Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomAnieiLOBSANG RAMPA, auter

_ Muntele Sacru: lnvtrfituri secrete din Grota lnfelepfilor /Lobsang Rampa; trad. de Ilie Iliescu. - Bucuregti: Herald, 20lgISBN 978-973- I I l -466-8

I. Iliescu, Ilie (trad.)29

Lobsang RampaTHE CAVE OFTHE ANCIENTSBallantine BooksNew York, L978

Toate drepturile rezervate. Nicio parte a acestei c54i nupoate fi reprodusl sau transmisl sub nicio formi gi prinniciun mijloc, electronic sau mecanic, inclusiv fotocopiere,inregistrare sau prin orice sistem de stocare a informaEiei,firl permisiuhea editorului. Edigie in limba romdnipublicatl de Editura Herald; Copyright @ 2018

Lobsang Rampa

I1UNTELE SACAUlxvAlAruRr SECRETE

DrN GROTA iNlErEllrLOR

Traducere din limba englezi:ILIE ILIESCU & ECAXERINA ILIESCU

1,

EDITURA d=b HrNerNBucuregti

:..,'r I

Cuprlns

5 CuvAntinainte' V Capitolul IcIT Capitolul II

, 4tt' ' CapitoluJ III'7i' Capito.liii tV95 ,'eapltoL.tV.,, ,,

1Zl.' 'Cr*pitelolM149. r Cep.itolul VII175 CapitoltJ VIIImq ,' CapitplulX?25 Capitolul X253. , Cepitsl"lXl,, ,,:

265,,,Capirolt'I.Xtrtr'

:

seriilor st{ scris: ,,O mie de cXLugHrL, o mte de reLigtl,,.putefl

imbri4i;a ortcefel. de credlng dorlfi: dinmoment cereligiavoastrH. vX spur'e ,,purtafL-vilfafil de aLtul, a;a cum afi dori ca.

acesta sH. se poarte fal[. de voL" , vefi fi ngte aLe;L atuncl cdnd,

v a rdsuna. Chemarea de p e urm\,.

DacH.arf .sH"ddvncrezarelLylora.,$tiinf atnterioar|_poate

fi dobandtt| wmtai practLcdnd un arumit cult gi, in pLus,

contribumd, cu generozLtate La susftnerea aceLul cult. LegLLe

\)ieflL spttn doar atAt: ,,Cilutafi;i vefi gisi'lAceastd, carte este roduL uneL exLst$e indeLungate, al.

unor practLci La care a.;[ost supus autorul, tn ceLe mai renu-mite Laynxertt dUTtbet ;t aL putertLor pe care Le-a ciryHttat

grafie respectHrii stricte a,Legt[or. Este ;tiinfa pe care ne-autrarnsntis-o strimogii tlmptntLor de muLt ap7 se, pbstratitinpLramldeLe dmEgtpt, tnmarrLe tevrryLe al,e Anzitor gi tn cel

mat'tmportarttezatna[cunogtinf eloroculted1nLume:tna!-

teLe platourl aLe T tb etuLu'.

LobsangR^*p^

\o

Capitolu[ |

Seara care se asternea era nespus de plicuti, neobignuit

de caldn pentru aceast[ perioadi a anului. Indlldndu-se ugor

in vizduhul pe carc nici o adiere de vdnt nu-l tuibura, mi-rosul delicat de timdie ftcea capeste noi si se ageze linigtea.

in deplrtare, soarele apunea intr:o mirelie de culori in spa-

tele vdrfurilor inalte ale Himalayei, impurpurdnd piscurile

inzdpeirte, ca 9i cum ar fi prevestit baia de sAnge in care

urma si fie cufundatTibetul nu peste mult timp.Pornite din vArfurile gemene ale Potalei 9i Chakpo-

riului, umbrele se alungeau ugor citre oragul Lhasa. Ladreapta,la picioarele noastre, o caravand.intdrziatd. de ne-

gustori indieni se indrepta citre Pargo Kaling, sau Intrarea

de Vest. Ultimul dintre cucernicii pelerini strlbitea, cu o

grabl pugin protocolard, curba drumului ce ducea spre Lin-gkor, ca gi cum s-ar fi temut s[ nu fie cuprins de intunericulcatifelat al noptii care se lisa.

