Medicamente galeniceCei utilizare iatrochemistry tradiional precedent, numit dup manipulrile obinute aa cum este descris de Galen n crile sale. Prin urmare, este standardizat preparatele care conin una sau mai multe ingrediente organice (spre deosebire de preparatele chimice sau minerale.Produse i preparate farmaceuticeIn general cele utilizate n compunere farmacieFormular de dozareDe asemenea, numit form de dozare i este definit ca normei la care ingredientele active i excipieni sunt adaptate pentru a forma un medicament. Forma de dozare sau de dozare este definit de o combinaie de forma n care produsul farmaceutic este introdus de ctre productor i traseul prin care acesta este administratPreparate farmaceutice care se bazeaz pe un amestec de cear i ulei, care nu conine nici rini, la care se adaug apa de trandafiri.Vein de Galenntr-una din vivisecie publice muli efectuarea Galen practicat o tietur pe gt de o secionare porc laringian nervoase, cnd porcul oprit s urle. n acest nerv a fost dat numele Galen nervul.Asa Galen Galen sau anastomozaEste comunicarea ntre nervul laringian superior si nivelul inferior n apropiere tiroida laringian. Ramura extern a nervului laringian superioar comunic cu nervul laringian recurent sau mai mic formnd un mner care d inervaie nervoase la laringe.CuriozitiPrestigiul care atrage n numele domeniul medical-farmaceutic Galen a trimis societilor i companiilor dedicate lumea de farmacie, au folosit numele lui ca denumire a ntreprinderilor lor i produse comerciale, ca i n cazul de:Safa-Galenica: Denumirea una dintre principalele industrii de distribuie farmaceutic din SpaniaGalenica: Linia Cosmetic laboratoare franceze Pierre Fabre-KloraneGalenice: companii farmaceutice implicate n fabricarea de produse cosmetice.ndoieliAm ezitat s includ printre multe nomenclaturi acest minereu medic Galena (plumb gri sulfurat i intens ), cu derivatele sale sunt false Galena, Galena oel cereale, palmate Galena, seleniferous Galena, genul de crustacee cu acelai nume, oraele din Statele Unite ale acestei denumiri, sau, de asemenea, galenobismutita mineral, Galenoceratita sau Galenoideo, prin urmare, estimeaz c, probabil, ar fi putut proveni de la Galena, fiica mitologic a lui Nereu i Doris, n condiii de siguran Termenul anterior n timp pentru Claudiu Galen.

Galenica: Ambalaj:toate operaiunile, inclusiv ambalarea i etichetarea, trebuie s se supun unui produs n vrac pentru a deveni produs finit (steril ambalajul nu de obicei, parte a ambalajului, innd cont de produs n vrac, containerul primar i coninutul su)Balanta:comparaie ntre valoarea teoretic de produs sau materialelor utilizate sau produse i suma real, innd cont de variaiile normale tolerate.CALIBRARE:set de operaiuni care determin, n condiii specifice, valorile indicate de un instrument sau sistem de msurare ori valorile reprezentate de o msur de material, iar valorile corespunztoare cunoscute ale unui standard de referin relationshipbetween.EVALUARE sau calificarea:operare n care se constat c un calculator funcioneaz n mod corespunztor i efectiv produce rezultatele ateptate. Validarea Termenul este uneori paraincluir concept larg de calificare.Contaminare ncruciat:contaminare de materie prim sau produs cu alt material sau produs.CONTROLUL CALITII:set de msuri care s asigure c toate loturile de produse farmaceutice i medicamente i materialele de ambalare sunt fabricate sub identitate lasespecificaciones, puritatea, activitatea i alte caracteristici cerute de lege sau de productor.CONTROL N TIMPUL:teste efectuate n timpul produciei pentru a verifica procesul i, dac este necesar, se ajusteaz pentru a se asigura c produsul respect specificaiile. Controlul mediului sau echipamentul poate fi, de asemenea, considerate ca fcnd parte din control al procesului.CARANTIN:Poziia a materiilor prime i a ambalajelor i productosintermedios, global sau finite, care sunt izolate fizic sau altfel efectiv n timp ce decizia de aprobare sau respingere este obtinuta.RETURN:ntoarcei-v la productorul sau distribuite ntr-un medicament nu poate depune sau un defect de calitate.LOCK:uilor nchise, cu dou sau mai multe spaiu interpus ntre dou sau mai