N I C O L A E B U L A T
Judeul
SOROCAi
 
JUDE UL SOROCA
file  de istorie
2000
Tehnoredactare computerizat: Marian Motrescu
Alte fotografii:  I on Chibzii
Nicolae Bulat
 
C U P R I N S
C Î M P I A S O R O C I I  9
„COSTE,   P Î R CL A B D E SOROCA..."  10
C E T A T E A  L U I P E T R U V O D
  R A R E S
  18
Cercetri  24
T R E C U T  A P R U T  D I N  N E G U R A VR E M U R I LO R  26
D I M I T R I E C AN T E M I R   —  C E L E 240  Z I L E D E D O M N I E  50
U N  SECOL  D E RZ B O I  61
IN U TU L  S O R O C A  66
T Î R G U L
  S O R O C A  —  C E N T R U C O M E R C I AL  SI AD M I N I S T R A T I V  75
Administraia  Tîrgului Soroca  79
S T R U C T U R A  T E R I T O R I A L  A T Î R G U L U I —  O C O L U L , H O T A R U L  I V AT R A  89
Meteugurile în
 Tîrgul Soroca  92
C O M E R ,  V AM , M O N E D E  SI M SU R I  93
Vama Soroca  98
Monede i msuri  101
O R AU L S O R O C A L A S F Î R S I T U L S E C . A L X V I I I L E A 
M I JL O C U L S E C . AL X I X L E A  10 4
SO R O C A SI R E F O R M E L E B U R G H E Z E
D IN   P E R I O AD A A N I L O R '60 '70 A I  SEC. AL  X I X L E A
  110
C LD I R E A Z E M ST VE I S O R O C A  117
V I A T A  E C O N O M I C A J U D E U L U I S O R O CA
(SF .  S E C . A L X I X L E A Î N C . S E C . A L X X L E A ) 1 20
Proprietatea funciar  123
Secia apicult r  127
Operaia „ istar l 130
Ultimul lup 130
BISERICA  138
M E D I C I N A  15 3
S italul  158
Farmacii  167
Î N V M Î N T U L   ÎN  P E R I O AD A AR I ST   16 9
colile parohiale  178
L I C E U L  D E F E T E D I N S O R O C A 18 5
 
6
C O A L A  D E C O U R I  I M O B IL A  D IN  RC H I T  204
ST A I IL E  D E P O T  I D R U M U R I LE , T E L EG R A F U L  206
C A L E A F E R A T  — U N  V I S D E 1 00 D E A N I  212
S O C I E T A T E A C E R C E TT O R I L O R V I I N I S T R U L U I  215
D IN  I ST O R I A
  P R E S E I SO R O C E N E  225
Gazeta  eteptarea  228
O A M E N I L O R   N O I D E L A O AM E N I I V E C H I  230
O R AU L  I JU D E U L  S O R O C A  Î N  P R I M A J U M T AT E A  SEC. AL  X X L E A  237
Populaia judeului Soroca  243
Economia  246
învmintul  248
Religia  249
inistraia  249
S O L I D A R I T A T E A  — Î N  U N I R E  ST  P U T E R E A.  D in activitatea corpului
didactic Soroca în perioada interbelic  253
Cursurile învtoreti din
Congresul profesorilor de geografie  263
Cursurile de la Soroca ale învtorilor din nordul Basarabiei 264
Banca „Progresul"  265
Cooperativa asociaiei „Lupta"  268
Casa de odihn din Cîmpulung Moldovenesc  271
iaa cultural a Asocia iei corpului didactic din judeul Soroca 273
O D U L C E AM I N T I R E  289
F I G U R I   S OR O C E N E  .'  295
Î N T R E B R U N   I R OU :  28  I U N I E 1940 317
D E  C E A L A L T P A R T E A  B A R I C A D E I  323
B A T A L I O N U L S P E C I A L  D E M U N C   217  325
D E P O R TR I L E   328
TVL U G U L   334
 
Pentru V alentin a, M axim , N atalia  i Patricia  Orlowitz
„ O m u l e c u r i o s d i n   fire,  a d i c u r m î n d o t a in i c p o r u n c
 n a t u r i i, e l d o r e t e s  t ie  to t c e se poa te t i,  fi indc   t i i n a
e ma i a d u c t oa re de fe r i c ir e dec î t ne t ii n a . E , dec i, po run ca
f i reasc  [...]  s cercetm^s c u t m ,  s a f lm ,  s  t im."
\
 
Cartea
  pe  care o propu n em  acum cititorilor  nu a fost  u or  de scris.  E i
firesc —  subiectul  ei a cerut an i lun gi d e cu tri  i cercetri. D ar toate ar fi fost
fr  rost dac  nu se gseau  i n imi  care s m   ajute  pe parcurs,  i mai  ales  la
editarea  ei. De fapt,  în aceste  timpuri  este m ai  u or s scrii  o carie —  aricit de
grea  ar fi  —  decît
 aceea, doresc
 au
contribuit ca visul  s devin realitate, iar greu tile s par  m ai  uoare.
întî i  de  toate  a   vrea  s
  mul umesc
 fam iliei  mele care  m a  sus inut  în
ideea de a scrie  aceast  carte pentru  toi cei care iubesc acest pm î n t  s f î n t  al
S orocii, pentru c ei care vor s i cun oasc  trecutul.
Urmeaz  dna  Patriciu  Orlowitz  creia  îi  datorez enorm  de m u lt  pentru
sprijinul moral acordat.
L e sîn t profund recu nosc tor  anelor  V e r a   Ciobanu , Mria Grosu i L idia
Bobulici, care au fost  prim ele  cititoare ale m anu scrisulu i  acestei cri.
Autorul  crii exprim sincere
  mul umi r i  urmtorilor  colaboratori  ai
Centrului Reformelor  de  Business Privat  din  Chiinu  pentru  aportul  lor la
editarea  acestei cri: Cornelia Zvezdin , N atalia  Gavriliuc,
  Angela  Glavan,
N atalia Vinderu, T atiana Basarab, Alion a Bejenu,  Veaceslav  Buiclî .
Mul umesc  i editorilor care au f acut totul ca s apar  la lum ina zilei,  în
toat amploarea  ei istoric , o vatr strmoeasc  —  Soroca.
în   s f î r s i t le m ul um esc  tuturor  celor care m au în sufleit  si  m au  încu
rajat  la aceast fapt de a scrie ceva despre S oroca i  inu tu l ei pen tru  soroceni
i . . . pentru  toat  lumea.
A u t o r u l
 
C I M P I A  SOROCII
Se  poate presupune  c  bunu l Dumnezeu  a  zîmbit  din  înaltul
ce ru lu i asupra ace stu i i d i li c co l d e  lu m e  cu n u m e d r a g C îm p ia Soro
cii,  blagoslovindu 1 cu col ine înverz i te , dumbrvi rcoroase , c împi i
în t inse i  mnoase, lunci sc ldate în  razele soa relui .
C u   u n  t a l e n t d e o se bi t r e d f r u m u se e a  i pi tor escul acestor  m e
leagur i în flo r itoa re c ron ica ru l M iron C os t in : „D e abia a u t re cu t M u n
ii   C a r p a i  i de pe coama mun i l o r îna l i p r ivesc sp re pmîntu l
M oldove i vi itoa re . O ch iu l cu pr inde lunc i l e P ru tu lu i , în  care  se o glin
desc cîm pii le cu rate ce se în t ind p în la N ist ru , c împii întinse, care se
a r a t c a o   î n t i n d e r e f u m u r i e  sau ca  m r ime asemenea oceanu lu i .
N i s t r u l cel m r e . . . cu rge p r in t r e st înc i scu lp ta t e n a tu ra l , ca i cum a r
fi l uc ra t e de mîn d e o m : e m a i fr u m o s ca N i lu l . . . Valur i le N ist ru lu i , în
u m b r ,  u d   m a lu r i cu pere ii s r în i  i fluviul  poa r t rzbo i cu P h oe
bus ,  ca s p r in d  d in razele lu i , cci st înc i le apleca te î i a sc u n d cerul...
P este tot , c împii m noase, pu ni în t inse, care alte
 pmînturi în  l ume
se pot asemna cu a cestea? M ai depar t e e i vd i pdu r i. .. i c înd
aplecar ochii , vzur  o  a r ,  cum ar f i o grdin  înf lor i t ,  cul t iva t
în t re gard ur i le
 ei cu
 se
  de
a a   cu   de f lor i   Dac   d in
fabulele   grece t i  ar f i  af la t  d e  aces te inu tu r i ,  ar fi  veni t des igur a ic i
din Olimpul  lor".
Pes te  secole vin e  s în t regeasc t ablou l, cu aceeai d ra goste pen
t ru
 d e  I on D r u :
„Cîmpia Sorocii... O za re ro tu nd  de horbo ic a lbas t r, în t insu r i
largi,   fe rmec toare . . . "
„COSTE, PIRCALAB D E SOR OC A. ./
August 1469. Ndueala ver i i ce  p t rundea pes te to t , ch ia r i în
dumbrvi le rcoroase ,   d e  d a t a a c e a st a a d u c e a c e va n o u , n e c u n o sc u t .
C l d u r a   se  îmb ina  cu pres im i r i le p l ine  d e  nel in i t e  a le  rani lor ,  în
u l t imul t imp via a devenise   m a i  a gi t a t .  Ve t i  t r i s te soseau  d e  pes te
a p a   N i st r u l u i . C î te va c a r a va n e  d e  t î rgove i ,  ce  in e a u d r u m u l sp re
Kiev, s a u o p r it
  la
 va d u l N i st r u l u i .
 D in
  s t epa s lba t i c v în tu l aducea
m i r o s  d e  a r s . Nor i neg r i  d e f u m   a p r e a u  i  d i sp r eau  în  za rea
d e p r t a t .
D in   n o u s a  c u t r e m u r a t st e p a s lb a t ic . H o a r d a  d e A u r a  u r c a t
ia r i  în a , în d r e p t î n d u i i u r e u l n va ln i c  a l cavaler ie i spre Eu ropa .
T t a r i i  d e peste  a pa  Volgi,  în  f r u n t e  cu hanul  lor,  a u  t r ecu t N ip ru l
o r i e n t î n d i   lovi tu r i le spre Li tuania i P o d o lia . Au a p r u t  su b  zidur i le
Cameni e i i J i omi ru lu i ,   s e mn î n d  groaz, p rd înd i r ob ind m i i de
oamenii.  Litvenii,  care  nu  s a u a t e p t a t  la  aceast  invazie  i  fi ind
p u i n i la n u m r , n ic i n a u î n d rz n i t s le   stea  î n c a le . L a u n m o m e n t
da t , p rea   c acea st u rgie va  t rece p e l îng M oldova , t u lb u r î n d  n u m a i
apele
Cavale r ia
  t t a r s e zb t e a în t r e ma lu r i le Bu gu lu i i N i st ru lu i ,
cu t înd i ei r e sp re no i pm în tu r i . M oldoven ii spe rau c  N i st r u l va o pri
repede acel n o u r de  lcust t tar . Sperau. . .  în  zada r  au  încerca t s i
opreasc soroceni i ,  b a r în d u le ca lea sp re in im a r ii . P u ho iu l s lba t i c
s a  ro s togo l i t pes t e e i , p rd înd sa t e l e în c u rm ez iu l i î n l a t u l c îm pie i,
s au r i d ica t  în  lu n gu l R u t u l u i, au rscolit drumurile i  codrii Sorocii,
a jung înd   pe  valea apoi pe  c u lm e a C u b o l t e i. A a j u n s H o a r d a p în   la o
d u m b r a v c a r e   se  chema L ipn i i : „ în  a n u l 6978 (1470, a u gu s t  în 20 ,
scrie cronica  de la  P u t n a ) v e n i t a u  o mare  m u l i m e  de  t t a r i , i au
b i ru i t  Stefan Voievod  la D u m br a va de la L ipni i , aproa pe  d e N i st r u . . . "
în   acea c r încen b t l ie  a u  p i e r d u t t t a r i i p e  f iu l  h a n u l u i , p r i n s  d e
viu. . .
D u p  b t l i a de la Lipnic d in 1469, „ veni t au i au   sf in i t  h r a m u l
prea   s f in te i  n s c t o a r e  d e  D u m n e z e u  de la  P u t n a  cu  m î n a p r e a o
s f în tu lu i  mit ropo l i t  K ir  Teoc t i s t  i  episcopulu i Taras ie , f i ind  d e  f a
egumenii t u tu ro r m nst ir ilo r  i înt regu lui c ler preo esc de 64 de in i .
Septembr ie   în 3 , sub  a r h i m a n d r i t u l  loasa f"  (L etopiseul  de la  Putna) .
 
