3. Profesor la Sibiu

La inceputul anului universitar 1940-1941, Lucian Blaga a~unt:at predarea unui curs despre Mitologie, religie, moravuri; pre-

erile urma sa le tffia lunea si martea, intre orele 12,00-13,00; la, arii, desfasurate lunea, de la ora 16,00 la 18,00, ~i propunea

analizeze lucrari ill legatura cu problematic a dezvoltata la curs.In lectia de deschidere, Lucian Blaga a dezvoltat trei ideicipale. A sintetizat, ill primul rand, evenimentele politice

. care a trecut Romania ill vara anului 1940, fapte de maremnatate ce pareau a contrazice optimismul afirmat m

iembrie 1939, la intaia sa prelegere, "cu privire la viitorullui european pe plan spiritual".

In ciuda agresiunii diplomatice ~i teritoriale la care a fostpusa Romania de fascismul gennan si comunismul rusesc, prinirea Ardealului de Nord si ocuparea Basarabiei, Lucian Blagapastra ,,netannurita incredere" ill ziua de rnaine a poporului- , aducand, ca argumente esentiale, convingerea "de nimicam ea ceasul de fericita plenitudine a spiritului european, daca

mai bate undeva, va bate cu toata certitudinea aici ill Sud-Estul, care pana mai ieri era situat ill spatele lui Durnnezeu", ~i

dintarea ea totdeauna, marile tragedii nationale se convertesc-un factor pozitiv de creatie". Procesul de conversiune aretialitatea unei realizari plenare "cu cat destinele unui neam

g mai hotarat ill mainile unei generatii neuzate", cand "steleleului nostru" tree "ill grija si-n paza tineretii''25o.

Prin substantivul colectiv "tinere!e"*, Lucian Blaga intelegeaintelectuala rornaneasca, aflata ill plin proces de afirmare, ce

Tudor Bugnariu, ginerele lui Lucian Blaga, desi a respins totdeaunafia socrului sau pentru ea nu era, .. rnarxista, prefatand, in Manuscriptum,nta prelegere, masiv cenzuratii, se intreba, retoric, dacii nu cumva, In

itia: "".stelele neamului nostru au trecut in grija ~-n paza tineretii",an Blaga se gandea la "tineretea legionara". Si'riispundea identic de

, confundand cu intentie, "tineretea" intelectuala cu... clasa muncitoare:tea" la care se refereafilosoful ,,~rau fortele vii ale natiunii, acelea care,sau si In toatii tara, se ridicau I:mpotriv~Dictatului de la Viena. .."250.

271

a avut posibilitatea de a trai "douazeci de ani In orizontul unei tanlargi, aproape I:mparate~ti"251. 1}cest orizont, "viu ~i neuitat, Pecare nici 0 mana omeneasca nu-l va putea revizui", retras acullI"In inima noastra", constituie izvorul vesnic viu al creatiei monu,mentale - se adresa profesorul tinerilor aflati In arnfiteatru*.

Anuntand titlul cursului ~i tematica prelegerilor, LucianBlaga preciza: "Ceea ce planuiesc este In fond un curs de«filosofia religiei». Mitologia intra In discutie numai ea factorimplicat a1 religiei, iar morala ne va interesa iarasi numai ea unmoment adiacent al aceluiasi fenomen spiritual care este rel;gia"251. Dar ~i propunea sa 'infatiseze problematica religiei cu,,inetode ~i perspective proprii". Cursul, anunta, de asemenea,era structurat pe trei sectiuni: In prima parte, va expune "catevamari forme religioase ale trecutului" ce au luat ,,0 infatisare demari fenomene colective"; In a doua, .vom proceda la analizafilosofica ~i la incercarea unei definitii", prezentand ,,~icele maiimportanteteorii filosofice cu privire la natura religiei"; iar Inultima, l~i propunea sa analizeze ,,formele re~gioase ale poporu-lui nostru"2..~l. .

*Cursul acesta s-a pastrat ill trei versiuni, pe care viitoarea editie crificaa

Trilogiei valorilor le va scoate la iveala. Exista, mai illtiii, 0 variantii predatade Lucian Blaga studentilor, putemic rnarcata de oralitate: "...am vorbit Inlectia de ieri..."; "...vom vorbi astazi despre..."; "...vorbindu-va despreBudism, Jinism, Samkya v-am atras luarea-arninte ca..."; .; ..stirn din celeexpuse ill lectiile trecute..."252.Secvente din primele prelegeri aie acestei ver-siuni au fost publicate de dolNicolae Florescu ill foiletonul Revistei de Istoriesi Teorie Literarii, sub titlul 0 filosofie a religiei in fragmente, cu un subtitlucules mtre paranteze drepte: Mitologie, religie, moravuri in lnd[ia]; primele

* La sfarsitul anului universitar, ill ultima prelegere, Lucian Blaga a relu-at aceeasi idee, sinonimic: .Poate maine, se va gasi cineva, unul, doi, trei, saumai muip, dintre dumneavoastra, sa toarca mai departe sugestiile schitate Incadrul cursului, Nu vad preocupari mai palpitante pentru tineri, mai ales Inyre'murile de azi. Pe plan spiritual ne putem lua la illtrecere cu oricine; aici supe-rioritatea nu depinde decat de darurile cu cari ne-a tnzestrat Dumnezeu si har-nicia noastra"251. .

272

doua segmente au fost precedate de 0 nota introductiva sernnata de Al. Surdu.D-l Nicolae Florescu a avut incredin~area ca acest text a stat la baza studiuluiReligie si spirit si, in consecinta, comparand versiunile, a inclus in foiletonnurnai "paragrafele pe care Lucian Blaga nu le-a folosit la redactarea finala acapitolului De la Indra la Nirvana ", din volumul rnentionat.

D-l Nicolae Florescu nu a stiut ca exista 0 varianta intermediara, avand339 pagini manuscrise, cu adaugiri, stersaturi si corecturi, intituiata Istoria, ,religiei absolute; materia este organizata in capitole urrnate, fiecare, de unsurnar analitic, iar elementele orale au fost diminuate considerabil. Pe foaia detitIu, Lucian Blaga a scris: ,,Nepublicabil". Aceasta versiune a fost totusitipiirita, in 1994, sub titIul Curs de filosofia religiei.

Dupa aparitia volumului, d-na Marta Petreu a observat ca in capitolulMistica. Simbolismul mistic, Lucian Blaga a folosit, fara sa rnentioneze sursa,studiul Misticism, de Evelyn Underhill, a carei traducere in lirnba germana,. ,Die Mystik, 0 avea in biblioteca sa253, preluand tipologia triadica a misticilor,impreuna cu exemplele autoarei, pe care ,,nu si-o atribuie, cum facuse Naelonescu, ci 0 enunta impersonal, ea un lucru unanim ~tiut"254. Aceasta a douaversiune a fost rescrisa integral, sub titlul Religie si spirit; a renuntat la ideilepreluate din Evelyn Underhill, a concentrat materia capitolelor expuse la curs~i a imprimat discursului 0 accentuata curgere eseistica.

*Paragraful din lectia de deschidere referitor la orizontul

creatiei va fi reluat In articolul Rdnduri pentru inceput, ce des-ehid intaiul numar al revistei simbolic intitulata Curtile dorului,'aparut In ianuarie 1941. •.

Lucian Blaga a aplicat consecvent In practica, eel dintai,demnul spre creatie, adresat studentilor, prin lectia de deschi-re. El a fost singurul profesor universitar roman dintre 'anii

940-1944, care, paralel cu activitatea profesionala, a elaborat 0

digioasa opera filosofica ~i literara, cum nu 0 inregistreaza·bliografia nici unui alt universitar roman In aceeasi perioada

porala,

273

In toamna anului 1940, a revazut cursul Despre gdndireamagica, predat In anul universitar anterior si, In vacanta deiarna, l-a rug at pe nepotul sau, Lionel L. Blaga, sa-l ajute lacopiatul manuscrisului: ,,Locul de munca al nostru era Insufrageria familiei mele. Orele erau respectate cu multa punctu-alitate, scriind dupa dictatul lui In fiecare zi de la 9 la 12..."241.La 12 aprilie, cotidianul sibian Tara anunta pregatirea lucrariipentru tipar, iar, la 15 iulie, acelasi ziar, sub titlul Evenimentulanului filosofic, vestea aparitia volumului.

La 19 februarie 1941, "Comisia pentru declararea ~i controlulaverilor demnitarilor statului" a solicitat Rectoratului "sa comunicede urgenta ce sume de bani ca salarii, indemnizatii, diverse etc." aincasat Lucian Blaga de la Facultate, "aratandu-se lunar sumele.prirnite, precum ~i daca, In timpul de la 30 dec.[embrie] 1937 ~ipana la 10 feb.[ruarie] 1938, pe timpul cat a fost subsecretar de statla Ministerul Afacerilor Externe, a primit ~isalariu de profesor uni-versitar" I94.. La 24 februarie 1941, Rectoratul raspundea ea, illperioada amintita, Lucian Blaga nu a prirnit un salariu de la Uni-versitate, "deoarece atunci dansul nici nu era profesor", iar sumeleprimite lunar de la 1 octombrie l 937, pana la 3 ianuarie 1941, tota-lizau suma de 362 117 leiL94.

La 26 februarie 1941, Lucian Blaga se afla In Bucuresti. Cuo saptarnana ill urma, la curs, In finalul prelegerii despre Cresti-nism, formulase cateva consideratiuni sumare despre dogma ~ise adresase atunci studentilor: .Deoarece ill studiul meu intitu-lat Eonul dogmatic m-am ocupat mai pe larg de aceasta pro-blernatica, imi yeti da voie sa va citesc, ill chip exceptional, ea-teva pagini din aceasta lucrare, care de altfel de mult timp nu semai gaseste pe piata"251.

Abia rostise fraza, incepuse sa citeasca paragraful despredogma ill viziunea crestina, din volumul aparut In anul 1931, ~iun gand se conturase In mintea sa: daca ar propune lui AI.

. Rosetti retiparirea primelor trei volume ale sistemului intr-unulsingur, cum, de fapt, ~ierau proiectate. Stabilise, telefonic, illtal-nirea si, ill dimineata zilei de 26 februarie, era la editura, A

274

asezat pe birou manuscrisul volumului Despre gdndirea magicdsi cate un exemplar din Eonul dogmatic, Cunoasterea lucifericdsi Censura transcendenta, exprimandu-si gandul pana la capat,Directorul Fundatiilor 'Regale s-a hoti'ir&tpe loc: textul nouluistudiu filosofic, Despre gdndirea magica 11va da imediat la cu-les; ideea reeditarii celorlalte volume intr-o trilogie 0 gaseaexcelenta; deocamdata nu dispunea de fondurile necesare, darbugetul editurii urma sa se voteze la sfarsitul lunii mai sau ince-putul lui iunie. Zambind, a pus 0 singura conditie: tiparesteTrilogia cunoasterii si, ill continuare, reediteaza urmatoarelevolume ill Trilogia culturii, numai daca li prezinta, urgent, ma-nuscrisul editiei "definitive" de Poezii. Lucian Blaga a promisca va aduce volumul la mijlocul lunii mai, cand va sosi illBucuresti la sesiunea Academiei. '

S-au despartit cordial si Lucian Blaga a pornit pe CaleaVictoriei, cautand locuinta cu numi'iru1232. Voia sa-l intalneascape Basil Munteanu. Prietenul nu era acasa si fiindca stabilisedinainte sa ramana peste noapte la Vasile Nicolau, ii lasa unbilet: "Sunt de astazipana maine dimineata ill Bucuresti, avando chestie, pe care am si aranjat-o. Mi-ar face placere sa ne intal-nim. Vrei sa vii la «noi» la masa deseara la ora 8 1/2 (Bul.Elisabeta 91 bis?)"227. In seara aceea a fost pentru ultima oaradnd cei doi prieteni s-au intalnit!

