8/10/2019 2.Romania-Democratie Si Totalitarism

http://slidepdf.com/reader/full/2romania-democratie-si-totalitarism 1/6

Ideologiile romanesti (1918-1938)

 Toate partidele politice din România au avut şi au înscris în programele loracelaşi obiectiv fundamental : progresul societăţii romîneşti şi, implicit, creştereanivelului de trai al poporului român. Ceea ce diferenţiază doctrinele acestorpartide este calea ce trebuie urmată pentru realizarea acestui obiectivfundamental.

  aţionalismul este ideologia dominantă după !"!#. $arado%al, acestăideologie nu şi&a găsit apogeul în realizarea 'arii (nirii. Înfăptuirea reformeiagrare, în !")!, a făcut posibilă inlocuirea problemei sociale cu problemanaţională, ca principală problemă a societăţii românesti* cu alte cuvinte, acutelecon+icte sociale interne au fost inlocuite de con+icte sociale e%terne-.

aţionalismul interbelic are, de fapt, trei variante :! Naţionalismul liberal / Liberalismul (Neoliberalismul) doctrina $  îsi propunăea făurirea unei economii capitaliste prospere într&un stat

naţional, sub conducerea burg/eziei auto/tone. 0n concepţia liberală acest

lucru era posibil numai prin realizarea unei industrii puternice. 1ceastaurma să se dezvolte prin utilizarea capitalului auto/ton, prin utilizareabogăţiilor ţării, prin limitarea in+uenţei capitalului străin şi dezvoltareapieţei interne şi a prote2arii economiei de către statul naţional

teoreticianul cel mai important era ştefan 3eletin. 4crie 5Burgheziaromână”.  6upă el, începutul neoliberalismului era Constituţia din !")7,deoarece : avea loc intervenţia statului în economie  proprietatea era defnită ca uncţie socială

6upă ce a realizat o modernizare acceptabilă, liberalismul interbelicromânesc a eşuat. 6e ce8 $arţial, din cauza conte%tului internaţional

foarte înclinat spre soluţii totalitare. 6ar şi datorită unor vicii ale procesuluide modernizare. 9otul universal fusese introdus unei populaţii, în marea sama2oritate, analfabetă, foarte puţin desc/isa modernismelor de orice fel,ceea ce a permis apariţia demagogiei şi a populismului în viaţa politică.

) Naţional-ţărănismul a fost o alternativă la guvernarea liberală, mizând pe ideea creării unui stat

naţional ţărănesc aceată ideologie a căpătat un puternic spi2in electoral, după acordarea

votului universal în !"!#. ;l a făcut din ţărănime principalul factor politic alţării

a fost susţinut de $<, care s&a în=inţat în !"!# apoi de $<, în=inţat în!")>

 în privinţa resurselor =nanciare, ţărăniştii promovau ideea porţilordesc/ise-, adică ideea pătrunderii nelimitate a capitalului străin îneconomia românească.

7 Legionarismul (naţionalismul radical) este ideologia naţionalistă radicală. 1 mizat pe antisemitism. 4tatul român

neputând stăvili curentul naţionalist integral, s&a văzut nevoit să recurgă lami2loace violente pentru a&l suprima. 1ceste măsuri au servit in fapt tocmaiascensiunii mişcării legionare, conferindu&i acesteia o anumită coeziuneproprie oricarei mişcări combatante, precum şi o aura de eroism şi5virtuoasă- disidenţă politică.

4 Comunismul - singura “disidenţă” a ideologiei naţionaliste

nesemni=cativă însa prin in+uenţă, tocmai datorita poziţiei ei în problemanaţională, aceasta promovând internaţionalismul proletar.