deasupra l u i  t e fan  ce l M are. B t î nd u se cu t u rc i i la Vas lu i , la R z
boieni,   gîndur i l e  lu i  er a u î n d r e p t a t e sp r e h o t a r u l d e rs r i t  a l  ri i ,  la
acel
 va d  t recut l iber  d e  t t a r i .
C u r s u l d e su s a l N i st r u l u i e r a pz it d e C e t a t e a H o t in , p a r te a d i n
jos,   d e  C e t a t e a  O r h e i , u n d e  st a  s ingur  C a n g u r i  n u m a i c u r s u l  d e
mijloc  al Nis t ru lu i ,  cu  cele patru  vaduri —  Otaci , Soroca, Vadu   Ras
cu lu i  i
  R îm n i a —,  rmînea desch i s  ca n i t e p o r i . N u m a i r id i c în d  o
ceta te la   Soroca , t e fan cel  M a re i a r  fi  as igu ra t secu r i t a t ea d inspre
rsri t .
Spre deosebire  d e a l t e ce t i, a jun se p în  în zilele n oa stre  cu m a ri
schimb r i  în  c o n s t ru c i e , p a r i a l d e m o l a t e, î n n o i t e  d e m a i  mul te o r i ,
actualei cet i Soroca   i a fost h rzi t  o al t soa r t — contemporanii
no t r i o p o t  a d m i ra a p r o a p e  în  fo r m a ei ini ia l , cu  t o a t e c st în d paz
la vad u l N ist ru lu i i a t r ecu t p r in   focul  mul to r b t l i i ,  f i ind  d e m u l t e
o r i ased ia t de polonezi, cazac i , t t a r i . S i as tzi z idu r i le ex ter ioa re a le
ce t i i  p s t r e a z u r m e  d e  gloan e  i  obuze ,  ia r  cele in te r ioare , u rme
propri i  vie i i une i garn izoane mi l i t a re .
Izvoarele d o c u m e n t a r e sc r ise c o n i n i n f o r m a i i d e s t u l  d e  src
cioase   despre o r ig inea ce t i i . P r ime le  d a t e  ver id ice despre ac tua la
ce t a t e  a Soroc i i se con in în le to pise u l lu i M iron C ost in . în  Cronica
polonez  M .  Cost in  m r t u r i se t e c ce t a t ea d in p i a t r So roca a   fost
cons t ru i t  d e c t r e P e tr u R a r e „ c în d s a u a e za t P e tr u V o d  pe a  d o u a
d o m n i e   la  scaunul su" , ad ic în  an i i '40 a i  sec. a l X V I le a .
B ine în e les, apa re în t r eba rea :   a
  fost
  ea cons t ru i t  pe loc gol sau a
a v u t  c a predecesoare  o  a l t ce t a t e? Cu t înd rspuns  la  aceas t în t re
bare , mul i i s tor ic i , a rh i tec i , s impl i cerce t to r i   a u  prezen ta t d i f e r i t e
versiuni , ipoteze. C e a m a i  r s p în d i t  a  fost var i an t a ca re conside ra c
Ceta tea  Soroca
 altceva
 decî t  Olhio
nia, colonie st rvech e,  i a r m a i  t î r z iu fac to r i e genovez . P r in t r e p rom o
to r i i  aces te i ve r s iun i se num r D imi t r i e C a n t e m ir ,  C o n s t a n t in S t a
mat i ,   A.  M eier,  Zamf i r  Arbore etc.  în  cunoscuta  lucrare  Descrierea
Moldovei  D imi t r i e C an tem i r su s i ne c : „ . . . i nu tu l ce l m a i de p re ce
ias te pre m a lu l N i st r u l u i o b u n b u c a t   d e c a le i a st e i n u t u l So r oc ii.
Scaunu l lui iaste Soroca, de se chema mai înainte «Alhionia...»".
Si  în
  lucr r i le unor i s tor ic i
  ca S.
  N . lorga , M .  Cos ta
chescu se   face  o  aprop ie re d in t r e Ce ta t ea Soroca  i  Olh ion ia . Dup
p re rea lor , ce ta tea a   fost  c on st ru i t de genovezi, i a r l a începu tu l sec .
a l  XV l ea ,  dup cde rea Olh ion ie i  i a  R epu blic ii G enoveze  la  M a r e a
„ C O S T E , PÎRCAlAB
D E  SOROCA..."
12
N eagr , ea revine Sta tu lu i M oldovenesc . P e locul ac este i   factor i i geno
veze.  t e f an cel M are , a f irm   ei, pe la  1475  ridic  ce ta tea  d in  p ia t r .
M u l t t i m p anume aceast concepie a  fost socotit prim ord ial .
C u  to tu l d i fe r i t es te pozi ia a l tor istor ic i ( I on  N istor ,  t e fa n C i o ba n u )
care resping ideea construc ie i   for t i f ica ie i
  pe  locul Olhioniei . E i  afir
m c  Cetatea Soroca  a  fost  construi t  de  c t re tefan  cel Mare cu
scopul  d e a  ap ra grani ele  d e R s r i t a le M oldovei,  ia r P e tr u R a re  o
recons t ru ie t e doar   în p r im a ju m t a t e a  sec. a l XVI le a .
Investiga i i le arheologice efectuate  în ce t a t e în
 19581959
 i  1968
  lui Gh. C ebotarenko, doctor în istorie, s  sprijine o
a l t ve r siune , îna in t a t   d e i sto r i cu l A. Laped a tu i  a r h i t e c t u l V Voi e
hovschi :  pe t impu l l u i  t e fan  cel M are la Soroca a  fost  c o n st r u i t o
cetuie  din lemn i pmînt ,  iar  Pet ru Rare r id ic  în  locul  ei  cetatea
d in  p ia t r .
în favoarea acestei versiuni , care pare a f i cea mai ver i tabi l ,
vorbesc  o serie de  izvoare documentare .
Anul 1499.  O zi cald de var a unui sfîrit de  secol zbuciumat  i
sîngeros , d ar a t î t d e glor ios pen t ru m icul s ta t a l lu i t e fan ce l M are .
Ungur i i ,   t t a r i i , tu rc i i , poloni i  —  t o i  a u  fost  t recu i p r in sabie  i
c lca i  în
 picioare
. . .Patru
  c lre i trecur în grab t rec toarea pes te P ru t de la  tef
neti,  î n d r ep t în d u se spre Suceava. Vara era în to i . P r in ia rba m tsoas
a  potecilor  de  codru ,  ici i  colo  albeau oseminte.  Turce t i? T tare?
Po lone?  în  codr i i Cosminu lu i  se  r id icau spre îna l tu l ceru lu i s te j re i i
rs r i i  d in brazda p lugu lu i b lest em a t  d e polon ezii  lu i loan Albert .
C e t a t e a   d e  scaun i a deschis por i le  nou veni i lor .  P î rc l abu l
sorocean  Coste  i cei  trei înso i tori  ai si se
 îndreptar  spre  pa la tu l
domnesc .  O d i h n i n d u s e  p u i n ,  a u  l u a t  în  grab calea spre  H î r lu .
A j u n s  acolo, pîrc labul p i pragul s l i i d e r e e d i n a  d o m n i t o r u l u i ,
încperea era d eja plin de dregtori i oteni, boieri i tîrgovei — de
cei ce   a l t u r i  d e  t e f a n s a u  af la t  i la  nevoie  i la  i zb înd .  în  scu r t
t i m p  c e i m a i  vrednic i b rba i  a i n e a m u lu i  îi vor p u n e se m n t u r a  d e
m a r t o r  sub o  nou b i ru in   a lui  t e fan  cel M a re —  pacea cu loan
Albert: Gheorghe, arhiepiscopul Moldovei, Toader i Negril,  starosti i
de la H o t in , E remia i D rago, p î rc lab ii de l a N eam u , Arbore de la
Suceava, Ivanco i  Alexa,  pîrc labi i de la Orhei , în  sfîr i t  Coste ,
pîrclabul de  Soroca...
„Cos te ,   pîrc lab de Soroca",  as t fe l  es te men i ona t în p rocesu l
 
