25parte-a-2

9
ofera ocazii reale unice pentru tot locuitorii in contextul tendintelor europene, dar in acelasi timp si provocari. Eforturile de care le-a facut sectoarele politice si administrative de a aduce la acelasi nivel structura territorial-administrativa a Romaniei la standardele europene a avut loc abia in anul 1998 in momentul in care s-au infaptuit cele 8 regiuni ale Romaniei. Datorita autoritatii centrale care a transformat politica regionala intr-o concurenta in ceea ce priveste proietele a avuyt drept rezultat atragerea fondurilor europene dar in acelasi timp a reprezentat si un esec daca e sa privim din punctual de vedere al prevenirii si reducerii decalagelor intraregionale si interregionale. Inainte de a face o selectie cu privire la regionalizarea politica a tarii noastre ar trebui sa raspundem la intrebarea: care este metoda cea mai eficienta de a reorganiza teritoriul Romaniei avand in vedere si componentele sociale, economice, geografice, sociale si bineinteles cel politic? Nevoia dezbaterii unui subiect ca procesul de regionalizare rezulta din însemnătatea oferita subiectului acestuia în ultimii ani la nivel naţional si european. Nu ne putem opri la procesul regionalizare fara a avea in vedere si cateva teme ca: regionalismul si regiunea, identitate regionala si regiunile de dezvoltare etc., având, astfel, un cadru teoretic destul de larg. 1

description

gchg

Transcript of 25parte-a-2

Page 1: 25parte-a-2

ofera ocazii reale unice pentru tot locuitorii in contextul tendintelor europene, dar in acelasi timp si

provocari. Eforturile de care le-a facut sectoarele politice si administrative de a aduce la acelasi nivel

structura territorial-administrativa a Romaniei la standardele europene a avut loc abia in anul 1998 in

momentul in care s-au infaptuit cele 8 regiuni ale Romaniei. Datorita autoritatii centrale care a

transformat politica regionala intr-o concurenta in ceea ce priveste proietele a avuyt drept rezultat

atragerea fondurilor europene dar in acelasi timp a reprezentat si un esec daca e sa privim din punctual

de vedere al prevenirii si reducerii decalagelor intraregionale si interregionale.

Inainte de a face o selectie cu privire la regionalizarea politica a tarii noastre ar trebui sa raspundem la

intrebarea: care este metoda cea mai eficienta de a reorganiza teritoriul Romaniei avand in vedere si

componentele sociale, economice, geografice, sociale si bineinteles cel politic?

Nevoia dezbaterii unui subiect ca procesul de regionalizare rezulta din însemnătatea oferita subiectului

acestuia în ultimii ani la nivel naţional si european.

Nu ne putem opri la procesul regionalizare fara a avea in vedere si cateva teme ca: regionalismul si

regiunea, identitate regionala si regiunile de dezvoltare etc., având, astfel, un cadru teoretic destul de

larg.

Cadrul teoretic

Regionalizarea este una din principalele particularităţi ale lumii de astăzi ce nu detine doar o dimensiune

geografică, ci şi altele ca: economică, politică şi de securitate; acestea fiind legate intre ele. In acelasi

timp, regionalizarea are loc împreună cu globalizarea, ceea ce pare a nu fi posibil in cauzul in care ar fi

sa se tina cont de cele mai renumite definiţii . Mai mult chiar, regionalizarea are loc in plan naţional, şi

internaţional si se afla in stransa legatura cu regionalismul.

Economistul german Johann-Heinrich von Thünen,se afla printre primii teoreticieni al economiei

regionale, in ceea ce priveşte evolutia teoriei localizării activităţilor, acesta este dezvoltata în jurul

conceptului de stat izolat, ce este împrejmuit de sălbăticie fara râuri si munţi.

1

Page 2: 25parte-a-2

Cu toate ca această teorie a fost publicată în 1826, Europa şi Statele Unite ale Americii încă folosesc

tiparele agricole ce tin cont de teoriile economistului german von Thünen.

Astăzi, regiunea şi regionalizarea reprezinta doua concepte folosite deseori in scenariile legate de

dezvoltare, in special in ceea ce are legatura cu sfera economică a vieţii sociale.

Regiunea şi regionalizarea

Regiunea este recunoscuta ca reprezentatia unui teritoriu sau a unui spaţiu care, mulţumita proceselor

de globalizare şi integrare europeană, a capatat un loc semnificativ în ştiinţele politice şi economice, si

are un loc principal in geografie.

Putem identifica 4 niveluri ce pot fi numite regiuni:

1. microregiunea ce este o zona cu dimensiuni relativ mici, adesea în jurul unui oraş.

2. regiunea medie ce este o zonă cu dimensiuni mai mari fiind asociata cu un oraş sau district, dar

mai mica decât o ţară.

3. macroregiunea – marimea ei este între cea a unei tari şi cea a unui continent precum: Europa

de Sud- Est, Scandinavia etc.

• Macroregiunea 2 cuprinde:

- Regiunea Nord-Est cuprinde: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui;

- Regiunea Sud-Est cuprinde: Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea, Vrancea.

2

Page 3: 25parte-a-2

• Macroregiunea 3 cuprinde:

- Regiunea Sud cuprinde: Argeş, Prahova, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Teleorman;

- Regiunea Bucureşti şi Ilfov cuprinde: Bucureşti, Ilfov.