Reintors la Sibiu, Lucian Blaga a lucrat ill urmatoarele douahmi la alcatuirea sumarului pentru volumul de Poezii "defini-<. e" ~i la redactarea Raspunsului la discursul de receptie al luiichifor Crainic, ce unna sa-l prezinte la sesiunea Academiei.tre timp, la Facultate, din cauza inflatiei ~e incepuse sa se faca

titi'i, i s-a marit salariul la 15 ~o lei lunar, "fi'ira diurna de. ar"194,intr-o perioada cand 0 r vista saptamanala, cum era

iversul literar, la care Lucian aga a colaborat accidental,ta 7 lei exemplarul.Prin posta, a primit spalturile la studiul Despre giindireagica ~i cotidianul Tara anunta la 11 aprilie di Lucian Blaga

275

276

face ultimele corecturi la volum. ~i-a ingaduit m vacanta dePaste un ragaz de cateva zile, la ferma lui Marin Ciortea.

Marin, fiul profesorului de fizica Aurel Ciortea, mai mic .dedit Lueian Blaga eu patru ani si jumatate, 11.cunostea din lieeu~i el a pastrat pentru mai varstnicul sau eoleg 0 stima constanta,S-au reintalnit m septembrie 1940. Revederea a evoeat-o DorliBlaga, intr-un interviu: "Camera mea de eopil era langa biroultatei. Eu ma jueam intr-o dupa-masa si am auzit ea a venit undomn m vizita la tatal meu. Nu stiam cine e, dar se diseuta foarteaprins, eu mare prietenie, eu mult entuziasm de ambele piirti.Era 0 revedere a~a de extraordinara, m.cat m-a impresionat.Dupa aeeea, tata m-a ehemat ~i pe mine si m-a prezentat. A fastprima vizita a lui Marin Ciortea la noi dupa ee ne-am intors in!ara..."245. .

Vizitatorul venea de la Copsa Mica; intre gara ~i eomunaAxente Sever, avea 0 ferma eu 0 suprafata de cinci ha de pamant~i0 frumoasa vila; era casatorit, avea doi eopii, Livia, sotia lui, erafiiea lui Nicolae Mircea, proprietarul restaurantului "Carul ellbere", din Bucuresti, eelebru m epoca, freeventat, ill genere, deinteleetuali. Inginer eleetronist, directorul tehnic al Societatii"Gaz metan", din Medias, atras de literatura, rnuzica ~i filosofie,Marin Ciortea era deopotriva pasionat de vanatoare si, adesea, i-ainsotit m expeditiile lor cinegetiee din Valea Frumoasei pe MihailSadoveanu si lonel Pop, editorul elegantei reviste Carpatii.Locuinta lui Marin Ciortea era frecventata de scriitori si artisti:, , ,Domnita si Gherghineseu- Vania, Ion Vlasiu, AI. Ciueureneo,D. Ghita, Catul Bogdan, Eugen Gasca, fratele mai mic al amfitri-onului, compozitorul Tudor Ciortea si sotia lui, Vera Proca,Marioara si Aurel Avrameseu s.a.

La 24 aprilie 1941, dupa c'e Dan Botta declansase polemicsreferitoare la preeminenta ideilor -sale despre "spa!iul mioritie",AI. Rosetti, felicitandu-l pentru riposta "adresata insolentului",11.anunta "ca acum luerurile vor merge mai bine la Fundatie ~ica vom avea bani, deei posibilitatea de a intreprinde editiaoperelor D-tale filosofiee, m format mare!"225.

In ziua de 13 mai, Lucian Blaga a solicitat Decanatului unconcediu pentru perioada 14-31 mai, deoarece trebuie sa par-,ticipe la sesiunea Academiei. In Bucuresti; s-a intalnit din noucu AI. Rosetti si i-a predat manuscrisul volumului Poezii, editie"definitiva". Directorul era incantat; si-a exprimat numai regre-tul ca poetul i l-a predat atat de tarziu; au stabilit apoi programulreeditiirilor: Trilogia cunoasterii ~i Poeziile vor intra la tipar invara; Trilogia culturii va urma irnediat, iar, in viitorul apropiat,Trilogia valorilor.

In sedinta solemna a Academiei Rornane din ziua de 22 mai1941, Lucian Blaga a citit Rdspunsul is discursul de receptie a11ui Nichifor Crainic. Trei zi1e mai tarziu, 0 noua scrisoare de laAl. Rosetti ii aducea 0 veste neplacuta: "In momentul cand, maizilele trecute, stabi1eam impreuna cu D-ta programul reeditariieperelor D-tale, se pregatea cutitul cu care am fost asasinat pe laspate ... ", se destainuia expeditorul; la 20 rnai, fusese inlocuit laconducerea Editurii Fundatiilor cu profesorul D. Caracostea.

,,Regret infinit de mu It ca ma despart de D-ta, autor. Editareaoperelor D-tale, in cursu 1 anilor trecuti, a constituit pentru mineb reala bucurie"225. Trilogia cunoasterii si volumul de poemeemu programate pentru anul 1941, iar studiul Despre gdndireamagicii urma sa apara "catre sfarsitul saptamanii viitoare. In-$peranta ca ne vom putea revedea in curand - incheia AI. Rosetti-, te rog sa primesti, iubite domnule Bla&a, exprimarea senti-mente10r me1e cele mai deosebite">>. Inainte de a para si

curestiul, cei doi s-au reintalnit ~i Lucian Blaga i-a of er it unemplar din carte a nou aparuta. D. Caracostea nu-i va face niciobstructie, dar lucrurile se vor desfasura cu 0 lento are mai

ntuata decat inainte. .Dupa examenele de sfarsit de an, Lucian Blaga a inceput saeze la revizuirea stilistica a cursului de filosofia religiei, inti-t initial Religie si moduri spirituale. Marin Ciortea il invitaseitor savina ~i sa lucreze la ferma lui, unde nu va fi deranjat

nimeni. De altfel, toti invitatii inginerului veneau cu gandula termina 0 lucrare inceputa, Cu nostalgia in suflet a propriei

277

gospodarii ramase la Bistrita, sub ocupatie ungureasca, m primasaptlmana a lunii iulie, Lucian Blaga a plecat la Copsa Mica,unde a ramas pana la 29 iulie.

Luase cu sine toate piesele lui de teatru. Demai multa vremese gandea sa scoata 0 noua editie din intreaga lui dramaturgie ~iacum a recitit cronologic textele, a modificat replicile, a scurtatdialogurile, mai cu seama m Daria, imprimand textelor undinamism launtric accentuat, De la Sibiu, a trimis 0 scrisoare luiD. Caracostea, intrebandu-l m ce stadiu se afla volume1e salepredate editurii. Directorul i-a raspuns "ca. tine neaparat sa pu-blice poeziile si trilogiile" la Fundatiile Regale.

Tot acum, i-a scris lui Octav ~ulutiu; acesta fusese numit pro-feor la Brasov ~i conducea revista Tribuna literard; el ii solici-tase un manuscris, prin care noua editura brasoveana "Tribuna"voia sa-si inaugureze activitatea. Dupa intoarcerea de la CopsaMica, Lucian Blaga discutase cu .Dacia Traiana" tiparirea celordoua volume de teatru; editura acceptase dar, deocarndata, nuaveau hartia necesara m stoc. Profitand de oferta lui OctavSulutiu, Lucian Blaga a dat editurii "un ultimatum, spunandu-lecum sta chestia, ~iea am 0 oferta de la Bra~ov"255.Editura a soli-citat un ragaz pana la 1 septembrie 1941; atunci, preciza LucianBlaga, la 19 august, "va dau de stire sigura" - ~i expunea, Inprincipiu, urrnatoarele conditii de editare: " ...e vorba despre 2volume, fiecare cam de 450 pag.[ini]", intitulate Opera drama-tied: "Tirajul 1 000-1 500 de exemplare (daca vreti mai mult,sunt de acord). Pretul: se va calcula. Honorar: 15% din vanzare,pe masura ce se vor vinde. Nu cer nimic mainte"255.

La 1 septembrie 1941, .Dacia Traiana" nu rezolvase 'pro-blema hartiei; de aceea, Lucian Blaga a plecat la Brasov sa predeamanuscrisul noii edituri. Stabilise intalnirea cu Octav Sulutiu Inholul hotelului "Coroana"_ Inaintea orei fixate, Sulutiu 'si L~cianValea il asteptau m hol: .Blaga a coborat scfuil~ cu 'mi~ari ele-gante, degajat si sprinten"256, l-a 1mbrati~at pe Sulutiu ~iacesta.il-a prezentat pe fostullui elev. Cand Blaga i-a intins mana, tana-rul, emotion ant, i-a oferit volumul sau de versuri, Mdtanii pen-

278

tru fata ardelelana, cu care tocmai debutase. Surazand, LucianBlaga i-a spus, £.rivind placheta: "Subtire si primavaratica, a~acum e si poetul. Iti fagaduiesc ea am s-o citesc"256.

In ~reme ce filosoful discuta cu Sulutiu, Lucian Valea nprivea: "mtreaga lui fiintft degaja un calm ~i0 siguranta de sine,care-mi ziceam eu atunci, nu pot fi dedit castigurile sale diplo-matice. Obrajii, amintind mea palorile tineretii, de 0 parte ~i dealta a nasului mare, barbatesc, erau despartiti de acesta, prin cuteadanci, care lunecau in diagonala, dinspre nari spre colturilegurii, taiata violent si sfarseau, dionisiac, m doua linii ciudate.Cand radea, liniile acestea se alungeau spre urechi dand chipu-lui sau un insolit aer mefistofelic. Cand tacea, se lasau m jos,imprimand buzelor 0 solemnitate de lespezi cetluite"256.A Initial, tiparirea pieselor par-ea sa se desfasoare cu rapiditate.Intr-un articol semnat "eronicar", dar apartinand 1ui OetavSulutiu, Tribuna literara anunta aparitia Operei dramatice "mcurs~! lunii noiembrie", m condi!ii grafice "cu totu! superioare,care sa-i faca intr-adevar cinste'v>.

Dupa un sejur de doua zile la Brasov, in locuinta sotilorGherghinescu, reveni t la Sibiu, Lucian Blaga a reluat luerul lacartea de filosofie: " ...m-am apucat iarasi de treaba asta de zidaral unui asa-zis «sistem», despre care mi-ai vorbit cu 0 foartedulce ironie - II seria Dornnitei Gherghinescu la 8 septembrie1941. Tu ai insa completa dreptate: totul em adevar, un eumplitviciu sistematizat. Cartii noi am sa-i dau titlul Religie si spirit(Asa cred, mea nu sunt fixat.)"230; msa m ciuda ezitarii expri-mate, acesta va ramane titlul definitiv.

La inceputul lunii septembrie 1941, Decanatul Facultatii deFilosofie si Litere s-a adresat profesorului I. Petrovici, numitacum din nou ministrul invatamantului, eu rugamintea de a avea"in vedere dezideratele Consiliului Facultatii", cu privire laschimbarea denumirii prezente a catedrelor detinute de LucianBlaga, Silviu Dragomir si Romulus Vuia, "a~a cum au fost eleinainte de legea Calinescu"194 ~i anume: .filosofia culturii",.,istQria sud-est europeana", "etnografie si folclor". Ministrul a

279

aprobat si, la inceputul noului an universitar, Lucian Blaga eratitularul catedrei creata anume pentru el m martie 1938.