8/10/2019 2.Romania-Democratie Si Totalitarism

http://slidepdf.com/reader/full/2romania-democratie-si-totalitarism 2/6

8/10/2019 2.Romania-Democratie Si Totalitarism

http://slidepdf.com/reader/full/2romania-democratie-si-totalitarism 3/6

DEMOCRATIA SI DICTATURIE

! DEMC!"#$" Eta%a construcţiei democraţiei (&'-&&'? a fost iniţiată prin receptarea modelului occidental

s&a bazat pe :♦ Constituţia din !#>>♦ instituţii fundamentale : monar/ia, parlamentul♦ pluralism politic @ rotativa guvernamentală A!#"B?

limitele democraţiei de pînă în !"!#♦ numirea de către rege a guvernului♦ votul cenzitar♦ economia înapoiată

tensiuni !#>) asasinarea lui arbu Catargiu

Eta%a democraţei interbelice (&&'-&*') 

+actori care au contribuit la a,rmarea democraţiei interbelice !"!# 1doptarea votului universal !")! reforma agrară !")7 Constituţia !")> ege electorală Aintroducea  prima electorală  & partidul care

obţinea DEF din voturi, obţinea de fapt circa GEF din locurile dinparlament?♦ răspunsul la întrebarea : de ce România 'are a durat doar )) de

ani 8 & este esenţial pentru ca românii să&şi poată privi istoriatrecută fară să se ruşineze. Hactorii care au dus la prăbuşireademocraţiei interbelice şi apoi la mutilarea ţării au fost de două

feluri : e%terni şi interni +actorii eterni care au contribuit la distrugerea democraţiei

interbelice !. 9ictoria taberei revizioniste constituite după !"!", tabără ce s&a

consolidat prin pactul Ribbentrop&'olotov A!"7"? şi prin succeseleIermac/tului. în aceste condiţii şi ceilalţi vecini ai României s&augrăbit să&şi prezinte revendicările teritoriale

). 1ccentul e%agerat pus de garanţiile rezultate din calitatea demembru al igii aţiunilor. Care a fost răspunsul României8 Jpolitică e%ternă inadecvată, bazată pe sentimentalismele alianţei cuHranţa şi 1nglia şi pe ideea securităţii colective, în cadrul aţiunilor(nite, politică e%ternă ce s&a dovedit falimentară, ea neputândani/ila atitudinea de forţă şi diKtat ale marilor puteri

7. 1părarea militară care s&a bazat pe 'ica înţelegere şi pe0nţelegerea alcanică, alianţe fară consistenţă reală, care s&auprăbuşit la prima adiere de vânt

+actorii interni care au contribuit la distrugerea democraţieiinterbelice !. Degradarea vieţii politice - după 11!, în România nu s&a putut

realiza o democraţie adevărată.♦  <ărănimea a căpătat dreptul de vot dar era o clasă în mare parte

analfabetă, uşor manipulabilă.♦ 6e asemenea, pulverizarea sistemului politic prin apariţia multor

partide politice Aîn alegerile din !"7G au candidat !7 partide şi B7

8/10/2019 2.Romania-Democratie Si Totalitarism

http://slidepdf.com/reader/full/2romania-democratie-si-totalitarism 4/6

grupări politice, care au derutat electoratul, minţit cu programedemagogice L?

). "#istenţa unei clase politice de tip anariot & 'oralitatea s&aprăbuşit practic după !"!#, când spiritul de front s&a convertit înspirit de afaceri.

7. $istemul electoral defcitar  & regele numea guvernul care organizaalegerile, însă cu e%cepţia celor din decembrie !"7G, alegerile aufost invarialbil câştigate de partidul a+at la guvernare. 1dagiul lui$.$. Carp : 'aiestate, daţi&mi guvernul şi vă fac $arlamentul s&amenţinut şi după !"!#

D. "#tremismul politic & atât din partea ma2orităţii etnice cât, maiales, al minorităţilor naţionale Amag/iari, germani?

Eta%a democraţei actuale (&'- %re.ent) $uncte slabe : lipsa societăţii civile $uncte forte : )EED aderarea la 1TJ )EEG intrarea în (;

D$C0"01!$LE &*'-&42 & dictatura regelui Carol al $$-lea 

a încercat o radicală restructurare socială, morală şi politică, în senstotalitar.♦ Constituţia din !"7# prevedea trecerea de la pluripartidism la

sistemul partidului unic♦  înlocuirea sindicatelor cu breslele♦  înregimentarea tinerilor în 4tra2a <ării, etc.