ne i p r ima a t es t a re documenta r a Soroc i i , a ce t i i de l emn i
pmînt . Pe t e dou lun i ,  la 14  septembrie  1499,  din nou  „Coste ,
st a ros te de Soroca" în t r e t e ca m ar to r ocu la r t r a t a t u l lu i t e f an ce l
M a r e   cu Alexandru , mare duce de L i tuan ia . Fap tu l pa r t i c ip r i i l u i
Coste la  sfa tu l dom nesc mai are i o al t sem nif ica ie p entru noi .
P î rc l ab i i pr inc ipa le lo r ce t i m oldovenet i sîn t cu no scu i nu m ai
d in  hr isoavele do m ne t i, f igur în d ca ma r to r i. E i e rau oam enii  ce i m a i
ap rop ia i de do m ni to r , f iind u neor i ch i a r rud e cu e l i fceau pa r t e d in
sfa tu l  d o m n e s c . F a p tl c un u i simplu p î rc lab a l un e i ce t i „d e lemn
i pm î n t " i sa permis s asiste în Divanul ri i vorbe te  despre  d o u
luc rur i : o r i c  C e t a t e a S o r o ca ju c a u n r o l i m p o r t a n t  în  ap ra rea ce t i i
d e scau n a lu i  t e f an ce l M a re —  Suceava, ori C oste , p îrc lab d e Soroca,
era  o persona litate  de epoc i avea respectul do m nitorului pr in înelep
ciunea   i slujba lui la h o t a r u l d e rs r i t a l M oldovei,  la cele t re i vad u r i
d e pe cursu l de m ijloc al N i st r u l u i — O t ac i, So ro ca , V a d u R a c u .
Coste ,  pî rc l ab d e Soroca , sta ro s te d e Soroca , ar fi m ai m u l t d e c ît
posibil acel  Coste  P o s a d n i c  a  c ru i so i e M aruca , d even ind du p
moar tea so ulu i mo t en i toarea  moiei  Brani t i ,  o vinde la 7 martie
1528 lu i Albu l F îrcovici.
U n
  a lt  document ca re vorbe t e  în  fo losu l i den t i t i i  lu i  Cos te ,
pîrc lab de Soroca,
 1552, în care
el e st e n u m i t Coste P osadn ic , p îr c lab  d e Soroca .
Coste
 P osadn ic, p îrc lab de Soroca , a fost  fec ioru l lu i S tan P osad
n ic   i a l so ie i aces tu ia M ar i ica , care se t rgea d in  M ih a il  Per i t schi .
Cos te  d e  Soroca  a  avu t  la  r î n d u l  su un  fecior  i  c inc i f e e : F t u l
(viitorul pîrc lab  de  Ciubarciu) , Stanca, Solomia, Neaga,  Ana i
Anghe l ina .
La 1500, m a r t ie 14,  t e f an cel M a re î i î n t r e t e lu i C oste , p îrc l ab
de Soroca, f ra telui Toader  i G iu r j P cu r a ru l moia  Todire t i .
D u p vînzare a  sa u lu i Bran i t i d e c t r e M aruca , so i a  lu i Coste ,
i  copii acestuia  vo r  vinde,  la  r îndul lor ,  o  p a r t e  d in  mo ten i rea
p r in te lu i . La 7 a pr i lie 1528, F t u l i su ro r i le a ces tu i a vînd o pa r t e d in
sa tu l S ta ro su l i i .
D in t r u n d o c u m e n t e m is la 28  mart ie 1528 aflm c P e tr u R a r e
î n t r e t e o   p a r t e  d in  s a t u l  Pi t ic i  Stanc i ,
  fiica
  Neag i , nepoa t a  lu i
Toader Pi t ic . D in a lt  d o c u m e n t ,  de la 29  mart ie 1552, a f lm  d i n n o u
despre urma i i  lu i C oste. Ion, f iul N eagei, f iica  lu i  Cos tea Posadn ic ,
d  par t ea sa d in P i t ic i lu i G heorghe , d i ac pen t ru sa u l Valea N e a gr d e
la  N i st r u (Va lea C iorne i) .
„COSTE PÎRCLAB
DE SOROCA..."
14
Cde rea  ce t i lo r de la  D u n r e i M a re a  în s e m n a t p e n t r u s t a i
moldovenesc
 crearea
 unor m a r i bree în  sistemul defensiv  i pierde
economice enorme . t e f an   cel  M a r e  a  d e p u s e f o r t u r i  cons iderabi l
pent ru redobîndi rea ce lor dou ce t i : Chi l ia  i C e t a t ea Alb, d ar , d i:
pcate, fr rezultat.
în  a ceas t si t ua i e .  t e fan cel M a re , în u l t i m i i ani a i vie i i sale, i
a înd rep ta t a t en i a sp re în t r i r ea ce t ilo r d in n ordu l M oldove i i sp r
c o n s t r u i r e a a l t o r a , d e s t i n a t e s  opun rez is ten invazi i lor t t a re ;
p o lo n e ze . M r t u r i i  în  acest sens gsim  î n r o c ron ic r u seasc  d u p
care , îna in tea lupte lor cu regele polon,  loan Albert ,  t e fa n c e l M a r
„ i a   a d u n a t o a s t e a  lui i a  aeza t  cu  o a m e n i i  i a  î n t r i t p u t e r n i
C e t a t e a  d e  Scaun Suceava  i  t oa te ce le l a l t e ce t i  a le  lui"  i, d
asemenea, a con st ru i t  cetatea din lemn i pm î n t de la Soroca.
Sp t u r i le a rheo logice e fec tu a t e la  Soroca de G h. C e bo t a r e n k o ai
d e m o n s t r a t  c ,  î n t r a d e v r ,  t e fan  cel  M a r e  a  r i d i ca t  la  Soroca,  îi
pr imul r înd împotr iva cetelor t tare , care, ocol ind vadul  Nis t ru lu
a p r a t  d e ce ta t ea d in p i a t r d e la O rhe i, fceau incu rsiun i sp re  inim ,
M oldovei,  ma i pe la n o r d , p r i n va d u r i l e de la  Soroca, o c e t a t e a l care
pîrc lab îl întîlnim  n u m i t p e n t r u p r i m a d a t în  d o c u m e n t u l  de la L
iu lie 1499. U rm ele  e i au  fost  gs i te  în  per ime t ru l ce t i i d in  piatra
c o n s t r u i t m a i  t î rziu  în  acela i  l oc de  P e t r u R a r e .  For t i f ica i a d i i
lemn   i  pm î n t  de la  Soroca  a  c o n t i n u a t  s  func ioneze  cu aceea
des t ina i e   d e  a p r a r e  i în  t im pu l dom nie i fec io r ilo r lu i  t e f an : B o g
d a n c e l O r b   (1504 1517) ,  t e fn i
  ( 1 5 1 7 1 5 2 7 ) i în p r im a d o m n i e ;
lui P e tr u R a re  (15271538).
La  l  i u n i e 1512, d o m n i t o r u l B o gd a n I I I ad reseaz r egelu i polone;
o   scrisoare,  în  care roag  s i se  t r a n s m i t  în  poses ie n i te mor i  p
N i s t r u ,
 aeza te  f a   în  f a   c u „ c a st r u m n o s t r u m S o ro c ia n u m . .. co n t n
pagonos  t u t e l a m habet"  —  castelul  nostru
  de  Soroca  care  n e  apr  d t
pagini. D o c u m e n t c e conf irm ex ist en a , cît i ro s tu l ce t i i Soroca .
Despre  i n u t u l So ro c a i c e t a t e a lu i d e sc a u n d o c u m e n t e le isto rice
a le   secolelor  X V X V I  vorbesc  cu  aceea i  bog i e  sau  zgîrcenie.  :
totu i , chiar de la pr im a atestare d o c u m e n t a r  ( 12 iulie 1499)  „perso
na l i t a t ea i s to r i c  i geograf ic"  a  i n u t u l u i a p a r e d e ja  def in i t iv  f ixa te
i ea  r ezu l t d in n e c e si t a t e a :
1. organizrii unei  fron t iere pol it ice;
2 . un ei c i rcu la i i com erc ia le e fic iente i  sigure;
3.  organiz r i i economice  a  t e r i t o r i u l u i d in  care  îi  ob inea exis
 