multe camere, de exemplu de nivel diferit de curenie, n scopul de a controla fluxul de aer dintre aceste panouri atunci cnd se deplaseaz la aceasta. ncuietorile sunt proiectate pentru a fi utilizate de ctre persoane sau obiecte.Caietul de sarcini:document care definete caracteristicile fizice, chimice i biologice ale materialelor prevaleaz, farmaceutice intermediare, precum i materialul de ambalare.Sterilitate:absena organismelor vii. Condiiile de ncercare sterilitate sunt prezentate n Farmacopeea european.MANUFACTURING:toate operaiunile i materiale de achiziii publice, producie, control al calitii, de aprobare, de depozitare, distribuie de medicamente i controlul acestei operaiuni.Furnizor:titularul unei autorizaii de fabricaie n conformitate cu articolul 16 din Directiva 75/319 / CEE a ConsiliuluiLOT:cantitate definit de materie prim, ambalaj sau produs fabricat ntr-un proces sau o serie de procese, astfel nct trebuie s fie omogen.Not:pentru a efectua anumite etape de prelucrare pot fi necesare pentru a mpri un lot diferit dup subloturi care se leaga pentru a forma un lot final omogen. n cazul prelucrrii continuu, lot trebuie s corespund o parte specific a produciei, caracterizat prin omogenitatea propus. n ceea ce privete controlul produsului finit, a Directivei 75/318 / CEE conine urmtoarea definiie: Un scopul controlului produsul finit, un lot de medicament produs din aceeai mas iniial de material care a fost supus unui serie unic de operaiuni de producie sau o singur operaie sau sterilizare, dac proces de producie continuu, toate lasunidades fabricate ntr-o anumit perioad de timp.Materialul de ambalare:material utilizat n ambalajul medicamentelor, cu excepia ambalajelor utilizate pentru transportul sau expediere. Materialul de ambalare este clasificat ca fiind primar sau secundar funcie de existena sau nu, care este n contact direct cu produsul.Materie prim:Orice substan utilizat la fabricarea unui medicament, cu excepia materialelor de ambalare.Medicaie:substan sau combinaie de substane dispuse la Dela tratarea sau prevenirea bolilor la oameni sau animale. Substane sau combinaii sunt substane care pot fi administrate la oameni sau animale n scopul de a face un diagnostic sau pentru restabilirea, corectarea sau modificarea unei funcii fiziologice la oameni sau animale sunt considerate la fel de medicamente.SERIA:combinaie caracteristic de numere i / sau litere care identific n mod specific, chiar lot.PROCEDURI:descriere a operaiunilor care urmeaz s fie efectuate, precauiile care trebuie luate i msurile care trebuie aplicate direct sau indirect la fabricarea unui medicament.PRODUCTION:toate operaiile implicate n prepararea unui medicament, de la primirea materialelor, prin prelucrare i ambalare, pentru producia lor ca produs finit.Produs n vrac:produs care a trecut prin toate etapele de producie, cu excepia condiionarea final.Produs intermediar:parial materiale trebuie s mearg n continuare prin alte etape de producie nainte de a deveni un volum elaborat.Produs finit:medicament care a trecut prin toate etapele de producie, inclusiv ambalajul n pachetul final.PROTOCOL:documentaia care reflect istoria fiecrui lot de produs, inclusiv distribuia i toate celelalte circumstane importante care pot afecta calitatea produsului final.RECUPERARE:Introducere total sau parial a unui lot anterior cu calitatea ceruta, ntr-un alt loteen un anumit stadiu de fabricaie.RETRATARE:Tratamentul de un lot de calitate inacceptabil, total sau parial, de la Deuna anumit stadiu de producie, astfel nct calitatea se poate face acceptabil de ctre una sau mai multe operaiuni.VALIDARE:Dovezile n conformitate cu principiile de fabricaie bine, c orice procedur, proces, echipament, materiale, activitate sau sistem produce, de fapt, rezultatul ateptat (a se vedea evaluare), cu.Zon curat:Zona a cror mediu este controlat n ceea ce privete forma i contaminare microbiologic de particule, i c este construit i utilizat astfel nct laintroduccin este redus, de producie i de retenie a contaminanilor din zona. Diferitele grade de control al mediului sunt definite n liniile directoare suplimentare pentru fabricarea de produse sterile.

