2

Colegiul Tehnic “Constantin Brâncuși” Petrila

Tema Proiectului :

Cheltuieli publice pentru cultură, religie ș i ac ț iuni cu activitatea sportivă ș i de tineret

Clasa a XII a E

Elevi : Dănilă Evelina , Mihăilă Florentina , Patrichi Andreea

Prof . coordonator : Stoian Ioana

2015

of 8


Cuprins

Capitolul I Noțiunii generale ............................................................................Pag.3

Capitolul II Cheltuieli publice pentru cultură ....................................................Pag.4

Capitolul III Cheltuieli publice pentru culturile religioase.................................Pag.6

Capitolul IV Cheltuieli publice pentru activități sportive și de tineret.............Pag.7

Bibliografie.........................................................................................................Pag.8

of 8


Capitolul I Noțiunii generale Cheltuielile pentru cultură, religie și acțiuni cu activitatea sportivă și de tineret au in

structura lor diferite componente; in unele țări ele apăr impreuna cu cheltuielile pentru invatamant formand categoria "invatamant cultură"; in altele apăr sub formă cheltuielilor pentru "recreere, servicii culturale și culte".

Ponderea cheltuielilor pentru cultură, religie și acțiuni cu activitatea sportivă și de tineret in totalul cheltuielilor social-culturale și in totalul cheltuielilor bugetare nu este deosebit de mare ( ex: in Franța reprezentau 10% in totalul cheltuielilor social-culturale și 6,4% din totalul cheltuielilor bugetare, in SUA reprezentau 5,1% in totalul cheltuielilor social-culturale și 3,1% din totalul cheltuielilor bu 646g62g getare). in Romania cheltuielile pentru cultură, religie și acțiuni cu activitatea sportivă și de tineret au inregistrat o pondere de aproximativ 7% din volumul cheltuielilor social- culturale și de 1% - 2% din totalul cheltuielilor bugetare.

Un aspect important ce trebuie reflectat se referă la modificarea, după 1996, a tehnicii de finanțare a cheltuielilor pentru cultură, religie și acțiuni cu activitatea sportivă și de tineret prin acordarea unor sume globale, care au sporit autonomia, dar și responsabilitatea instituțiilor finanțate, față de fondurile primite și față de realizarea acțiunilor specifice.

Prin importanța influență pe care o exercită asupra complexității ființei umane, cheltuielile pentru cultură, religie și acțiuni cu activitatea sportivă și de tineret trebuie să constituie, in perioada viitoare, o preocupare de prim rang pentru autoritățile publice romanesti, in direcția sporirii fondurilor alocate, cat și pe linia stimulării civismului cultural, religios și sportiv al membrilor societății.

of 8


Capitolul II Cheltuieli publice pentru cultură

În statele moderne, cheltuielile pentru acțiunile social-culturale reprezintă o componența importantă a politicii sociale promovate de către acestea.

Astfel, satisfacerea nevoilor cu caracter social au in componența principală a politicii sociale a statelor a propus folosirea pe scară largă a resurselor financiare publice în scopul îmbunătățirii condițiilor de viață ale populației, a calității vieții fiecărui individ.

Pentru satisfacerea nevoilor cu caracter social, autoritatea publică acționează în trei direcții principale:

a. garantarea unui nivel minim, independent de mărimea pieței și de formă de proprietate;

b. diminuarea ariei de nesiguranța și punerea în gardă a indivizilor și familiilor lor în înfruntarea unor situații determinate de boli, bătrânețe, șomaj;

c. asigurarea pentru toți membrii societății a unor standarde de viață mai bune, disponibile în raport cu o gamă predeterminata de servicii sociale.

Statul poate asigură realizarea obiectivelor menționate pentru că dispune de fondurile financiare necesare finanțării acestora De acțiunile social-culturale finanțate de către stat beneficiază cea mai mare parte a membrilor societății sau chiar întreagă societate.

Unele instituții de cultură și artă oferă servicii gratuite (de exemplu, bibliotecile, muzeele) și sunt finanțate integral de la bugetul de stat, altele oferă servicii cu plată redusă față de costul acestora (teatre, operă, filarmonicile) primind de la bugetul statului subvenții pentru completarea veniturilor proprii.Pentru finanțarea acțiunilor din domeniul culturii și artei mai pot

fi folosite și fondurile private sau donații de la persoane fizice și juridice.

Unele instituții de cultură și artă oferă servicii gratuite (ex. bibliotecile, muzeele etc.) și sunt finanțate integral de la bugetul statului, iar altele, oferă servicii cu plată redusă față de costul acestora (exemplu: teatrele, operă, filarmonicile etc.) primind de la bugetul statului subvenții pentru completarea veniturilor realizate. Din anul 1990, o parte din instituțiile de cultură și artă au inceput să funcționeze că instituții particulare, cum ar fi: teatre, edituri, formații artistice, oficii de expoziții.