Kyi Chu (Fluviul Fericit) igi urma sprinten cihtorianesfhrgitX cltre mare aruncdnd sclipiri de aur in semn de

omagiu pentru ziua carc se stingea. Ldmpile cu grdsime

revirsau lumini de aur asupra ora;ului Lhasa. Din Pota-

ta aflatl. aproape de noi, o trompetl anunfa inserarea, iar

ecoul stdrnit de sunetele ei se rlsfrdngea pe suprafelele

stdncoase ale viilor pentru a se intoarce iarlsi 1a noi cu o

altd sonoritate.

&U

V)E]JE]Fz

Contemplam aceastl scend. atit de familiarn, contem-plam Potala cu sutele ei de ferestre sclipitoare indnritul cdroracllugirii se indeletniceau cu treburile obignuite de fiecaresearl. In vdrfi:l imensei clddiri din apropierea Morminte-lor Aurite, veghea, in picioare, o siluetI solitarL, indepdrtatd.In clipa in care ultimele raz,e de soare dispireau in spatelelanprlui de mun,ti, se auzi din nou sunettrl de trompetl careintona un imn solemn ce se ridica de undeva din templulaflat pu,tin mai jos. Ultimele urme de lumini se stingeau curepeziciune ca nigte bijuterii pe fondul violet al firmamen-tului. Un meteorit trasl pe cer o dir[ luminoasi si aruncd unultim foc de artificii inainte de a cidea pe pimint sub formaunei pulberi fumegdnde.

- Ce noapte frumoasi, Lobsang! se auzio voce dragl.- Da, intr-adevir, este o noapte frumoasi, am rispuns

eu, ridicindu-mI repede pentru a-l saluta pe lama MingyarDondup. El se agezl in apropierea unui zid gi imi ficu semns[ fac si eu la fel. Arltind cu degetul spre firmament, spuse:

- Te-ai gindit ci oamenii - ca mine si ca tine - pot fiasemuiti cu bolta cereasci?

L-am privit indelung fhri sI{ inteleg. Cum oare m-agputea asemina cu stelele de pe ceml nop+ii? Lama era unom frumos, inalt si puternic, cu o infX,tigare nobili, dar niciel nu semina deloc cu vreo constelafie. Rise ugor cdnd pefata meavdzu atdta uimire.

- Tir iei cuvintele mele in sensul lor literal, aga cum facide obicei, Lobsang, imi spuse el surizdnd. Voiam si spun cIlucrurile nu sunt intotdeauna ceea ce par a fi. Daci ai scrie

,,Om! mani padme hurri'cu litere atdt de mari incit si umpletoatd.valea de aici din Lhasa, oamenii nu ar putea si citeasciaceste cuvinte si nici si le in;eleagi sensul. (Ticu o weme, miprivi apoi ca si fie sigur c[ il urmlream, gi dupi aceea spuse:)Tot astfel stau lucrurile si cu stelele; ele sunt atdt de ,rnarl'incdt nu putem gti de fapt ce repruintd,, ce constituie ele.

L-am privit cu atenfie, intrebdndu-mi daci nu cumvagi-a pierdut min1ile. Stelele sI constituie ceva? Ce si fie ste-

lele... bineinleles, stele! M-am gindit apoi la o inscripgie totatat de mare cit sd umple intreaga vale 9i care nu ar fi pututfi cititi din cauza dimensiunii ei uriage.

-Imagtneazd-,ti cn incepi s[ te micgoreziintr-atdtincdtdevii un fir de nisip. Cum i,ti voi apdreaeu? Presupune acum

ci te micgorezi gi mai mult, in aga fel incdt un fir de nisipsi se infhlgeze privtri tale ca o intreagd lume. Cum mi vei

vedea atunci? (Aici se intrerupse 9i mi privi insistent.) Eibine, ce vei vedea?

