-au stlrn it discuţii furtunoase'. Asta şi datorită unei scrisori (anonime!) p rin c a - . re se am eninţa instituţia cu trim iterea In judecată pen- , tru calomnie. Cum adică tov. . . ;,ă, domnilor? Fiecare poate scrie pe cine vrea? j^dică tov. Lum perdean

-poate fi acuzat că a r fi pac- .tizat cu diavolul? Adică eu, m arele X, să pot fl trecut : pe .un carton la rubrica 7,Odioşi de ta len t1*? Şi să

: nu pot afla ' cine şi-â permis asta? 'Narcis era îndră-

, gostit de propriu l său chip. . Aşa cum era el, chipul, nicidecum aşa cum ar fi v ru t să fie. Iar uri Narcis" s lu t a r fi refuzat pu r - ; şi sim plu să facă o pasiune

. pen ţn i propria-i persoană şi nu ş-ar fi supărat pe ' o- glinda izvorului. . ;. i ' Să ne gîndim : dacă per

soana trecută pe listă , nu se sim te vinovată, a r trebui să surîdă am uzată. (In definitiv, nu se supără: nimeni dacă. i se ' spune „ciungule* c ln d ^ r e două mîini). Ia r dac& persoană ' sim te o mus;

' -bîzîindu-i- îri rotocoale strîţ se deasupra căciulii, ar tA bui să facă uri mic eietcV ţiu de înfrlngere a orgq\ liului.. Puterea de a-ţi recunoaşte greşelile, nu? Se pare că nii, moment ce Consiliul provizoriu â hotărît sistarea a- cestui gen de expoziţii, îh locul cărora s-au adus tablouri şi s-a luat decizja Jn ţe leap tă1* că de acum u

-.orice expoziţie din :B.C.U/4, să fie supravizată. Nu de alta. dar pentru a „îndhi- nia preţios* libera, .iniţia ti vă. ; V!r ' ;V-

SPECTACOLE Teatrul Naţional —• CA

FENEAUA, ora 19. r v Universitatea Liberă Cluj

prezintă azi, ora 17, în sala mică a Casei universitarilor, 'expunerea:' PULSARI, RAZE ROENTGEN ŞI STELE NEUTRONI CE. Expunei Al. Im broane, m atem atician; ora 18, expunerea:. MUNŢII APUSENI' Î N : PEISAJUL PATRIEI. Expune ; cu ■ diapozitive: prof*. univ. dr. Al. Savu. : - -

CONCERTE ?Azi, 3 aprilie 1990, o ra 19,'

la S tudioul’ Conservatorii- - lui, RECITAU- LA DOUA

PIANE: Monica N oveanuşi B u z a ş P a l . ; In program :

’ Bach — Sonata în sol m ajor pentrii două piane, Clem enţi — Sonata tn si be- • mol tnajor pen tru două piane, Mozart — Sonata în re m ajor pentru două piane

■ K 448,,Liszt — Reminiscen- „ ces de Don Juan, Milhaud • — Şcaramouche. • "

f i l m e ‘J • FIUL C Ă P IT A N U L U I

' BLOOD (9; 11; 13; 15; 17; 19) — Republica • MR; MAJESTYK (9; 11; 13; 15; 17: 19); CEL CARE NU RE- GRETA (12; 14; 16; 18) « DESENE ANIMATE (10) —

■ D ada : PENTRU HN PUMN DB Vi.- CEAPA (95 11 :13 ; 15M 7; 19); IMPA- CAREAr (13;' 14; 16; 1 8 )'* DESENE ' ANIMATE " W

Pachet nr. 3 (10)— M ărăşti• LANŢUL : AMINTIRILOR. seriile I şi I I - (9; 12; 15: 18) Victoria • FLH- TURII SINT LIBERI (9{ 111 13; 15i 17; .19) — A rta• ENIGMELE SE EXPLICA IN ZORI (9; Ut 13; 15î I7 | 19) — JWuncitoresc • NAVA LUI YANG (9; 11; 13; 15; 17; 19) — 23 August• INAMICUL PUBLIC NR. l ( l l ; 13; lâ ; i7 ; 19) •

: GLUMA (9) — T irii|^ r | n o i ' ••••'• INTIM PLARILE’

BOM (11; 15; 17; 19) — Steaua roşie. .

. 1 . EXPOZIŢIE 3 ,Mie'rcuri, '4 aprilie 1990,

orelfe' :'12,'’lâ "G aleria M ică ' str. ,6 M artie, nr; 2— i are loc Vernisajul. -Expoziţiei pictorului Laureriţiu Pintea.

