Flamanzi- - scanteie de viata si simtire romaneasca14 august 2009

Flamanzi file de istorie

CARACTERISTICILE FIZICO GEOGRAFICE ALE TERITORIULUI ORASULUI FLAMANZI

CARACTERISTICILE FIZICO GEOGRAFICE ALE TERITORIULUI ORASULUI FLAMANZIOrasul Flaminzi este situat la contactul dintre Podisul Sucevei si Campia Jijiei, in sudul judetului Botosani, la 30 km distanta de orasul resedinta de judet, Botosani. Aici s-au construit, in mod justificat si de timpuriu, caile de legatura (drumurile de negot) care au multiplicat, prin functiile aducatoare de bunuri materiale, baza existentei satelor initiale.Pe acest contact se afla linia de descarcare a panzelor freatice cu debite bogate, puternic filtrate, permitand captari cu mijloace usoare a apei potabile, element vital in organizarea vetrei de sat. La fel de important este si caracterul strategic al localizarii, padurea si relieful accidentat functionand ca adaposturi naturale in vreme de instabilitate politica si sociala. Valea Miletinului si vaile afluentilor lui au influentat formarea satelor, mai ales in prima faza a constituirii lor, aici gasindu-se cele mai multe dintre asezarile vechi ale judetului Botosani.

Perioada predocumentara si atestari documentarePentru perioada predocumentara cercetarile arheologice efectuate in ultimele decenii au descoperit o serie de materiale care atesta locuirea pe aceste meleaguri din cele mai vechi timpuri.Cele mai importante puncte arheologice sunt situate in sudul si sud-estul teritoriului studiat, dintre care mentionam: Movila Parului, Dealul Ciurari, Dambul Ciorogani, apartinand Neoliticului, Epocii Fierului si Epocii medievale timpurii.Pentru perioada documentara ;Aprilie,1576 (7084) atestarea documentara a satului Prisacanii printr-un act semnat de domnitorul Petru Schiopul:6, aprilie, 1579 (7087) atestare documentara a satului Uricenii printr-un act semnat de domnitorul Petru Schiopul;4, sept., 1605 (7114) atestare documentara a satului Flaminzii printr-un act semnat de domnitorul Ierimia Movila;27, sept.., 1785 atestare documentara a satului Chitoveni;1871 sunt mentionate oficial ca sate Bosancenii si Cordun (primele gospodarii fiind intemeiate in jurul anului 1830;1889 este mentionat oficial ca sat Poiana.Bosancenii, Cordun si Poiana sunt consecinte a migratiei bucovinene.

EVOLUTIA NUMERICA A POPULATIEI PE MOSIA FLAMANZI IN SECOLUL AL XIX-LEA, CONSECINTA A MIGRATIEI BUCOVINENE

Miscari taranesti pe mosia Flamanzi in secolul al XIX - leaConditiile impuse de proprietarii mosiei din acea perioada noilor veniti au fost dure. Pribegii urmau sa-si intemeieze gospodariile doar pe terenul forestier ce trebuia sa fie defrisat, protejand astfel terenul arabil de buna calitate existent la sud de arealul stabilit pentru locuire, fara sansa de a trece vreodata dincolo de limita stabilita. Mai mult decat atat, in anul 1841, in urma reorganizarii mosiei Flaminzi, proprietarul Mihail Sturdza hotaraste stramutarea unor sate din partea sudica a mosiei, cum a fost Picioroganii, pentru a creste suprafata terenului arabil.De aceea, secolul premergator anului 1907 a fost zbuciumat pe mosia Flaminzi. Respectand regulile impuse, taranii incercau sa obtina conditii mai bune de arenda de la proprietarii mosiei. Cand nu ajungeau la nici o intelegere, taranii protestau prin fuga de pe mosie, refuzul de a iesi la munca, refuzul de a incheia contractele de arenda. Asa s-a intamplat in anii 1820, 1831, 1849, iar in anul 1859, din cauza atitudinii lor, 9 dintre ei au fost inchisi pentru doi ani, cum ne arata documentele.