Am rimas nemigcat, cu creierul blocat la gdndul acesta,

cu gura cdscati ca un pegte scos din ap[.

- Lobsang, spuse lama, vei vedea o mu$me de lumirispdndite larg, plutind in intuneric.Drn cauza dimensiu-nilor tale atit de mici, imi vei vedea moleculele trupului ca

tot atdtea- lumi separate de spagii imense. Vei vedea lumirotindu-se in jurul altor lumi, vei vedea ,,sori" care ar fi mo-leculele anumitor centri psihici, vei vedea un univers!

imi simleam creieml coplegit de povara gindurilor; ag fiputut sA jur ci ,,mecanismul" de deasupra sprdncenelor mele

fremita convulsiv din cauza efortului pe care-l {bceam pentru

a putea intelege toate aceste revelafii ciudate 9i pasionante.

invigitorul meu,lama Mingyar Dondup, intinse mdna

spre mine si imi ridici ugor birbia.

- Lobsang, zise el surizdnd, tu te chinui atdt de multca sl m[ ingelegi incit incepi sd"veir lucrurile strAmb! (Se

dldu pulin inapoi fini'nd 9i imi lnsd citeva clipe de rdgaz.

Dupi aceea continui:) Privegte la lesitura imbricdminteitale. Pipiie-o!

L-am aseultat gi simgindu-md complet ridicol, mi-amexaminat vechea imbrlcdminte peticiti.

- Este o fes5turi, destul de moale la pipnit. Tu nu pofisd vezi prin ea. Inchipuie-gi ci privegti lesitura printr-o

oFl

l-c-

5O

U)rI]-lPFzDa

lupi care md.reste de zece ori. Gdndegte-te la firele groasede lini ale unui iac aga cum igi apar acum mirite de zece ori,stribltute de lumini. Miregte de un milion de ori aceasti

lesituri si vei vedea ci ai putea si treci prin ea cilare cutoate ci acum fiecare fir ar fiprea inalt pentru a putea slripeste el!

Gratie explicatiilor invifitorului meu, toate acesteaincepuri si devini mai clare in mintea mea. MI gindeamla cele auzite, clitinand din cap; in cele din urmi lama imispuse:

- Ai aerul unei bltrine ramolite!

- Maestre, i-am spus, agadar viafa este un spafiu presd-rat cu lumi?

* Lucrurile nu sunt chiar atit de simple cum ni se

par; dar mai bine aseazil-te cdt mai comod cici weau sd*tivorbesc despre ceea ce am descoperit in Grota ingelepfllor.

- Grota Inteleplilor! am exclamat arzdnd de curio-zitate.Imi veti vorbi de ea ;i despre expedilie?

- Da, da, spuse el bldnd, dar si ne ocupim mai intdide Om si de Viat[, asa cum erau ele vdztfie in timpurileAtlantidei.

Mi interesa mai ales Grota inteleptilor pe care o ex-pedigie de venerabili cXlugdri o descoperise gi in care se afl.a

o extraordinard. comoard, de cunoagtere gi de obiecte fburiteinci din epoca in care pim6.ntul era foarte tdnilr. Cunos-cindul indeajuns de bine pe invitltorul meu, gtiam cX inzadar as fi nXdljduit si-mi povesteascl despre toate acesteainainte de a fi gata sd, o facd.,iar e1 nu era inci pregitit.

Deasupra noastr[ stelele strdluceau in toati splendoarealor, putin atenuatd. de aerul rutefiat,dar pur, al Tibetului. intemple si lamaserii, luminile se stingeau una dupl alta. Defoarte departe, purtate de aerul noptii,rdzbdteau pdni la noiurlete jalnice cirora le rlspundeau htrlturile cdinilor dinsatul Sho, aflatla picioarele noastre. Noaptea era linistiti,

senini si nici un nor nu trecea prin fata lunii care incepusesi urce pe bolta cerului. Prapurii de ruglciune atdrnau ne-migcafi pe prljinile 1or.

