30 Ionuţ Popescu şi Gabriela Bobeş - DESPRE MĂSURA LUCRURILOR ÎN PROCESUL EDUCĂRII ŞI...

7/22/2019 30 Ionu Popescu i Gabriela Bobe - DESPRE MSURA LUCRURILOR N PROCESUL EDUCRII I DEZVOLTRII PRIN

1/5

Concept vol 6/nr 1/2013 Research

DESPRE MSURA LUCRURILORN PROCESUL EDUCRII I DEZVOLTRII PRIN ARTA ACTORULUI

Ionu PopescuGabriela BobeProfesori de Arta actorului Compania de Teatru [email protected]

Abstract: The dramatic art feeds itself on two

different sources of vitality: the practice combinedwith the pedagogical work, on one hand, and theresearch and exploration of the profession, on theother hand. Nevertheless, the fundamental idea forboth things is to have a predisposition for them.From the experience that I have gained working with pupils I picked up an essential coordinate: thedramatic art is a round-trip inception journey; from you to the others and back to you. Thanks to thisaspect, the dramatic art can grow into an inexhaustible source of knowledge and evolution.Keywords: theatre groups, OKaua Theatre Company, personal development, theatre games, measure,

specialized theatre pedagogues.

Necesitatea de a porni n studiul actoriei de la msureste esenial pentru o bunnelegere a acestei arte i pentru o just dezvoltare ulterioar. Principiile iniierii corecte narta actorului sunt foarte bine surprinse n sintagma Actoriefarmacie, care sintetizeaztocmai nevoia de dozare optim a efortului, a energiei investite, a mijloacelor utilizate.

Legat de acest lucru, faptul c experiena noastr din ultimii opt ani s-a cristalizat pebaza activitii din cadrul Trupei de Teatru OKaua, face ca ideea de etalon de msur s fie o

preocupare constant i decisiv. De altfel, am adoptat ca deviz o parafraz shakespearian:OKaua masur pentru masur.

Tocmai n ideea de dozare, de porionare potrivit, ne propunem n acest materialstructurarea punctelor de vedere ntr-un traseu cu repere uor de urmrit.

260


2/5


Primul reper este Cnd?Cnd ar trebui nceput iniierea n studiul artei actorului?Oricnd, dar pe principii sntoase din punct de vedere psihologic i artistic! Din experienade 1 5 ani pe ca re o avem n lucrul cu juniorii mici i ma ri, considerm c , indiferent denivelulde vrst i experien, cel mai bine se aplic principiul studiului prin intermediuljocului teatral sau joaca serioas, cu reguli. Aici, nevoia copiilor de manifestare, de

participare, de eliberare, inspiraia, fantezia, creativitatea, nevoia de experimentare irelaionare sunt definitorii. Cunoscnd aceste lucruri, nu se poate spune c rolul profesoruluicoordonator este diminuat, ci unul adaptat, innd seama de nivelul de nelegere,necesitile i obiectivele individuale ale elevilor din ciclul preuniversitar. Mixajul abil iatent dozat ntre exerciiile-jocuri, deseori distractive, i jocurile teatrale, ntotdeaunaeducative, necesit abiliti speciale din partea coordonatorului. Aici trebuie subliniat faptulc specializarea este o problem ct se poate de serioas. n aceast etap de dezvoltare, copiii potdeprinde lucrurile greit, iar formarea ulterioar n aceast direcie poate fi compromis.Acestea reprezint premisele iniierii corecte n limbajul specific actoricesc, proces care vadeveni revelator n etapa studiilor universitare i aceste premise nu le poate asigura dect unprofesor cu studii i practic de specialitate.

S avansm spre urmtorul reper.CE ar trebui s neleag un adolescent atunci cnd, atras de mirajul scenei i

ecranului, se hotrte s-i ncerce puterile n cadrul unui curs organizat sau al unei trupede teatru active? El ar trebui ajutat s neleag care este, n fond, arta actorului i ce i poatepropune n acest context. Elevii, copii i adolesceni, trebuie s fac trecerea firesc de la joacla joc, descoperind arta actorului ca mod de exprimare i vehiculare a unor intenii evidente

sau subtile. Prin exerciii specifice, tinerii sunt sprijinii i stimulai s gndeasc ei nii,plasndu-se efectiv n situaia propus, s transforme gndul n intenie i intenia n aciune, sasculte, s proceseze, s acioneze i s reacioneze.Este necesar s fie ajutai s neleag c textulscris este suportul ideatic, iar cuvntul rostit este rezultatul, efectul unui proces interior, cerebral iorganic i nu invers. Dincolo de acestea se afl miezul vital care apropie teatrul de via. Aicitrebuie menionat aportul nociv al multora dintre serbrile colare, care denatureaz tocmaielementul viu necesar educrii i formrii elevilor n direcia unei relaii juste cu textul literari cuvntul rostit - i a relaiei adevrate dintre personaje.

n mod firesc urmeaz s ne ntrebm Cum?Odat cu aceast ntrebare ajungem la etapa cea mai delicat a demersului nostru.

Care-s mijloacele efective i eficiente de lucru din punct de vedere al dezvoltrii personale iartistice a elevilor? Principiile expuse aici nu vizeaz doar pregtirea elevilor cu certe calitiactoriceti, ci i propun descoperirea i cultivarea unor abiliti minimale ale elevilor careformeaz grupul de pregtire, n scopul de a le dezvolta tinerilor caracterul, personalitatea i

261


3/5


posibilitile individuale de exprimare i comunicare. Pentru o mai bun argumentare,recurgem din nou la rezultatele experienei noastre din cadrul trupei de teatru pe care amnfiinat-o cu opt ani n urm, devenit ntre timp Compania de Teatru OKaua, invitat n 2012,alturi de profesioniti, la Festivalul Internaional de Teatru Shakespeare de la Craiova.

Principiul dup care ne ghidm i astzi este admiterea fr preseleciea celor care vor

s fac parte din aceast trup. n schimb, toi cei care-i doresc acest lucru trec obligatoriuprintr-o perioad separat de pregtire Juniorat. n felul acesta selecia natural idovedete pe deplin eficacitatea, lucru care ne-a inspirat dictonul: Vine cine vrea s vin,rmne cine vrea s devin! Exerciiile din cadrul stagiului de pregtire se bazeaz pepregtirea fizic general, dezvoltatea simului ritmic, aciuni individuale i n relaie cupartenerul i cu obiectele. n acelai timp, juniorii au prilejul de a se redescoperi pe ei nii ide a-i cunoate pe ceilali. Stagiul se ncheie cu un atelier deschis, bazat pe teme deimprovizaie. Momentul este pe deplin relevant n ceea ce privete profilul elevului ipotenialul su artistic.

Tot cu aceast ocazie, juniorii devin oficial membri ai trupei de teatru i pot luaparte la repetiiile obinuite, cu posibilitatea de a evolua pe scen, deocamdat n roluriepisodice sau secundare. De asemena, noii membri sunt implicai administrativ i ajutai sse dezvolte i sub aspectul responsabilitilor legate de calitatea lucrului. Fiecare ndeplinetecte o funcie mai mult sau mai puin important: administrator, creative-designer, fotograf,recuziter, promovarea imaginii, responsabil de grup (pentru deplasri). Pe scen, diferenelede potenial dintre elevi sunt micorate i, uneori, estompate cu ajutorul volumului mare delucru (repetiii prelungite uneori pn la 10 ore) i a distribuirii extrem de atente a rolurilor.

Gabriel Mansour, Andrei Radu iAlex Fainii membri premiai ai

Companiei Okaua la diversefestivaluri. Primii doi sunt actuali

studeni UNATC

262


4/5


Trupa Okaua Noaptea Mielului dou premii de excelen n 2011

Un alt principiu legat de educaia i dezvoltarea prin arta actorului este varietateaformelor de manifestare.Elevii notri particip att la competiii de teatru, ct i la evenimenteaniversare, caritabile sau demonstrative. Pe de alt parte, varietatea genurilor de teatruabordate este definitorie pentru profilul metodei noastre de lucru: construirearepertoriului se face pe principiul alternrii culturilor la anul nu mai cultivm acelaisoi. Stilurile i temele abordate sunt diferite de la an la an: Aziz Nesin, Viniec, Brecht,Nichita Stnescu, Shakespeare, David John Pope, Petre Ispirescu... teatru poetic, teatrubulevardier, performance, feerie, basm cult. Dincolo de toate acestea, n pregtirea elevilorCompaniei OKaua exist i un ingredient-cheie: exprimarea fizic, concretizat n momentede micare, ritmic i dans. Tocmai de aceea n spectacolele noastre apar constant momentede micare-sincron de grup. Pentru noi, micarea, atitudinea i angajarea fizic sunt portia

prin care elevii notri ptrund firesc n spaiul exprimrii naturale, fr inhibiii iprejudeci, n spaiul teatrului ca necesitate personal i social.

263


5/5


Referine bibliografice:

1. Barba, Eugenio, Teatru - Singurtate, meteug, revolt, ed. Nemira, trad. DoinaCondrea Derer, 2010

2. Cojar, Ion, O poetic a artei actorului, ed. Paideia i Unitext, ediia a III-a, 19983. Colceag, Gelu, Rolul partitura concret a actorului ntre gnd i aciune, revista Concept,

vol. 4/nr. 1/20124. Grotowski, Jerzy, Spre un teatru srac, editura Unitext, Bucureti, 19985. Popovici, Adriana Marina, Lungul drum al teatrului ctre sine, ed. Anima, Buc., 20006. Spolin, Viola, Improvizaie pentru Teatru, UNATC Press, trad. Mihaela Beiu, 20087. Stanislavski, K.S.,Munca actorului cu sine nsui, ESPLA, Bucureti, 19558. Tonitza, Michaela i Banu George,Arta teatrului,editura Enciclopedic, Buc. ,1975

Ionu Popescueste actor, coordonator al Companiei de Teatru OKaua, a absolvitA.T.F. Facultateade Teatru Secia Actorie i Facultatea de Jurnalism a Universitii Bucureti. Spectacole montate n

cadrul Companiei: n casa asta nu se mai citesc ziare de Aziz Nesin, Copilul cu o singur aripde Matei Viniec, Opera de trei parale de Bertholt Brecht, LSD - David John Pope, Trmuluitat Nichita Stnescu, Vis W. Shakespeare, Trilogia Cea mai frumoas poveste a lumii,Noaptea Mielului, Cellalt, Google i Human Rightsde Ionu Popescu, Tineree frbtrnee i via fr de moarte de Petre Ispirescu i spectacolele de dans Aeroportul iDansmatul.Gabriela Bobeeste actri, realizator radio i coordonator n cadrul Companiei de teatru OKaua.

Trupa Okaua Google -Andrei Radu (Shakespeare), Gabriel Mansour (printele Laurence) actuali studeni Arta actorului anul II i Roxana Savastru

264

30 Ionuţ Popescu şi Gabriela Bobeş - DESPRE MĂSURA LUCRURILOR ÎN PROCESUL EDUCĂRII ŞI...

Documents

Transcript of 30 Ionuţ Popescu şi Gabriela Bobeş - DESPRE MĂSURA LUCRURILOR ÎN PROCESUL EDUCĂRII ŞI...