&42-&4& & dictatura legionaro-antonesciană ♦ România stat naţional&legionar♦ !"D! rebeliunea legionară. Con+ictul dintre regimul instaurat în

!"7# şi Marda de Hier a însemnat, de fapt confruntarea a douătotalitarisme.

&4&-&44  & regimul de dictatură %ersonală / militară a lui $on"ntonescu 

&4'-&' & dictatura comunistă  interludiul democratic din !"DD&!"DG nu a fost decât pauza

necesară sc/imbării registrului e%tra&modern dinspre e%tremadreaptă către cea stângă.

cunoaşte B momente importante :♦ )7 august !"DD & intrarea ţării sub in+uenţa regimului sovietic♦ > martie !"DB & numirea guvernului procomunist $etru Mroza♦ !" noiembrie !"D> N alegerile falsi=cate de comunişti Aaceştia au

pus mîna pe putearea legislativă?♦ toamna !"DG N eliminarea partidelor istorice din viaţa politică♦ 7E decembrie !"DG N abdicarea forţată a regelui 'i/ai

8/10/2019 2.Romania-Democratie Si Totalitarism

http://slidepdf.com/reader/full/2romania-democratie-si-totalitarism 5/6

Oameni! "a#te si idei

+E!D$N"ND 3$ $NEL !50$"N16e democraţia românească interbelică se leagă două mari nume de politicieni:

Herdinand O şi O.O.C. rătianu.6eşi după războiul din !"!>&!"!# şi făurirea 'arii (niri dobândise un real

prestigiu, Herdinand nu a făcut efortul de a ieşi de sub tutela lui Oon O.C. rătianuşi de a promova o politică proprie. ;ra convins că rătianu era zodia bună aRomâniei şi ca atare a mers pe mâna- lui. a un moment dat, prin !"!"&!")E,simpatia lui Herdinand se îndreptase spre Ouliu 'aniu, dar spiritul opoziţionist alacestuia i&a displăcut, iar refuzul preşedintelui $artidului aţional de a participa laactul încoronării de la 1lba Oulia Aoctombrie !"))? l&a mâ/nit adânc şi l&a scos dela inimă- pe fruntaşul ardelean.

Herdinand O a fost 0ntregitorul de <ară, sub sceptrul său realizându&se 'area(nire din !"!# & cel mai important act din istoria poporului român. Herdinand adevenit astfel primul rege al tuturor românilor. 1 fost şi omul reformei agrare &regele ţăranilor- & al celei electorale şi al acţiunilor vizând consolidarea statului

naţional unitar român.0n !"!D, când Herdinand a urcat pe tron, România avea G,G milioane locuitori şi!7G.EEE Km pătraţi* în !")G, la moartea sa, ţara număra !G,! milioane locuitori Piavea )"B.ED" Km pătraţi. 6intr&o ţară mică, România a2unsese un stat cu mărimemedie în ;uropa Alocul # după numărul de locuitori Pi locul !E după suprafaţă?. 0ncei !7 ani de domnie, România a cunoscut mari progrese pe toate planurile &cultural, politic, economic &, un dinamism cu adevărat remarcabil, care demonstra

 în mod grăitor vocaţia constructivă şi inteligenţa poporului român, cu care regeleHerdinand s&a identi=cat.

C"!L "L $$-LE"România a trecut prin perioada interbelică printr&un proces asemănător celui

cunoscut de ma2oritatea statelor europene : deteriorarea regimurilor

democratice, re+u%ul credinţei în democraţie, a=rmarea idealului noii societăţi şia omului nou. 6emocraţia românească interbelică a încetat să mai e%iste din!"7#, cînd lovitura de stat al lui Carol al OO&lea instaura în ţară un regimu totalitar.

CD!E"N1 3$ "N0NE6C1Corneliu 7elea Codreanu  A!#""N!"7#? a fost politicianul care a fondat, în

!")G, şi a condus o mişcare naţionalistă de e%tremă dreapta numită Marda deHier până la asasinarea sa, în !"7#. ;l l&a împuşcat pe prefectul de Oaşi în !")D şia instigat omorârea primului ministru O.M. 6uca in !"77. 0n ambele cazuri a fostac/itat. a scurt timp după ce a fost înc/is, în !"7#, el şi alţi !7 legionari au fostucişi, c/ipurile pe când încercau să evadeze.