De undeva, din necunoscut, se auzea cldmplnitul surdal unei morigti de rugiciune pe care un cilugdr cucernic, darsupersti,tios 9i necunoscitor al realitdtii, o fhcea si se roteas-ci in speranlazadamicd. de a intra ingr{tazetTor.

Sunetele acestea il fhcuri s[ zdmbeascX pe invititoml meu.

- Fieciruia dupi credinga sa, fieciruia dupi nevoile sale,

spuse el. Solemnitatea ceremoniilor religioase este pentrumu1,ti oameni o consolare 9i nu trebuie si-i condamndm peaceia cate nu au inaintat indeajuns pe C[rare,9i care nu suntincl in stare si stea pe propriile picioare, fXri ajutorul cir-jelor... Am sn-!i vorbesc, Lobsang, despre natura Omului.

Mi simteam foarte apropiat de acest lama, singurul omcare m-a tratat cu atdta considerafie gi afec,tiune. Il ascul*tam cu multi atenlie pentru a mi simfi demn de increderea

pe care mi*o acorda. De indati ce incepea si-mi vorbeascl,giseam ci subiectul era pasionant si il ascultam cu multinteres.

- Lumea intreagd este alcituitl din vibratii, spuse

Maestrul meu. Tot ceea ce este viafd, ca 9i tot ceea ce este

neinsufleft, nu inseamni decdt vibra,tie. Chiar impunito-rul masiv himalayan nu e altceva decdt o masd. de particulesuspendate, care nu se ating intre ele. intreg Universul este

format din particule minuscule de materie, in jurul cirora se

rotesc alte particule de materie. Dupi cum lumile se rotescin jurul soarelui nostru, mereu la aceleagi distanfe gi fbr[ si se

atingi vreodati intre ele, la fel tot ceea ce existi este alcituitdin asemenea lumi aflate in permanenti miscare de rota,tie.

Se intrerupse gi mi privi, intrebdndu-se poate dac[ totce spusese nu depigea puterea mea de infelegere; eu nu sim-

leam insi nici un fel de dificultate in a-l urmiri. iqi reluigirul expunerii:

o'!'l-14

D&U

aF]JtrlFzDa

N

- Fantomele pe care noi, clawdzdtorii, le distingemin Templu sunt de fapt oameni, oameni vii care au pirisitaceasti. lume 9i au intrat intr-o stare in care moleculele lorsunt atat de imprigtiate incdt aceste ,,fantome" pot treceprin zidul cel mai gros fXrd ca si atingl o singurl moleculia zidului.

- Maestre, zisei, de ce simfim un fior cdnd o ,,fantomil'trece foarte aproape de noi?

- Fiecare moleculi, fiecare mic sistem solar si planetarposedi o sarcini. electrici., nu de felul celei pe care omul oproduce in mod obisnuit cu ajutorul aparatelor,ci o sarcinielectrici mult mai fini, de felul celei pe care o putem vedea

in unele nopfi strilucind pe bolta cerului. Dupi cum pi-mAntul are Luminile Nordului, sau Aurora Boreald, la ceidoi poli, tot astfel cea mai mici particuli de materie igi are

propriile ,,Lumini ale Nordului". Cind se apropie de noi,o ,,fantomf'provoaci in aura noastri un mic goc pe care ilsim,tim ca pe un fior.

Injurul nostru, noaptea era linistiti, nici o adiere cit deslabi nu-i tulbura pvcea; domnea peste tot o ticere cum nuse afli decit in liri ca Tibetul.

- Aura pe care o vedem, am intrebat, este de fapt osarcind electricdl

- Da, rdspunse lama Mingyar Dondup. in unele tiri,altele decit Tibenrl, in care liniile electrice de inalti tensi-une stri.bat intregul teritoriu, inginerii observ[ si studiaz[,,efectul coroanf'. Acest efect face ca firele conductoare s[fie inconjurate de un fel de coroanl sau aur[ de culoare al-blstruie. Fenomenul poate fi obseryat mai ales in nopgileintunecoase, dar clarvdzltorii il pot vedea oricAnd. (Se uitnla mine gAnditor:) Cdnd vei merge la Chung-king ca sistudiezi medicina, vei folosi un aparat care inregistteazl,undele electrice ale creierului.Tot ce este viafI, tot ce existieste electricitate 9i vibragie.