Locui tor i i  i n u t u lu i so r o c e a n a ve a u î n p a z h o t a r u l N i st r u l u i p e
p o r iu n e a r î u l u i O t a c i — V a d u R a c u , cu cele t re i vad u ri pr inc ipale pe
ea: O taci — M ovilu, Soroca — lampol i V a d u R a c u . V ec h i cp it a n i
d e  hotar moldovenesc  din  t impuri s t rvechi  au  fost  aeza i  la aceste
t rec tor i . Probabil aceste vaduri  au  existat  i mai  înainte de  1499.
C l to ru l rus
  Z osima , care pr in 1420 inea calea spre C on stan t inopo l ,
pe  calea h agiilor,  m a i d d e u n va d a l N ist r u lu i , u n d e  se afla  d e o p a r t e
vama moldoveneasc , i a r de a l t a , vama podo l i c a mare lu i cneaz
l i tvan  Vito ld ,  i  a n u m e ,  St înca Vamei  (M i ti r evu C im a n u ) ;  deoa rece
c l to ru l  venea de la Kiev peste Bug prin  Braslaw,  s ar pu tea s f ie
vorba   de punc tu l vamal Otac i s au Soroca . P în î n p rezen t , ce l ma i
ap rop ia t sa t , aeza t în vîrfu l  dea lu lu i , se n u m e t e Z a st în c a ? I a r St înca
Vamei ,  d a c nu a r fi  îns i S t înca Bechir, dea su pra c reia  se  afl  sa tu l
Zas t înca .  î n p rea jma aces to r vadu r i , ma i t î r z iu , au ap ru t aez r i
importante , care exist i as tzi : Otaci , Soroca i  V a d u R a c u ,  f ieca re
d in  ele contr ibuind  la  apari ia unor aez r i pe m alul st îng al N ist ru lu i ,
precum M ovilu, lam pol, R acov. Sub prot ec ia aezri lor  de hotar , pe
versantul moldovenesc   sa în t r i t  i s a m e n in u t  în decu rs de  secole
popu la i a au tohto n m oldoveneasc .
D r u m u r i  impor tante t receau a l tdat ,  ca i  astzi , pr in aceste
vadu r i ,   l eg înd i nu tu l Soroca i  regiuni le d e pes te  N i s t r u  cu  celelalte
i n u t u r i  m o l d o v e n e t i i c u cen t re le pol it ice a le  r i i Suceava  i  Ia i .
U n u l  in a c e st e d r u m u r i era ce l d e la  p r a gu r i le N i st r u l u i : la m p o l  —
C o su i —  Soroca — B l i —  F l e t i —  u o ra —  Ia i . Cheia aces tu i
d r u m   era  i n u t  d e  ce t a t ea Soroca . Ca lea na vigab i l  a  N i st r u l u i d i n
spre G ali i a i Bu covina a t rgea sp re aces t e vad u r i mn un ch iu r i de c i
d e  uscat la care , în t recut , spre schelele de aici se scurgea gr îul
regiunilor  r iverane  i tot  aici  se  af lau
  sta i i le  d e  cherestea. Soroca,
s i tuat imediat   mai jos de  praguri le  de la  Cosu i ,  era  p u n c t u l  de
leg tu r în t re ce le d ou „ t runchiur i"  de na viga ie  ale r îu lu i  i deinea
acest pu nct cr i t ic  al na viga ie i n ist rene  din vechim e. U nele ci comer
c ia le pur tau numele   t î rgulu i  prin care t recea. Una din  acestea trecea
pr in Soroca, cuno scut d rept C alea Orheiu lu i .   E a pornea  de la H o tin ,
t recea  pr in Soroca , Orhei i T ighina , cu pu n ctu l f in a l la C eta t ea Alb .
D e altfel ,  n egus to r i i d in Liov m ai aveau o ca le — cea care t recea pr in
apropierea nemij loci t  a N i st r u l u i:  de la C a m e n i a ve n e a u  la H o t in , de
un de m ergeau sp re O tac i, apo i sp re Soroca , Orhe iu l Vech i, C h ii nu ,
Tighina   i  C e t a t e a Alb .
„COSTE, P Î R CL AB
D E SOROCA..."
16
La  17 ianuarie 1517, Bogdan  cel Orb întrete  actul  de  vînzan
fcut  de copii i lui Ivanco Hanco i nepo i i lui Calian, a locali t
Solone, d a t  de ctre  tefan  cel M a re bunelului  lo r Calian  în  loci
satelor  Cosceu i i Trinciu i i i  Str igicu i care t rebu iau  s  asculte d
ce ta tea noa st r d e la  Soroca . Sa te le C osu i i, po sibil, Trifu i  fcea
pa r te  d in   inu tu l Soroca , men iona t pen t ru p r ima da t  în
  cronic
polon de la 1564. Acest do cum ent ad everete înc o d a t   existen]
cet i i  la  hotarul d in t re dou secole . Ceta tea îi  îndepl inea ros tu l 
prin: paza hotarelor   pe  N i s t r u , a  vaduri lor  i a  c i lor comerciale,   i
rani i cont r ibuiau   la  asigurarea cet i i  cu al im ente  i  al te produ:
necesare, part icipînd chiar   la  lucrrile  d e  repara ie  a ei d u p  lupte
d u s e  cu  invad ato r i i st r in i . H r isovul lu i P e t ru ch iopu l d in   11
 m a r t
1585 con ine informa ia   c  s a t u l  Climu i ,  afla t  deasupra  Nis t ru lu
satu l Socolul i sel itea Z vdinele din in u tu l Soroca, „ toa te  ascul i
toa re c t re oco lul cet i i Soroca",   au  fost
  da te logof t u lu i Andre i , ii
cel  din 12 a prilie  1620  al lui  G aspar G ra ian i în t r et e  lu i  Nicoari
vornic, între al tele , satul  Tri fu i  „fost  drep t domnesc ascu l t to r  c
tîrgul Soroca". Posibil, este vorba   d e  m o m e n t u l c î n d  se  lichida:
ocolul  t î rgu lu i , fo rm at  d i n m a i multe sa te legate  d e ceta te .  Si t o t u
cînd  satele erau
 în t r i t e cu iva  de dom nitori, cetatea  cu  garnizoana
co nt inu a s existe i avea nevoie de apr ovizion are. Se pare c alte sa
în  acea perioad aveau
 acel „drept d om nesc ascult tor  de  t îrgul  Son
ca". P robabil, d e la cuvîntuls0r0c, în sens d e t ermen pen t ru exercita n
boierescului,  îi  t rage  originea toponimul  Soroca.  C  doar  nu
  vene<
r an i i d in  sa te le ascul t toa re toa te buluc la ceta te , s i fac d ator i
ci r înd pe r înd , cînd  le venea  sorocul.
N u  exist izvoare d ocu m entare toponim ice sigu re care ar expli
originea  denumirii, exist  îns
  pe  care
expunem   m a i jos.
Vasile  T rofil  în cartea  sa  Soroca (Moldova  Suveran ,  1997) susii
c  cuvîntu l  Soroc  înseamn marg ine  d e  a r . C a do vad este  folosi
explica ia  Dicionarului Explicativ  al L im b ii R om âne , u n d e c u vî n t u l so
are sens de m argin e. D u p V T rofil  an u m e de la aces t sens a pro vei
denumirea oraulu i Soroca .
Zamfi r Arbore, ca i G . G hibnescu, îi a t r ibuie lu i  t e fan ce l M
f a p t u l  d e  a i n u m i pe locu i tor i i b t rânei O lhionia s rac i, d e u nd e a
proveni t denumirea   Soroca.
Ru i i a u  îm p r u m u t a t d e la greci cu vîntu l
 soroc
 a t î t
 
izarea   s i s t e m u l u i d e pla t ,  aa cum l a  r o m a n i  pecus  ( t u r m   de o i ) a
lat pecun ia  ( m o n e d ) , to t as t fe l  la slavi pielea d e oa ie a  slujit  ca pr im
noned.  T o t o d a t , c u vî n t u l „ S o r o c "  în  l imba slav avea sensul  d e
,staroste".  D e  fapt , Soroca  era  centrul , s tarost ia  inutului  Soroca.
\ s t fe l ,   t e rm e n u l  slav soroc,  ca
 sta r os t ie ,
 ar fi
 pu tu t servi d rep t o r igine
 a
 Soroca . . .
S  f ie oare or ig inea Soroci i de la pa t ruzec i? Sau poate de la
îchimbare fon et ic din  Sraca? Star ostie?
în   a l t op in ie  se  s u s i n e  c  Soroca i a r  fi  l u a t n u m e l e  de la
sasrea
 sorok o. —  coofan,  cotvus pica  ( l a t . ) , d u p  cu m m u lt e a l t e o r a e
î i  t î rgu r i p o a r t n u m e  d e ps r i :  Vrancea  —  Vorone  e tc .
Ce ta t ea   Soroca încheie act ivi ta tea  lu i  te fan  cel Mare  d e  con
î t r uc to r
  s t r l uc i t  a l  celu i  m a i  o r g a n i z a t  i mai  putern ic s is tem  d e
ipr a re d in în t r eaga i s to r i e a M oldove i m ed ieva le.
„COSTE, PÎ RCLAB
D E  SOROCA..."
 