La 16 septembrie, Decanatul informa ministerul ea, la ince-putul aceleiasi luni, pe adresa Facultatii de Filosofie ~iLitere dinCluj a sosit 0 invitatie din partea Universitatilor germane dinPrag~ si Viena, prin care profesorul Lucian Blaga era invitat saprezinte cate 0 conferinta, m a doua parte a lunii noiernbrie1941, "avand drept subiect probleme m legatura cu spiritulromanesc'us-, La 2 octombrie, Directia uivatamantului universi-tar facea cimoscut Facultatii "ca m urma interventiei Minis-terului Propagandei, am dat autorizatia d-lui profesor LucianBlaga sa !ina conferinte la Viena si la Praga, m scopul unei maistranse colaborari culturale romano-germane'vs-, De la 1 octom-brie 1941, Lucian Blaga primea "un salariu brut de 27 700 leilunar si 500 lei ea ajutor familiar pentru copil"194.

o buna parte din aceeasi luna, Lucian Blaga a folosit-opregatind cursu 1 pentru noul an universitar, Stil si cunoastere;prelegerile le anuntase joia si vinerea intre orele 18,00-19,00,iar la seminar, lunea, intre 15,00-17,00, urma sa faca .Jucrari sicomentarii de texte" 194.I se aprobase, fu sfarsit, un asistent, fupersoana lui Zevedei Barbu, ce va fi transferat la inceputul anu-lui 1942, de la Institutul de Psihologie. in ultima sapt1imana alunii octombrie, Marin Ciortea a venit la Sibiu ~i l-a convins peLucian Blaga sa vina cu el "pe culmile Fagarasului", unde aramas trei zile, inspirand "putin aer de munte"230.

in ziua de 3 noiembrie 1941, Lucian Blaga si-a deschis cursu!cu prelegerea Despre viitorul filosofiei romtinesti, ce "a produsmulta tulburare" m randul auditoriului.Tn acest nou an universi-tar, Lucian Blaga si-a propus sa studieze inraurirea "pe care fac-torii stilistici 0 exercita asupra plasmuirilor «teoretice» ale stiintei.dar ~i asupra altor momente ~i structuri intirne ale acesteia"251.Prelegerile i-au cerut 0 crunta osteneala, pe care 0 mi'irturiseaDomnitei Gherghinescu la 21 martie 1942: "Cu deosebit efortam fac~t cursul, deoarece va forma baza unei carti. A trebuit sama ocup indeosebi de istoria fizicii si a altor stiinte, Prin urmate

280

am fost nevoit sa studiez din greu. Dar partea mai grea a ofen- .sivei e In urma mea"230. Doua zile mai tarziu, II comunica luiVasile Bancila aceeasi stire, Intr-o fraza sinonimica: ,,Anul acestaam citit multa istorie a stiintelor, a fizicei, astronomiei si a bio-logiei, indeosebi. ~i sper sa iasa ceva interesant. Greul ofensiveie in urma mea">,

La Sibiu, cursurile lui Lucian Blaga au continuat sa se bucurede 0 mare afluenta; ele erau audiate nu numai de studentii de lafilosofia culturii, ~i de aceia de la alte Facultati, dar ~i de nume-rosi intelectuali din ora~. Din aceasta cauza, Decanatul s-a adresatFacultatii de Drept, rugand "sa binevoiti a ne pune la dispozitie sianul acesta [asa cum s-a intamplat si m anul anterior, 1/.n.] sala ceamare,a Facultatii D-voastre pentru cursurile d-lui profesor LucianBlaga, ce vor avea loc joia si vinerea, de la 6-7"194. La 10 octom-brie, C. Negrea, decanul, anunta "ca se aproba ea dl. profesorLucian Blaga sa-~i Iaca cursurile D-sale m sala I a Facultatii deDrept" 194. 0 aprobare similara a fost acordata la 28 septembrie1942, pentru anul universitar 1942-1943.

o scrisoare de la Ovidiu Papadirna, noul secretar de redactieal Revistei Fundatiilor Regale, prin care i se solicita colabora-rea, a primit-o chiar In preziua pregatirii pentru plecarea inGermania, l-a raspuns la 2~ noiembrie, rugandu-l sa se intere-seze de stadiul In care se afla editarea versurilor sale definitive";,,Eu plec maine la Viena ~i la Praga, unde tin niste conferinte. Pela 5 decembrie, sunt iara~i acasa. Atunci am ragazul de a magandi ce a~ putea sa va dau pentru numarul din februarie.Aminteste domnului Caracostea ca mea nu am nici 0 veste catpriveste editarea volumului meu de Poezii la Fundatie. Daca nuse poate, e poate mai bine sa mi se restituie materialul. Aici, laSibiu, am oricand un editor"245.

La 22 noiembrie 1941, Lucian Blaga a plecat la Viena unde, Inziua de 26, a tinut conferinta Caracterul sofianic al culturii sud-esteuropene; la 29 noiembrie, era la Praga, unde rostea prelegereaPeisajul si spatiul ea expresii ale etnicului romanesc. In aceeasiperioada temporala, profesorul Silviu Dragomir a prezentat Poli-

·281

II

tica minoritard a Romdniei de la 1918 la 1940, la Viena ~i laBres1au. Oratorii au fost audiati nu numai de "cercurile univer-sitare din orasele respective, ci si de numerosi reprezentanti ai cer-curilor politice si inte1ectua1e. Presa a dat comentarii ample atatdespre conferinte, cat ~i despre primirea de care s-au bucurat ceidoi profesori ai Universitatii Ardealului'vv.

Lucian B1aga a revenit in tara la 5 decembrie;: "cam gripat"~i mai tarziu dedit intentionase, deoarece ungurii nu voiau sa-idea viza de tranzit: ,,Eram amenintat sa raman astfe1 pe la Vienacateva 1uni ~i a fost un deosebit noroc ea s-a intervenit din parteaMinisteru1ui de Externe a1 Reichului, ea sa ma pot intoarce", iiscria Domnitei Gherghinescu. Dar traia 0 mare satisfactie sufle-teasca: "Cercurile filosofice au fost grozav de surprinse, chiardupa marturisirile presei, de relevarea unei «lumi noi», pe carenici nu 0 banuiau". lar frazele urrnatoare exprima, pentru intaiaoara, exultanta de a fi fost adecvat receptat m contextu1 ideaticeuropean: "Cu aceasta am facut, asa-zicand, intaia incercareserioasa de a patrunde dinco1o de· granita, si, de aceea, amconvingerea ca expansiunea va merge cu cea mai mare usurinta,Nici nu ti dai seama cum cascau ochii"230. Lucian B1aga nuexagera cu nimic. Ecoul conferintelor sale tinute in Germaniaajunsese si m... Italia: la 14 februarie 1943, se destainuia Dom-nitei ca a fost solicitat sa prezinte conferinte m peninsula, dar,bolnav, refuzase p1ecarea, arnanand-o pentru un tirnp nedeter-minat: .Poate la toamna, sau mai tiirziu"230,prilej ce nu se vamai ivi niciodata.

La inceputul lunii decembrie 1941, se irnplineau trei luni dela predarea manuscrisului Operei dramatice editurii brasovene"Tribuna" -,In ciuda repetatelor rugaminti ~i somatii, volumeleau ramas m ace1asi stadiu incert. Proiectul, va ana, nu s-a reali-zat din cauza gestionarii frauduloase a fondurilor de catre GavrilPop, directoru1 ziaru1ui Tribuna siproprietarul tipografiei; dinacelasi motiv si-a incetat aparitia si Tribuna literard la sfar~itulanului 1941.

282

Lucian Blaga 11ruga pe Octav Sulutiu, la 13 decembrie, sa-iceara lui Gavril Pop, imediat, "toate manuscrisele" ~i sa le pas-rreze "ca ochii din cap", pana cand .voi veni eu sau voi trimitepe cineva dupa ele"255.In aceeasi luna, a predat .Daciei Traiane"manuscrisul volumului Religie si spirit si a discutat din noutiparirea Operei dramatice. La 10 ianuarie 1942, studiul filoso-fie a intra; la tipar, iar, m februarie, editura a inceput culegereaprimului tom din cele doua ale Operei dramatice.

La 15 ianuarie 1942, Lucian Blaga a solicitat Decanatuluitrei gradafii de vechime la catedra pe care 0 ocupa, motivand ea,la 1 noiembrie 1941, a implinit cincisprezece ani "de functiuneefectiva la ·stat':194.Decanatul a trimis cererea, lnsotita de unreferat favorabil, ministerului; acesta a raspuns dupa doua sap-tamani ea s-a cerut avizul Contenciosului. Lucrarile s-au des-fasurat cu aceeasi lentoare balcanica obisnuita si abia peste unan, la 2 ianuarie 1943, s-a intrunit "Comisia de apreciere" a activi-tatii profesionale a profesorului Lucian Blaga, alcatuita din profe-sorii D. Popovici, presedinte, numit de minister, D. D. Rosca, de-legat de Consiliul Facultatii de Filosofie ~i Litere ~i AurelianIonascu, delegat de catre Rectoratul Universitatii.

Formulata m termenii initiali: asimilarea activitatii defunctionar m Ministerul de Externe cu predarea m illva!iimantuluniversitar nu era cu putinta, de aceea, comisia a mutat accentulpe calitatile stiintifice de exceptie ale petitionarului. Cei treidelegati au intocmit un proces-verbal sintetic, caracterizandglobal intreaga lui activitate dintre anii 1926 -1938; prin creatialui stiintifica si literara, Lucian Blaga "a cucerit unul din locurilede frunte m stiinta ~i arta romana. Constienti ea se gasesc m fatauneia dintre personalitatile reprezentative ale culturii romane,profesorii Facultatii de Filosofie ~i Litere din Cluj l-au chematill mijlocullor. Si d-l Lucian Blaga s-a dovedit, asa cum toti 'seasteptau, un profesor de inalta tinuta intelectuala"i94. Intem~iatipe aceste consideratiuni, membrii comisiei au propus ministeru-lui "sa acorde d-lui Lucian Blaga, pentru activitatea desfasurata

283

11

de d-sa timp de 12 ani (1926-1938) ill afara Universitatii douagradatii speciale pentru merite stiintifice exceptionale'"?'. La 27mai 1943, ministrul a comunicat acordarea gradatiilor solicitate;ele vor fi prevazute "ill bugetul exercitiului 1943/4LV'J94.

La inceputul lunii ianuarie 1942, ill cadrul Facultatii deFilosofie ~i Litere, s-a infiintat Cerculliterar studentesc .DctavianGoga", sub presedentia lui Lucian Blaga; vice-presedinte a fostales studentul Radu Stanca*. In ziua de 12 februarie, a sosit laSibiu ministrul 1. Petrovici; a prezidat sedinta solemna a Sena-

. tului universitar si a vizitat Facultatile de Filosofie si Litere siDrept. Dupa un pranz'servit la resta~antul ,,lmparatul romanilor",ministrul a participat la inaugurarea oficiala a activitatii cerculuiliterar. In lipsa lui Lucian Blaga, "ce se gasea suferind':259,inaltuldemnitar a fost primit de profesorul D. D. Rosca, decanul Faculta-tii de Filosofie si Litere ~ide vicepresedintele cercului. Studentii I.Negoitescu, Ion Oana ~iRomeo Dascalescu au citit versuri. LucianBlaga era intr-adevar bolnav de gripa; acasa, ill pat, facea corec-turile la Religie si spirit.

La 19 februarie, cercul literar a organizat 0 sezatoare literarape scena teatrului sibian, iar a doua zi, ill urma unei intelegeri pre-alabile, inembrii cercului au plecat la Timisoara unde, sfunbatii 21februarie, au dat acelasi spectacol. Cu prelegerea lui OvidiuDrimba, Mari carti de dragoste, cerculliterar a inaugurat la 15martie un ciclu de conferinte studentesti, desfasurate durninicadimineata ~i joia dupa-amiaza; la 19 aprilie, Comel Regman avorbit despre Ion Pillat, poet al traditiei; joi 23 aprilie, EugenTodoran a prezentat 0 paralela intre Rebreanu si Dostoievski;durninica 26 aprilie, Romeo Dascalescu a conferentiat despreMiniaturalul In poezia lui T. Arghezi; duminica 3 mai, Ion Oanaa expus Metafora si poezie, iar joi 14 mai, 1. Negoitescu a de-mqnstrat ca exista Un mare romancier, d-na Bengescum.

* Rememorand aceleasi evenimente, Petre Hossu afmna ca Lucian Blagaera "pre~edintele de onoare", iar Radu Stanca, "pre~dintele"27; noi am preluatinformatiile, credibile, din Anuarul universitatii; tot de acolo, am preluattitlurile conferintelor prezentate in cadrul cercului.