Sistemul de finanțare a cheltuielilor instituțiilor de cultură și artă cuprinde:

finanțarea bugetară, care aloca integral de la buget fonduri necesare intretinerii și funcționării instituției și vărsarea la buget a eventualelor venituri realizate (in cazul bibliotecilor, de exemplu);

autofinanțarea parțială a unor activități cultural-artistice, respectiv reținerea veniturilor realizate pentru a acoperi unele cheltuieli stabilite și primirea in completare a unor subvenții de la buget, cum este cazul caselor de cultură, muzeelor, teatrelor și instituțiilor muzicale;

of 8


autofinanțarea integrală, in cazul instituțiilor care au venituri suficiențe pentru a acoperi in totalitate cheltuielile, deoarece desfășoară activitate cu caracter economic, cum sunt editurile, casele de filme.

finanțarea din fonduri speciale extrabugetare; din anul 1997 funcționează un Fond Cinematografic Național, iar incepand cu anul 1998 a fost infiintat Fondul Cultural Național

Tendințele manifestate in direcția finanțării cheltuielilor pentru cultură și artă vizează două aspecte:

primul privește redimensionarea cheltuielilor, concomitent cu o evaluare cat mai

realistă a veniturilor pentru că subvențiile de completare alocate de buget să fie riguros determinate;

al doilea aspect se referă la cointeresarea instituțiilor de cultură și artă in dezvoltarea unor activități producătoare de venituri, fără afectarea calității actului de cultură.

of 8


Capitolul III Cheltuieli publice pentru culturile religioase

Cultele religioase sunt libere și autonome față de stat și se bucură de sprijinul acestuia. Din punct de vedere financiar, unele culte, recunoscute de stat, primesc subvenții bugetare, care sunt utilizate pentru plată salariilor slujitorilor cultelor, alături de veniturile lor proprii și pentru finanțarea unor investiții. De asemenea, organizațiile de cult beneficiază de un puternic sprijin din partea statului sub formă avantajelor fiscale (sunt scutite de plată impozitului pe profit, sunt subiecți exceptați de la plată TVA s.a.).

Activitatea sportivă și de tineret este susținută financiar din fonduri bugetare, in proporție de circa 75% și din venituri proprii extrabugetare. Acestea din urmă pot să apăra sub formă:

incasarilor din manifestări sportive și de tineret;

taxelor din inchirierea unor baze sportive;

veniturilor din valorificarea drepturilor de imagine;

donațiilor;

sponsorizărilor

of 8


Capitolul IV Cheltuieli publice pentru

activități sportive și de tineret

În conformitate cu Programul de Guvernare și obiectivele prevăzute în strategia Ministerul

Tineretului și Sportului , Acordul cu U.E și FMI, Programul de convergență 2012- 2015,

Strategia Economică a Guvernului este orientată către promovarea competitivității, consolidării

finanțelor publice și a stabilității financiare.

Că urmare a măsurilor întreprinse de Guvernul României prin OUG nr. 96/2012 privind

stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale, art 6 alin 1 și 2,

Ministerul Tineretului și Sportului a formulat propuneri de buget în conformitate cu legea nr.

500/2002 - Legea Finanțelor Publice și potrivit legii nr. 69/2010 - Legea responsabilității fiscal-

bugetare, pe capitole, subcapitole, titluri și articole, și în bază fundamentărilor unităților din

subordine, a structurilor sportive de drept privat pentru activitatea sportivă și de instituțiile responsabile de activitatea de tineret.

La nivelul U.E, anul 2014 înseamnă eforturi de consolidare bugetară, pentru România și pentru

administrația centrală prin: - consolidarea fiscală;

- promovarea creșterii și competitivității economice; - combaterea șomajului; - modernizarea administrației publice pentru guvernantă economică Ministerul Tineretului și Sportului are în domeniul tineretului, următoarele responsabilități principale: - aplicarea politicii guvernamentale pentru tineret; - fundamentarea și elaborarea de studii și cercetări, analize și prognoze privind problemele tineretului în colaborare cu persoane juridice ori fizice autorizate; - colaborarea și sprijinirea structurilor de și pentru tineret, legal constituite, în vederea atingerii obiectivelor cuprinse în programele sale; - elaborarea de programe în scopul finanțării acțiunilor proprii; - autorizarea și avizarea desfășurării activităților din bazele proprii; - stabilirea contactelor la nivel internațional cu instituții și organisme similare; - organizarea de activități de profil cu caracter național și internațional, asigurându-se în acest fel participarea directă și pe bază de reciprocitate la manifestări similare peste hotare; - înființarea de centre de tineret noi prin amenajarea spațiilor și imobilelor neutilizate din domeniul public al statului sau a spațiilor aflate în administrarea instituțiilor din subordinea să; - etc

of 8


Bibliografie

1. www.didactic.com 2. www.scribd.com 3. www.biblioteca.com

of 8

http://www.biblioteca.com/

http://www.scribd.com/

http://www.didactic.com/

2

Documents

Transcript of 2