1864 Legea agrara si alegerile localeMica Unire de la 1859 si venirea pe tronul tanarului stat roman a lui Alexandru Ioan Cuza a aprins in inimile flaminzenilor speranta ca vor primi pamint.Dar in vara anului 1864, cand in Adunarea de la Bucuresti se discuta Legea agrara, taranii din Flaminzi au cerut anularea alegerilor locale in urma carora a ajuns primar un om considerat al arendasului.In vederea aplicarii acestei legi aveau nevoie de un om care sa le apere interesele. Din nou tarani arestati, doi la numar, fiind nevoie de interventia ministrului de externe Mihail Kogalniceanu, pentru ca cei doi arestati sa fie eliberati sub garantii.

1907- Flamanzi, un nume in istorieInca de pe la 1873 mosia Flaminzi a ajuns in mainile arendasilor, crescand obligatiile taranilor. Protestul taranilor de pe mosia Flaminzi din 8/21 februarie 1907 nu va fi intamplator. Taranii de pe aceasta mosie reusesc tot mai greu sa se achite de obligatiile impuse de arendasi. Refuzul acestora de a incheia contractele de arenda si teama taranilor ca in primavara care se apropia nu vor avea pamantul pe care sa-l lucreze, i-a adunat la Primaria din Flaminzi in vederea rezolvarii situatiei.

1907 FLAMANZI, UN NUME IN ISTORIEConflictul cu administratorul mosiei, Constantinescu - reprezentatul trustului Fischer, s-a concretizat doar in lovirea acestuia de catre tarani. Mult politizat si exagerat, evenimentul din Flaminzi a generat multe intrebari a caror raspunsuri inca le cautam, profitand de posibilitatea pe care o au istoricii astazi sa scrie istoria fara ura si fara partinire. Cunoscand evolutia problemei agrare de pe mosia Flaminzi, il putem considera un eveniment obisnuit in contextul respectiv.Extinderea si radicalizarea rascoalei taranesi (ultima de o asemenea amploare din istoria Europei) au implicat si imperiile din jur, dornice sa-si anexeze Romania la momentul potrivit.Desi inabusita in sange, cu circa 420 de victime din randul taranilor din intreaga tara, situatia lor nu s-a imbunatatit, conflictul dintre tarani si arendasi continuand si in anii urmatori.Un rol important in mentinerea aprinsa a scanteii sperantei taranilor in rezolvarea problemei agrare au avut-o intelectualii satelor, preoti si invatatori, acestia cunoscand greutatile cu care se confrunta satul romanesc.

IN MEMORIAM Toma Savescupreot (1866-1938) S-a nascut la Andrieseni, jud.Iasi in anul 1866. In anul 1881 a absolvit Seminarul Veniamin din Iasi. 1882-1888 a fost preot la Prajeni. Din 1888 va fi preot la Uriceni. In anul 1905, impreuna cu invatatorul Constantin Maxim infiinteaza Banca Triumful. Sedintele comitetului de conducere erau dese, discutiile purtate veau ca obiectiv usurarea starii sociale a taranilor de pe mosia Flaminzi.Si la sfatul lui, taranii de pe mosia Flaminzi au inceput in ziua de 8/21 febr.1907 marea rascoala. Desi anchetat de autoritati, taranii nu l-au denuntat, motiv pentru care a fost achitat de catre autoritati.

IN MEMORIAM Toma Savescupreot (1866-1938)Intre anii 1909 1915, impreuna cu enoriasii din parohie cat si cu concursul locuitorilor din satele vecine a ridicat biserica din Bosanceni cu hramul Sfantul Ierarh Nicolae.Impreuna cu invatatorul Constantin Maxim si doctorul St. Sipoteanu in anul 1911 s-a preocupat de ridicarea unui monument al eroilor la Flaminzi czre a fost dezvelit la 18 august 1912.Sustinator al imbunatatirii vietii taranilor, preotul Savescu s-a implicat in anul 1913 la infiintarea Obstii taranilor din Flaminzi pentru ca acestia sa poata arenda mosia de la Dimitrie Sturdza. Infiintarea Obstei a starnit ura din partea arendasilor fiind din nou anchetat, cerandu-i-se mutarea sa din Flaminzi. Isi ia un angajament formal ca nu se va mai amesteca in problema taranilor, ramanand in parohia UriceniPreotul Toma Savescu isi doarme somnul de veci in curtea bisericii in care cu daruire a slujit.