CETATEA  L U I P E TR U VOD RARE
„ D u p m o a r t e a   lu i  t e fan vod  cel T înr  s t r î n s u s a u  boierii  i
a ra  d e 1 au a le s d o m n p e P a t r u M ja r iu l , c e 1 au porec li t R a re, du p
numele maniei sale."  ( G r . U r e c h e ) .
U r m a u l  lu i  t e fn i   a  fost  u n o m  care , f r  s  a ib j udeca t a
l impede  i  sigur  a lu i  t e f an  c e l  M a r e , i s t e i m e a  lui în  a lc t u i r ea
p lanur i lo r m ar i, mo t en et e   de la  t a t l  s u vite jia  i, ma i m u l t , î n d r z
neala   d e a  începe lucrur i grele , legate  d e  mul te p r imejd i i ,  d a r  care
a d u c e a u fo l o a s e m a r i. P r in t r e a c e st e lu c r u r i m a r i  a le lu i P e tr u R a r e se
înscr ie   i  ce t a t ea  d in p ia t r oroca .
M i r o n C o s t i n ,  în  Cronica  Polon,  scr ie : „oroca  a  fost  c ld i t  d e
P e t r u V o d ,  dup desc l eca tu l  a l doilea".  F a p tu l c  c r o n i c a r u l M ir o n
Cos t in  n u 1 n u m e t e  pe  d o m n P e t r u R a r e ,  a  i sca t m a i  m u l t e preri,
p r e s u p u n î n d u s e  c
  ce ta tea oroca
 d e
 M u a t
(1375 1391) . P en t ru ace i ca re su s i n a ceas t ipo tez aducem c î t eva
c o n t r a a r g u m e n t e :
1. P e t ru vo d M u a t n a a vu t u n a l d o ile a d e s c le c a t  ( d o m n i e ) . P e
c în d P e tr u R a r e    d o m n i t  d e 2 ori : 20  i anuar ie 1527  18  septembr ie
1538   i 23  i anuar ie 1541  3 septem brie 1546.
2 .  A l e x a n d r u c e l B u n  ( 1 4 0 0 1 4 3 2 )  a gsi t M oldova în t r eg i t .
C e t a t e a   oroca  va fi  c o n st r u i t m u lt  m a i  t î r z iu . C u  t o a t e  c C . C iho
d a r u a f i r m   c pe  t i m p u l  lu i  A l e x a n d r u  ce l Bun în  M oldova ex i st a u
„ o r a e f o r m a t e   pe  l î ng ce t i  sau în  c a r e s a u c o n s t r u i t c e t i  c a d e
p i l d , H o t i n ,   T î r g u N e a m ,  Tigh ina , Orhe i i oroca" , documenta r
oroca   a  fost  a t es ta t , d up cu m s a scr is m ai sus , la 12 iu l ie 1499,
ad ic pes te
 m o a r t ea
  lu i
  c el
 B u n .
în a  d o u a d o m n ie , P e t ru R a r e î n t r e p r i n d e u n e le m su r i p e n t r u a
opr i p t r unde rea t u rc i lo r sp re no rd .   E l  r econs t ru i e t e  unele  ce t i ,
p r in t r e ca re   i  H o t i n u l ,  iar la  oroca în locuie t e vechea ce ta te  d in
lemn   i p m î n t  c u u n a d i n  p ia t r c a re co ns t i t u i e pe r la m et e r i lo r  lu i
P e tr u R a r e .
D a c  ar fi s  vorb im despre me t e r i i z ida r i  d in  sec.  a l  XV l ea ,  î i
c u n o a t e m d o a r   pe do i d in e i  —zidarul  loan  d in  Liov  i pe  greco
genovezul loan P r ivan a de la Ch i lia , ace sta veni t pro babil d in
 C af fa ,
  ca
m a i  a p o i  în  sec.  a l
  X V I l e a  s i c u n o a t e m   ca  a r h i t e c i  a i lu i  P e t r u
R a r e . U n ul din ei a i  fost  cel care a  condus luc r r i l e d e c o n st r u c i e a
ce t i i  oroca .
 
La  23  apri l ie 1543, Petru Rare scr ie  d in  B a h l u i m a g i s t r a t u l u i
ora ulu i Bist r i a   (T rans i lvan ia ) o scr isoa re pr in care do m ni toru l roag
m agist r a tu l (B i st r i a ,  în  t impul pr imei sale domnii , 1527 1538,  se  afla
în   c o m p o n e n a M o ld o ve i) ,  s1  sus in în „a legerea munci tor i lo r i
me t e r i lor pent ru cons t ruc i a ce t i i , numi t   Soroca".
„Petrus  Dei grada  W ajvoda,  dominus  et heres  verus  terre  Moldovie  et
cetera. Prudens  etfidelis  nobis sincere dik cte. Plurim ure admiramur  ab quani
causam  eadem
  ese
 hu c ab su a n on revenit  bonafide  nostra
 eiden i
 pollicemur
omnia qu e  Tibr  constant et  tu a sînt;  quia  Fidelitas  T ua  m a x i m e opus  esset  in
labore et m agisterio  tu  circa arcem u n a m
 nomine
quam
  cito revenias.  Datum  Bachlovie,  die  Divi  Georgii  Militis  et Mortiris,
1543 ( P e t r u ,  cu mila  lu i  D u m n e z eu vo ie vo d , d o m n  i  stpîn  a l  r ii
M o ld o va e c . P r u d e n t u lu i   i  c red inc iosu lu i nos t ru   a  cz u t  a  noas t r
alegere  sincer .  Cel mai mult ne
 uimete  fap tu l , da tor i t  cruia din
n o u  n e î n t o a r c e m  la  t reaba n oa st r . Averea lua t  de la  supusu l nos t ru
p r o m i t   s fie în t oa rs com ple t , v ii le etc, d e aceea  v  asigur  c s în t  în
siguran , aadar , f idel i ta tea Voastr  c e l m a i mult s t rui i v  în alege
r ea m un c i to r ilo r i m et e r ilo r pen t ru con st ruc i a ce t i i nu m i t So ro
ca .  F i i  i ndu lgen t  i  r s p u n d e i  c î m a i  r epede i n g rab . Da t  la
Bahlui  în  ziua sf în t u lu i G heorghe Bi ru i toru l  i Mucenicul, 1543").
înc la   1529, P e t r u R a r e vo ia s i a d u c la C e t a t e a N e a m u lu i p e
zidar i i bis t r i eni .   U n m et e r  pe  n u m e A d r i a n  e p o m e n it  în  1536.  L a
1543, Vod se adreseaz personal  „credinciosului  meter" de care are
nevoie pen t ru lucr r i le de co n s t ruc i e a ce t i i Soroca —  Vestrates  n on
noverant
  iuxta  consuetudinem n ostram  edificare.
Asemuirea ce t i i Soroca   cu o for t rea genovez,  d e  fe lu l c i ta
dele i de la C eta tea Alb , de p lan c i rcu la r , cu p înza în a l t de 20 m et r i ,
n e   face  s  credem   c  cetatea  a  fost  r idicat  d e m î n a  unor meteri ce
cuno t e au r îndu ia l a ce t i l o r   m e d i t e r a n e e n e ,  în t r adev r , z idar i i lu i
P e t r u   R are , a t î t ce i d in B ist r i a , c î i cei d in M oldova , au r id ica t o
cetate care,  dup sistemul ei de ap rare ,  se aseamn  foar te mult cu
cîteva ce t i d in E uro pa . P r in a rh i t ec tu ra sa , ce t a t ea Soroca a re ana lo
gie în u nele e lem ente de  for t i f icar e  i de ap r a re cu C as te lu l del M o nte
d in   Italia,  cu  cele  de la  Qu eenborough, Walmer  i  Deal  d in
  Kent ,
Angl ia .
Not:  L a  zece mile spre  sud de Andr i a , pe  vîrful  unu i dea l ,  d e
forma   unei piramide, numit M urgie di Minervino, se ridic  impozant
Cas te lu l  d el  M o n t e ,  o c o n s t ru c i e cu  d o u   e ta je  i cu o cu r t e oc ago
na l . Op t t u rnu r i pu te rn ice se r i d i c l a co rnu r i . Cas te lu l a re pes te
C E T A T E A L U I
P E T R U   VOD
R A R E
19
PETRU VOD
RARE S
 
nou su te p ic ioare  în  c i rcumfer in . Pe re i i  a u  peste  100  picioare
în l ime. Poar ta pr inc ipal — din m armor roi e —  es te sus inu t de
coloane, d e asem enea  d in marm or,  ce au la baz n i te le i. O rnam en
te le scu lp ta te , foar t e f rum oa se , s în t o mem orie a a r te i c lasice . C as te lu l
a   fost  c o n s t r u i t  în  anul 1240  d e F r e d e ri ck I I , care  îi  avea des tu l  d e
frecvent   reed in a acolo . Locul es te a t î t d e pus t iu înc î t este foa r te greu
s   crezi  c veselu l  i  în v a t u l î m p r a t p u t e a  s  aib
  grij  d e  cas te l .
Acolo, în   C a s t e l u l D el M o n te,  feciorii
  lu i  M a n fr ed  a u  fost  închi i  ca
prizonieri d e C har les  d 'Anjou .
i,   desigur,  o  adev ra t per l  a
  fost  C a s t e l u l  Queenborough ,
r id ica t   în  Kent , Angl ia ,  în  1361 1377, care,  cu  prere  d e  ru ,  a  fost
demolat în secolul al  XVII l e a .  Pere i i  lui rotunzi  erau  m u l t  mai
p u t e r n i c i  i ma i  rez is ten i  la  b t a i a t unur i lo r dec î t  ce i  p t r a i ,  ia r
s i s t emul  d e aprare  era  concen t r ic , poa r t a
  f i ind
  b i n e a p r a t  d e  t u r
nur i l e   d in  f lan cu r i . Qu eenborough  a  fost  u n  castel perfect . O perfec
iune care venise prea t î rz iu .  C t r e  sf î r i tu l
  secolulu i  a l  XV lea  el
devenise deja un anacronism. Se vor const ru i a l te cas te le în urm
t oa rea su t  d e ani , d a r  t o t u l va fi în z a d a r d in p u n c t d e vede re m i li ta r .
Folosirea  pra fu lu i de puc i a a r t i le r ie i, apl ica te pen t ru pr ima d a t în
Anglia , în 1325, cond uc la d ecl inu l caste le lor în Angl ia .
Tot în Anglia,  în K e n t, pe c o a st a r m u lu i , la o d i st a n  d e cîte va
zeci  de  kilometri,  u n u l  lîng
  altul,
  se
  înal  dou castele  cu  care
ce t a tea Soroca se asemna foa r t e m u l t în ro tun jimea un u i t u rn p r inc i
p a  în c o n ju r a t d e a l tele m a i m ici — W a l m e r  i D eal. La C ornwal l, p în
în
  ziua
 de
 caste
lele engleze, Wa lmer  i D eal, cît i C eta tea Soroca a u  fost
  c o n st r u i t e în
p r ima jum t a t e a sec . a l  XVI l e a . C as te le i ce t i de epoc a l e u nu i
veac
 de
  trecut.
Fieca re  descoper i re prac t ic a secole lor precedente , în a r ta ap
r r i i i con st ru c ie i ce t i lor , a gs i t o în t ru chipa re v ie , c î t i o în t r e
buin are per fec t l a cas te le le  d el  Monte , Queenborough , Walmer ,
Deal ,  Sf. M a we   i  Soroca prin:
—  pere i i ro tunz i c e sî n t m u l t m a i pu te rn ic i dec î t c ei d rep i;
—  s is temul concent r ic de  ap ra re ;
—  a t a c a n i i e r a u i m p u i s se m it e pe un te ren deschis, af la t  sub
focul î n c r u c i a t a l tun ur i lor , ca s a jun g  la p u n c t u l ce l m a i vu lnerab i l
a l ce t i i
 —
 în
  ceta te ;
— intrarea în castelele europene, cît i turnul de intrare în cetatea
Soroca
 