284

Studentul Petre Hossu si-a prop us sa prezinte la I7 maiTeatrul lui Lucian Blaga. Seriitorul "a primit eu multa bucurieinitiativa mea de a vorbi despre opera lui dramatica, mai euseam a fiind iminenta aparitia editiei definitive. M-a poftit la eIacasa, langa parcul de sub arini, ea sa-mi imprumute piesele.Dintr-un mic vestibul, eu 0 icoana veehe romaneasca, vedeaiprin u~a deschisa masa lui de lueru. lneapere spatioasa, captusitaeu polite de carti. Am stat tihnit de verba, intr-o atmosfera pla-cuta .. .':27. Conferinta a prezentat-o in sala mare a Eacultatii deDrept, unde Lueian Blaga 1~itinea prelegerile. Plecat la sesiuneaAcademiei Romane, filosoful nu a partieipat, dar in sehimb, afost in sala Cornelia, insotita de Ion Breazu. Aeesta, sesizandvaloarea expunerii, i-a eerut lui Hossu sa-si organizeze ideileintr-un studiu pentru revista Transilvania/t- Seria conferintelors-a incheiat eu Bovarismullui Flaubert, expus de I. D. Samu259.

La 20 februarie 1942, Tara sibiana anunta aparitia irninenta avolumului Religie si spirit la ,,Daeia Traiana"; la sfarsitul aceleiasiluni, cartea dedicata ,,Lui Marin Ciortea" se afla in libr3.rii.ln a~-lasi an, Mircea Eliade publica Mitul reintegrarii, iar pe plan euro-pean doua titluri: Problemele necredintei In secolul al XVI-lea, deL. Febvre, impreuna eu Filosofie si experientd, de A. Guzzo, dez-voltau, Partial, 0 problematica asemanatoare eu aceea blagiana;M. Merlau-Ponty semna Structura comportamentului, A. Camus,Mitul lui Sisif, ~i G. Bachelad, in Apa si visele, afirma 0 idee si-milara eu aeeea formulata de M. Eliade, in studiul mentionar:,,Fluiditatea ~i soliditatea noastra sunt eontradictorii, reclamandparticipari androgine"260.

Din Bucuresti, inginerul Marin Ciortea, surprins de prezentadedieatiei, II trimitea, la 11 martie 1942, cateva randuri patetice:"...rodul framantarilor tale, urma intrebarilor, Religie si spirit aiinchinat-o unui prieten. Unui prieten, caruia nu-i datorestiamintiri de adancimi, hotaratoare impresii, niei veneratia fata deinitiator si nici omagiu realizarilor lui; unui prieten, care ~tucale-a inchis in sufletul sau si te admira. Multi vor sta nedumeritiin rata numelui care nu spune nimic, celor cari vor eiti eartea ta,

285

286

Cat esti tu de mare, Lucian, ill ceea ce gandesti ~i ill felul cumstii sa te darui! Voi illcerca ill curand Sa-ti strang mana la Sibiu,cu toata prietenia, .."261.

De la mceputul anului 1942, Iuliu Hatieganu, noul rector alUniversitatii, a initiat un cic1u de "prelegeri de sinteza, pentru totistudentii asupra realitatilor de viata ~i cultura romaneasca'<»,dedicat energiilor intelectuale ale neamului romanesc, Fiecareprelegere dura ,,0 jumatate de ora strict masurata''262.

Iuliu Hatieganu l-a invitat pe Lucian Blaga sa vorbeasca des-pre "energiile ardelene"; filosoful a acceptat, fiindca propunerearectorului cadea, neasteptat, pe 0 intentie mca necristalizata, ce11. preocupa de catva timp si, acum, parea sa se contureze. Gan-dul il va dezvalui auditoriului, la 9 martie: ,,Ma preocupa anumede catva timp planul unei carti illcbinatii traditiei spirituale aArdealului. 0carte care va incerca sa ridice pe planul constiinteigenerale aceasta traditie, s-o puna m relief, s-o mtareasca. Pen-tru ea trecutul istoric sa nu ramana mort, ci sa devina ceea ce eleste menit sa devina: 0 forta vie a vesnicului prezent. Conferintamea face parte dintr-o serie de conferinte pe cari, cu .mcuviin-tarea Domniilor Voastre, intentionez sa le tin pe rand, dupa cuminu vapermite timpul si impr~juriirile"262. 'lnsa ill cadrul acestor"sinteze culturale", a 'prezentat doarexpunerea despre Andrei Sa-guna, la 9 martie, ~i0 alta despre Scoala Ardeleand, la 16martie* .

. La 12 martie, intaiul volum din Opera dramaticd era"aproape gata"; de azi ill zece zile ,,11. vei avea ill mana"230, 0

anunta pe Domnita Gherghinescu. Dar nu 11. va pune In vanzaredecat impreuna cu eel de a1 doilea. In aceeasi zi, efectua primacorectura la volumul "definitiv" de Poezii. La 2 aprilie constata,cu satisfactie: Religie si spirit "trece ea painea calda, Editia credca e aproape epuizata" Dar anumite semne difuz percepute 11

*"Textul despre Andrei Saguna va fi prezentat, eu 0 alta introducere, inmartie 1944, in eadrul asociatiei juristilor brasoveni; conferinta ~eoal~Ardeleanii va fi publicata in saptiimanalui Vremea, in 1943, iar eartea anunta~va fi sensa dupa 1948 ~ va aparea in anul1966, eu titlul Giindirea romiineascain Transilvania in seeolul al )(VIII-lea.

determinau sa afirme: .Popii vor sa-mi pregateasca un «ras-puns». Probabil ca eu n-am sa raspund, dar voi scoate 0 nouaeditie ..."230.Zvonurile s-au adeverit La 5 martie, In Telegrafulroman, Nicolae Terchila deschidea polemica impotriva volumu-lui Religie si spirit, cu articolul Filosofia religiei la domnulLucian Blaga: Consecinta imediata a cronicii negative, urmatede altele, a fast epuizarea instantanee a primei editii de 0 mie deexemplare ~ieditura i-a propus, in aprilie, scoaterea unui alt tirajtot de 0 mie de exemplare.

De Pasti, invitat de Marin Ciortea, a fost impreuna cu Dorlila Copsa Mica, unde (}participat si la 0 vanatoare de sitari. lntorsla Sibiu, a gasit scrisoarea expediata de 1. Didilescu, profesor depedagogie la Universitatea din Iasi, care. il anunta ca este "pepunctul de a incheia un studiu despre filosofia dumneavoastra,studiu conceput altfel dedit al d. Bancila ~i dedit a1 d. Bagdasar,Intentionez anume sa incadrez gandirea d-voastra nu numai mmiscarea filosofica de la noi, dar ~i in filosofia universala ..."245."...nu stiam ~i nici nu banuiam ca e vorba despre un «studiu»,sau chiar de «carte» - raspundea destinatarul la 12 aprilie. ~iranduri1e urmatoare II dezvaluie gandurile despre propria-i ope-ra filosofica: "Un studiu serios, desigur ea se impune ~i se cere.Mai ales acu, cand pozitiile s-au lamurit, dar mea tot mai plutesco seama de confuzii in preajma gandirii mele, cunoscuta maimult din auzite, decat din lectura cartilor, Mai circula ~i astaziopinii despre filosofia mea, facute din volumele de versuri.Actualmente a izbucnit un asalt foarte prostesc al unor teologiimpotriva Religiei si spirit. Cel putin, dupa aceasta oamenii vorinceta de a ma confunda cu ortodoxia Gdndirii, careia II acordlOtrespectu1 cuvenit, dar cu care niciodata nu m-am identificatHomi-am unblat drumul meu. ~i am mteles filosofia ea 0 pre-otupare libera, izvorata din adancimile spiritului, pe care nu-ltlOncepdedit pe linia «creatiei»"245.

La solicitarea expeditorului, Lucian Blaga i-a trimis catevaume de filosofie, iar 1. Didilescu a rostit la radio Moldova,

la7 mai 1941, 0 conferinta - caracterizata de filosof intr-o tele-

287

288

grama, drept "striilucit.a" - despre "caracterul metafizic alfilosofiei culturii" la Lucian Blaga, Intre 11 ~i 31 mai, cei doi s-au mtalnit In Bncuresti - Lucian Blaga participa la sesiuneaAcademiei -, dupa ce au fixat data prin scrisori, la cofetaria,,Nestor". ,,,Aici - l~ amintea I. Didilescu -, am discutat prob-lemele care-mi apareau neclare, lucrand la monografie. Am avuto discutie deschisa, dar amabila''245. La 18 martie 1979, raspun-zand unei mtrebari a reporterului, I. Didilescu nu mai retineadecat vag discutia cu Lucian Blaga; lipsit de aptitudine.analitica,dar ~i de cunostintele filosofice corespunzatoare, I. Didilescu nua putut realiza "studiul" preconizat

In Bucuresti, Lucian Blaga a locuit la Vasile Nicolau, asistentla Facultatea de Litere ~i Filosofie a Universitatii Bucuresti,peste drum de Facultatea de Drept, S-a intalnit cuD. Caracostea~i a predat urmatoarele trei volume pentru Trilogia culturii;cartea de Poezii era trasa ill coli; a primit asigurari ea apare illiunie, dar D. Caracostea era de parere sa fie lansata ill septem-brie, deoarece, ill timpul verii, cititorii se intereseaza mai putinde poezie.

Dupa mcheierea sesiunii Academiei, Lucian Blaga a fostnumit presedintele comisiei de bacalaureat a liceului cu limba depredare germana din Sibiu, examen desfasurat intre 6 si 16 iu- .nie. In zilele de 17 ~i 18 iunie a avut lor e~amenul de sfar~it dean la Facultate. La 18 iunie a primit volumul de Poezii; solici-tata de Al. Rosetti In octombrie 1936, cartea aparea abia acum,din cauza dezinteresului, mai mult sau mai putin motivat, alautorului.

Pentru vara anului 1942, Lucian Blaga l~i facuse planul salucreze la noua lui carte de filosofie, dar s-a trezit numit de catresecretariatul Academiei ,,futr-o comisie pentru pregatirea mate-rialului In vederea unei viitoare conferinte mondiale" si In, ,fiecare miercuri trebuia sa se deplaseze la Bucuresti. Din Ger-mania a sosit 0 noua invitatie pentru a prezenta alte conferinte ~ii se cerea traducerea Spatiului mioritic In limba germana.

Deocamdata, voia sa definitiveze textal celui de al XI-leaf'olum al trilogiilor, caruia, de la 1 iulie, II va consacra intregefortul. Spre a nu fi deranjat de nimeni, mai cu seama de vreoposibila obligatie extraprofesionala pasagera - la "comisia"Academiei s-a prezentat 0 singura data - a dat iarasi curschemarii staruitor reinnoita a lui Marin Ciortea de a lucra laferma lui. Aici se aflau ~ialti invitati: Vera Proca, Tudor Ciortea,Ion Vlasiu, dar fiecare era preocupat de propriile lui proiecte.

Intr-o dimineata, Marin Ciortea si-a cbemat toti musafirii savada ,,minunea" nasterii "unui man~ negru dintr-oiapa alba"263.~i pentru ea top. am fost foarte agitati ~i iritati ~i am asistat laprimele rniscari ale manzului - rememora evenimentul VeraProca -, Blaga s-a retras, a scris ~i a doua zi a citit"245, la pranz,comesenilor poema Miinzul. La rugarnintea lui Marin Ciortea,Lucian Blaga a transcris poezia ill albumuI' farniliei, pierdut intimpul razboiului, ce £astra si alte creatii ale unor personalitatice au vizitat ferma263. In dupa-amiaza aceleiasi zile, "in posturade na~, Lucian Blaga a oficiat ritul botezarii manzului cu numelesau"263.

La 18 iulie, dupa 0 tacere constanta de aproape trei sap-tamani, determinata de "aceasta cufundare" in universul noiilucrari de filosofie, Lucian Blaga II va divulga titlul DornniteiGherghinescu: "Se vachema stiintii si creatie'T'". Revenit laSibiu, a gasit acasa 0 scrisoare de la Gh. Pavelescu, trimisa dinCampeni, la 9 iulie, prin care expeditorul 11. invita sa petreacacinci-sase zile "pe urmele lui Avram Iancu ~i Horea", in MuntiiApuseni, angajandu-se sa-i faca sederea "cat mai agreabila"245.Citind-o, a zambit ca de 0 amintire, dar nu a raspuns fostului saustudent si nici nu a dat curs chemarii: trebuia sa termine studiulinceput. 'Pentru acuratetea desenelor, a apelat din nou, ill zileleIlrmatoare, la indernanarea nepotului sau Lionel. La 7 august,manuscrisul era incheiat, dar urma sa-l revada dupa 0 detasaresuficienta de text.