BULETIN METEpi'lţ’ Azi vremea va continua

să se încălzească, xerul fi' mâi m u lt ' seninTJ Ş^u* va sufla, în general,1 siiţ^ Teraperaturile m inim e ■ vor] fi'cuprinse în tre 2 şi S ara- de, iar cele .m axim e;între 20 şi 23 grade. Izolat se va- produce ceaţă. ' . “-

: In urm ătoarele tre i ssilţ vrem ea-va fi caldă, eueef variabil. In cea de a doua •, parte a in tervalulu i se vor ‘ serBtî^ia. p loi şi cu caracter' de aversă.,- însoţite ? Ut do' ' descărcări' ' electric*/ T em peraturile minimfe n fi cuprinse în tre 3 şi t grade, ia r cele m axim e In* tre 15 şl 22 grade.'Izolat! se va produce ceaţă. 1

ALT RĂSPUNS LA ACEEAŞI ÎNTREBARE. în trebarea este cea pusă. dc Mirel Pri-

cop în ziarul „Adevărul In libertate1* de sîm bătă, 23 m artie, privitoare la pătrunderea în tre vorbitorii la m itingul din 18 m a rtie a anum itor persoane (în speţă, dom nii Doru Nicolae Popescu şi Eusebiu Cutcan).

Nefăcind parte din nici o mişcare sau • partid sau organizaţie, eu nu aveam posib ilita tea de a face parte d in tre organizatori. Am prezentat Insă pe fiecare vorb itor în parte datorită specializării mele ca artist liber profesionist, specialitatea prezentator de spectacole şi m anifestări cultural-artistice. Nu am lua t nici o decizie In ceea ce priveşte dreptul de a vorbi al fiecăruia, neavînd acest drep t ca prezentator şi tndrunalndu-i pe cei care m -au contactat către organizatori. Nu ara prezentat declt pc cel care mi-au fost indicaţi de organizatori. Subliniez că prin organizatori înţeleg NU prezentatori, ci reprezentanţi ai organizaţiilor care s-au ocupat de buna desfăşurare a m anifestaţiei. tm i cer scuze că prin tre aceşti organizatori nu s-au aflat şl cîteva „elemente de bază", mai exact „oameni* cc ~e să

-cunoască-•■'- am ănunt ' trecutul! fir"--------

„Jos securiştiiV aceştia s-au retras, lăsînd drum liber oricui voia să spună ceva. Ii propun dom nului A urel Pricop şi tu turor celor care m ă în treabă ce şi cura cu legionarii, lc p ro p u n deci câ d e a cu m înainte, cînd e vorba de o m anifestaţie, să ia legătura cu fostul tovarăş (actualul domn) T udor Postelnicii, care să le indice cîţiva „băieţi" de treabă cu haină de pie-, le şi ochi albaştri, băieţi care să se ocupe de verificarea fiecărui vorbitor în ultim ii 20 de ani. Şi dacă totuşi se va mai strecura vreun nechem at, vă rog frumos, vorbiţi cu organizatorii, nu cu prezenta- torull

Ceea ce este însă Intr-adevăr, trist, este că nim eni nu a ascultat, sau nu a reţinut ceea ce am spus atunci, lucruri Intr-adevăr im portante (nu ceea ce aţi văzut la televizor, pen tru că „extrasul11 T.V.R.L. a

• fost o bătaie de Joc la adresa oam enilor de bun-sim ţ). Poate dacă cineva reţinea „cuvin ta rea1* mea, raulte lucruri u rîte erau evitate (a se vedea T îrgu Mureş). Dacă Spaţiul tipografio al „Adevărului în 11- bertat^S 7«i-o v a perm ite, sper să p o t- să

-V*. scris ceeâ ce J —'••a fn

ADEVĂRUL' = ÎN IIBERTATE-PAGINA 4

■rdicoi« V i n d m obilă, televizor,

'f r ig id e r . radio VET. candela- b ru . S tr. p e ta a n r. 18. etaj n ,

" ♦ V ln d 'cE G19*1. Telefon 852/1-29-70, rllnioÎS—50. (7629) ' : _

• c u m p ă r televizor A lb-ne g ru , p referabil sport. Telefon, 4-33- 53. seara. (7633) >

• Cum păr grădină, eventual cu casă (una sau douâ cam e- re ). Telefon î-19-69. —

• Vlnd covor pluşat 3/4 fond v lţln lu . S tr. Constant» n r, îfc:

apartam ent două cam ere , Grigorescu. In form aţiitelefon 3-03-9V tn tre orele l» —SO.