- Acum nu mai pot si inleleg, am rispuns. Cum poate

viafa sI fie vibralie 9i electricitate? Nu pot vedea leg[turadintre ele.

- Dar, dragul meu Lobsang, spuse lama zi:mbind, nu

poate exista electricitate frrd"vibragra fhrd migcare! Migca-rea este cea care dI nagtere electricit[fii 9i de aceea sunt

atAt de strins legate intre ele. (A observat ci eram destul de

incurcat gi mi-a citit gAndurile datoritd puterii sale telepa-

tice.) Nu, zise eI, nu este indiferent ce vibralie corespunde

unui anumitlucru!Am si-!i dauun exemplu; imagineazd-lio claviaturi imensi care se intinde pdni la infinit, ale cdrei

clape corespund, fiecare, unei anumite vibragii. Vibragia

c te va corespunde unui solid va fr rcprezentat[ de o notl aclaviaturii. A doua not6, va emite vibragta cate corespunde

sunetului, iar atreiava da nagtere vibragiei corespunzitoa-re vizului. Celelalte note vor corespunde simlurilor, senti-mentelor, rafiunii de a fi pe care nu o putem ingelege atAta

timp cAt ne aflm pe acest pimdnt.Un cdine poate percepe sunete mult mai inalte decit

cele pe care le poate auzi omul, iar acesta,la rindul lui, poate

percepe sunete mai grave decdt cele percePute de un cdine.

Ii putem comunica unui cdine, intr-un spectru mai inaltde vibralii, informalii pe care un om nu le poate sesiza.

in acelagi fel, fiinfe din Lumea Spirituald comunici, gragie

claraudigiei, cu cei ce se aflI incd pe pimint si care posediaceasti facultate. (Lama t[cu, apoi rdse ugor.) Eu nu te las

sI te duci la culcare, Lobsang, in schimb !i se va permite site scoli mai tdrnu. (Ardtn cu degetul stelele care sclipeau

in atmosfera clard z nopfii.) De cdnd amvizitat Grota In-gelepgilor, unde am putut st incerc minunatele apatate cate

s-au pistrat intacte din epoca Atlantidei, m-am amuzatadesea cu gindul la o inchipuire.

Mi-a plicut si-mi ima$nez doud fbpturi sensibile

mai mici decdt cel mai mic virus. Nu are nici o importanfl

oE'lra|-F

U)

5U

V)El..1!!Fzpa

cum aratd, ele trebuie si fie inteligente 9i inzestrate cu nigteinstrumente extrem de sensibile. Si ne inchipuim ci elestau in picioare intr-un spaliu deschis al propriei lor lumiinfinitezimale, exact ca noi acum. ,,Ce noapte frumoasi!"exclam[ A privind cerul.,,Da, rispunde B, ne intreb[m careeste sensul vietii, ce suntem de fapt, unde mergem". A se

gindegte cu ochii afinti,ti spre stelele care traverseazd.bol-ta cerului.,,Lumi nenumdrate, milioane, miliarde de lumi!Mi intreb care dintre ele sunt locuite". ,,E absurd! Sacri-legiu! Ridicol!" spuse B abia articuldnd cuvintele. ,,Tu stiicL nu existi vial[ decdt in lumea noastri! Nu ne-au spuspreolii cI noi suntem fXculi dupi chipul lui Dumnezeu?Cum ar putea exista o altd.ia,td care si fie asemind.toarecu a noastrl? Nu, e imposibil, ti-ai pierdut mintile!" Dar Ase indeplrteazl. mormdind: ,,S-ar putea ca ei sI se insele!"

Lama Mingyar Dondup surdse si continui:- Existd o urmare la povestea mea. Iat-o: intr-un la-

borator oarecare, departe de noi, care se ocupi de o stiintinecunoscutS. noud si care dispune de microscoape de o pu-tere fantastici., doi savanti experimenteazd. ceva.Unul dintreei, aplecat asupra unui microscop, cu ochiul aproape lipitde oculad acestuia, tresare gi se scoali brusc de pe scaun.