Muvernarea legionară de patru luni, perioada !D septembrie !"DE & )! ianuarie

!"D! este o perioadă controversată în istoria României. Ostoria statului naţional&legionar este cea a unui stat totalitar, c/iar dacă această formă de guvernământnu era originală, =ind introdusă de Carol al OO&lea. Muvernul a fost prezidat de Oon1ntonescu, numit şef al regimului legionar, însă structura de administraţiecentrală şi locală pe care acesta o coordona aparţinea aproape în totalitate'işcării egionare.

$on "ntonescu An. ) iunie !##), $iteşti Q d. ! iunie !"D>, înc/isoarea ilava? afost şeful secţiei Jperaţii al 'arelui Cartier Meneral al 1rmatei în anii războiuluipentru reîntregire, iar după aceea, ataşat militar la ondra şi $aris, comandant alPcolii 4uperioare de Război, şef al 'arelui 4tat 'a2or şi ministru de război. 6in Dseptembrie !"DE până în ziua de )7 august !"DD a fost prim&ministru al Românieişi apoi 5conducător- al statului. 1ntonescu a luat decizia de intrare a României în

cel de&al doilea război mondial, rămas în istorie sub numele de 4fântul războipentru reîntregirea teritorială de partea Mermaniei şi a 1%ei, singurii care au

8/10/2019 2.Romania-Democratie Si Totalitarism

http://slidepdf.com/reader/full/2romania-democratie-si-totalitarism 6/6

oferit României garanţii în privinţa returnării teritoriilor ane%ate in mod abuziv de(niunea 4ovietică.

89E!89E 89E!89$1-DE: 3$ N$CL"E CE"1E6C18;eorg;iu-De< este cel care a condus lupta ceferiştilor din !"77. 1 devenit

astfel =gura legendară a înfruntării cura2oase a regimului burg/ezo&moşieresc.;l a fost şi primul muncitor din istoria ţării a2uns ministru şi apoi preşedinte alConsiliului de 'iniştri A!">!&!">B?, şef al statului român. 1 fost considerat unstalinist luminat. J parte din istoricii români îi recunosc lui M/eorg/iu&6e2 efortulde a&i convinge pe sovietici să&şi retragă trupele de pe teritoriul României. 6e2 a

 început să se gîndească la distanţarea de 'oscova după moartea lui 4talin, cândSruşciov a încercat sc/imbarea tuturor prim&secretarilor din ţările satelit.Revoluţia din (ngaria, din toamna anului !"B>, a precipitat decizia lui 6e2 de adeveni independent. $atriotismul a fost învăţat de liderul comunist românapărându&şi fotoliul.

Nicolae Ceau=escu  a fost conducătorul Republicii 4ocialiste România din!">B şi până la căderea regimului comunist în această ţară, survenită între !G &)) decembrie !"#", cu puţin timp înaintea e%ecuţiei sale. 0ncepând cu anii GE,

Ceauşescu devine obiectul unui cult al personalităţii tot mai deşănţat,nemaiîntâlnit în ;uropa de la moartea lui 4talin. 6ictatorul era cali=cat adeseadrept 5geniul Carpaţilor- sau marele conducător-, iar consoarta sa, de altfelsemianalfabetă, drept savant de renume mondial- şi mama iubitoare apoporului. a o şedinţă de desc/idere a 'arii 1dunări aţionale, Ceauşescu îşiface apariţia purtând un sceptru, similar cu cele folosite de monar/i.

$este tot unde a apărut, sistemul comunist a instaurat teroarea politică. icioerezie nu era permisă. 59igilenţa ideologică- presupunea vânarea oricărui posibilduşman al sistemului. 4ub prete%tul 5vigilenţei ideologice-, delaţiunea a devenitun mi2loc de obţinere a unor avanta2e materiale sau c/iar de pedepsire aduşmanilor personali. ;fectul coruperii populaţiei a fost remodelarea permanentăa gândirii astfel încât aceasta să =e lipsită de scrupule sau principii.