P r e r e a  unor i s to r i c i po t r iv i t c r e i a ce t a t ea Soroca seamn  cu
cas te lu l C apra ro la ( I t a l ia ) , dup p r erea no as t r, e s t e grei t . A ic i ar f i
m a i  corec t s  spunem  c  Soroca a r  p u t e a  fi c o m p a r at   cu Capra ro la ,
deoarece ca stelul i ta l ian  a fos t con st ru i t  la 1573, adic dup 30 de ani
d e  la r idicarea  ce t i i So roca . în t r e Soroca  i  C a p r a r o l a m a i  exist  o
deosebire  esenial. Caprarola este în  plan arh i tec tura l  un pentagon,
pe c înd Soroca rep rez in t î n p lan un tu rn g igan t i c cu c inc i t u rn u r i m a i
mic i î n ju r u l lu i , p l a s a t e ca fr un za  t r i fo iu lu i . Co nfo rm  dest ina ie i sale ,
ce t a t ea  Soroca est e u n ed i f ic iu mi li t a r , pe c înd C apra ro la a  fost  ree
d i n a   c a r d i n a l u l u i Alessan d ro  Farnese , cu toa te cond i i i l e de t r a i pe
care le presupune un a s t fe l de  edificiu.
în   1997, colec i a muzeulu i  d in A u st r i a „Minimundus"  d in  Kla
genfur t  sa com ple ta t  cu înc un expona t  —  copia  la  scar  redus a
cet i i S o ro c a . î n a c e s t m u z e u a l m o n u m e n t e lo r d e a r h i t e c t u r d i n
în t reaga lume , ce t a t ea Soroca   s a  plasa t a l t u r i  d e  a l t e m o n u m e n t e
a le  cu l tu r i i u n ive rsa le : M arele Z id Ch inezesc , M oscheea  lu i  Sule iman ,
T u r n u l  Eiffel,  Abu Simbel ,  Sta tu ia Liber t i i . a .
Dac am privi ceta tea Soroca din zboru l
 unei psri, am vedea c ea
reprezin t o stea  cu c inc i co la re , am in t ind f igu ra om ulu i, spun un i i.
Coroana  voievodului, susin alii. Un pentagon, af irm  ali specialiti.
Zidu r i l e  îm preun cu ce le 5 tu r n u r i fo rm eaz o inc in t c ir cu la r ,
fc înd o  s re ziste la  atacuri le ar t i ler iei grele d e  asediu .
M et e ru l Adr i an , d a r i ce ila l i m et e r i z ida r i a i lu i P e t ru R a re,
e r au b ine f am i li a r i za i cu a r h i t e c t u r a  d e  for t i f ica ie  d in epoca R ena
te r ii , a legînd o  pe cea per fec t .
Sc r isoa rea Vo ievod u lu i R a re de la 23 apri l ie 1543 este ad everin a
d e  natere  a  cet i i Soroca.  D e  fap t .  Adr ian  o fi  fos t chemat  d in
Bis t r i a  la  m o m e n t u l p r i n c i p a l  a l  cons t ruc i e i , ia r  însu i procesul  d e
preg t ire, probabil,  a  î n c e p u t  cu  mul t îna in te ,  o  d a t  cu venirea  în
scau nu l r i i a l u i P e t ru R a re. S au p reg t i t grop ile cu va r st ins, s a
a d u s  d in  îm pre ju r im i p i a t r a n ecesa r, n i sipu l, l em nu l pen t ru schele ,
ca  m a i apoi,  su b  conducerea me te r i lor z idar i , s  înceap con st ruc i a
p ropr iu z i s a ce t i i.
Const ruc i a ce t i i  a  decurs  în mai  multe  etape.  La înlarea
ziduri lor
  s a fo los i t ca lcar i g res ie în îmbinare cu p ia t r  silicioas,
extrase  în  preajma Sorocii. M ortarul  se
 compunea
 din nisip  i  vâr,
i n u t   m a i m u l i an i în  grop i, un de  se  a runcau mor tc iun i l e , p ie r i t u
rile,  oasele  sa u  rc i tu ra  d e  oase  a  c ror pro te ine  a u  con t r ibu i t  la
formarea   c le iu lu i m or ta r ca re a fost  fo losi t la ed i ficarea ce t i i . P ere i i
C E T A T E A L U I
P E T R U  VOD
R A R E
21
C E T A T E A L U I
P E T R U  VOD
R A R E  S
 
in t e r io r i a i ce t i i a u
  fost  t e n c u i i. D i a m e t r u l t u r n u l u i p r in c ip a l e st e d e
30,5  m ,  grosimea pere i lor,  d e  3,05  m ,  în l imea z idu r i lo r  în   prezen t
e st e d e 18 m , înu n t r u , i 21 m , în a f a r . Tu rnu r ile sîn t m a i îna l t e cu 3
m   dec î t pe re ii ce t i i. T u rn u l de la  in t r a r e a re  gros imea pere i lor  d e 2
m . A c e st t u r n  e ra  a p r a t  d e a pa  r î u l u i .  în  j u r u l t u r n u l u i p r i n c i p a l  se
afl  4  t u r n u r i  d e  lu p t  i  u n u l  d e  i n t r a r e  d e  fo r m d r e p t u n g h iu l a r .
D i a m e t r u l t u r n u r i l o r  d e  lu p t e st e d e 4,75  m .
T u r n u l d e la  in t r a r e a re 4 nive lu r i . P r imu l este t u ne lu l  d e  in t r a re ,
 e r a b lo c a t c u t r e i u i : d o u d in e l e e r a u e xe c u t a t e d i n t r u n c h i u r i
d e  stejar, c l i te î n  foc , îm biba t e cu smoa l  i fe reca te cu m eta l, a t r e i a
u e ra d in  m e t a l c a re se r i d i ca c u a j u t o r u l  u nu i sc r ipe t , ca re se
 afla
  la
n ive lu l t r e i , deasupra pa rac l i su lu i .  Ca i  or icare a l t ce ta te , Soroca
avea o b i se r i cu o r todocs , s i t ua t l a n ive lu l do i a l t u rnu lu i de
in t ra re , u n p ara cl is, un d e îi fcea u servic i ile d ivine  sluj i tor i i  re l igio i
a i garn izoan e i m oldovenet i . C e ta t ea e ra nu nu m ai paz la ho ta r , c i i
cen t ru l c re t in o r todox ,   spri j inul  sp i r i t ua l  i  m o r a l  a l  sorocenilor .
B u n i i  i  vi te j i i a rca i soroceni  a i lu i  t e f an  c el  M a r e  îi  c î t igau
ex i s t en a   în  s u d o a r e a  f r u n i i  l u c r î n d  d in  zor i  i  pîn  seara  t î rz iu
ogoare le, da r d ac no u r i negr i de vr jma i dd eau nva l pe l a t r ec
tori ,  a rcu l, s ab ia i bu zd u gan u l l ua u locu l coase i, poiu lu i i sece r i i.
M î in i le  vînjoase  s t r îngeau a rmele de lup t , c a re semnau g roaza în
dumani i de toa te so iu r i l e . In t r a rea în pa rac l i s se  fcea  pr in ua ca re
în  u r m a lu c r r ilo r d e r e st a u r a r e a  fost  t r a n s f o r m a t  în  fe r e a st r . P î n
sus se  p u t e a u r c a p e scrile d in le m n , c a r e e ra u a m p l a s a t e în  d r e a p t a  i
în   st ing  t u n e lu l u i d e i n t r a r e .
La  serviciile divine  d in p a r a c l is p a r t i c ip a c o m a n d a n t u l c e t i i  —
pîrc labu l , ma r i i cp i t an i de h o ta r , cpi t an i i ce t i i, nob i li i, o ren i i
î n s t r i i a i  t î r g u l u i So r o ca . P r o s t im e a se afla  în o gr a d a c e t ii . P r e o t u l
se ad resa p ro st im i i de la pa ra pe tu l d in  f a a  u i i .
La  nive lu l a l pa t ru lea , pe t e r asa de supraveghere , ga rn izoana
s t t ea   d e  veghe  t i m p  d e 2 4 d e  ore .  în caz de  per icol  se  a p r i n d e a
imed ia t un foc cu l emne sau pa ie umede , ca re se  af lau  la  î n d e m î n .
Astfel ,  z iua  se  f o r m a  u n  stî lp  d e  f u m ,  ia r  noap tea  focul  se  vedea  la
m ar i d ep r t r i ves t ind c ho ta r u l M oldove i est e c l ca t la Soroca . (P r in
i n t e r m e d i u l r u gu r i l o r a p r i n s e pe cele m a i  î n a l t e d e a l u r i d e la Baxan i ,
Ci r ipeau ,   Visoca  . a . ves tea a jungea  f o a r t e
  repede  p î n  în  cap i t a l a
M o ld o ve i — la  Suceava , mai apoi , Ia i. )
F iecare  t u r n r o t u n d a ve a 4 nivelu ri . Si p a r t er u l n u m r a  4 niveluri ,
 