IN MEMORIAMConstantin Maximinvatator (1878 1951)S-a nascut la 22 iulie1878 in satul Dolina, comuna Leorda.Cursurile scolii primare le-a urmat in satul natal.In anul 1898 a absolvit Scoala Normala Vasile Lupu din Iasi.In anul scolar 1898-1899 este invatator la Parcovaci-Iasi.Din 1899 pana la moarte este invatator la Flaminzi. In 1904 participa la infiintarea banciiTriumful iar in anul 1905 la Cooperativa Infratirea Plugarilor.

IN MEMORIAMCONSTANTIN MAXIMINVATATOR (1878 1951)Este sfatuitorul taranilor, fiind implicat in rascoala din 1907. Este anchetat, insa in urma unei interpelari in Parlament a lui Nicolae Iorga pe aceasta problema, este scos de sub ancheta.Din materialele rezultate in urma demolarii conacului lui Mihail Sturdza, construieste in Flaminzi o scoala cu patru clase si cancelarie, renovata mai tarziu, dar functionala si astazi. A fost initiatorul monumentului din fata scolii Flaminzi, inaugurat in 1912 si Inchinat eroilor razboiului de independenta.Crearea Obstei taranilor din Flaminzi conduce la declansarea unei adevarate prigoane impotriva intelectualilor din sat. Constantin Maxim nu vrea sa se transfere in alt sat. Este arestat si aruncat in puscarie.In anul 1913 nicolae Iorga a interpelat din nou Parlamentul in cazul Maxim. Acesta este eliberat iar dovezile ca a fost arestat au fost distruse.A participat la primul razboi mondial, fiind decorat cu Coroana Romaniei si Steaua Romaniei terminand razboiul cu gradul de capitanSe pensioneaza in 1831.A incetat din viata la 20 septembrie 1951.

1916-1918: Flamanzenii si primul razboi mondial Primul razboi mondial a marcat in mod deosebit satele de pe mosia Flaminzi. In iarna anului 1917 se declanseaza o epidemie de tifos exantematic.. Cu tot efortul medicilor de la spitalul Uriceni, au decedat 827 de persoane din care 83 militari romani si 22 prizonieri. 31 de flaminzeni au cazut pe front, contribuind la realizarea Romaniei Mari. In acesti ani familia Sturdza vinde mosia Flaminzi unui anume Alevra, care va fi expropriat in urma Legii agrare din 1921. De aceasta lege vor beneficia si locuitorii din Flaminzi. Dar acesta lege nu va rezolva problema agrara, constatandu-se si o stratificare in lumea rurala: micii proprietari si lucratorii agricoli.

Flaminzenii in cel de-al doilea razboi mondial (1941 1945)Cel de-al doilea razboi mondial v-a afecta evolutia satelor studiate aici. Flaminzenii si-au adus contributia, material dar mai ales prin pierderi de vieti omenesti la infrangerea Puterilor Axei. Fiecare familie din Flaminzi a fost indoliata in cei patru ani de razboi. Dintre supravietuitorii frontului il amintim pe cel care v-a deveni general de brigada MIHAI I. CUCU si care astazi intareste randurile personalitatilor cu care orasul nostru se mandreste.

IN MEMORIAM Mihai I. Cucugeneral de brigada (1914 2000) S-a nascut la 4 august 1914 in satul Poiana, Flaminzi.Urmeaza cursurile scolii primare in satul natal.In perioada 1926-1934 urmeaza cursurile la Scoala Normala de invatatori ,,Mihai Eminescu, apoi la Liceul ,,A.T. LaurianIn perioada 1934-1937se pregateste pentru cariera militara absolvind cursurile Scolii pregatitoare de ofiteri din Bucuresti si ale Scolii de ofiteri activi de infanterie din Sibiu, obtinand gradul de sublocotenent actv.A fost repartizat la Regimentul 37 infanterie ,,Alexandru cel Bun din Botosani.Aparticipat la operatiunile armatei romane in cel de-al doilea razboi mondial, functionand temporar si ca instructor al Scolii militare din Sibiu.