Remedii galenice utilizate in medicina naturista: Maceratul in ulei e un mod excelent de transfera proprietatile unei plante asupra unui ulei ce poate fi apoi folosit in scop terapeutic, cosmetic sau culinar. In general se poate folosi cam orice planta insa fiind vara si avand cu totii ocazia sa mergem pe dealuri si campii :), va recomand trei macerate ce se pot realiza foarte usor, deosebit de utile in "farmacia casei".Cele trei plante minune ce se afla acum ( august) in perioada lor de recoltare si care daumacerate super sunt sunatoarea (hypericum perforatum), coada soricelului (alchemillamillefolium) si arnica (arnica montana). Metoda* Se culeg doar florile, pe vreme insorita, eventual chiar la amiaza cand emisia de uleiurivolatile e maxima.* Se umplu 3 borcane cu flori.* Se adauga ulei de masline cat sa acopere plantele.* Se lasa borcanele timp de 2 saptamani intr-un loc insorit, agitandu-se zilnic.* Dupa 2 saptamani se filtreaza si se depoziteaza in sticle inchise la culoare, ce se vor pastraintr-un loc intunecos si racoros.* Cele trei plante lucreaza bine in sinergie deci se poate face un amestec, pastrat si el intr-o sticla inchisa la culoare.Utilizare :Maceratul de sunatoare (hypericum perforatum)* Excelent remediu contra arsurilor solarese foloseste insa numai dupa apusul soareluideoarece este fotosensibilizant.* Anti-inflamator masajul cu acest ulei e foarte util in cazul durerilor articulare si artritei* In caz de luxatii sau entorse e de asemenea foarte util * Cicatrizant * Calmant al iritatiilor si usturimilor pielii* Antiseptic - se poate aplica pe rani, plagi, iritatiiMaceratul de coada soricelului (Achillea Millefollium) * Tratamentul ranilor si eczemelor * Cicatrizant extraordinar * Trateaza dermatitele, plagile, arsurile* Calmeaza durerile menstruale.

Maceratele la receAlaturi de tincturile concentrate si pulberile din plante uscate, maceratele la rece reprezinta o alternativavaloroasa fata de metodele de preparare prin fierbere. Plantele prezinta caracteristici biochimice, energetice siinformationale care sunt iremediabil distruse de anumiti agenti externi, temperatura ridicata (peste 40 de grade) fiindun factor principal. Din aceasta perspectiva, devine necesara utilizarea metodelor de extractie a principiilor activevindecatoare din plante care nu folosesc fierberea, incalzirea, contactul sau prelucrarea cu ajutorul unor solventichimici. O modalitate straveche de extractie este aceea de a mentine plantele un anumit timp in contact cu o substanta-suport in care extractia se va face la rece. Pentru aceeasi planta, proprietatile maceratelor pot sa difere foarte mult infunctie de suportul folosit pentru extractie. Desi cel mai frecvent, mai rapid si mai simplu de realizat sunt maceratelela rece in apa, macerarea se poate realiza si in alcool (atunci este vorba de tincturi), in miere, in ulei (se obtin uleiurilemedicinale), in lapte, in seva unor plante, etc.Maceratele la rece in apa se folosesc mai ales pentru plantele ale caror principii sunt hidrosolubile (cu altecuvinte se extrag in apa) si mai putin pentru plantele care au alte tipuri de principii active (uleiuri grase, uleiurivolatile, taninuri, etc.) Maceratul pastreaza si pune in valoare in mod ideal toate savorile si proprietatile plantelor. Spreexemplu, un macerat la rece din catina sau macese poate fi de-a dreptul delicios, comparativ cu ceaiul realizat prinmetoda clasica (fierbere) din aceleasi fructe. Prezentam in cele ce urmeaza ingredientele folosite si modul de prepararea maceratelor pentru uz intern si extern.Planta folositaCa in cazul oricaror preparate naturale eficiente, este necesar ca planta sa fie de calitate cat mai buna (sa nufie mai veche de 1-2 ani). In cazul maceratelor se pot folosi atat plantele uscate, sub forma de pulbere, cat si cele proaspete, maruntite cu ajutorul unui cutit. Pentru plantele uscateCantitatile utilizate pentru o doza depind mult de tipul de planta folosita si efectul pe care il urmarim. La plantele medicinale comune (care nu prezinta restrictii la doze mari) se folosesc pentru uz intern doze de 1-3 grame(1-2 lingurite de pulbere) pentru o cana cu apa (200 ml). In uz extern, maceratele pot sa fie folosite pentru realizareacompreselor, spalaturilor, clismelor, dozele fiind marite in mod corespunzator. Pentru cele mai multe plante, utilizareaexterna presupune o concentratie mai mare aproximativ 40-50 de grame de pulbere pentru un litru de apa. Pentru plantele verziCantitatea de planta folosita va fi de 2-3 ori mai mare decat in cazurile in care folosim planta uscata, avand invedere existenta unei cantitati considerabile de apa care se gaseste inca in tesuturile plantei. Recomandarea se aplicaatat in ceea ce priveste uzul intern, cat si cel extern.ApaIdeal este sa folosim pentru prepararea maceratelor apa plata sau apa de izvor dintr-o sursa nepoluata. Apeleminerale nu sunt in general recomandate. In cazul in care nu avem la dispozitie nici unul dintre aceste tipuri de apa, putem sa apelam si la apa de la robinet.Un sfat util, mai ales pentru cei care locuiesc in zone in care apa potabila curenta are un gust neplacut saucontine multe substante chimice, este ca pentru baut sa foloseasca un macerat slab din busuioc.

Solutii extractive apoase infuzia si decoctulSolutiile extractive sunt preparate lichide,care contin un amestec de substante cristaloide si coloidale extrase din produsele vegetale sau animale. Dependent de solventul folosit pentru extractie,solutiile extractive pot fi: solutii extractive apoase (macerate,infuzii,decocturi) si solutii extractive alcoolice si eteroalcoolice (tincturi). La acestea se mai adauga si produsele obtinute prin concentrarea produselor extractive(extracte).Solutii extractive apoaseSolutiile extractive apoase sunt preparate farmaceutice lichide obtinute prin extractia unor produse vegetale cu ajutorul apei.Din aceasta categorie fac parte: maceratele, infuziile si decocturile. Procedeul de extractie este legat de textura produsului vegetal, aplicandu-se infuzarea la cele cu texturi friabile si decoctia la cele cu texturi lemnoase, compacte, dure. Dupa Farmacopee,produsele vegetale folosite la prepararea solutiilor extractive apoase se maruntesc astfel: - flori, frunze, ierburi, radacina de Altheea - radacini, rizomi, scoarte - fructe, seminte - produse vegetale care contin alcaloizi si glicozide Solutiile extractive apoase se prepara numai la nevoie, avand o conservare limitata in timp,aceste forme farmaceutice preparandu-se aproape exclusiv in farmacie. Farmacopeea prevede ca la infuzii si decocturi sa se poata adauga pentru conservare 0,1% nipagin.Tot in Farmacopee se mai mentioneaza faptul ca solutiile extractive apoase se pot prepara si prin diluarea extractelor.