ferest re .  L a eta je le  l i 2 se  afla  ar t i le r ia ce t i i ,  to t  aco lo locu iau  i
servan i i  t u n u r ilo r . Su b f iecare  podea  a e t a ju l u i se afla  u n m ic depo zit
folosit   pen t ru pst r a rea m un i ii lo r  i lu cru ri lor person ale  ale solda i lor,
în   t u r n e r a u c î t e  6  t u n u r i , c a r e  î n c a z d e  l u p t  se  t rgeau
î n u n t r u   i se î n c r c a u cu p r a f d e pu c  i obuze  r o t u n d e , în  t i m p d e
pace,  tun ur i le n u prezenta u  u n mare disconfort pentru solda i , deoarece
era  vorba d e o c e t a t e m i li t a r i nu de u n cas te l a l u n u i n obil , în cele 2
t u r n u r i , a f la t e   în  s t înga  i în  d r e a p t a t u r n u l u i  d e  in t r a re ,  d e  f o r m
dreptunghiular , locuia
 cet i i — pîrc labu l i cpita
nii, î n cp e r i le e r a u d e s t u l d e con fo r t a b il e . E le aveau cmine  i t oa le t e .
In i i a l ,  c u r t e a c e t ii era  foa r t e  larg . E a coincidea cu p a r a m e t r u l
t u r n u l u i principa l, î n  cen t ru se afl pîn  în prezent  f în t în a  ce t i i. D e a
l u n g u l
  pere te lu i pr inc ipal  se  afla  o  t e r as  c u m a i  m u l t e p a r a p e t e .
Terasa
  pr inc ipal  se  gsea  la  nivelul e ta ju lu i  2 a l  t u r n u r i lo r r o t u n d e .
Niele
 p e n t r u b îr n e s în t c u m u lt m a i l a rg i dec î t to a t e ce le la lte . P roba
bil,  aici, ca i în o g ra d , r i t m u l m o n o t o n a l vie i i e ra î n t r e r u p t d in c înd
în   c înd  d e  s t r ig te le s t ra jn ic i lor  i de  a p a r i i a d u m a n u l u i . A i c i  se
af lau  ca mere u nd e se adpos tea ga rn izoan a . P en t ru a a jun ge la t e r a s
erau  folo site scrile d e lemn c a r e u n e a u  m a i  mul te pa rape te .
G aler ia  principa l avea u n ac operi. L a nivelu l e ta ju lu i a l p a t r u l ea
a l  t u r n u r i lo r se m a i afla  o  te ras , ca re servea d rept e lem ent  d e c o m u
nicare  pe tot  spaiul  cet i i . Acolo, sus,  se  afla  linia  principal  de
ap r a re .  G arn izoana ce t i i nu m r a ap rox im a t iv 200 250 de o st ai ,
care,  la r î n d u l lo r, e r a u a j u t a i d e oam eni i simpl i, a d ic d e pros t im e .
Schimbrile  considerabile
 ale cet i i au  survenit  în timpul  aflri i
polonezilor   în ce ta t e , în t r e an i i 16841699 Ac e t ia sap  în ju ru l ce t i i
u n  an ad înc sau , m a i bine zis, îl refac pe ce l vechi, care  se um plea  cu
ap
 d in r î u l e u l R a c o v . Su b  ogl inda ape i e rau ascunse dou r îndu r i
d e  p o a ie . P m î n t u l d in  a n   a  fost  a d u s  în  ce ta t e r id i c în d u se a s t f e l
nivelul  ogrzi i , care a junge  în  prezen t  l a 3 m de la  baz .  L a fel,  s a
u m p l u t   cu  p m î n t  i  p a r t e r u l t u r n u r i l o r r o t u n d e . P o l o n e z i i  a u  c o n
s t ru i t d e a lu n g u l pe r et e lu i r o t u n d  13 cazem ate ( bec iu r i, depoz i t e ) d in
pia t r ,  u n d e se p s t r a u pra fu l  d e pu c i proviz ii le . O bu n p ar t e d in
ele au
  fost r e c o n st r u i t e . E i a u m a i  spa t o fîn t în a  în par tea nord ic. D e
aceas t f în t în a este lega t i legend a cu tu ne lu l ce m erge pe su b a lbia
Nis t ru lu i . Cont ra  existen ei aces tu i tu nel prezentm cî teva a rgum ente :
1.
  C eta t ea Soroca ap r a f ron t i e re le st a t u lu i M oldova  pe N ist r u .
Teri tor iul st în g
 al
 aparinea coroanei poloneze, apoi U cra ine i
czce t i i, în  d in
C E T A T E A  L U I
P E T R U  VOD
R A R E
23
PETRU VOD
RARE S
 4
a ju to r  î n caz de ne voie nu de la vecin ii d e peste N i st r u , ci de la Su ceava
sau de la Iai.
2.  C h i a r  s fi  fost  u n  t u n e l  pe sub  a lbia N ist ru lu i ,  el ar fi  fost
îneca t   d e apele  sub te rane . Sub N i st r u  pm î n t u l e s t e s u p r a s a t u r a t c u
ap . Si d a c t o t u i a  fost  c îndva u n  t un e l porn i t d in ceta t e ( a rheo logi i,
în  u rm a inves t iga i i lor , n u 1 au descoper i t ) , e u 1 a cu t a în par t ea  d in
deal, spre sud...
D e a s u p r a c a z e m a t e lo r se af lau  încperi le d in le m n p e n t r u t r a i i o
capel catol ic .
F u n d a m e n t u l ce t i i  se ad înc et e  în so l pîn  la  5,20 m i a ju n g e
p în la n ive lu l u nd e apa re apa . M et e r i i z id a r i au in u t con t d e aces t
f ap t :  f u n d a m e n t u l  are o grosime de aproape 5 metri,  î n g u s t î n d u s e
spre supra fa .
D in   cele  m a i  vech i t impur i omul  a  încerca t s i imor ta l izeze
ex i s t en a  în a ceas t lum e t r ec t oa re p r in desenele d in pe ter i le Alta
mira i Lasko, pr in inscr ip i ile ie ro gl ife d in p i ram idele egiptene , pr in
desene rupestre.
în   t im pu l cerce t r i lor a rheo logice p e pere i i ce t i i a u  fost  desco
per i t e d i fe r i t e desene i  inscr ip i i zgîr ia te p e p i a t r . P r i n t r e e le
  f igu rau
au togra fe le zidar ilor, o barc  cu pînze d in  sec. XVI XVII, litere, m o n o
gram e, c ruc i , cercur i , an ima le do m est ice , obiec te d e uz casnic . ..
în unul din cele t rei metereze din t u r n u l 3 se a fl o inscrip ie care
a r a t  c c e t a t e a  a  fost  c o n s t r u i t în  t im pu l p î rc l abulu i Toader .
C o m p a r a t i v c u al te ce t i , ce ta tea Soroca n u es te a t î t d e mare , d a r
pe   t impur i avea mar i capac i t i  d e  ap r a re , r ep rezen t înd  u n  p u n c t
s t r a t e g i c f o a r t e i m p o r t a n t .
  Cînd  se  p u r t a u l u p t e , n i c i  o  p a l m  d e
pm î n t d i n ju r u l c e t i i n u rm î n e a   f r  sup raveghere ,  î n fi eca re tu rn
ro tu nd ex ist au c î t e 6 pun c te de foc p lus ce i ca re t rgeau cu a rc u r i l e de
de asupra z idu r i lo r , p r in c rene lu r i .
CERCETRI
M ul te va vedea c l t o ru l grbi t la Soroca , da r i m a i m u l te va   afla
cel  d o r n ic d e a  c u n o a t e ,  f i indc  a n u m e  el va  si m i r i t m u l i n t e n s  a l
a c e s t u i  sfîr i t  d e  secol  i  milen iu ,  cel al  secolelor apuse;  va  avea
posib i l i t a tea s se apropie de v ia a st rm o i lor no t r i , va s im i respi ra
ia  epocilor trecute.
U n  E ldora d o a rheo logic , o neseca t com oar d e relicve a le t r e c u
 
Zeci de an i , aceas t m r ea ce t a t e a t r age p r in m iste ru l e i a scuns
î n t r e  pere i i r ec i de p i a t r . M ul i ce rce t t o r i a i p la iu lu i m oldav au
fcut  popas sub  zidurile  ei. în  1968 M inisterul C ultur i i  al  R S S M
a d o p t  ho t r î r ea de a con t inua sp t u r i l e a rheo log ice începu te l a
sf î r i tu l  ani lor  '50  i de a r es t au ra pa r i a l ce t a t ea .
Pr imele cercetr i  i restau r r i  fost  e fec tua te  în anii  '20 de profe
soru l  R a d u Vulpe.  t a f e t a  a  fost  pre lua t  m a i  apo i  d e A c a d e m ia  d e
t i in e a  R S M .
în  u r m a  cercetrilor  efec tua te  de  doctorul  în  istorie  Gheorghe
Cebo ta renko  a u  fost  scoase la  lum ina z ile i m u l te de ta li i d in c o n st r u c
ia  ce t i i , e tapele de co nst ru c ie i recon st ru c ie a e i de c t re polonezi,
dup 1684. Obiectele descoperite  au permis a învia m om ente din viaa
i
  l up ta s t rmo i l o r no t r i , c a re  a u  s ta t  d e
  straj
  la  hotar . Obiec te le
descoperi t e impresioneaz p r in nu m ru l  i felu l lor.
Colec ia  con ine m onede tu rcet i, polone, ruseti de aur , argint
 i
a ram , ad u se în t î rgu l oroca d in josu l i su su l N i st r u l u i . D e p e e le n e
privesc ch ipur i le celor a c ror lcomie  s a np u st i t n u o  s ingur da t
asupr a M oldovei  —  tefan  Bathory,  loan  Kazimir ,  A b d u l  H a m i d  I,
Elizaveta
 P e t ro vn a . Lu le le le d in lu t m a i pst r eaz m i rosu l d e tu tu n a l
celor   ca re au ap r a t ce t a t ea . P ocale d in st i c l , u lc ioa re d in  lut,  cupe
d in   ca re s a bu t  vin  rou  i  spumos  în  cinstea biruin elor . Ceramic
origin al , obiecte d e fier, care vorbesc despre m iest r ia m et eu gar i lor
d in   oroca i d in î m p r e ju r i m i .
D e sub s t ra tu l de fu n ingine a u iei t la su pr a fa d i fer i te desene ,
inscr ip i i fcu te de cei care i au adus co nt r ibu i a  la construirea  cet i i
i au sta t de veghe la h o t a r —  l acop, G ligor, Va sile — i a c ro r a rm e de
lupt ,  vîrfu r i  d e suli i sge i , ghiulele vor fi gsite sub zidu rile cet i i .
C E T A T E A L U I
P E T R U V O D
RARE S
 