IN MEMORIAMMIHAI I. CUCUGENERAL DE BRIGADA (1914-2000)A urmat cursurile Scolii Superioare de Razboi, dupa absolvire fiind retinut in randul cadrelor acestei institutii pana la pensionarea sa in 1972.A absolvit cursurile Facultatii de Drept.In anul 1957 ajunge pana la gradul de colonel, pentru ca in 1993, sa fie inaintat la gradul de general in rezerva.A publicat peste 300 de articole in presa centrala si 16 carti, multe dintre ele folosite de studentii lui pentru pregatirea teoretica de specialitate. Dintre acestea amintim:Aspecte militare ale revolutiei din 1848 in Tara Romaneasca, (1968), Editura Militara, Zonele impadurite si actiunile de lupta, (1983), Editura MilitaraTreceti batalioane romane Carpatii, (1993), Editura Militara. S.a.Pentru intreaga sa activitate si respectul pe care l-a purtat pentru meleagurile natale, in anul 1995 Consiliul Local Flaminzi i-a acordat titlul de ,,Cetatean de onoare.S-a stins din viata in urma unui accident la 13 ianuarie 2000.

Flamanzenii si regimul comunist Perioada postbelica deschide o noua etapa a problemei agare.La sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial pe fosta mosie Flaminzi circa 27% din gospodarii detineau intre 5 si 20 hectare teren agricol care, desi slab dotate cu utilaje agricole si afectate de cei patru ani de razboi, puteau constitui nuclee ale unor viitoare exploatatii agricole performanta.Dupa ce secole la rand taranul roman a luptat pentru pamant, ocupantul sovietic avea cu totul alte planuri pentru agricultura romaneasca. La Flaminzi si in fosta comuna Nicolae Balcescu au fost organizate doua cooperative agricole de productie. Taranii din Flaminzi au opus rezistenta timp de 14 ani (1948-1962). In aprilie 1962 liderii comunisti anuntau incheierea colectivizarii la nivel national. Insa chiar si in august 1962 echipele de agitatori (sau de tradatori, cum le spuneau localnicii), folosind diferite metode (bataie, amenintari ca le vor fi exmatriculati copiii din scoli si facultati, cote exagerate) obligau localnicii sa intre in colectiva.

Flamanzenii si regimul comunist Au opus rezistenta cei care aveau cel mai mult de pierdut, chiaburii micii proprietari agricoli, pentru ca nu puteau concepe cedarea muncii de o viata sau a mai multor generatii pentru binele obstesc.Pana la urma au fost infranti de un sistem care era slujit de prea multi lasi. Autoritatile de atunci au continuat sa supravegheze starea de spirit a flaminzenilor, incurajand impamintenirea unor intelectuali veniti din alte zone ale tarii (cei originari din Flaminzi afirmandu-se departe de locurile natale) pentru a evita generarea de noi stari conflictuale.

IN MEMORIAM-DECEMBRIE 1989 Consiliul popular in 24 decembrie 1989

IN MEMORIAM DECEMBRIE 1989 Evenimentele din Decembrie 1989 au schimbat destinele flaminzenilor. Pentru actiunile lor de atunci, la 24 dintre ei li s-a conferit titlul de ,,LUPTATOR PENTRU VICTORIA REVOLUTIEI ROMANE DIN DECEMBRIE 1989.

BOGDAN MARIUS-NICOLAE, ABACIOAIE GHEORGHE,AMIHALACHIAIEI ION, ARAMA CONSTANTIN, ARAMA DUMITRU,AMIHALACHIOAIEI ADRIAN, BALAN CONSTATIN, BALAN VALENTIN, CALIN PETRU, CUCU MARIAN,GURALIUC C. GHEORGHE, GURALIUC GH. GHEORGHE, GURALIUC VIOREL, ILAS PETRU, LAZARICA VASILE, MIHAI MITICA, MIHAI PETREA, NISTOR TOMA DORICA, PASNEI DUMITRU, SOLTANIUC CLAUDIU, STEFANUCA MIRCEASTIRBU AUREL, UNGUREANU LAURENTIU.