In urmatoarele patru saptamani, Lucian Blaga a strabatutSpatiulunei existente mai agitate decat de obicei. A plecat pen-

289

290

tru doua saptamani la Moroeni si de aici s-a dus la Bucuresti sadiscute cu Liviu Rebreanu, noul director al Teatrului National, ~iill ziua de 22 august era la Sibiu. Dorli abia II astepta: voia, ne-rabdatoare, sa rnearga la ferma lui Marin Ciortea. A fost nevoirsa-i faca pe plac ~i au plecat impreuna la Copsa Mica, pentrucateva zile. Aici, Lucian Blaga a gasit ragazul sa mediteze lastructura unei reviste de filosofie: intention a neaparat sa aibapropria sa publicatie. Marin Ciortea s-a oferit, imediat, sa-l spri.jine financiar. Lucian Blaga a multumit si, fara a refuza ajutoru]oferit, s-a decis sa gaseasca si alte surse de finantare. Cu acestgand, a anuntat si a prezentat la Sibiu, la 2 septembrie 1942,conferinta Cum am canoscut pe Mahatma Gandhi. Expunerea,invaluita intr-o nostalgica evocare, construita pe un puterniclimbaj afectiv, a suscitat un neobisnuit interes, pentru ca lupta deeliberare nationala a Indiei era un subiect ce preocupa, atunci,intreaga Europa .." ~In aceeasi saptamana, a sosit la Sibiu Gh. Pavelescu. In vara .anului- 1942, retras la Purcareti, satullui natal, a redactat, sinte-tizand un vast material documentar adunat in ultimii doi ani, unstudiu despre .mana", prin care voia sa obtina doctoratul Infilosofia culturii- Subiectul tezei s-a conturat nu sub iridrumareapersonala a lui Lucian Blaga, ci sub .Jnfluenta indirecta alucrarilor sale de filosofie si mai ales a cursului Despre gtindirea magicii ~i a -seminarului respectiv'<=. Gh. Pavelescu I-agasit pe Lucian Blaga pe terasa restaurantului .Bulevard", unde"se oprea adesea la 0 cafea, atras probabil ~i de panorama ce sedeschidea spre Muntii Fagara~ului. l-am prezentat manuscrisul- rememora intalnirea fostul student -, spunandu-i:

- Am aici 0 teza de doctorat- La eine? a intrebat zambind Lueian Blaga ..- La dumneavoastral - i-am raspuns. Si aeeasta a fost toata

discutia despre teza"245. Dupa obtinerea ~cordului de prineipiual profesorului, Gh. Paveleseu a daetilografiat textul ~i I-a pre-dat Deeanatului.

In prima saptamana a lunii septembrie, Lucian Blaga a plecatdinnou la Bucuresti, a asistat la premier a dramei Avram Iancu,a mcercat sa discute cu AI. Marcu, la Ministerul Propagandei,subventioriarea proiectatei reviste de filosofie, dar acesta eraplecat din Capitals. La 19 septembrie, in semn de deferenta, sap-timanalul Universulliterar i-a dedicat un numar omagial, incare semnau Stefan Baciu, I. Frunzetti, Ovidiu Papadima, OctavSulutiu ~.a.: :,M-au ernotionat grozav acesti tineri , pe care inparte nici nu-i cunosc macar"230, se destainuia Domnitei Gher- -ghinescu, insotind scrisoarea de un exemplar al revistei: .JarStefan Baciu a atins coarde brasovene, starnind ecourile adoles-rentei"230. Citind '"osanalele" despre Lucian Blaga, Domnita aavut 0 intuitie ce se va dovedi adevarata: .Parca altceva astep-tarn eu, totusi, de la ilustrii tai criticanti. De cate ori citesc cescriu ei despre tine, am impresia ca punctul principal al intele-gerii operei tale ramane nepus. Tare mi-e teama ea nu de la con-temporani trebuie sa astepti marea, "totala intelegere a scrisuluitiiU!"230.

La sfarsitul lunii septembrie si in primele zile ale luioctombrie, Lucian Blaga a revazut manuscrisul volumului~tiin!ii si creatie ~i l-a predat editurii; la 18 octombrie, .DaciaTraiana" a inceput.culegerea textului. Decanatul i-a trimis sprelectura teza luiGh. Pavelescu, Mana In [olclorul romanesc; acitit-o si, la 16 octombrie, a intocmit un elogios referat: ,,Autorulacestei lucrarimi-e cunoscut ea un harnie ~i pasionat cercetatorindomeniul folclorului romanesc, dar si ca un cercetator plin demYnain legatura cu problematic a de mare interes, pe care gandi-reamagica a ridicat-o in filosofia moderna. Dl. Pavelescu a luatpersonal contact pe teren cu materialul folc1oric romanesc, pecare se sileste sa-l organizeze in perspectiva mai inalta a ideiloractuale despre gandirea magica">».

Ultimele doua luni si jumatate ale anului 1942 au trecut eainlr-un vartej. La 24 octombrie, Lucian Blaga a plecat la Timisoara,unde a ramas sase zile; a tinut conferinta despre Gandhi ~i a asis- II .

tat la premiera Dariei. La 31 octombrie, a facut parte - impreuna

291

292

cu D. D. Rosca, C. Sudeteanu, Emil Petrovici si Liviu Rusu - din" ,comisia pentru atribuirea titlului de doctor lui Gh. Pavelescu; tezaa fost unanim apreciata si calificata ,,magna cum Iaudae'<->,

La 5 nioembrie si-a deschis anul universitar 1942-1943, ,anuntand cursullstoria fn lumina filosofiei; prelegerile erau fi,xate joia, de la 18,00 la 19,00 si vinerea intre 16,00-17,00; laseminar, urmau sa fie efectuate .Jucrari si comentarii detexte"194, in.fiecare luni, de la 15,00 la 17,00. Seminarul a bene.ficiat de subventii m valoare de 43104 lei (m anul universitaranterior, primise 40600)194. Cerculliterar "Octavian Goga" si-acontinuat activitatea. In Raportul Decanului Faculta!ii' deFilosofie si Litere, pe anul scalar 1942/43 se mentiona ea PetreHossu a prezentat conferinta Doua perspective fn epica nous(Marcel Proust si lames Joyce), iar Radu Stoichita, Un strain:Dostoievski, amandoua premiate la Facultate cu cate cinci mii de

. lei. Insa cea mai mare realizare a lui Lucian Blaga m acest anuniversitar a constituit-o editarea revistei Saeculum.

Dupa ce a oscilat 0 vreme intre denumirile Veac si Aion, s-ahotarat pentru numele latin fiindca, motiva, "intentionam safacem m paginile acestei reviste si 0 regulata prezentare a gandirii rornanesti pentru strainatate, intr-o limba straina de marecirculatie'<e-, dar si pentru ea Saeculum indica ,,0 conlucrare ell

spiritul veacului, depasind 0 sfera ingusta de interese si con-ceptii"265. La 11 noiembrie, structura revistei se contura vizibil;ea urma sa cuprinda 0 prima sec~une de studii ~i articole, -iar0

alta de recenzii si note; toate textele primei parti urmau sa fierezumate ~i traduse intr-o limba de circulatie europeana. LucianBlaga discutase cu .Dacia Traiana" si editura era de acord sapublice revista. Solicitase Universitatii un sprijin financiar ~iRectoratul s-a aratat dispus sa acorde, din fondul publicatiilotperiodice, suma de 40000 de lei pentru fiecare numar, A cerut~i a prirnit banii necesari si de la Ministerul Propagandei, prinAI. Marcu si Pan M. Vizirescu.

La 20 noiembrie, Lucian Blaga a trimis multor filosofioameni de cultura din ktreaga !ara 0 adresa, semnata de el

Zevedei Barbu, prin care destinatarul era incunostiintat deaparitia, In ianuarie 1943, a primului numar din revista de filoso-fie Saeculum ~i invitat, "In mod -staruitor", sa colaboreze.Prospectul este interesant pentru ea dezvaluie intentiile cu careeditorul pornea la drum: "Nazuinta noastra este sa facem dinaceasta publicatiune un mijloc de tinuta europeana, prin care sase manifeste spiritualitatea romaneasca ill ceea ce are ea mai depret, In acest scop acordam publicatiunii noastre ~i 0 functie depropaganda, tiparind in fiecare numar un adaos care sa curpindarezumatul articolelor in limba germana". De aceea, .ananifestamo deosebita preferinta pentru articolele ~i notele care cuprindconsideratiuni de ordin filosofic asupra fenomenului spiritualromanesc, care dau expresie originalaunor idei, sau chiar sapre~inte 0 adevarata creatie de natura filosofica"?».

In prime le zile ale lunii noiembrie, Lucian Blaga a prirnit unordin de chemare; in ziua de 28 ale aceleiasi luni, urma sa seprezinte "la Turda la cercul de recrutare pentru «revizie», fiind«scutit»"245. Inainte eu 0 saptamana, i-a scris poetului Teodor~ura~'Wu, rugandu-l sa-i organizeze 0 conferinta "sub patrona-jul revistei Pagini literare'<st, pentru strangerea unei parti dinfondurile necesare editarii propriei lui reviste. Prelegerea, rostitain dupa-amiaza zilei de 27 noiembrie, "a reusit peste asteptari -i~i amintea organizatoruL Lume si pe scari. A vorbit despreGandhi. Tineretul l-a ascultat, solicitandu-i autografe. A iesitmultumit.. "247. -fu dimineata zilei urmatoare, Lucian Blaga s-a prezentat lacercul de recrutare. Medicul militar Gheorghe Bran, care ilcunostea, ·i-a stabilit "diagnosticul de «insuficienta mitrala», 0

ireversibila boala de inima">. Plutonierul ce tinea evidenta regis-trelor a trecut in fisa ~i in certificatul medical "insuficien!a min-tala"9. Cand i-a inmanat dispensa de serviciul militar ~i a cititdiagnosticul, Lucian Blaga a izbucnit intr-un hohot de cas si aintins hartia medicului; acestajntrigat, a luat-o, it 'parcurs-o cuprivirea si, manios, dar ~i jenat de intreaga situatie, si-a adrno-nestat subalternul:

293

,,- Cum ai putut scrie a~a ceva despre unul din cei maicuminti si mai invatati oameni ai tarii?">; a rupt fisa si a com-pletat ~l fusu~i un alt formular. ' , ,

La 5 decembrie, Lucian Blaga se afla din nou m Bucuresti. Atinut 0 conferinta la Ateneul Roman, sub auspiciile saptama-nalului Vremea ~i a ramas m Capitala mca trei zile, "avand 0

multime de lucruri de aranjat pe la diverse minsitere'vw, LaSibiu, a definitivat sumarul primului numar din Saeculum; obti-nuse articole de la Basil Munteanu, Tudor Vianu si Edgar Papu,.recenzii de la Zevedei Barbu, Grigore Pop a si Victor Iancu., Entuziasmat de succesul obtinut la Ateneul Roman, la 12decembrie 0 anunta pe Domnita, iar doua zile mai tarziu, pe D.Gherghinescu-Vania, ea voia sa tina doua conferinte la Brasov,intre 27 si 31 decembrie 1942, una pentru C laviaturi, periodiculeditat de poetul brasovean intre anii 1941-1943, si cealalta"pentru viitoarea revista de filosofie Saeculunt't=, amandoua"cu «intrare» (adica taxa benevola)">»; pentru Claviaturi, pre-zenta prelegerea Cum am cunoscut pe Mahatma Ghandi, iarpentru Saeculum, nu voia inca sa ariunte public tema, dar 0

comunica confidential lui Gherghinescu- Vania: " ...voi vorbidespre ~aguna"230. La 21 decembrie, Domnita dezaproba, pre-cauta, planificarea propusa: "Mi se pare ea nu e potrivit ca-ti tiiconferintele intre 27 dec.[embrie) - 1 ian.[uarie). Oamenii n-aufacut inca digestia dupa ospetele crestinesti si sunt in febra, totde la stomac, a anului nou. Asa incat spiritul se cade sa fie re-zervat. In sfarsit, chibzuie si h~taraste"230.