T R E C U T AP R U T D IN N E G U R A VR E M U R I LO R
M u l i
 ani la
 vad ul N ist ru lu i ,
ap r înd ho ta ru l M oldove i  par t ea C împiei   in înd p iept na vale i
celor  n es i oi d e pm întu r i vec ine —  t t a r i i , tu rc i i, polonezii , cazac i i.
D ar vorba c ron ica ru lu i : „ n a
  fost  neam  m ai  lovi t , care  s se  apere
c u o m a i c u m p li t în d î r ji re". C e t a te a cu z id u r i le e i î n a l t e i pu te rn ice a
sf ida t de nenumrate ori no r ii negri de plum b  i ploile npra znice  de
fo c  a le  d u m a n i lo r  d e t o t  soiu l . Ap r t o r i i vredn ic i  a i a c e s t u i in u t d e
h o t a r a u rez ista t în ciu d a vi t rej iei vrem ur i lor . D e zidu r i le ce t i i Soroca
i au zdrobi t i a taganele ienicer i i tu rc i , sub z idur i le ce t i i i au gs i t
sf î r i tu l  m u l i no bi li polonezi . Au  t r e c u t cu ma ri rzboaie pe la Soroca
zaporojenii...
în   1523 dom ni to ru l M oldove i S te fn i  îl a n u n a  pe  regele polon
Sigismund c pîrc labu l de la Soroca a zd rob i t un de t aam ent t u rcesc ,
lu în d pr izon ieri , i a în t o rs r i i 2500 de o i , j e fu i t e  d e t u r c i .
P r o a s p t c o n s t r u i t , c e t a t e a l u i P e t r u R a r e , d u p c u m s p u n e
cronicarul G r.
  i
  d e
l O m ar t i e 1568) .
„ A l e x a n d r u V o d  vr îndu  s  î n t r e  în  voia tu rc i lor , sc r ie b r înul
G r igore  U reche , p recum s fgd u i s îna in tea îm p r a tu lu i c va r i sip i
toa te cetile din  a ra M o ld o vei numai s i dea domnia".  Lpuneanu
i a
  î ndep l in i t p romis iunea da t t u rc i lo r . A  u m p l u t t o a t e c e t i l e cu
lemne i  l e a  d a t fo c . A a a în c e p u t c e a d e a d o u a d o m n i e a lu i
A l e x a n d r u V o d   Lp u n e a n u  (1564) . Au a r s  t o a t e , n u m a i H o t i n u l a
rm as în t r eg, ap r înd a ra i imper iu l t u rcesc de po lonez i.
. . . în dup amiaza  zilei de 16 iunie 578, un b rba t  de vreo 49 de
ani ,   cu  s t a t u r i m p u n t o a r e  i  f r u m o s  la  î n f i a r e ,  p u r t în d  b a r b
dup obice iu l domni lor moldoveni , ros tea în   f a a  c l i lor s i i a u ne i
m u l im i a d u n a t e î n P ia a d e M r fu r i d in  Liov  ul t imele sa le cuvinte :
„ S î n  o s î n d i la m o a r t e, d a r n u t i u p e n t r u c e , fi in d c n u c u n o s c
s fi  svîrit  în viaa m ea  vreo fapt pent ru care  a r  t rebui  s  termin
as t fe l .  t iu bine  c a m  l u p t a t î n t o t d e a u n a b r bt e t e  i cavalere te  —
cu  c ins te —  împot r iva dumani lo r l umi i c re t ine .
N u   cunosc n ic i  un a l t  motiv,  d a r  d a c  eu  s î n c o n d a m n a t  la
 
s  fac acest luc ru  i regele a porun ci t c lulu i  s  d u c  treaba la bun
sfîrit ,  p e n t r u m in e n a r e n ic i o în s e m n t a t e .  D a r  in e i m i n t e c nu va
trece  m u l t t im p  i cel ca re m  u c i d e azi pe m i n e v a r p u t e a u c i d e i pe
vo i  i c  fptu r i l e voas t re  i  cele  a le  regilor vo t r i  vor fi  d u s e  la
C o n s t a n t i n o p o l d e în d at ce ce l care p l t e te o va cere".
R e p r o d u c î n d  aces te cuv in t e ale lu i N ic o a r P o t c o a v —  ros t i t e î n
p ia a m are i reprodu se de F i lippo Ta ldu cci în scrisoarea sa din 12 iulie
1578, ad re sa t  d in  Craiova c o n t e l u i G io va n i B a t t i s t a C o n c in i d e C o n i
del la P e n n a , r e la tm d e s p re t r a g ic u l  sfîrit  a l ce lu i în  f a   c r u i a s a u
deschis por i le C e t ii  Soroca —  N i c o a r P o t c o a v .
C înd   c lu l , dup  c u m e r a  obiceiul vremii ,  a  a r t a t p o p o r u l u i
c a p u l s înger înd , pen t ru a d e m o n s t ra c ju d e c a t a s a fcu t i c d r e p t a
tea   a  birui t ,  un  m u r m u r  de  nemulumire  i  durere  a  izbucnit  de
a su p r a p ie ei . N u m a i p a za b u n  as igu ra t l in i t ea o ra u lu i Liov.
Fi l ippo   T a l d u c c i n e  c o m u n i c  c u m c  p î n  în  cele  d in  u r m
spir i tele au   fost  l i n i t i t e , p e r m i î n d u s e o a m e n i l o r  lu i  N i c o a r  s
d e p u n c o r p u l, î m p r e u n cu capu l, în biser ica or tod ox d in Liov, zis a
ru i lor,  cu t o a t e c m a i  î n a i n t e  ea  fusese r id i ca t  i spr i jin i t  cu ban i i
dom nilor M oldovei.
D u p  în fr îngerea lu i loan vod  cel C u m p lit în lupte le de la R ocani ,
d in iunie  M oldova îl avu stpîn pe P e t ru vod M un teanu l  ( P e t r u
chiopul ) .  E l avu  m u lt d e fu rc  c u ca zaci i , care n v l i r d e m a i m u l te
o ri  în  M o ld o va , a d u c î n d  cu  dîn i i „domnior i , f i i ,
  f r a i
  adev r a i  sa u
înch ipu i i a i D o m n i lo r c e stpîn iser p în  la  Pe t ru vod" .
„ D e  noroc  era  Pe t ru vod  cu  cazacii  cum s  tîmpl  pururea
o m u l u i  d e  n a r e o d i h n  c  bine  d e  u n i i  nu se  mîntu ia , a l i i veni ia
asup ra lu i".  ( G r . U r e ch e )
în d ru m u l lo r sp re dom nie cazac i i t r eceau N ist ru l pe la Soroca ,
R a c u   i pe la R îb n i a . U n u l d in ce i m u l i d o r n ic i d e  d o m n i e  a  fost  i
N i c o a r  Po tcoav .  A j u t a t  d e  cazac i  i de  r an i i fuga r i  d in  Secea
Zaporojan ,   el  încearc  o pr im   incursiune  în  M oldova ,  în  a u g u s t 
septembrie 1577,   d a r  ca re a  su fe r i t eec . C ron ica r ii G r igore U reche i
Nicolae C o st i n r e la t e a z c la a c ea i n c u r si u n e a u p a r t i c ip a t n u m a i 3 30
d e  o a m e n i c o n d u i  d e  h a t m a n u l  ah i de  m o l d o v e a n u l C e a p . A
d o u a  în c e r c a r e a lu i P o t c o a v d e a p u n e m î n a p a p u t e r e s a în c u n u n a t
cu   su cces. P otcoa v t rece N i st r u l  la Soroca , un de „ prost im ea la p r im i t
ca  domni tor" .  L a sf î ri tu l  lu i  noiembrie 1577,  el s a instalat  d o m n  la
Ia i . G r igo r e U r ec h e a fi r m c „ m u l i  i  s a u î n c h i n a t ".
î n t r o scr isoa re d in 16 ianu ar ie  1578 c t r e îm p r a tu l R ud o lf I I se
s p u n e c N i co a r P o t c o a v a  fost a e za t d o m n a l M oldovei pr in voin a
T R E C U T   A P R U T
D I N N E G U R A
V R E M U R I L O R
 7
 
T R E C U T A P R U T
DIN   N E G U R A
V R E M U R I L O R
 8
r i i .   Astfel  se explic , cred, cea  d e a  doua v ic to r i e a supra lu i Pe t ru
Sch iopu , d up i ns t a la rea   lu i la Ia i , la D ocolina , la 13 decem brie  1577.
D ar  noul domn care î i numise a l i d reg to r i i î i începuse domnia
pr in deschiderea temni elor n a fost pr imi t d  t u r c i. Su l t a n u l M u r a t a l
I I I l ea  a d a t p o r u n c î n T r a n si lva n i a i a ra R o m â n e a sc s se a d u n e
o t i pen t ru   a a t a c a M o ld o va .
în   fa a  acestor preg t i r i Nicoar Potcoav , la sfatul lui tefan
Bathory,  fostu l  principe  a l T ra n si lvan iei , de venit  d e c u r î n d i el rege  a l
Poloniei,  i la îndemnul magna i lor  polonezi, se retrage din  M oldova
pe la Soroca spre ara Leeasc .
Pr ins prin vicleug  de  magnatu l Micola  Sineawski,  pa la t inu l
Podo