,,Priveste, Chan! spuse el, adresindu-se asistentului. Vino siveit ceva!" Chan se ridici de la locul lui, se apropie de celcare-l chemase si care pdrea foarte emofionat, si privi prinmicroscop. ,,Privegte, spuse superiorul asistenturlui sdu, peplecuga microscopului se afld o milionime dintr-un grXuntede sulfat de plumb!" Chan regli microscopul si fluieri. sur-prins de ceea ce putu si vadi.,,Dumnezeule mare! exclamiel, ai crede c[ privegti Universul prin telescop.IJn soare or-bitor, planete pe orbite!..." Superiorul lui, pe un ton din carereiesea ci ceea ce vizuse il pusese pe gdnduri, spuse: ,,Mdintreb daci intr-o bund,zivom avea telescoape suficient deputernice pentru a distinge o anumiti.lume. MI intreb dacd

$

existi viali pe ea!",,De unde pdnl unde! rlspunse Chan, nupoate exista via!6 inteligenti in afard de a noastrl. Nu este

posibil aga ceva. Nu ne invatl.preolii ci suntem fhculi dupichipul lui Dumnezeu? Atunci cum ar putea si existe acolo

o viafd. inteligentd]"Deasupra noastri stelele igi urmau drumul lor infi-

nit, etern. Surdzitor, lama Mingyar Dondup se scotoci

prin buzunarele vegmintelor pdnd cdnd scoase o cutie de

chibrituri, o comoard adusi tocmai din indep[rtata Indie.IJgor, scoase un bdg de chibrit, pe care il ridicn la inillimeacapului.

- Vreau s[-1i arlt Crea,tn, Lobsang, spuse el voios.(Freci blpl de chibrit de cutie 9i, dup[ ce acesta se aprinse,

il ridic[ din nou. Sufll apoi gi b[Frl de chibrit se stinse...)

Crealie, descompunere, zise invigitonrl meu. Capitul aprins

al bnEului de chibrit a fbcut si figneasc[ mii de particule 9ifiecare a explodat separdndu-se de celeialte. Fiecare din ele

reptezenta o lume, iar toate la un loc un Univers. Universulmoare cind flacdra se stinge. Pofi si afirmi cI aceste lumierau lipsite de vialI? (L-am privit uluit, fhr[ a 9ti ce si-i rIs-pund.) Daci aceste particule ar fi lumi, Lobsang, si daci ele

ar fi avut viaf d,graire acestei viefl lumile ar fi durat milioanede ani. Oare nu suntem noi asemenea unui bn1 de chibritaprins? Triim aici, cu bucuriile 9i cu necazurile noastre -mai ales cu necazurile noastre! - cu gindul ci aceastl lumeva avea un sfhrgit? Gdndegte-te la toate acestea gi mAine

vom vorbi din nou.El se ridici gi apoi se indeplrt[ de mine. Am traversat

acoperi;ul cu pasi goviitori, pipnind in jur pentru a gisicapitul scirii pe care trebuia si cobor. La noi, scdrile se de-osebesc de cele din Occident; ele sunt de fapt nigte stdlpi incare au fost scobite, din loc in loc, nigte crestituri de formaunor trepte. Am gnsit prima treaptd., a doua gi a treia, dar

piciorul mi-a alunecat pe locul unde cineva virsase nigte

oE

'-lA

|.t.

L,I

Dr)

at!JrI]F-{

2Da\o

grlsime de lamp[. Amvdzutmai multe,,stele"decdt cele depe cer 9i am stdrnit protestele cilugirilor p e care i-am trezit.Din intuneric m-am pomenit cu un pumn atdt de puternicincAt am simtit cum imi suni clopotele in cap. M-am sculatcdt am putut de repede si m-am adipostit intr-un loc maiintunecat.