Cu patru zlle inainte de Craciun, :,Dacia Traiana" scotea tirajulde 0 rnie de exemplare din ~tiin!ii si creatie si, tot atunci, LucianBlaga a predat editurii manuscrisul primului numar al revisteiSaeculum. Un telefon prirnit de la Gherghinescu-Vania II cerea saamane conferintele, "deoarece m aceasta vacanta sunt lipsa ~iliceenii si studentii'<v; daca nu va interveni nirnic neprevazut, leva tine futre 17 si 20 ianuarie 1943. Sarbatorile de sfarsit de an aufast umbrite de imbolnavirea fetitei:",A facut gripa cu 'angina"230;

gripa a fast contactata apoi de Comelia; el se tinea inca pe picioare,

294

"consumand din greu prontQSile''230.In timpul vacantei, aproapenu a iesit din casa; trudea la traducerea ill germana a Spatiuluimioritic. Insista totusi sa tina la Brasov cele doua conferinte, fasci-nat de consonanta ce avea senzatia· ca se stabileste intre sine siauditoriu. De aceea, a trimis doua ~crisori lui Gherghinescu-Vania,la 3 ~i 8 ianuarie, rugandu-l sa organizeze prelegerile, una la 17,cealalta la 19, ill aceeasi luna, Conditiona prezentarea conferintelorde prezenta Domnitei ill sala, Vania a telefonat din nou: Domnitanu putea pleca din sanatoriul Moroeni din cauza zapezilor cazuteill ultimele zile; pe de alta parte, nu le putea programa dedit intreorele 15,00-17,00. "...mi se pare cam tampit", protesta LucianBlaga, sa tina prelegerile dupa-amiaza: " vreau ora buna, de la 5sau 6 incolo ~i vreau sala incapatoare "230; din aceste motive,conferintele au fost amanate sine die.

La 22 ianuarie 1943, Saeculum se afla sub tipar. In aceeasi zi,Lucian Blaga a primit 0 scrisoare de la Demian; pictorul auziseea va scoate un nou volum de versuri si se oferea "sa faca 0 seriede ilustratii". La 30 ianuarie, Lucian Blaga a inceput tratativeleeu .Dacia Traiana" pentru volumul de poeme Nebdnuiteletrepte; renuntase la ideea de a le ilustra, atat din motive estetice:prin insasi problematica lor, versurile, lipsite de schitele expre-sioniste ale lui Demian, lasau 0 mai puternica impresie de so-brietate ~i accentuau 0 nuantata candoare sufleteasca, dar $i dinratiuni financiare: desenele incarcau pretul de cost si daca pie-torul va incepe abia acum sa lucreze, procesul tipografic ar puteafi intarziat pe timp nedefinit; pe cand a~a, in aproximativ sasesaptamani, volumul va fi gata; era de ajuns ca desena coperta!Ascultand argumentele directorului, Lucian Blaga l~i va fiamintit 0 scena derulata ill aprilie 1938: acelasi Demian i-a faga-duit lui Ion Chinezu, 0 saptamana incheiata, ea va desena eo-perta volumului Lucian Blaga, energie romdneascd, semnat deVasile Bancila, dar ill dimineata ultimei zile din saptamana aplecat de acasa, "fara sa lase un rand ..."26.

In tipografie, Saeculum era tras ill coale; peste doua zile, 11JSigura directorul, intregul tiraj va fi gata, ~i revista poate fi

295

*

expediata librariilor, Un lucrator a legat imediat un exemplar, i-alipit coperta ~i i l-a oferit lui Lucian Blaga. Marginile paginilorerau netaiate si, aspirand parfumul puternic de cemeala tipogra-fica, Lucian va fi trait, neindoielnic, satisfactia muncii implinite.

Revista urma sa apara 0 data la doua luni, IDvolume elegantede 124 de pagini; illtaiul numar avea rezumate ID limba ger-mana; de la al doilea, anunta, vor fi public ate sinteze ill limbilefranceza si italiana. Pe coperta, a carei grafica era gandita tot depictorul Demian, sub titlul "Saeculum", desenat cu augustecaramizii, si subtitlul .Revista de filosofie", gravat ill caracteremelior; era culoasa cu litere garamond sintagma ,,DirectorLucian Blaga", fiecare substantiv fiind despartit printr-un punctde celelalte. Pe fata interioara a copertei erau mention ate numelesecretarului de redactie, Zevedei Barbu, adresa redactiei ~i aadministratiei: strada Bedeus 7, locuinta lui Lucian Blaga; pecoperta a treia erau anuntate cartile recent aparute ale filosofuluiiar pe ultima, era cules sumarul. .

Saeculum se IDfati~a ca un nou tip de revista de filosofie.Directorul ei urmarea "sa nu fie un simplu magazin de marfuri,adunate mai ales de peste hotare'w+, ci 0 publicatie apta saimpuna 0 directie, punand accentul pe "crea!ie, pe contributiapersonala, pe afirmarea unei generatii"; de aceea, a imprimatrevistei 0 deschidere ilimitata; Saeculum nu era 0 oglinda aideilor lui Lucian Blaga, ci sintetiza imaginea .framantarilorpersonale ale tuturor ganditorilor, care au fost sau vor fi invitatisa colaboreze", propunandu-si sa IDfa!i~eze "gandirea filosoficarornaneasca, a~a cum se prezinta IDtotalitatea ei"264.Revista si-aintrerupt aparitia cu numarul opt, din martie -aprilie 1944, dincauza evenimentelor istorice, neprielnice actului de cultura,

Prin structura, prin infiip~are grafica si prin pnuta ei inalt academics,Saeculum rivaliza cu Logos, revista editata de Georg Simmel. Primita cuentuziasm de eJita intelectuala a tinerei generatii, citita de studentii de lafilosofie si, accidental, de elevii de Jiceu dip clasele superioare, Saeculum a

296

provoeat, prin noua modalitate de a intelege ~i expune filosofia, riposta .filo-zofilor stiintifici", chiar de la aparitia primului numar, La 27 februarie, LucianBlaga II relata Domnitei Gherghinescu ca "s-a suparat foe si Radulescu-Motrucare rni-a seris 0 serisoare de pus la l1luzeu"230. Indignarea batranului filosof~tiinpfie" fusese provocata de artieolul lui Lueian Blaga, Despre viitorulfilosofiei romiinesti, dar nu se va opri numai la aeeastii forma de exprimare.

in randurile intelectualitatii autohtone eomune, eeoul revistei a fost minim.Lueian Blaga l-a rugat, de pilda, pe Teodor Muresanu sa popularizeze revistaprintre inteleetualii orasului Turda. " ...i-arn eerut - se va destainui poetul ulte-rior - sa-nu trimita la adresa mea, de fiecare nurnar cate 10 exemplare. Ii trimi-team eostul integral [un numar costa 150 de lei, n.n']' Blaga era incantat denurnarul eititorilor dinTurda. Nu stia msa ca nu i-arn putut face nici unabonament"247. .

in seurta ei existenta, Saeculum a avut neasteptate eeouri m strainatate,mtre ani.i 1942-1944, ia Freiburg im Breisgau, printre studentii lui MartinHeidegger, se afIau si trei romani: Walter Biemel, Alexandru Dragomir siOetavian Vuia. eel dintai, nascut la Brasov, m 1918, dupa ee urmase filosofia,psihologia, soeiologia si istoria artei la Bucuresti, intre anii 1937-1941, si-acontinuat studiul filosofiei eu Heidgger.

Din Freiburg, intr-o serisoare catre Dornnita Gherghinescu, Walter Biemelo ruga sa-i transrnita Iui Lueian Blaga - si ea II eomuniea mesajul la 14 februa-rie 1944 - ca Heidegger prirneste eu regularitate Sdeculum ~i citeste "euplacere ... rezumatele m limba materna si e foarte incantat de gandirea ta. Veiprirni, probabil tot prin mine, dupa Pasti, un artieol de la el, de la Heidegger,pentru revista ta"230. Insii evolutia eve~imentelor istoriee si politiee au unpie-dieat materializarea intentiei.

Walter Biemel este, printre altele, autorul monografiei Heidegger, aparutain limba germana la Rowohlt Tasehenbueh Verlag, din Hamburg, ill 1973, edi-lata de Humanitas m 1996, m exeelenta traducere a d-lui Thomas Kleininger.

*Rasfoind primul.numar al revistei, Lucian Blaga traia un sen-

timent de satisfactie, imbinat cu 0 nespusa oboseala: " ...a maitrecut 0 saptamana, ill care mi-am facut datoria de a trai, As vreasa treaca timpul cat mai repede, din atatea motive! In orice caz,iocep sa invidiez pe aceia care stau linistiti sub pamant. Totusi,lIluncesc din greu. Peste doua zile Hi trimit Saeculum. Sper sanu-p displaca - II scria Dornnitei la 30 ianuarie 1943. In irnpre-

297

jurarile de astazi ~i de aici, nu s-a putut face mai bine, Inconditiile date am atins un maximum. Daca re~esc sa con-solidez finantele, vom face unele Imbunatatiri"230. Saeculum vafi "prima incercare, superioara, romaneasca de export cultural -II raspundea destinatara la 5 februarie. E stralucitor inceputul ~idad spui ea vrei sa mai faci si «imbunatatiri» ... Nimerit si fru-mos nume i-ai gasit, [...] Am simtit 0 rnandrie dupace am citit-o,ca atunci cand s-au inlocuit tramvaiele cu cai eu eele civilizateelectrice ..."230.

Primavara anului 1943 a fost plina de surprize placute, dar ~ide neasteptate dezamagiri. Primul numar al revistei a provocatnumeroase critici rau-voitoare: ,,A1W jubileaza. Eu stau calm ~iprivesc", II scria Domnitei la 27 februarie. To atunei, faceacorecturile la Trilogia cunoasterii. In a treia saptamana a luniimartie 1943, N ebdnui tele trepte au aparut; la 3 Lmartie, Dorn-nita primea exemplarul promis. In aprilie si mai, a incheiat con-traetele 'cu editorii germani pentru tradueerea operei lui filoso-fice. A participat la sesiunea Aeaderniei, au venit examenele desfarsit de an, a pregatit sumarul numarului 4 din revista, ce urmasa apara la 1 august: "Colaboratorii sunt oameni eari nu se tin decuvant, E 0 jale"230.

La 20 iunie, inginerul Marin Ciortea i-a expediat 0 importantasuma de bani pentru editarea revistei: "Sa traiesti! - confirma,incantat, primirea Lucian Blaga. Ne prinde bine si mai respiram.lmi vine aproape sa seriu ceva despre «prietenie», despre esenta ei,a~a in gen fenomenologic''263. ~i-a gasit timp sa citeasca volumulultirri tocmai aparut, din trilogia istorica sadoveniana si-I ruga pedestinatar: "Spune lui Sadoveanu ca.sunt cufundat in fresca FrauiJderi, ~i ca e pur ~i sirnplu genial"263.Cufundarea ill lectura unuiscriitor, pe care l-a pretuit totdeauna, eonstituia 0 modalitate deaparare impotriva agresivitatii mediului. Pamfletele publicate InSaeculum: De la cazul Grama la tipul Grama ~iSapunul filosoficau starnit un disproportionat scandal in cercurile intelectuale ofi-ciale, zarva ce va fi amplificata dupa aparitia diatribei Automatuldoctrinelor.

298

,..

Spre sfarsitul Iunii septembrie 1943, Zevedei Barbu, asisten-tu1 lui Lucian B1aga a fost arestat. " ...bar-bat maruntel, camteapan ~i taciturn, dar foarte minutios m descifrarea treburiloradministrative anodine">«, Zevedei Barbu era ofiter m rezerva,fusese trimis pe front, se intorsese ranit si, dupa terminareacursurilor universitare, spre a evita plecarea din nou la unitate"s-a internat intr-un spital din Brasov, condus de doctorulCarpinisan, fratele logodnicei sale"239. lncredintat ea armatelerusesti vor ocupa Romania, Zevedei Barbu s-a straduit sa seapropie de partidu1 comunist roman, prin intermediul 1ui NicolaeMetiu", cizmar din satul1ui natal. Despre "aceste legaturi" - pre-ciza N. Margineanu -, i-a vorbit si 1ui AI. Rosca, dar "acesta arefuzat sa-i urmeze exemplul'vw.