• Macroregiunea 4 cuprinde:

- Regiunea Sud-Vest cuprinde: Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vrancea.

- Regiunea Vest cuprinde: Arad, Hunedoara, Timiş, Caraş-Severin,

Regiunile mentionate mai sus nu sunt unităţi administrativ-teritoriale dar reprezintă acordul intre

consiliile locale si judeţene. Totodată acestea au scopul de uşura conducerea proceselor pentru

dezvoltare regionala.

In România, dezvoltarea regionala este considerat un concept ce are ca rol impulsionarea si

diversificarea activităţilor din domeniul economic si care sa conducă spre o îmbunătăţire a vieţii.

Politica de dezvoltare a regiunii este un ansamblu de masuri ce sunt programate si promovate de

administraţia locala publica si administraţia centrala având drept principal rol asigurarea unei

îmbunatăţiri din punct de vedere economic.

Din punctual de vedere al economiei dezvoltarea este oferita de analiza indicatorilor ce ofera o vedere

generala asupra economiei iar daca este sa intram intr-o analiza mai amanuntita putem afla cu

exactitate care este situatia activitatilor econoimice in Romania. Datorita faptului ca tara noastra

3

Page 4: 25parte-a-2

urmat traditia comunista dar pe langa a adoptat si politici economice care erau destinate tarii ca un

intreg fara a se lua in seama specificul fiecarui teritoriu in parte, multe zone din Romania au ajuns sa

sufere de saracie ceea ce a dus la scaderea nivelului de trai. Politica regionala utilizata in aceasta tara

are drept scop principal diminuarea numarului de disparitati dintre zonele sarace si cele bogate din

Romania.

Domeniile principale vizate de politicile regionale sunt:

· dezvoltarea întreprinderilor

· piaţa forţei de muncă

· atragerea investiţiilor

· transferul de tehnologie,

· dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii,

· îmbunătăţirea infrastructurii

· calitatea mediului înconjurător,

· dezvoltarea rurală

· sănătatea

· educaţia

· învăţământul

· cultura

4

Page 5: 25parte-a-2

Scenarii de regionalizare pentru România

In ultimii ani s-a avut in vedere discuţii noi ce au avut ca scop regionalizarea României. Nevoia

reorganizării teritoriala administrative este o tema ce detine un interes sporit pentru factorii politici

decizionali cu atât mai mult cu cât este nevoie să se aibă in vedere si o serie extinsa de factori precum:

· implicaţiile unei posibile federalizări

· păstrarea tradiţiilor

· manifestarea unor intenţii naţionaliste

· păstrarea identităţii locale

· păstrarea unui nivel de reprezentativitate la nivel politic

· identificarea costurilor

5

Page 6: 25parte-a-2

Concluzii

Regionalizarea este un proces definit si complex. Concubinajul acesteia cu o serie de noţiune a căror

sferă de definire este încă incerta (regiune, regionalism, conştiinţă şi identitate regională, integrare

regională) determină nevoia unui studiu profund a influenţei ei asupra domeniilor vieţii sociale.

Astăzi, in tara noastră exista câteva scenarii de regionalizare, dar nici unul dintre ele nu detine acordul

majoritatii. Problema este destul de complicata pentru ca daca e sa privim din punctual de vedere al

organizării actuale a teritoriului pe regiuni de dezvoltare, România este definita de unele vulnerabilităţi

legate de mobilitatea bunurilor, scăderea si îmbătrânirea populaţiei, migraţia şi integrarea

internaţională, silvicultura, ecositemele seminaturale si naturale, distribuţia veniturilor, şomajul.

Putem spune ca regionalizarea are in vizor in principal diminuarea numarului de decalaje la nivelul

judetelor. In cazul tarii noastre existent unui palier adminitrativ poate avea ca rezultat ingreunarea din

punct de vedere birocratic dar cu toate acestea reprezinta o parte esentiala a dezvoltarii ce urmeaza a fi

durabila si echilibrata.

Din pacate disparitatile intraregionale nu s-au eliminate, iar datorita acestui lucru inca avec decalaje in

regiuni; lucru ce se poate schimba cu ajutorul unei gestiuni eficiente a propriilor resurse si a situatiei

actuale . In acelasi timp este foarte importanta si controlul oferit procesului de polarizare a teritoriului

deoarece exista tendinta centralizarii in exces a puterii in special in Bucuresti. Fenomenele de

desconcentrare si descentralizare trebuie sa fie ajutate de eforturi administrativ-sociale care sa

directioneze in mod eficient atributiile fiecarui palier.

6

Page 7: 25parte-a-2

Bibliografie

1. European Commission, EUROSTAT, Regions in the European Union. Nomenclature of territorial

units for statistics NUTS 2010/EU-27, Office for Official Publications of the European Union,

Luxemburg, 2011, p.6.

2. Politica de dezvoltare regională – concepte, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, URL:

http://www.mdrt.ro/dezvoltareregionala/politica-de-dezvoltare-regionala.

3. PROCESUL DE REGIONALIZARE A ROMÂNIEI ŞI SECURITATEA NAŢIONALĂ, Editura Universităţii

Naţionale de Apărare „Carol I” Bucureşti, 2012

7