Metode de obinere si de prelucrare a uleiurilor volatileSepararea unei arome din mediul sau natural este o problem dificil, deoarece aceasta trebuie izolat sau concentrat cu un minimum de pierderi, de modificri de compoziie si fr introducerea unor impuriti. Toate operaiile inadecvate se traduc prin degradarea compoziiei naturale.Uleiurile volatile sunt distribuite in ntreaga planeta sau, mai frecvent, se acumuleaz intr-un organ al acesteia. Ca si uleiurile vegetale, uleiurile volatile se extrag din acele pri ale plantei in care sunt prezente cantiti mai mari"

flori , trandafiri, tuberoze, iasomieflori si frunze ,menta, geranium, violetefructe , coriandru, anason, fenicolsemine #,nucsoar, ambret, tocacoaja fructelor de portocal, lmai, bergamotrdcini angelica, vetiver, ghimbir lemn sau scoar de cantal, cedru, scorisoar boboci florali si muguri de cuisoare, plop negru, coacz planta ntreaga de salvia, cimbru, busuiocace si ramuri #de pin, chiparos, brad din anumite cazuri substanele odorante se extrag din exudatele naturale sau patologice ale plantelor (rezine, balsamuri, oleogumirezine, gumirezine).In general toate organele plantei conin acelasi ulei, insa exista si excepii. In acest sens exemplele cele mai notabile sunt arborele de scorisoara si portocalul amar. Arborele de scorisoar produce trei tipuri de uleiuri volatile un ulei bogat in eugenol (in frunze), un ulei al crui component majoritar este aldehida cinamica(in scoar) si un ulei bogat in camfor(in rdcin). in portocalul amar se extrag" uleiul si absolutul de neroli(din flori), uleiul de portocale(din coaja fructelor) si uleiul petitgrain bigarade(din frunze, fructe imature si ramuri tinere).In ordinea ponderii produciei, in prezent se folosesc urmtoarele procedee de extracie"antrenarea cu vaporiextracia cu grsimiextracia cu solveni organiciextracia cu fluide supercritice presareaabsortia pe solide rincipiile acestor procedee au fost prezentate anterior.In continuare se vor detalia unele aspecte tehnologice specifice uleiurilor volatile insistindu-se asupra particularitilor de aplicare. Antrenarea cu vapori de apaMajoritatea uleiurilor volatile produse industrial, se obin prin antrenarea cu vapori de apa.Toate componentele unui ulei volatile au puncte de fierbere superioare celui al apei, dar au volatiliti ridicate la temperaturi inferioare temperaturii de fierbere.Prin urmare acestea pot fi usor antrenate cu vapori de apa la temperatur inferioare punctului lor de fierbere. Insolubilitatea in apa si densitatea lor diferita faciliteaz separarea.Antrenarea uleiului volatil este precedata de difuzia lui din celulele vegetale la suprafaa. La fel si in cazul uleiurilor vegetale, durata acestui proces depinde de natura materiei prime si este determinanta pentru durata ntregului proces. Infuzia are loc mai usor din plante verzi decit din cele uscate, din flori si din rdcini, semine sau lemn. pentru a usura extracia, materiile prime sunt in prealabil tocate, zdrobite sau mcinate.Cea mai mare parte dintre plantele aromatice se prelucreaz in stare proaspta. Uscarea duce la o evaporare pariala a uleiului volatile ca urmare a evaporrii acestuia. Plantele trebuie prelucrate intr-un timp cat mai scurt dup recoltare ntrucit procesele fermentative influeneaz negativ calitatea uleiului. Materiile prime vegetale ca" semine, unele fructe, rdcini, cu coninutul sczut de apa se pot pstra timp ndelungat nainte de prelucrare, fr a afecta calitile uleiului volatile. In cazul rizomilor de iris, procesele enzimatice care au loc in timpul pstrrii duc la eliberarea componentelor aromate ale uleiului volatile din alte combinaii chimice.