Legaturile lui Barbu, ofiter al armatei rornane, cu un rnembrual partidului comunist, supravegheat indeaproape, au devenitsuspecte ,,~i organele de siguranta ale statului l-au arestat"239,impreuna cu universitarii David Prodan, AI. Rosca, VictorIancu, profesorul de liceu Petre Draghici si un grup de munci-tori. Toti au stat - l~i amintea David Prodan - "doua saptamaniinchisi la Siguranta, alte doua la inchisoarea militara"467. Au fostanchetati zilnic. I~ declaratiile sale, Zevedei Barbu a afirmat cai-a vorbit lui AI. Rosca despre "ca~tigarea razboiului" de catrerusi; invinuitul, Victor Ianeu, Petre Draghici ~i David Prodan -care participase totusi la cateva intalniri conspirative -, au negatacuza!iile. "Grava era - rememora evenirnentele David Prodan-, in lupta pentru seoaterea din razboi, apropierea dintre munei-torime si inteleetualitate. Ofieialitatea insesi a apreeiat se pare ea8Ceasta, aeum, eu nemtii e primejdioasa, a schirnbat directiacercetarilor, a pus dosarulla 0 parte, punandu-ne la noi declara-tb, ea ne-am gandit doar la gravitatea situatiei, la, eventualitateafttragerii Romaniei din razboi"267. Asa a fost scoasa din cauza,

* David Prodan, In memoriile sale, TInumeste, eronat, .Vasile" Metiu, iarOrigore Popa, In interviul acordat d-lui 1. Oprisan, tot inexact, li pronuntalIIIrnelede familie ,,Me\u".

299

cu exceptia lui Zevedei Barbu, incercarea tuturor celorlalti de aintra In legatura cu comunistii.

Din discutiile amicale avute cu Zevedei Barbu, Lucian Blagasesizase ideile comuniste ale asistentului sau, dar era incredintat~i i-a subliniat tanarului ea bolsevismul ,,nu poate fi 0 salvarepentru noi. Din contra, intr-o atare eventuala desfasurare [a eve-nimentelor, n.n.] vedeam pur si simplu certa noastra pieire"!'.Din aceasta cauza, arestarea asistentului nu a fost 0 surpriza pen-nu el, ci pentru orasul Sibiu. Si cu toate acestea, s-a decis sa-lajute, nu pentru ea l-ar fi crezut nevinovat - stia ca este culpa-bill -, ci din "dragostea prieteneasca ce-i purtam"!',

Lucian Blaga l-a contactat, mai intai, pe seful Sigurantei ~iaaflat ca arestatul era acuzat "de actiuni subversive irnpotrivaordinei de stat"; sanctiunea previzibila era condarnnarea lamoarte! Avocatul dr, Ion Negoitescu relata, ill noiembrie 1944,cum, ill ace le zile cand detinutii se aflau la Chestura.orasuluiSibiu, "am primit vizita d-lui profesor Lucian .Blaga, careextrem de amarat de aceste arestari m-a rug at staruitor sa iauapararea numitilor, spunandu-mi ca e hotarat sa faca tot posi-bilul, pentru a evidentia nevinovatia lor"268..

Lucian 'Blaga a rugat-o pe Veturia Goga sa intervina pe Hingaprocuror, si, "din dorinta de a veni cat mai mult ill sprijinulprotejatilor sai" - adauga Ion Negoitescu -, l-a solicitat pe avoca-tul Basil Gruia din Bucuresti sa se intereseze de proces. ,,Am inter-venit si eu personal pe langa acesta - continua Ion Negoitescu - ~iintrebandu-I daca este hotarat sa intervina, mi-a comunicat ca vatrimite un secretar sa vada dosarul ~i daca se va convinge denevinovatia d-Iui Zevedei Barbu, va veni la Sibiu ill sprijinulcauzei, ceea ce nu s-a illtfunplat"268,Din Bucuresti, pentru aparareagrupului de muncitori, va veni ~iPetre Pandrea .

Ingrijorat de arestarile- "din corpul Universitatii"239,maresalul Ion Antonescu l-a chemat pe rectorul Iuliu Hatiegan~pentru "explicatii", la Presedintia Consiliului de Mini~trJ.Profesorul l-a asigurat pe maresal "ca legatura cu un membru ~partidului comunist a fost luata numai de Barbu, nu ~i de ceilalP.

300

care au ~i fost, de altfel, eliberap."239. Revenit la Sibiu, IuliuHatieganu a convocat, conform instructiunilor primite, corpulprofesoral al Universitatii, recomandandu-i sa-fie ,,mai vigilentcu personalul stiintific din subordine"*, sa renunte la sustinereaipotezei "ca nemtii au pierdut razboiul" si, la sfarsit, a lasat sa seinteleaga ea maresalul ~i adjunctul sau cauta ~ivor gasi 0 solutiepotrivita pentru iesirea tarii din razboi"239.

in aceasta atmosfera, Lucian Blaga si-a deschis, in primasaptamana a lunii noiembrie, cursul. Pentru anul universitar1943-1944 Lucian Blaga a anuntat, initial, tema Probleme defilosofia culturiiv+; in prelegerea introductiva si-a reintitulatcursul Noologia abisald, motivand studentilor ca titlul propus lainceput "e cam vag"194, si a precizat problematica prelegerilor.Textul manuscris, cuprinzand 172 de pagini, s-a pastrat, purtandmentiunea "nepublicab~l", deoarece in structura lui au fost relu-ate capitole din volumele anterioare: Fenomenul stilului simetodologia, Celalalt-taram, Despre .personantd, Cultura sispatiu, intre peisaj si orizontul subconstient, Ori~onturi tempo-rale, Teoria dubletelor, Accentul axiologic , Atitudinea anaba-sica si catabasica, Nazuinta formativd si Matricea stilisticav+.

Pentru intaia oara, Lucian Blaga realiza 0 retrospectiva agandirii sale teoretice, predand studentilor conceptele si notiu-nile esential-caracteristice ale propriului sistem filosofic: insa' nuera cursul unui profesor corned, care l~i reia lectiile anterioarecu "imbunata!iri", ci decizia unui filosof care-si reasaza con-ceptele si l~i reordoneaza notiunile, indreptandu-se catre 0 nouazona a cunoasterii, spre un alt moment calitativ In evolutiagandirii sale, un popas meditativ, de maxima c1asicitate, de careera pe deplin constient, dupa cum insusi se exprima in lectiainaugurals: ,,Personal, incercand sa valorific diversele puncte devedere, m-am trezit pe un drum nou. Astazi, dupa ce am publi-

* A~a se explica de ee, cand Mihai Beniue, asistent la Institutul dePsihologie, a venit irnbracat eu 0 "eiimasa roscata", A. Stefanescu-Goanga l-achernat in biroul sau pe Nicolae Margineanu, spunandu-i rastit: "Sa-ti trimitiprotejatul acasa ea sa Irnbrace 0 carnasa eoreetii. Iar daca-l vad a doua oara eucamasa rosie, TIdau afara din Institut,I239.

301

cat 17 volume de filosofia culturii, uni dau seama ea ceea ce amcladit reprezinta prin obiect, metoda, ~i prin rezultatele teoreticela care am ajuns, un fel de noua stiinta filosofica, pe care asi(sic!) numi-o «noologie abisala», «stiinta despre spiritul in-con~tient»"194.

Cateva zile mai tarziu, a sosit la Sibiu Vasile Netea. La 1 de-cembrie 1943 se unplinea un sfert de veac de la unirea Transil-vaniei cu Romania, ~i saptamanalul Vremea intentiona sacomemoreze evenirnentul printr-un numar speciaL GeorgeIvascu, secretarul general de redactie, l-a trirnis sa-i soliciteneaparat un eseu si cateva poeme ..

',,- Uite, draga:'" i-a spus Lucian Blaga -, am 0 lucrare - decinu 0 facuse pentru noi, comenta peste ani Vasile Netea - despregandirea din Transilvania, din secolul XVIII (a Scolii Ardelene),pe care eu voi prezenta-o, insa, cu mijloacelemele, cu modulmeu de a gandi, ~i 0 voi raporta la modul meu de a gandi"245.Peste 0 saptiimiina a expediat manuscrisul- era conferinta tinutain fata studentilor, la 16 martie 1942; in Vremea va aparea la 28noiembrie 1943.

Lucian Blaga pregatea acum, singur; sumarul noului numardin Saeculum, cand, ill chip neprevazut, a prirnit 0 nouasubventie de la Marin Ciortea: .Esti un prieten splendid - iimultumea, adanc irnpresionat, la 14 noiembrie 1943. Gestul sause producea tocmai in momentul cand am izbutit sa-rni ridieAcademia= in cap!"263. In finalul scrisorii mention a aparitia euregularitate, in viitor, a revistei si adauga cu prudenta, din cauza

, , A

cenzurii=: "Sper sa scape in curand si Zevedei"263. Insa opti-mismul expeditorului era prematur,

La proces, desfasurat In a doua jumatate a aceleiasi luni, inciuda atmosferei tension ate, Lucian Blaga a luat apararea asis-

* Dupa aparitia pamfletului Automatul doctrinelor, Academia Rornana adezavuat textul lui Lucian Blaga. .

** Toate scrisorile trimise ill tarii sau expediate ill strainatate, 'intre ami1941-1946, erau deschise si citite de cenzori, special numiti de serviciile spe-cializate ale annatei, care aplicau pe plic stampila "cenzur;t".

302

tentului sau - dupa cum se va confesa, peste ani -, "cu toatapasiunea ~i riscul de a fi insumi implicat ill actiuni la care nuparticipasem ill nici un fel, si care imi ramasesera necunoscute"!'.A vorbit aproape un ceas si pledoaria 0 va rezuma astfel:"Facearn apologia unei inteligente. Elogiarn superlativ prega-tirea intelectualaa unui tanar ID care eu vedearn mai mult unhegelian, decat un marxist Vorbearn cu entuziasm despre vii-torul ce i-l intrezaream"!'.

Hotaratoare ill proces - afirma avocatul Ion Negoitescu -, afost .mai cu seama depozitia extraordinar de favorabila a d-luiprofesor Lucian Blaga, care, neprecupetindu-si propria situatie,devenita critica ill urma atacurilor cercurilor bisericesti la adresad-sale, a aparat pe d-l asistent Zevedei Barbu cu ~' caldura IDadevar emotionanta'w". Avocatii vor folosi argumentele luiLucian Blaga si, ID locul pedepsei cu moartea, a fost condamnatla opt ani inchisoare ~i excluderea din invatamant, Inchis laCaransebes, Zevedei Barbu a fost eliberat irnediat dupa 23august 1944. Nicolae Metiu, care ill fata Curtii Martiale a pledat"cu pasiune pentru cornunism ~ipentru Uniunea Sovietica"267, afost condamnat la moarte. Tarziu, David Prodan va afla de laZaharia Boila, directorul ziarului Romania Nouii, ca Iuliu Maniui-a obtinut gratierea de la regele Mihai. Dupa invazia ruseasca,Metiu se va ivi, pentru scurt timp, ea activist de partid si apoi vadisparea pentru totdeauna.