CXutand si fac cdt mai putin zgomot,mi-am gdsit uncoltigor unde si dorm; m-am acoperit cu ce aveam pe minesi m-am lisat pradi somnului. Nici tdrsditul pagilor repezi,nici clopotele de argint nu au reusit si-mi tulbure somnulsi visele.

Se fXcuse de mult dimineali cdnd am fost trezit de ci-neva care didea cu piciorul in mine. Am deschis ugor ochiisi am vizut fata unui chela urias.

- Scoali-te! Scoali-te! Lenesule ce egti!Zicl'nd aceasta mi-a mai repezit o lovituri de picior.

Am intins mdna gi apucindu-i glezna,i-am ri.sucit-o. S-aauzit tn pirdit infundat, dupi care cel ce mi lovise se pr[-busi la pimdnt urldnd:

- Pirintele abate! Pirintele abate! El wea si te vadi,idiotule!

Dindu-i,la rdndul meu, cdteva picioare ca s[-i plitescpentru ce cip[tasem de la el, mi-am luat vegmdntul pe caremi culcasem gi m-am indepirtat in grabi:,,S-a dus miculdejun! am morm5.it. Pentru ce toati lumea wea si m6 vadltocmai cind se serveste masa?"

Am luat-o la fugn de-a lungul coridoarelor care nu se

mai sfrrseau, am dat colpl 9i putin a rimas si nu provoc ocrizd, de inimd. unor bftrani cdlug[ri care treceau pe acolocu pagi mici si repezi.In cele din urmi am ajuns in timprecord in dreptul camerei Pirintelui abate.Am dat buzna incamerd., am cdzut in genunchi si m-am inclinat cu respect.

Pirintele abate se uita in dosarul meu gi l-am auzit apoicum igi inibugi rdsul.

- Ah, zise el, iati beiatul care se arunci de la indl,timea

stdncilor, care unge cu grisime treptele picioroangelor gi care

provoaci mai multi dezordine decdt oricare elev de aici.(Apoi s-a intrerupt 9i m-a privit cu severitate.) Dar tu

invegi bine, remarcabil de bine, addugd. el. Facultlgile talemetafrzice sunt de un asemenea nivel gi ai fbcut atdteapro-grese la invlfiturd, incit weau si-l insdrcinez pe marelelama Mingyar Dondup si-!i dea lecfii 9i in particular. Tre-buie s[ profi1i de o gansi fhri precedent, la ordinul expres alSfinliei Sale. Acum mergi sd te prezingt invdgltorului tlu.

Pirintele abate didu din mdnl in semn cd pot pleca,dupi care se cufundi in dosarele sale. Risufind ugurat clnici unul dintre picatele mele nu fusese descoperit, m-amgribit si dispar cit mai iute de acolo. invil[torul meu,lama Mingyar Dondup, mi agtepta. AruncAndu*mi o pri-vke pdtrurvzdtoare, mi intrebi:

- Ai luat masa de dimineali?- Nu,invifitorule,i-am zis,pirintele abate m-a chemat

la el pe cdnd inci dormeam... gi mi-e foame!

- Ah, mi se pirea mie c[ ardli ca un c0ine bitut. Fugi,du-te s[ mindnci 9i dupl aceea intoarce-te repede!

Nu a fost nevoie si imi spund a doua oar[. imi era foamegi md simpeam prost din cauza aceasta. Nu mI indoiam defel ci, aga cum de altfel mi se prezisese, foamea mi va urmdripretutindeni in timpul numerogilor ani ai viegii mele.

Dup[ ce am mdncat bine 9i m-am simgit intdrit, darpugin nelinigtit la gindul cd aveam de muncit din greu,rrr-am intors la lama Mingyar Dondup. De cum m-avdzutintrdnd, s*a ridicat in picioare gi mi-a spus:

- Vino, Lobsang, vom petrece impreuni o siptimindla Potala.

Ludnd-o inaintea mea, iegi din hol pentru a se intilnicu ciluglru] de la grajduri, care ne agtepta deja cu doi cai

pregltifi. M-am uitat neincreziltor la calul pe care trebuia

oEr-l

ci|.F

{