Flamanzii postdecembrist A trecut si DECEMBRIE 1989. Simtul proprietatii nu a fost anihilat de cei 45 de ani de comunism. Din pacate, Legea agrara din 1991, destul de ambigua, modificata in mai multe randuri, nemultumeste din nou taranul din Flaminzi. Aplicata de oameni obisnuiti sa coordoneze avutul obstesc, lipsiti de responsabilitate si fara o pregatire in domeniul retrocedarilor, face ca acest proces sa se faca greu si, inevitabil, cu abuzuri de care cei care se fac vinovati, mai devreme sau mai tarziu, trebuie sa dea socoteala. Lipsiti de inventar agricol, fara subventii de la stat sau vreun ajutor, taranul din Flaminzi traieste cu speranta intr-un viitor mai bun.

Flamanzii postdecembrist Schimbarea statutului de comuna cu cel de oras la 1 aprile 2004 a deschis noi perspective pentru evolutia orasului Flaminzi. Nadejdea in schimbare ne este in generatia celor care in DECEMBRIE1989 aveau in jur de 20 de ani si care incep sa-si dovedeasca, prin realizarile lor, maturitatea profesionala si intelectuala. Dar din aceasta generatie astazi lipseste comandorul de aviatie si scriitorul DUMITRU CONSTANTIN BERBUNSCHI, trecut prea de timpuriu in lumea umbrelor si caruia, din pacate post-mortem, flaminzenii ii recunosc si ii apreciaza realizarile.

IN MEMORIAM DUMITRU CONSTANTIN BERBUNSCHIcomandor de aviatie (1962 2009)S-a nascut la 25 octombrie 1962 in satul N. Balcescu.A absolvit scoala generala in satul natal.Intre anii 1978-1982 a urmat cursurile Liceului Militar Stefan cel Mare din Campulung Moldovenesc.A absolvit Scoala Militara de Ofiteri de Aviatie Aurel Vlaicu, de la Boboc, Buzau.A absolvit Academia de Inalte Studii Militare, Bucuresti.Brevetat ca pilot militar in august 1986, este repartizat in Regimentul 86 Aviatie Vanatoare Borcea.

IN MEMORIAMDUMITRU CONSTANTIN BERBUNCHICOMANDOR DE AVIATIE SI SCRIITOR (1962 - 2009)A detinut functia de Comandant de Escadrila de Aviatie de Vanatoare avand gradul de comandor.Din anul 1987 incepe sa publice reportaje, note, eseuri si obtine de doua ori premiul I a concursuri literare. A publicat in Observator Militar, Cer Senin, Top Gun, Pentru Patrie.Publica volumele Semne de cer senin si Radacini de zbor.A realizat numeroase emisiuni radio pentru Ora Armatei si pentru Radio Romania Tineret. Nu se considera un om norocos in viata, insa credea ca un mare noroc a insemnat pentru el, ca formare si devenire, faptul ca atunci cand i-a fost mai greu a avut sansa sa-I fie aproape tainic, modest si nemarturisit prima lui invatatoare, doamna Paraschiva Mursa. Desi o boala necrutatoare i-a frant zborul in acest an, ramane un model pentru tanara generatie, iar intalnirea de anul trecut cu elevii de la Grupul Scolar ,,Nicolae Balcescu este un momente de neuitat pentru acestia.

IN MEMORIAMDUMITRU CONSTANTIN BERBUNSCHICOMANDOR DE AVIATIE SI SCRIITOR (1962-2009)

FLAMINZII POSTDECEMBRISTAstazi din ce in ce mai rar privim in trecut.Prezentul si viitorul sunt mult mai aproape, iar timpul parca s-a comprimat. De aceea, sa profitam de aceasta ocazie pentru a ne aminti de toti cei care au contribuit la dezvoltarea si la cresterea prestigiului acestui oras in care traim si muncim.

Prof. Elena Siminiceanu

Material auxiliar realizat pentru temaIstorie si civilizatie localarealizat de prof.gr.I. drd.ELENA SIMINICEANUGrupul Scolar ,,N.Balcescu , orasul FlamanziJud. Botosani

Tunari la Oituz