Dupa condamnarea lui Zevedei Barbu, Lucian Blaga nu i-amai ttecut numele pe coperta interioara a revistei, dar nici nu a ,mention at numele altcuiva. La sfarsitul lunii noiembrie 1943, i-apropus lui Radu Stanca sa lucreze ea "secretar de redactie", illlocul lui Barbu, oferindu-i 0 suma de 5 000 de lei lunar; obliga-File functiei constau ill asigurarea secretariatului revistei, redac-tarea notelor si comentariilor. Tanarul a acceptat

In ultimel~ zile ale lunii decembrie, Lucian Blaga i-a facut luiRadu Stanca, fata de care - l~i amintea ~t Aug. Doinas - avea"un spor de consideratie ~i pretuire speciala", o.noua oferta: salucreze ea asistent, In postul ramas liber, deocamdata ca suplini-

303

tor, urmand ea ulterior, sa-i aranjeze tot el o situatie definitiva.Radu Stanea i-a multumit, dar i-a amintit intelegerea avuta eu.Liviu Rusu: aeesta voia sa-l ia asistent la Ineeputul viitorului anuniversitar, de aeeea l~i pregatea teza de doetorat eu subieetulFormele elementare ale esteticii. Lucian Blaga stia de aranja-mentul eu Liviu Rusu. Radu Stanea i-a comunicat profesoruluisau oferta lui Lueian Blaga, aeesta a fost de acord sa luereze cufilosoful, urmand ea din toamna sa devina asistentul lui. Dupaconsimtamantul de prineipiu, Radu Stanca a fost numit asistentsuplinitor la eatedra de filosofia eulturii, eu data de 1 ianuarie1944 si, pentru munea sa, primea un salariu de 18 000 de lei.Vestea s-a raspandit imediat si, invidios, Grigore Popa, direc-torul ziarului Tara, "s-a exprimat undeva -u seria Radu Staneafratelui sau Horia, aflat la Berlin -, ea daca Universitatea a ajunspe mana mea atunei s-a dus de rapa'~269.

in ciuda criticilor abatute asupra sa spre acel sfarsit de an, din. toate cercurile inteleetuale, Lueian Blaga se refugia In seris, pen-tru a se izola de agresivitatea exercitata de mediu. In a treia sap-tamiina a lunii deeembrie 1943, facea eoreeturile la Trilogia cul-turii; reeitind textul dupa 0 atat de mare perioada temporala,avea sentimentul ca trilogia este ,,0 splendida earte"~O. Dupaaeeea, doua zile a stat m pat, ,,rara gripa. Numai a~a. Pentru a matranspune ID poezie - se eonfesa Domnitei. Si am tradus vreo 4poezii din poetii iubiti"230. Serisorile

Acatre Domnita con tin,

deseori, referiri la 0 tradueere sau alta. In iunie 1943, eu prilejuJunplinirii unui veac de la moartea poetului gerrnan FriedrichHolderlin, Lueian Blaga a talmacit si publicat, In numarul 4 dinSaeculum, poemele Ctintecul soartei, Menon se pldnge dupaDiotima ~i Amiaza vietii. Motivarea era explicita: " ...m revistanoastra ne vom oeupa totdeauna de viziunea poetilor desprelume ~i viata eu acelasi interes ca si de viziunea filosofilor pro-priu-zisi. De multe ori viziunea poetilor este ehiar mai impor-tanta decat afilosofilor'v". La 23 deeembrie, Lueian Blaga mar-turisea, nu fara 0 reala placere: "in curand 0 sa am tradueeri deun volumas futreg"230.

304

La 9 ianuarie 1944, reiterand invitatia adresata lui PompiliuConstantinescu de a-i trimite neaparat un articol pentruSaeculum, Lucian Blaga l~i preciza cu mai multa claritateIf\tentiile: "Vreau sa scor un volum de traduceri din poezia uni-'1ersaUi.Treizeci de poezii [... ] Sunt poezii egiptene, chineze,grece~ti, germane, franceze, engleze si rusesti '. Si doua de laprimitivi. Unele .sunt uluitoare">. Stirea a devenit numaidecatde notorietate: "S-a raspandit zvonul, pana dincolo de Carpati,ca ai aparea curand - IT scria Dornnita la 18 ianuarie -, cu nistetraduceri"230. Cornelia a dactilografiat textul m cateva exem-plare.. si un eveniment profesional a grabit rnateriahzareatntentiei.

in' ziua de 27 ianuarie 1944, Lucian Blaga a fost numit mem-bru m comisia pentru concursul de conferentiar la catedra de,,filosofia istoriei si de filosofia culturii", de la Facultatea de Litere~ Filosofie a Universitatii din Bucuresti, alaturi de G.Oprescu,Mihail Ralea, N. Bagdasar; D. Gusti era presedinte. Candidatiierau Constantin Noica, Mircea Eliade ~i Ion Zarnfirescu; MirceaEliadenu s-a prezentat la concurs. Membrii cornisiei l-au preferatpeIon Zarnfrrescu, obscur si atunci, insignifiant si astazi, ill timpceLucian Blaga afirma ill~cris ca "d-I Noica est~ un filosof ade-varat, prin structura sa spirituala, prin temperament sipregatire">". Indignat de subiectivismul practicat de ceilalti mem-bri examinatori, care nici nu l-au admis pe Constantin Noica laprobele orale, Lucian Blaga a demisionat din comisie la 5 febru-arie 1944, incredintat "ca d-lui Noica i s-a facut 0 nedreptate.Nedreptatea 0 socot chiar a~a de mare, incat constiinta irni inter-zicede a mai lua parte la lucrarile comisiei'v?'. ,,A fost un scandal-IT scria Dornnitei Gherghinescu la 11 februarie. Candidatura luiNoica a fost respinsa de ceilalti membri ai comisiei '~i-atunci caprotest mi-am dat demisia! 0 imensa porcarie"230. Dreptatea afost de partea lui Lucian Blaga: el a vazut cu luciditate destinulfUo"soficallui Constantin Noica, ~i timpul i-a ratificat intuitia,

Inca din primavara anului 1943, ,,Dacia Traiana" si-a extins8Ctivitatea, deschizand 0 filiala ill Bucuresti. Lucian Blaga a

305

306

profitat de ragazul oferit de cele doua saptamani cat a ramas inCapitala ~i a semnat un contract cu editura pentru volumul de"talmiiciri"230.In prirnul numar din noul an al revistei Saeculum;caracterizat de Dornnita Gherghinescu "bun de tot. Dintre celemai bune", Lucian Blaga semna traducerea poemei Laudsfemeilor, de poetul german Stefan George si, m nota ce lnsoteatextul, mention a ea versurile fac parte "dintr-un volum de«Talmaciri» din poezia universala, ce va aparea m curand">»,

Saptamanile urmatoare s-au desfasurat m acelasi ritm alert:impreuna cu Radu Stanca a pregatit si a trimis m tipografienumarul al doilea, martie-aprilie, din Saeculum; a mijlocit tipa.rirea de catre .Dacia Traiana" a brosurii Comentarii la 0 dispute[ilosoficd, semnata de Melania Livada; a schitat sumarulnumarului al treilea, din mai-iunie 1944 al revistei, pe carespera sa-l vada intrat m tipografie la 1 mai; i-a solicitat lui PetruComarnescu un articol, a promis lui Ion Diaconu 0 colaborare larevista Ethos, editata de acesta la Focsani; i-a multumit lui IonFrunzetti pentru studiul .Despre plastica" si promitea sa-Iincluda m sumarul revistei printre "articolele principale'vs. Lasfarsitul lunii martie 1944 a prirnit exemplarele de autor dinTrilogia culturii. Tot atunci, la insistentele repetate ale luiV.Theodorescu, prim-presedinte al Curtii de Apel din Brasov,transmise, mea din noiembrie 1943, prin intermediul DornniteiGherghinescu, Lucian Blaga a prezentat la 29 martie 1944*, Incadrul conferintelor organizate de "Cercul JuridicTransilvanean", prelegerea despre mitropolitul Andrei Saguna

De la inceputul noului an, asociatia juristilor brasoveniinitiase un cic1u de expuneri cu tema Dreptatea romdneascd ~iluptdtorii sai; din ziua de 8 ianuarie, panii la 4 martie, fuseseriprezentate comunicarile: Simion Barnutiu, Unirea Transilvanuiin dezbaterea conferiruei de pace, Fazele istorice fn evoluiu'constitusionala a Transilvaniei; Procesul Memorandumului='.

* Data reala este aceasta, nu ziua de 24 martie, cum se mentioneaz-eronat, deseori. .

Expunerea a avut loc in sala festiva a Palatu1ui Justiriei, iarosoful a fost prezentat publicu1ui de V. Theodorescu; subpactul emotiv a1 unor .fapte deosebit de grave, intfunp1atetr-o tara vecina", fata de care opina, "nu vom pastra multame figura de spectatori"262 - prim-presedintele se referea la

uparea Ungariei de catre trupele germane, la 19 martie 1944" el s-a adresat invitatului, rugandu-l sa prezinte conferinta.

Lucian Blaga adusese cu sine textul prelegerii rostite la 9martie 1942 in cadrul "sintezelor culturale" ale Universitatii dinSibiu,cuprinzand douazeci ~iuna de pagini scrise cu creio~ul peo singura fata a colii; a renuntat la introducerea anterioara ~i aredactat 0 alta, pe 0 foaie separata, 0 marturisire facuta audito,riului, pretioasa pentru ecourile ei biografice, a carei tonalitateafectiva se rasfrange asupra intregii expuneri.

Decizandu-se la prezentarea person alitatii mitropolitulujSaguna, 0 vreme a ezitat: "Date fiind anumite polemici ce auavut loc ~i mai au loc intre diversi teologi ~i mine - in calitateameade aparator al libertatii gandirii filosofice - ma temeam ea,eventual, hotararea de a vorbi despre un subiect eel putin mpartebisericesc, sa nu fie gresit interpretata.

Gandindu-ma insa mai de aproape, am ajuns la incheierea Cadivergentele dintre mine si teologi - sau daca vreti divergentelsdintre teologi ~i mine - cad pe un plan cu totul secundar si devinun fel de «furtuna intr-un pahar cu apa», atunci cand e verbadespre «Dreptatea romaneasca ~i luptatorii ei». Si iata-ma astfelinfata domniilor voastre gata de a vorbi, cu toata caldura despreunmare mitropolit Tin sa va fac in primul rand un portret si sa, ,eVQC0 epoca, punand in centrul expunerilor mele, chiar lumeaspirituala a omului, a carei figura ne va incalzi gandul ~i inimainaceasta seara"262.

Lucian Blaga a lasat textul conferintei lui V. Theodorescu;ClCestaintention a sa-l includa in primul numar din Colectia Cer-CUluiJuridic Transilvanean, asociatia "m!elegiind sa-si inaugu,rtze tipariturile, cinstindu-le cu numele d-lui Lucian Blaga"262., La Sibiu, Lucian Blaga si-a gasit sotia si fetita "agitate deIIIlprejurari", dar prezenta lui "le-a linistit ca prin minune'<eo _

307

li scria Domnitei la 30 martie - desi, in sufletul sau, el insusi era, >. ,tulburat ,i cuprins de neliniste, Insa, adauga, "trebuie sa-ll1Jpastrez calmul pentru ceilalti"; 0 ruga pe destinatara, "sa obp.nao copie a conferintei'vw,

A doua zi, Lucian Blaga a participat la sedinta Consiliuhgprofesoral, unde rectorul Iuliu Hatieganu a prezentat 0 uccintacomunicare: ministerul, determinat de circurnstantele istoricepotrivnice, a ~ecis incheierea tuturor formelor de invatiimant dinintreaga tara. In consecinta, toate catedrele l~i vor definitiva deurgenta lucrarile, pentru a permite studentilor intoarcerea lafamilule lor, iar profesorii au pnmit sfatul, "cu infatisare deordin"!', a" e disper eze", sa paraseasca orasul, atat din cauzaintensificarii bombardarnentelor efectuate de aviatia Natiunilo-Unite asupra oraselor din Romania, cat ~l din cauza apropreruiminente a invaziei rusesti.

10 primele zile ale lunii aprilie, Lucian Blaga a tinut examenelede sfarsit de an ~i a expediat, in graba, "de mantuiala"?«, la catevalibrarii, numarul al doilea, din martie-aprilie 1944, al reviste,Saeculum. Tara intra iarasi sub povara apasatoare a vremurilor.

Activitatea profesorala desfasurata de Lucian Blaga direct lacatedra, la Sibiu, intre anii 1940-1944 si, dupa aceea, la Cluj,din 1945 pana la sfarsitul anului 1948, a constituit obiectul anumeroase comentarii in ultirnele decenii si este rnteresant devazut cum s-a reflectat personalitatea filo~ofului In constiintastudentilor sai,

4. Filosotul si studentii sai'J', ,

Intr-o joi din luna noiembrie a anului 1943, inainte de ora18,00, Nicolae Balota a intrat in sala din "c1iidirea irnprovizatii aUniversitatii refugiate", unde Lucian Blaga urma sa-~i tina cursul:

308